Ciulinii Baraganului

Romanul "Ciulinii Baraganului" a aparut in anul 1928 si, in ciuda dedicatiei autorului ai a unor aspecte
sociale (rascoala din 1907) narate in opera, "este un roman mitic si nu istoric, pentrut ca, spatiul este maii puternic
decat timpul". Aici, "Baraganul, ca si teritoriile dunarene ori deltaice se deinesc ca un spatiu al proanului maleic,
adica al demonicului, cum ar spune !ircea "liade".
Ciulinii sunt, in primul rand, singura #egetatie, ce $rasare de la sine%, de pe Baragan si in acelasi timp singurul #is al
copiilor de atunci. &eoarece copiii traiau 'n #remuri grele, a#eau ne#oie de #irtualitate sii astel ciulinii nu mai sunt
acele plante care pro#oaca neplaceri taranilor, ci de#in sperantele si #isele tuturor copiilor. (otodata ciulinii repre)inta
si sim*olul amaraciunilor #ietii, de aceea (udorita spune + $Am sa dau si eu oc la partea mea de ciulini, ca le,am
simtit intepatura%. Ciulinii sunt rumusetea Baraganului atunci cand #ine cri#atul, iar samanta lor este ca #isul copiilor
ce este raspandit din generatie in generatie de#enind din ce in ce mai re)istent.
Relatarea aptelor se ace la persoana l, deoarece naratorul este unul dintre persona-ele cartii, !atac.e un
copil de 1/ ani, care isi aminteste toate aceste intamplari dupa 20 de ani. 0artea cea mai importanta a acestei carti o
constituie a#entura copiilor care incepe cu plecarea in lume a lui !atac.e impreuna cu prietenul sau, 1tir*u.
2n prima partea a romanului, in e3po)itiune, este inatisata imaginea Baraganului la sosirea toamnei, cand
ciulinii sunt purtati de #ant pana la mari departari. &e la persona-ul narator, eroul intamplarilor, alam ca parintii sai
sunt olteni saraci care s,au sta*ilit in 4ateni. Aici sursa principala de e3istenta a locatarilor este pestele, iar parintii
eroului nu ac e3ceptie. !ama, a-utata de catre iul sau reuseste sa stranga o suma de *ani, cu a-utorul carora cumpara
o martoaga de cal si o #ec.itura de caruta, .otarand ca tatal si *aiatul sa porneasca prin Baragan cu peste de #an)are.
Acest apt constituie intriga actiunii. 0lecand la drum, Baraganul le ing.ite calul si caruta, iar pe peste primesc un pret
deri)oriu de la un tigan pricopsit. (atal si *aiatul isi continua drumul spre Calarasi, unde se anga-ea)a ca taietori de
lemne prin curtile oamenilor.(ot aici, !arin ala de la consateanul sau ca sotia sa a decedat in urma intepaturii la deget
cu un os de peste. 5u peste mult timp, cei doi pleaca spre casa, dar inainte sa a-unga isi intalnesc cainele, pe 6rsu, si se
ra)gandesc, plecand spre 0latonesti in cautarea unui loc de argat, pe care il gasesc la proprietatea unei duduci, unde
saracia nu este mai pre-os ca cea din 4ateni. 1periat de mi)eria de la conac in care tre*uia sa traiasca o iarna, *aiatul
.otaraste sa plece o data cu ciulinii adusi de #antul toamnei. "ste a-utat de 2onel 1tri*u, eciorul rotarului din sat, care
il #a insoti pe !atac.e in a#entura sa. &upa o )i intreaga de mers, o data cu sosirea serii, cei doi copii .otarasc sa
innopte)e intr,o #alcea. Adormiti la caldura ocului din #alcea si intetit in timpul noptii, ei se sperie cumplit de galopul
unui armasar tanar, scapat de la un conac *oieresc. A doua )i copii isi continua drumul, a-ungand cu trenul pana la
4e.liu, unde la .anul de laga gara, 1tir*u il intalneste pe ratele sau Costac.e. Cu totii pornesc la casa lui (oma.
&in cau)a secetei, Baraganul nu s,a do#edit darnic cu oamenii, saracia si oametea punand stapanire pe sat,
de aceea, taranii #or sa imprumute de la *oier cu a-utorul primarului, care nu se arata *ine#oitor. &e aceea spiritele
incep sa se agite+(anase usese ucis in *ataie, deoarece trasese asupra *oierului, cand acesta usese la #anatoarea de
lupi. 1atenii ala de la in#atatorul Cristea de re#olta taranilor din alte localitati. 0icatura care umple pa.arul este
sc.ingiuirea unui satean de catre -andarmi. Astel satenii inarmati cu ce le ca)use in mana merg la primarie si apoi la
conac. Acesta este asaltat si incendiat, iar satul este distrus cu lo#ituri de tunuri, astel cade #ictima toata amilia lui
Costac.e. Astel 1tir*u impreuna cu !atac.e isi continua drumul, urmand satul unui taran *atran. Acest moment al
rascoalei repre)inta punctul culminant al actiunii, urmand de)nodamantul, in care alam despre moartea lui !arin,
tatul lui !atac.e, apt ce ii determina pe 2onel si pe !atac.e sa isi continuie drumul in lume, cu ciulinii dupa ei.
Ciulinii Baraganului este un roman sim*olic, care ilustrea)a o copilarie neericita. Aceasta perioada din #iata
autorului este pre)entata in trasaturi de un so*ru realism si cu o e#identa tendinta dramatica. !atac.e este un calator
neo*osit, dornic de prietenie si li*ertate. 7isurile si ilu)iile speciice copiilor de #arsta lui sunt spul*erate de greutatile
#ietii, care #in prea de#reme. "l se conrunta de mic cu lipsuri si cu munca grea. 2n adolescenta insa au loc ade#arate
tragedii in #iata sa. "ste ne#oit sa plece la drum, departe de mama si caminul sau, pentru a castiga un *an in plus. 4a
putin timp dupa asta, mama sa moare, apt ce produce o imensa durere in suletul sau. Acesta isi admira mama si
totodata se simte #ino#at. (atal sau i,a spus ca daca nu #roia sa #ina cu el pe Baragan, n,ar mai i plecat. 8aptul ca a
a#ut o copilarie grea, marcata de lipsuri si munca grea, l,a maturi)at inainte de #reme. "l a cunoscut timpuriu durerea
pierderii unei persoane oarte dragi, esentiale c.iar in #iata sa. 1perantele sale de a gasi un camin mai *un, cu o masa
*ogata, au ost in )adar cand, constata ca la casa &uducai tre*uia sa munceasca la el de mult si sa manance la el de
putin. A asistat si la cru)imea umana cand a ost martorul unei crime pe Baragan dar si odata cu re#olta taranilor.
&espartirea de tatal sau l,a ranit pround. Atunci cand aude cantecul pe care tatal sau o*isnuia sa il cante, i)*ucneste in
lacrimi. Acest lucru arata aptul ca independenta ata de parinti a inter#enit prea de#reme. 9 noua lo#itura #ine atunci
cand ala ca tatal sau a ost omorat. !atac.e a lesinat la au)ul acestei #esti, apt ce denota ca toate acestea erau prea
mult pentru el. 1,ar putea spune ca drumetia continua a copilului este deapt o uga de realitate, de #iata neericita pe
care a trait,o pana acum. "l ar #rea sa se simta la el de eli*erat de gri-i precum ciulinii care se rostogolesc in *ataia
#antului. Ar #rea sa simta acea li*ertate, sa uga departe in lume...
2nitiere si cunoastere 'n Ciulinii Baraganului
(itlul are doua conotatii,una reala e3plicata prin sta*ilirea reperului spatial si a #egetatiei care napadeste acest spatiu,
iar acceptiunea sim*olica a ciulinilor "*uruiana omeneasca"
1urprins la prima lectura ca un roman descripti# de tip reporta- "Ciulinii Bararganului" ne pre)inta a#entura
adolescentilor !atac.e si 1tir*u, a#entura im*old pt depasirea rutinei si totodata a greutatilor cu care acestia se
conruntau 'n C:mpia Baraganului.
C.iar daca identiicam 'n dedicatia romanului un su*strat istoric (rascoala din 1907), acesta nu este dec:t un roman al
adolescentei um*rite de cond. 1ocial istorice.
8amilia lui !atac.e a ost stramutata 'n *alta Brailei la 4ateni, unde 'si c:stigau e3istenta din pescuit. 0arasind satul
de adoptie, !atac.e cu tatal sau pornesc cu o caruta plina de peste pentru a o #inde in C:mpia Baraganului. 0entru
!atac.e calatoria este o e#adare 'n necunoscut, o noua perspecti#a asupra lumii si oamenilor. Calatoria nu este altce#a
dec:t o initiere, o 'ncercare de descirare a tainelor Baraganului. Acesta 'i apare t:narului ca un colt miriic cu
straluciri de diamant. A#entura celor doi se ampliica 'n momentul 'n car/e moare calul *atr:n si sla* al amiliei. "i
pornesc 'n t:rg unde #or taia lemne p:na c:nd primesc #estea mortii celei ce 'i astepta la 4ateni. 0ornind 'n cautarea
unui rost !atac.e a-unge la conacul &uducai unde ironia sortii #or pregati saramura pentru peste si nu numai...
&e aici 'ncepe ade#arata a#entura a cartii. 2nitiat prin parcurgerea unor locuri noi si cunosc:nd oameni noi !atac.e si
stir*u #or sa paraseasca conacul &uducai. 8uga acestoa este perceputa la ni#el sim*olic ca o e#adare dintr,o lume
cunoscuta 'ntr,o a#entura inedita si plina de suspans. ;n aceasta calatorie cei doi sunt 'nsotiti de c.*. sim*ol al li*ertatii
si al ne'ngradirii. <oana dupa ciulini nu e altce#a dec:tgoana dupa li*ertate.
Caracterul initiatic este sporit si de 'nt:mplarile prin care acestia #or trece+ asistarea la e3ecutia unui t:nar taran , lupta
cu lacarile, lipsa apei etc. Romanul are un inal desc.is surprin):nd dialogul protagonistilor care #or porni 'n lume
"cu ciulinii dupa noi"