BASM CULT

POVESTEA LUI HARAP-ALB

Ion Creanga
Ion Creanga recunoscut datorita maiestriei basmelor, povestilor si povestirilor sale, este connsiderat unul
dintre clasicii literaturii romane, mai ales datrita operei sale autobiografice Aminitiri din copilarie.
Povestea lui Harap Alb a fost pentru prima data publicata in revista Convorbiri literare(18! si in
acelasi an in "iarul #impul. Aceasta opera se incadrea"a in genul epic, iar ca specie literara este un basm cult,
deoarece are un autor cunoscut$ Ion Creanga.
Basmul = specie lierara a epicii populare sau cule! in care se inca"rea#a inamplari $anasice ale
unor persona%e imaginare a$lae in lupa cu $ore male$ic ale naurii sau socieaii! pe care le &iruiesc in
cele "in urma'
#itlul basmului reiese din scena in care spanul il pacaleste pe fiul craiului sa intre in fantana. %aiv si lipsit
de e&perienta acesta isi sc'imba statutul din nepot al Imparatului (erde in acela de sluga a spanului.
)asmul are formule de inceput, mediane si formule finale, metafore tipice si persona*e c'eie in actiunea
narativa, naratiunea se reali"ea"a la persoana a +,a , iar naratorul este omnipresent punandu,ci amprenta asupra
te&tului..
Incipitul este dat de formula initiala specifica te&tului A fost odata ca niciodata- si relatea"a faptele
care se petrec intr,o alta lume decat cea reala, intr,un tinut unic indepartat, intr,un cadru spatio,temporal mitic.
(erde Imparat ii cere fratelui sau, Craiul sa ii trimita unul din fii sai,pentru a fi imparat peste tinutul sau,
deoarece acesta avea doar fete. Pentru a,i pune la incercare, Craiul imbraca o blana de urs si ii sperie pe cei . fii
mai mari. /e"inul insa trece peste aceasta proba si primeste incuviintarea de a pleca spre imparatia lui (erde
Imparat. 0fatuit de 0f. 1uminica acesta alege calul, 'ainele si armele tatalui sau cand a fost mire. 1upa ce
primeste sfaturile craiului, printre care se numara si acela de a nu se increde in span si in omul ros, acesta pleaca
la drum. Cu toate acestea el este pacalit de 0pan, care il face sluga. 0ub amenintarea mortii, feciorul *ura ca nu
va spune nimanui cine este de fapt, pastrand aceasta taina pana cand va muri si va invia din nou.2bservam
lipsa secventei calatoriei care este o seventa narativa specifica basmului.
A*unsi la curtea Imparatului (erde, spanul se da drept nepotul sau si infumurat peste masura il trimite pe
Harap,Alb la gra*duri sa aiba gri*a de calul sau.
)asmul este structurat in mai multe episoadde narative, care se constituie in tot atatea probe la care este
supus protagonistul.
Intr,o "i, avand la masa niste salati minunate care se capatau foarte greu, spanul 'otaraste sa,l trimita pe
Harap, Alb sa,i aduca salatile. Acesta a*utat de calul sau si de 0f. 1uminica trece cu bine peste prima incercare.
3rmatorul episod are loc peste cateva "ile, cand imparatul ii arat spanului niste priete pretioase foarte
frumoase, iar acesta isi trimite sluga sa,i aduca 4pielea cerbului cu cap cu tot, a5a b6tute cu pietre scumpe, cum se
g6sesc. 0i de acesta data Harap, Alb este a*utat de calul sau fabulos si de 0f. 1uminica si ii aduce spanului
pielea cerbului.
3rmatoarea proba la care este supul protagonistul, este sa o aduca pe fata Imparatului 7os, spanul fiind
incitat de povestile invitatilor Imparatului (erde la ospatul de la curte.8pisodul calatoriei este alcatuit din mai
multe secvente narative. Acesta se caracteri"ea"a si prin pre"enta formulelor mediane specifice basmului, cum ar
fi 9...si mersera si mersera, 9mai merge el cat merge cu a*utorul carora autorul reuseste sa cree"e ideea de
oralitate.
Pe drum Harap,Alb intalneste o nunta de furnici si pentru a nu le strica bucuria voinicul trece prin apa. 0e
intalneste apoi cu un roi de albine care nu aveau unde sa se ase"e, acesta cipleste un bustean si le face adapost.
:esturile lui sunt apreciate atat de catre furnici cat si de albine, iar fiecare dintre ele ii dau o aripioara pe care sa o
arda in ca" ca va avea nevoie de a*utor. Harap alb intalneste pe rand cele ; persona*e fabuloase, descrise in mod
detaliat de catre naratoe$ :erila, <laman"ila, 0etila, 2c'ila si Pasari, =ati,=ungila. Calatoria impreuna cu acesti
este plina de peripetii, insa voinicul este foarte prietenos cu cei cinci, deoarece stie ca va avea nevoie de ei la
curtea imparatului.
8pisodul de la curtea imparatului 7osu este introdus printr,o alta formula mediana$ 41umne"eu s6 ne
>ie,c6 cuv?ntul din poveste, @nainte mult mai este. 0i aici Harap,Alb are de trecut mai multe probe si este a*utat
de :erila cand casa in care stau se supraincal"este, de 0etila si <laman"ila cand imparatul da a doua "i un ospat.
Apelea"a si la a*utorul furnicilor cand cand trebuie sa desparta nisipul de mac. 8ste a*utat de 2c'ila si Pasari,=ati
A=ungila cand fata imparatului vrea sa scape, c'iar si albina cea recunoscatoare ii da o mana de a*utor cand
trebuie sa o gasesca pe sora geamana a fetei de imparat. 8c'ipa acesta fabuloasa trece si peste ultima proba cand
calul lui Harap, Alb a*unge inaintea turturicii fetei de imparat cu cele 9+ smicele de mar dulce si apa vie si apa
moarta
Intorcandu,se cu fata la palat, Harap,Alb isi da seama ca s,a indragostit de aceasta. In momentul in care
spanul o vede pe fata se repede la aceasta pentru a o lua in brate, dar ea il imbranceste spunand ca a venit pentru
adevaratul nepot al imparatului (erde. <urios deoarece credea ca a fost dat in vileag, spanul se repede la Hara,
Alb ii "boara capul cu palosul, strigand 9asa pateste cine nu,si tine *uramantul. Calul il apuca pe span, il repede
la cer de unde ii da drumul facandu,se praf si pulbere. <ata imparatului il tre"este cu leacuri miraculoase, il saruta
apoi ingnunc'ea"a in fata imparatului (erde care le da binecuvantarea.
Harap,Alb este persona*ul principal al acestei opere. Intrgul basm este construit in *urul sau si urmareste
evolutia tanarului Craisor din momentul in care pleaca de la palat, pana cand devine el insusi imparat. Astfel
basmul poate devine un 9bildungs roman. /omentul in care tanarul se intalneste cu spanul si se increde in
acesta este un moment crucial deoarece destinul lui se sc'imba. In acelasi timp acest lucru l,a determinat sa fie
mult mai atent la persoanele pe care le are in *ur si sa urme"e intr,u totul sfaturile 0f. 1uminici. #oate probele la
care este supus il a*uta foarte mult deoarece in momentul in care urca pe tron, Harap,Alb s,a maturi"at si in el se
intrunesc toate calitatile unui adevarat imparat$ cura*, inteligenta, respect pentru semenii sai, milostenie,
integritate.
Ion Creanga in acest basm elementele reale, imaginea realista a satului moldovenesc cu supranaturalul
popular de unde reiese originalitatea acestei creatii. 2pera se inc'eie cu triumful valorilor p"itive asupre celor
negative. <inalul este fericit si desc'is deoarece 9veselia a tinut ani intregi si acum mai tine inca..
BASM CULT ( CARACTERI)ARE PERSO*A+
POVESTEA LUI HARAP-ALB
Caraceri#are Harap-Al&
Considerat o sinte"6 a basmului rom?nesc, Povestea lui Hrap,Alb are un loc deosebit @n specia basmului
cult, pentru c6 de5i autorul nu iese din sc'ema narativ6 a basmului popular, el are o capacitate e&traordinar6 de a
umani"a fantasticul, de a conferi caracter de scenet6 @nt?mpl6rilor, de a @nscrie persona*ele negative @ntr,un
registru comic 5i a 9spune o poveste.
Cel mai mic dintre feciorii Craiului, numit 9Cr6i5or, e menit s6 ocupe tronul @mp6ratului (erde, care n,
avea urma5i @n descenden>6 masculin6, s6 asigure dup6 moartea lui, conducerea @mp6r6>iei. Aceasta 'otarare este
insa luata dupa ce toti cei trei frati sunt supusi la o proba de catre tatal lor. 1oar me"inul nu este speriat de catre
tatal sau deg'i"at intr,un urs fioros si porneste in lunga sa calatorie la celalat capat al lumii. #rece printr,o serie
de aventuri, iar cel mai dificil moment este acela in care tanarul devine sclavul 0panului. A*utat de catre prietenii
sai fantastici$ 0etila, 2c'ila, <laman"ila, :erila si Pasari,=ati,=ungila, dar si de albine si furnici, indeplineste
toate ordinele 0panului, care la palat s,a pre"entat drept nepotul lui (erde Imparat. 3ltima, dar si cea mai
periculoasa proba a fost cea in care Harap,Alb trebuie sa i,o aduca 0panului pe fata imparatului 7os, insa baiatul
se indragosteste de aceasta. A*unsa la palat, fata il defaimea"a pe 0pan, iar Harap,Alb ocupa locul care i se
cuvenea pe tron alaturi de aleasa inimii lui.
In aceasta opera Harap,Alb este eroul, iar 0panul repre"inta antieroul. C6l6toria pe care o va s6v?r5i
Cr6i5orul va avea caracter formativ, el ini>iindu,se 5i fiind ini>iat @n vederea ocup6rii tronului @mp6ratului (erde.
=a @nceput va fi boboc, dar va a*unge 9@mp6rat, care n,a mai stat altul pe fa>a p6m?ntului, a5a de iubit, de sl6vit 5i
de puternic, o dat6 cu sf?r5itul c6l6toriei. Bntre aceste dou6 9coordonate se va desf65ura devenirea eroului ce va
dob?ndi o @ntreit6 m6re>ie, c6ci va fi iubit (el @nsu5i descoperind sensul iubirii!, va fi slvit datorit6 binelui
s6v?r5it, va fi puternic, fiindc6 de,a lungul c6l6toriei a fost nevoit s6 dovedeasc6 putere.
)asmul contine o gama foarte variata de modalitati de carateri"are a persona*ului principal$ atat pentru
caracteri"are directa, cat si pentru cea indirecta
Autorul nu preci"ea"a nicio trasatura fi"ica a tanarului, insa deoarece in popor se aprecia"a mai intai
valorile morale, apoi cele fi"ice, de regula o persoana buna si vitea"a este considerata si frumoasa. Alte persona*e
@5i vor e&prima direct p6rerea cu privire la feciorul cel mic al craiului$ precum 0f?nta 1uminic6, este, la un
moment dat, 9slab de @nger 5i 9mai fricos dec?t o femeieC @mp6ratul (erde vede @n el o 9slug6 vrednic6 5i
credincioas6, iar 0p?nul @l nume5te 9slug6 netrebnic6, slug6 viclean6, e&prim?ndu,5i, astfel, ura, dar 5i teama
de a nu fi dat @n vileag.
Cea mai imporatnta modalitate de caracteri"are indirecta este caracteri"area prin fapte. Astfel se observa o
trasatura morala esentiala, bunatatea sufleteasca, pre"entata in mai multe secvente narative$ miluirea cer5etoarei
cu un b6nu>, ocolirea furnicilor pentru a nu le strica nunta, g6sirea ad6postului pentru roiul de albine. 1e altfel,
0f?nta 1uminic6 @i aminte5te mereu$ 9puterea milosteniei 5i inima ta cea bun6 te a*ut6. 0copul c6l6toriei lui
Harap,Alb este acela al des6v?r5irii spirituale, @n vederea conducerii unei @mp6r6>ii, pentru care numai vite*ia 5i
cura*ul nu sunt suficiente. Cr6i5orul are, a5adar, nevoie de minte, de e&perien>6, de @n>elepciune. Iar dob?ndirea
acestora devine o necesitate.
Comportamentul lui Harap,Alb se sc'imba pe parcursul calatoriei, se observa o maturitate in actiunile
sale, dar si in atitudinea fata de celelate persona*e. %aivitatea 5i neputin>a de a vedea dincolo de aparen>e sunt
subliniate de b6tr?na cer5etoare pe care nu o bag6 @n seam6, de5i aceasta @i ofer6 , inten>ionat sau nu A motive
suficiente pentru a se face cre"ut6C cu toate c6 9m6tu5a @i spune cum s6,5i aleg6 calul, Cr6i5orul nu >ine seama
de sfatul ei 5i love5te 9calul greb6nos, dupuros 5i slab, l6s?ndu,se iar @n5elat de aparen>e.
<aptul c6 nu reu5e5te s6 ias6 singur din codru este o dovad6 c6 nu are spirit practic, c6 este nepriceput 5i c6
@i lipse5te e&perien>a de via>6C de"v6luirea pove>ei primite de la Crai @l arat6 credul 5i de sinceritate ne*ustificat6
fa>6 de un str6in. 2c'iul min>ii nu i s,a tre"it @nc6C de aceea, nu reali"ea"6 semnifica>ia spuselor 0p?nului aflat @n
f?nt?n6$ 9C'ima r6ului, pe malul p?r6ului, intr?nd, f6r6 s6 b6nuiasc6 nimic r6u, s6 se r6coreasc6, de5i v6rsarea
apei din plosc6 de c6tre slug6 ar fi trebuit s6,i tre"easc6 aten>ia.
Bn f?nt?n6, feciorul craiului @5i pierde identitatea, ceea ce poate s6 @nsemne 5i moartea simbolic6 a acestuia,
iar la ie5irea din apa f?nt?nii este bote"at, c6p6t?nd o alt6 identitate 5i o alt6 e&isten>6, @n care devine slug6.
Comportamentul fa>6 de furnici 5i de albine @l arat6 milos cu fiin>ele nea*utorate, Bnva>6 pre>ul ascult6rii sfaturilor
venite de la cei cu e&perien>6 de via>6 5i al r6bd6rii, c6ci nu va ie5i din vorba 0fintei 1uminici, cu toate ca va fi
ispitit de vorbe frumoase, a5a cum se @nt?mplase la @nt?lnirea cu 0p?nul.
Harap,Alb descoper6 sensul prieteniei, dovedind la @nt?lnirea cu cei cinci uria5i maturitate @n g?ndire, c'iar
dac6 se amu"6 de @nf6>i5area lor A c6ci @i nume5te pocitanie, sc'imonositur6, namil6 onanie, di'anie ,@i prive5te
ca pe ni5te prieteni, care @ntr,adev6r, 5i,au *ustificat pre"en>a @n c6l6toria s6v?r5it6. <a>6 de ace5tia, Harap,Alb e
tolerant 5i prietenos. 9ca tovar65 era p6rta5 la toate$ 5i la pagub6 5i la c65tig, 5i prietenos cu fiecare, pentru c6 avea
nevoie de d?n5ii.
Bn timpul c6l6toriei cunoa5te 5i iubirea, aceast6 nou6 e&perien>6 sco>?nd @n eviden>6 sensibilitatea t?n6rului,
ce nu poate fi des6v?r5it numai prin vite*ie 5i prin @n>elepciunea dob?ndit6. 8ste 5i un prile* de a,5i verifica t6ria
de caracter, c6ci, de5i 9o pr6p6dea din oc'i de drag6 ce,i era 5i n,ar fi dus,o @n fa>a 0p?nului, respect6 un cod al
onoarei, nec6lc?nd *ur6m?ntul f6cut.
Cr6i5orul @5i de"v6luie calit6>ile 5i defectele prin rela>iile cu celelalte persona*e ale basmului. 8ste un fiu
iubitor care sufer6 c?nd @5i vede tat6l am6r?t. Cu 0p?nul este @n rela>ii conflictuale, fiind capabil de ur6, dar
r6m?n?nd credincios *ur6m?ntului f6cut , ar6t?nd supu5enie. Alte sentimente @l leag6 de 0f?nta 1uminic6, pe care
o consider6 9m6icu>a lui, @n fa>a c6reia se arat6 nepref6cut, tem6tor, descura*at 5i care @l a*ut6 necondi>ionat,
sf6tuindu,l 5i @ncura*?ndu,l, atr6g?ndu,i mereu aten>ia asupra modului de comportare c?nd va a*unge @mp6rat. Bn
rela>iile cu prietenii s6i e tolerant, accept?ndu,i pe ace5tia cu @nf6>i5area 5i toanele lor, iar de n6"dr6vanul s6u cal
este ata5at mai mult dec?t un prieten.C @l alint6 5i,l pre>uie5te, descoperind @n el cel mai bun sf6tuitor 5i confident$
98i, c6lu>ul meu, c?nd ai 5ti tu @n ce neca" am intrat sau 91ragul meu c6lu>, la grea belea m,a v?r?t iar 0p?nul.
Cu @mp6ratul 7o5 ini>ia"6 rela>ii protocolare, dovedindu,se politicos 5i prevenitor.
1e,a lungul c6l6toriei s6v?r5ite, Harap,Alb a fost 9supus unui proces de ini>iere, 9formatorii lui fiind$
0f?nta 1uminic6 (ce poate fi considerat6 o 9b6tr?n6 a timpurilor!, calul este alt ini>iator, rolul s6u fiind de a,l
a*uta cu vorba 5i de a ac>iona la momentul oportun, iar cel mai drastic, dar 5i cel mai eficient dintre este 0p?nul,
care pun?ndu,l la cele mai grele munci, @l oblig6 s6,5i c6leasc6 voin>a 5i caracterul s6u, dup6 cum se e&primase
calul 9s6 prind6 la minte.
In conclu"ie <eciora5ul de crai, ocrotit la curtea tat6lui s6u, 9orb 5i surd la ce se petrecea @n *urul s6u, cu
statutul de 9novice, @nva>6 s6 cunoasc6 lumea, privind cu aten>ie, ascult?ndu,i pe cei din *ur, mici 5i mari,
putenici sau nea*utora>i 5i devine om @ntreg, capabil s6 conduc6 o @mp6r6>ie, a5a cum @i pre"isese 0f?nta
1uminic6. In ecest persona* se impaca contrariile sugerate de negru ('arap! si alb, simboli"and lumina si
intunericul, ba c'iar perfectiunea.Am putea spune c6 omul A pentru c6 in niciun moment Harap,Alb nu 5i,a tr6dat
condi>ia de 2m A se distinge prin fapt6, pentru reali"area condi>iei sale materiale, prin contemplaie 5i prin iubire,
pentru @mplinirea condi>iei sale spirituale.Acesta este 5i sensul plec6rii sale @n lume, dincolo de motiva>ia strict6
din basm.
SIMBOLISMUL
LACUSTRA
,eorge Baco-ia
%umele adevarat al poetului este :eorge (asiliu, si,a luat acest pseudonDm de la numele orasului natal,
)acau.A devenit cel mai repre"entativ poet simbolist al liricii romanesti prin$ temele fundamentale pe care le
abordea"a (orasul de provincie ca pe o lume degradata fi"ic si psi'ic!, singuratatea, natura aflata sub puterea unor
forte distructive, iubirea, sentiment fata de care poetul nu simte decat dispret si moartea care repre"inta o obsesie
in opera bacoviana.
Poemul =acustra face parte din volumul de debut al poetului Plumb aparut in 1E1F si este emblematic
pentru atmosfera de"olanta, specifica liricii lui )acovia.
Poe"ia este o arta poetica deoarece aceasta e&prima vi"iunea poetului despre lume, dspre propria viata,
despre operele sale si menirea acestora in univers.
#itlul are ca si correspondent in natura o locuinta nesigura, construita pe apa si sustinuta de G piloni, care
sugerea"a faptul ca eul poetic este supus pericolelor. 1in acest motiv poetul se autoi"olea"a si devine un
insingurat.
#ema poe"iei o repre"inta conditia nefericita a poetului intr,o lume ostila, mesc'ina, incapabila sa,l
inteleaga arta adevarata. Poetul foloseste motive poetice specifice cum ar fi$ singuratatea, nevro"a, golul
sufletesc, motivul ploii, al terorii de apa. /u"icalitatea versurilor este redata de verbele la gerun"iu.
Ideea poetica este data de starea de disperare si de"olare a poetului, datorita imposibilitatii acestuia de a se
adapta si supravietuii intr,o lume supusa degradarii morale si materiale.
0tructural poe"ia pre"inta o simetrie perfecta. <ormata din patru catrene, prima strofa ste reluata la sfarsit,
sc'imbandu,se doar versul . pentru a accentua curgerea timpului si singuratatea omului intr,o societate ostila.
1iscursul poetic este impartit pe doua planuri. Planul e&terior descrie sc'imbarile care au loc in viata
poetului, iar planul interior pre"inta viata psi'ologica, trairile unei persoane care nu se poate adpta realitatii.
Incipitul, cuprins in prima strofa e&prima sDmbolic idea de atemporalitate e&istentiala ca stare de
permanenta sacaire a eului liric de atatea nopti. Acesta percepe in mod direct ploaia, fapt redat prin folosirea
verbului la persoana I pre"ent aud, care este distrugatoare de materie si cu efecte apocaliptice. Poetul aude
materia plangand intelegand ca universul traieste un dramatism sfasietor, asemenea starii sale interioare, o stare
de singuratate dorita, o e&istenta solitara 9 sunt singur, asemeni imaginii locuintelor lacustre.
Cea de,a doua strofa este combinata cu simboluri psi'ologice e&primate prin verbe ce redau
incertitudinea , nesiguranta, spaima de de"agregare a materiei sub actiunea distrugatoare a apei. <olosirea
verbelor 9dorm, tresar, mi se pare amplifica sen"atia de spaima si neliniste a poetului. 0candurile ude repre"inta
nevro"a ca efect al pericolului de prabusire spirituala. Panica si spaima provocate de i"bitura brutala a valurilor
9In spate ma i"beste, un val sunt amplificate pana la disperarea eului liric. 0olitudinea acestuia este amenintata
in vi"iunea poetului de un evntual pericol 9mi se pare ca n,am tras podul dela mal.
A treia strofa amplifica starea de neliniste, angoasa, groa"a a poetului prin dimensiunile ma*ore ale istoriei
ca unic reper al e&istentei umane 9un gol istoric se intinde.lumea dispare, devine un neant infinit, totul se
destrama, singura certitudine ,9simt, fiind de"agregarea iminenta a universului sub actiunea distrugatoare a apei.
3ltima strofa reia prima strofa in care este sc'imbat versul ..Aceasta metoda sugerea"a atemporalitatea si
eterni"area starii coplesitoare de disperare, de"olare a eului liric, din cau"a pericolelor ce pandesc continuu
e&istenta lumii.
1atorita verbelor la persoana I poe"ia are caracter subiectiv si autorul reuseste sa dea mu"icalitate poe"iei
folosind verbele la gerun"iu.
=a nivel stilistic se intalneste personificarea 9materia plangand, 'iperbola 9gol istoric, poetul se
foloseste in special de cuvinte cu inteles propriu care e&prima starea sa e&trema de disperare si de"amagire.
In opinia mea poe"ia are o foarte mare incarcatura emotionala, poetul reusind sa compare intr,un mod
subtil starea sa de spirit cu locuintele lacustre. In acest fel opera bacoviana reuseste sa transmita disperarea si
angoasa pe care poetul o simte cititorului, acesta fiind captivat in universul creat si reusind sa se incadre"e perfect
in acea imagine. 2data cu lectura poemului cititorul regaseste in sufletul sau macar o mica parte din ceea ce simte
poetul.
1e,at?tea nop>i aud plou?nd,
Aud materia pl?ng?nd...
0unt singur, 5i m6 duce,un g?nd
0pre locuin>ele lacustre.
Hi parc6 dorm pe sc?nduri ude,
Bn spate m6 i"be5te,un val ,
#resar prin somn, 5i mi se pare
C6 n,am tras podul de la mal.
3n gol istoric se @ntinde,
Pe,acelea5i vremuri m6 g6sesc...
Hi simt cum de at?ta ploaie
Pilo>ii grei se pr6bu5esc.
1e,at?tea nop>i aud plou?nd,
#ot tres6rind, tot a5tept?nd...
0unt singur, 5i m6 duce,un g?nd
0pre locuin>ele lacustre.
TRA.ITIO*ALISMUL
I* ,RA.I*A ,HETSIMA*I "e ( asile (oiculescu
Tra"iionalismul "eri-a "e la cu-anul ra"iie si "esemnea#a la mo"ul general oaliaea miscarilor
ce apara ra"iia neleasa ca o suma "e -alori e/pusa "egra"arii si alerarii.
Ca trasaturi generale traditionalismul se caracteri"ea"a prin$
1. (alorificarea folclorului
.. Accentul cade asupra satului romanesc si a taranului roman acestea fiind pre"entate intr,o maniera
idilica
+. 1in punct de veder formal structura poe"iei este cea traditional
G. 0e manifesra sub urmatoarele forme$ 0amanatorism, Poporanism, :andirism
In peroada interbelica se remarca gandirismul, care se opune modernismlui lovinescian. %umele provine
de la numele reviste :andirea, iar doctrinarul acestui current este nec'ifor Crainic cel care a semnat
studiul 0ensul traditiei . Prin acesta traditionalismul dobandeste o noua trasatura A ortodo&ismul, inteles
ca o dimensiune esentiala si specifica spritului national.
(olumul Parga este o e&presie a maturitatii artistice a poetului. In reali"area poe"iei In :radina
:'etsimani poetul se inspira din 8vang'elia dupa =uca, 8vang'elie in care se insista asupra laturii umane a lui
Isus. Acest aspect va fi ilusrat si in te&tul semnat de (asile (oiculescu. /omentul rugaciunii lui Isus este situat
dupa Cina cea de #aina si inainte de rastignirea /antuitorului.
#itlul poe"iei e&prima locul de pe /untele /aslinilor unde Isus se adresea"a #atalui. :'etsimani
inseamna presa de ulei.
#ema poe"iei o repre"inta evocarea unui moment din )iblie. 0tructural, poe"ia este alcatuita din strofe
a cate patru vresuri respectandu,se sc'ema traditionala a te&tului poetic.
Continutul de idei$
Poetul insista asupra laturii umane a lui Isus, punand accent pe teama generata de ideea mortii.
,,Pa'arul4 este un simbol al pacatelor omenirii pe care Isus va trebui sa le rascumpere prin moartea sa. (erbele
,,lupta, se impotrivea4 e&prima intensitatea rugaciunii si dorinta lui Isus de a,si sc'imba destinul. In versul al
treilea al primei strofe, poetul creea"a o imagine vi"uala apeland la doua elemente de cromatica$ ,,sudori de
sange,c'ipu,i alb ca varul4. 0udorile de sange sunt simbol al suferintei interioare iar c'ipul alb simboli"ea"a
teama lui Isus in fata mortii. %atura pare sa,l compatimeasca pe cel ca"ut in de"nade*de.
In strofa a doua 1umne"eu este simboli"at prin intermediul unei maini neindurate. Aceasta mana tine
gro"ava cupa imbiindu,l pe Isus sa guste din amaraciunea ei. Poetul surprinde contrastul dintre dorinta lui Isus de
a gusta din pa'arul suferintei si teama de moarte$ ,,0i,o sete uriasa sta sufletul sa,i rupaI 1ar nu voia s,atinga
infama bautura.4
In ultima strofa poetul surprinde manifestarea naturii care pare cuprinsa de spaima, de teama, de
neliniste. 0intagma ,,vraistea gradinii4 sugerea"a conflictul care se da in sufletul /antuitorului din cau"a dorintei
de a dobandi viata vesnica si teama de moarte. 3lii sunt acele pasari de prada care pot fi asemanate cu soldatii
ar'iereului Caiafa care il vor aresta pe Isus si il vor duce in fata multimii inversunate.
=a nivelul stilistic se observa pre"enta unor termeni care creea"a anumite contraste cromatice$ c'ipul
alb, sangele care trimite la rosu, bautura ucigasa simboli"ata prin culoarea verde, mierea cuvantului, care trimite
la galben si negrul simboli"at de ulii care anunta moartea. 1e asemenea se remarca pre"enta unor termeni
ar'aico,populari$ ,,ca"ut pe branci, sudori de sange, sta sufletul sa,i rupa, a da roate4.

REALISM - *UVELA PSIHOLO,ICA
I* VREME .E RA)BOI
de I.=.Caragiale
In sens restrans,realismul denumeste curentul literar aparut in <ranta in sec JIJ ca o reactie impotriva
romantismului.In sens larg,realismul denumeste repre"entarea veridica a realitatii.
#rasaturi$pre"entarea obiectiva a realitatii,preocuparea pt social,pre"entarea banalitatii cotidiene,atitudinea
critica fata de societate.
%uvela este o specie a genului epic de dimensiuni mai reduse decat romanul si mai e&tinse decat sc'ita in
care accentul cade asupra persona*elor.
In literature romana, I.=.Caragiale s,a impus ca autor de sc'ite,comedii,nuvele dar si drame.%uvela In
vreme de ra"boi a fost subintitulata sc'ita de catre autor data fiind concentrarea epica.#otusi, profun"imea
relatarii si perspectiva abordarii califica scrierea lui Caragiale drept o nuvela psi'ologica.
#itlul nuvelei poate fi interpretat in doua feluri$se refera la ra"boiul de independenta si se refera la
"buciumul interior al persona*ului.
#ema nuvelei o repre"inta setea de imbogatire si consecintele nefaste pe care aceasta le are asupra
psi'icului uman.
0tructura nuvelei$+ capitole numerotate cu cifre romane, fiecare capitol repre"inta o etapa in i"bucnirea
nebuniei persona*ului central.
P7I/3= capitol.Cititorul cunoaste persona*ele acestei nuvele$ popa Iancu(capetenia unei bande de
tal'ari!, domnul 0tavrac'e(fratele preotului,un negustor din partea locului!.
)anda de tal'ari fusese prinsa in padurea 1obrenilor, popa Iancu se refugia"a in casa fratelui sau
cerandu,i a*utor.#ocmai atunci, pe la 'an,a trecut o ceata de voluntari iar ideea domnului 0tavrac'e este aceea ca
fratele sau sa se alature voluntarilor care se indreptau spre campul de lupta.1e pe front,domnul 0tavrac'e
primeste . scrisori cu continut contradictoriu.Intr,una se preci"ea"a ca fostul preot avansase in grad iar in cealalta
se mentionea"a ca fratele lui 0tavrac'e murise.1omnul 0tavrac'e intra in posesia averii fratelui sau iar avocatul
il instiintea"a ca nimeni in afara de popa Iancu nu,i va putea lua averea.
A= 12I=8A capitol.:andul ca ar putea sa ramana fara avere, provoaca nelinistea domnului 0tavrac'e,
neliniste care va culmina cu nebunia persona*ului.1omnul 0tavrac'e incepe sa aiba adevarate obsesii si
cosmaruri.<ratele ii apare in 'aina vargata de ocnas si in 'aina de capitan.Ambele aparitii sunt urmate de
cutremuratoarele vorbe$ gandea,i ca am murit neicaK.
A= #78I=8A capitol.A treia aparitie a fratelui declansea"a nebunia persona*ului.<ratele se intoarce de pe
front cu scopul de a cere bani dupa ce ii c'eltuise pe cei ai regimentului.=upta dintre 0tavrac'e si fratele sau se
desfasoara printr,o mare inclestare fi"ica si psi'ica.%atura de"lantuita se afla in concordanta cu conflictul dintre
cei doi.Cand viscolul de afara atinge punctul ma&im, domnul 0tavrac'e incepe sa cante popeste.
<inalul ramane desc'is$nu se stie daca domnul 0tavrac'e isi va reveni si daca Iancu :eorgescu se mai
poate salva a doua oara.
COME.IA
O SCRISOARE PIER.UTA
I.=. Caragiale

Come"ia ese o specie a genului "ramaic in pro#a sau in -ersuri cu con$lic "eri#oriu! cu
persona%e si aciuni care sarnesc rasul si cu $inal $erici.
I.=. Caragiale este considerat cel mai mare dramaturg. Comediile sale sunt in numar de patru$ 2 noapte
furtunoasa, 2 scrisoare pierduta, ConuL =eonida fata cu reactiunea, 1Lale carnavalului.
In epoca aceste comedii erau considerate imorale si triviale.
#itu /aiorescu este cel care a recunoascut valoarea acestor opere. In studiul intitulat ,,Comediile
domnului I.=.CaragialeLL , #itu /aiorescu recunoaste ca subiectul tratat este luat din realitatea societatii
romanesti, dar face observatia ca tratarea subiectului se face la modul ideal,artistic.
Prin rasul starnit comediile au efect purifiator asupra fiintei umane sau valoare de catarsis$ ,,purificare
prin artaLL.
Comedia 2 scrisoare pierduta a fost repre"entata pe scena in anul 188G. )arbu 0tefanescu 1elavrancea
afirma ca$ ,,0ala gemea de lume.7areori s,a va"ut in teatrul nostru un succes mai stralucit si mai deplin meritatLL.
2 scrisoare pierduta este ase"ata in fruntea comediilor semnate de I.=.Caragiale si este considerata o
capodopera a genului dramatic.
#itlul comediei denumeste obiectul buclucas din cau"a caruia se desfasoara evenimentele. 0crisoarea
pierduta devine un obiect de santa* care generea"a *ocuri de culise cu implicatii pe plan politic. Articolul
ne'otarat ,,oLL pune in relief banalitatea acelei scrisori. Aceleasi fapte care se petrec in capitala unui *udet de
munte au loc si la nivel inalt tot din cau"a unei scrisori amor.
#ema comediei o repre"inta viata publica si de familie din societatea romaneasca de la sfarsitul
secolului al JIJ,lea.
0tructural comedia este alcatuita din G acte si GG de scene.
03)I8C#3=
Cele G acte ale comediei sunt generate de pierderea unei scrisori de amor, scrisoarea trimisa de 0tefan
#ipatescu(prefectul *udetului! lui Moe #ra'anac'e ,sotia lui Ma'aria #ra'anac'e care era presedintele filialei
locale a partidului de guvernamant.
#ipatescu doreste sa stabileasca o intalnire cu Moe, Moe pierde scrisoarea, iar aceasta a*unge in mainile lui
%ae Catavencu , repre"entantul opo"itiei, avocat si director al "iarului ,,7acnetul CarpatilorLL. Catavencu ii
sustrage scrisoarea unui cetatean turmentat in momentul in care cel din urma o citea la lumina unui felinar.
#ra'anac'e este invitat de Catavencu la redactie unde sotul inselat afla ca rivalul sau politic se afla in posesia
unui document compromitator. Catavencu ameninta cu publicarea scrisorii daca #ra'anac'e nu,l va sustine in
alegerile pentru parlament. 1in naivitate sau din diplomatie #ra'anac'e considera acea scrisoare drept
plastografie. Moe, insa, sotia infidela nu stie cum sa se salve"e.II ofera spri*in politic lui Catavencu, dar nu,l poate
convinge si pe #ipatescu. Acesta ii ofera lui Catavencu bunuri si functii, dar Catavencu refu"a. Cand totul pare a
fi aran*at se produce o adevarata lovitura de teatru, de la centru soseste Agamemnon 1andanac'e, cel care s,a
folosit si el de o scrisoare de amor ca obiect de santa*. Conducerea superioara a partidului de guvernamant cere ca
pe liste sa fie notat acest nume care nu spunea nimanui nimic. #enisunea pare ca a atins punctul culminant$ Moe
nu mai vede nici o sansa de a se salva, Catavencu ramane descoperit, iar #ipatescu crede ca i s,a naruit intreaga
cariera politica.
In timpul sedintei de numire a noului candidat se produce o incaierare, Catavencu pier"andu,si palaria
in captuseala careia ascunsese scrisoarea.
0crisoarea a*unge din nou in mana cetateanului turmentat care o restituie lui Moe.
8ste ales Agamemnon 1andanac'e, Catavencu conduce serbarea data in cinstea castigatorului, interesele
se armoni"ea"a, iar suspiciunile si antipatiile dispar.
Paralel cu actiunea si conflictul principal se de"volta un conflict mocnit, care ii are drept protagonisti pe
<arfuridi si )ran"ovenescu.
<arfuridi si,ar fi dorit sa fie repre"entantul partidului pe lista de candidati. Acesta trimite o telegrama la
centru prin care semnalea"a nea*unsurile din teritoriu.
Conflictul central este amplificat de intrarile si iesirile cetateanului turmentat care asteapta insistent sa i
se spuna cu cine sa vote"e.
P8702%AN8=8
8ugen Ionescu il considera pe Caragiale drept precursorul teatrului european modern.1ramaturgul
desc'ide o perspectiva satirica asupra unui mecanism social ce duce umanitatea la stereotipie.
8ugen 0imion afirma despre persona*ele lui Caragiale ca sunt lipsite de profun"ime si se comporta
asemenea unor manec'ine ce duc o e&istenta banala, fada.
Persona*ele lui Caragiale urmea"a din perspectiva tipologica sc'ema clasica.
03708=8 C2/IC3=3I
Comicul din opera lui Caragiale, 2 scrisoare pierduta are drept ba"a contrastul dintre esenta si aparenta.
Persona*ele si intamplarile se doresc a fi ceva, dar in realitate sunt altceva.
8&ista urmatoarele surse ale comicului$
Comicul de situatie,este dat de insolitul intamplarilor desfasurate in *urul pierderii si gasirii scrisorii. #ot
aici sunt incluse aparitiile cetateanului turmentat, indicatia de la centru privitoare la alegerea lui 1andanac'e.
Comicul de moravuri,este generat de felul in care se desfasoara alegerile de deputati la sfarsitul secolului
al JIJ,lea in societatea romaneasca.
Comicul de intentie consta in atitudinea dramaturgului fata de situatiile pre"entate$ ironica, sarcastica,
dispretuitoare, umoristica.
Comicul de caratere,este dat de tipologia persona*ului$tipul incornoratului, tipul *unelui prim, tipul
coc'etei, tipul slugarnicului, tipul ramolitului, tipul demagogului.
Comicul de nume,numele persona*elor lui Caragiale vin sa sustina si sa intareasca tipologia persona*elor$
Ma'aria #ra'anac'e$"a'ariseala, tra'ana(coca moale!C Catavencu$cata(femeie care vb mult!, Pristanda$*oc
popular, Agamemnon $numele unui ra"boinic din Iliada, 1andanac'e$belea,incurcatura
0tefan #ipatescu$marele erou national,om obisnuitC <arfuridi$farfurieC )ran"ovenescu$bran"a
Comicul de limba*, felul in care vorbesc persona*ele lui Caragiale denota discrepanta dintre esenta si
aparenta sau dintre ceea ce vor sa para persona*ele si ceea ce sunt in realitate.Astfel se intalnesc stereotipii de
limba*$ ,,ai putintica rabdareLL(#ra'anac'e!, ,,curatLL(Pristanda!. 1e asemenea neologismele sunt pronuntate in
mod gresit(bampir, famelie, sotietate, renumeratie, fonctie, docoment!.
=a nivel sintactic se observa incalcarea regulilor logice si limba*ul de"articulat$
1. Contradictia in termeni$ ,,lupte seculare care au durat aproape +O de aniLL
.. %onsensuri$ ,,ori sa se revi"uiasca primesc,dar sa nu se sc'imbe nimicaLL
+. #ruisme(adevaruri evidente!$ ,,un popor care nu merge inainte sta pe locLL
G. Asociatii incomparabile$ ,,industria romana este admirabila,e sublima, putem "ice,dar lipseste cu
desavarsireLL.
COME.IA ( CARACTERI)ARE PERSO*A+
)oe Tra0anac0e ( O scrisoare pier"ua
Clasic al literaturii romane, I.=. Caragiale este autorul unei opere de o uimitoare diversitate, care cuprinde
atat pro"a, cat si dramaturgie.
%ascute din talentul unui observator lucid si ironic al realitatii timpului sau, cele patru comedii sunt
capodopere ale literaruri umane.
Nucata pentru prima data in 188G, comedia O scrisoare pierduta. satiri"ea"a viciile societatii contemporane
scriitorului, conflictele stucturandu,se treptat in *urul disputelor electorale aparute in capitala unui *udet de
munte, in prea*ma alegerilor pentru Camera din anul 188+.
7epre"entantii clasei politice, grupati in doua tabere, lupta pentru obtinerea unui post de deputat.
Confirmand afirmatia din proverbul Cand doi se cearta, al treilea castiga, pana la urma invinge
Agamita 1andanac'e, trimisul Centrului, care se dovedeste un santa*ist invechit in meserie, mult mai abil decat
cei din provincie.
=a fel ca si in celelalte comedii ale sale, Caragiale creea"a o diversitate de tipuri umane ramase memorabile in
literatura romana. Intre acestea, un loc important il ocupa )oe! singurul persona% $eminin din aceasta comedie. 8a
repre"inta ipul "e $emeie am&iioasa! cu o personalitate puternica, dominandu,i pe cei din *ur. 8ste unul dintre
persona*ele principale ale comediei, caci intamplarile pornesc de la ea si toate conflictele se leaga intr,un fel de ea.
0ub aspec $i#ic este o femeie tanara si frumoasa, lucru dedus oarecum indirect din imaginea pe care o are in oc'ii
celorlalti.
In cuprinsul operei, ese accenua porreul moral! reali"at prin procedee ale caracteri"arii directe si indirecte.
/ulte dintre trasaturile acesteia se de"valuie prin in"icaiile scenice' 8ste o fire agitata$ agitata, scoate gazeta si
citeste; teatrala si prefacuta , cunoscandu,si bine interesele, trece cu usurinta de la o stare la alta$ dezolata, zdrobita,
nenorocita, inecata, apoi energica si 'otarata$ revenindu-i deodata toata energia.
Alte persona*e o caracteri"ea"a in mod direct. #ra'anac'e o considera sensibila$ cum e ea simtitoare. #ipatescu
preci"ea"a ca este o fire glumeata (spontana!, iar dupa ce afla ca a pierdut scrisoarea o considera negli*enta,
necugetata$ femeie nebuna, in final, Catavencu o asocia"a unui inger, fiindca 1,a a*utat. Prin autocaracteri"are, Moe
afirma despre sine ca este o femeie bunaC dupa ce onoarea i,a fost salvata, este dispusa sa fie generoasa$ Esti un om
rau... mi-ai dovedit-o... Eu sunt o femeie buna... Am sa ti-o dovedesc. Acuma sunt fericita...
Portretul moral al acesteia se completea"a cu alte trasaturi desprinse in mod indirect din vorbe, fapte,
comportament si din relatia cu celelalte persona*e. Astfel, vorbele evidentia"a in primul rand ,,talentul4 ei de a trece de
la starile de disperare la cele de 'otarare. In timp ce plange, implora iertarea si intelegerea lui #ipatescu, apeland la
sentimentele lui$ Judeca-ma, anica, !udeca-ma... anica, daca ma iubesti, dacd ai fi tinut tu la mine macar un
moment in viata ta, scapa-ma... 1upa mai multe refu"uri din partea lui, trece la polul opus, vorbindu,i cu foarte multa
'otarare$ "a, sunt hotarata, dar nu voi sa mor pana nu voi fi luptat cu toate impre!urarile ...#i am sa lupt$#i cu tine
am sa lupt din toate puterile, cu tine, om ingrat si fara inima$ 0e ba"ea"a foarte mult pe influen"a ei asupra sotului si
contea"a pe spri*inul lui, spunandu,i, la un moment dat, lui Catavencu$ eu te aleg, eu si cu barbatul meu; mie sa-mi dai
scrisoarea...
0piritul pragmatic al acesteia, realismul ei, se manifesta si prin vorbe. Afland ca Pristanda 1,a arestat pe Catavencu
din ordinul lui #ipatescu, isi da seama imediat de consecintele pe care le,ar putea avea un asemenea gest$ Ce-o sa zica
la %ucuresti guvernul, cand o afla ca ...l-ati arestat in a!unul alegerilor...& si, din proprie initiativa, da ordin sa fie
eliberat$ ...am poruncit lui 'hita sa mearga sa dea drumul lui Catavencu si sa-l pofteasca aici din partea mea...
0tilul pragmatic pare a fi dublat de insensibilitate, deoarece manifesta un comportament conditionat in toate
impre*urarile. Aplica principiul ,,serviciu contra serviciu4 nu numai in relatiile e&terioare,
ci si in plan sentimental. Asadar, nu numai lui Catavencu ii propune un sc'imb$ scapa-ma, sa te scap$, ci si iubirea sa
fata de #ipatescu este conditionata$ (e iubesc, dar scapa-ma$.
<iind un te&t dramatic, dialogul si relatia cu celelalte persona*e accentuea"a trasaturile persona*ului, caracterul ei
duplicitar si interesat. Cu #ra'anac'e este falsa, apeland la sentimente$ neica )ahario, sunt nenorocita, fata de
#ipatescu este prefacuta si teatrala, cu un *oc de scena admirabilC mai intai, o atitudine de victima, plange si pare
"drobita pentru ca apoi, va"and ca nu,1 indupleca pe iubitul ei, sa devina energica, 'otarata, dominatoare.
Cu Pristanda se poarta recunoscator pentru serviciile facute.
Comportamentul fata de Cetateanul turmentat surprinde aceeasi fire interesata, pragmatica. Astfel, la inceput il
dispretuieste *"a-i drumul prin dos, pe scara+, ii e nesuferit, ca in final, dupa ce ii da scrisoarea, sa se manifeste cu
totul altfel$ "omnule, domnule, esti un om onest, esti un om admirabil, fara pereche. Cum te cheama. ma rog&
spune-mi ...recunostinta mea...
<ata de Catavencu are aceeasi atitudine. Pana este in posesia scrisorii, ii vorbeste cu multa gri*a, il temperea"a,
incearca sa,1 convinga sa,i dea scrisoarea. Cand Catavencu nu mai are instrumentul santa*ului devine ironica si
amenintatoare$ Cand te-a arestat anica. te-am scapat eu... acuma te arestez eu si n-ai sa scapi decat atunci cand mi-
oi gasi scrisoarea...
In final il pune in postura umila de a conduce manifestatia finala in cinstea noului ales, apoi il incura*ea"a$ <ii zelos,
asta nu-i cea din urma Camera$, vorbe care accentuea"a realismul ei politic.
Persona* duplicitar, nu urmareste decat un singur scop$ sa,si apere imaginea pe care o are in societate. Placerea
de a avea un statut social bun, de a fi in frunte, avanta*ele materiale pe care le are de pe urma sotului si iubitului ei o
fac sa lupte pentru a,si pastra aceste avanta*e. 1ovedind realism social si politic, fire orgolioasa. nu ar suporta ca
adulterul sa fie facut public. 8a lupta cu indar*ire sa,si apere imaginea publica indiferent de ce se afla dincolo de
aparente.
0entimentele sunt ine&istente. Atunci cand #ipatescu ii propune sa fuga impreuna, il opreste, amintindu,i de po"itia
lor in societate. Aceasta este, de fapt, cea care contea"a pentru ea$ Esti nebun. "ar )aharia& "ar pozitia ta& "ar
scandalul si mai mare care s-ar ivi pe urma noastra&
1e un realism de"armant, persoana care isi cunoaste foarte bine interesele, este tipul de femeie-barbat (spune
0erban Cioculescu!.
Prin intermediul acestui persona*, dramaturgul satiri"ea"a comportamentul nepotrivit al unor femei nesincere in
viata de familie si cu ambitii de ordin politic, intr,o lume dominata de minciuna, demagogie si santa*.

ROMA* BAL)ACIA* OBIECTIV
E*I,MA OTILIEI
de :eorge Calinescu
7oman realist bal"acian
7oman modern
7oman urban de factura clasica
Romanul ese o specie a genului epic 1n pro#2! cu ac3iune comple#2 4i "e mare 1nin"ere!
"es$24ura2 pe mai mule planuri! cu persona%e numeroase 4i inrig2 complica2'
7omanul 8nigma 2tiliei este un roman realist cu elemente moderniste , apartinand pro"ei interbelice.
1e asemenea este roman bal"acian,social si citadin.
#ema romanului o repre"inta ilustrarea vietii burg'e"e bucurestene de la inceputul secolului al JJ,
lea ,societate degradata sub puterea mistificatoare a banului.
#itlul romanului $ 2tilia , este un persona* tipic de feminitate,enigmatica pentru toate persona*ele
romanului. Aceasta enigma a 2tiliei se naste mai ales in mintea lui <eli& care nu poate da e&plicatii pentrul
comportamentul fetei.8nigma 2tiliei este confirmata si de catre Pascalopol care la sfarsitul romanului
spune $pentru mine e o enigma.
0ubiectul romanului$ %aratorul este omniscient , la persoana a III Aa ,de unde reiese detasarea acestuia
fata de evenimente si persona*e.Perspectiva este cronologica ,in ordinea desfasurarii lor,iar cea spatial este un
spatiu real(stra"i,case,locuri!si unul imaginar (trairile interioare ale persona*elor!.
7omanul are doua planuri care se intrepatrund si se determina $ primul il repre"inta destinul tanarului
<eli& 0ima iar al doilea plan il repre"inta istoria unei mosteniri ce ilustrea"a imaginea societatii burg'e"e din
)ucurestiul secolului al JJ,lea.
7omanul incepe cu preci"area timpului si a spatiului desfasurarii actiunii reali"ata prin te'nica
detaliuluiCata strada ,cat si casa lui Costac'e :iurgiuveanu sunt pre"entate cu cele mai mici detalii,la fel ca si
portretul detaliat al tanarului <eli& 0ima si portretul lui Costac'e :iurgiuveanu.
#ot in incipitul romanului cunoastem fiecare erou in parte prin oc'ii lui <eli&,motiv pentru care el
primeste statutul de persona* narrator,el inregistrea"a infatisarea fiecaruia din cei pre"enti cu fi"ionomia si
imbracamintea,cu gesturile si comportamentul lor.
Atunci cand <eli& 0ima mergea la familia #ulea,tot prin intermediul lui ca persona* narrator,cunoastem
aspectul casei,preocuparile locatarilor frecventate prin aceasi te'nica a detaliului prin care se sugerea"a trasaturile
caracteristice.
0imion #ulea , tatal familiei,brodea"a perne pe etamine si pictea"a.#iti #ulea pictea"a tablouri ce
ilustrea"a carti postale.7emarcam la cei doi barbate stereotipia gandirii.<eli" sima se ofera sa,l medite"e pe #iti
pentru corigenta la limba latina,la .. de ani neavand liceul terminat.
2limpia,fata mai mare a Aglaei ,ce traia cu 0tanica 7atiu , avocat ce nu profesa ,stanica nu s,a cununat cu
2limpia deoarece 0imion promisese ca ii va da "ester o casa ,iar acum refu"a ,spunand ca nu este fata lui.
1upa ce s,a nascut un copil , sansele de a re"olva acest conflict se maresc.
3n alt plan narativ il pre"inta Pascalopol,care venea in casa lui :iurgiuveanu,aducand delicatese si
luand,o pe 2tilia la plimbare cu trasura.<eli& se indragosteste de 2tilia si,I reprosa acestuia familiaritatea
e&cesiva pe care i,o acorda mosierului. Pascalopol,pentru a,I face placere 2tiliei si a,I fi simpatic
<eli&,organi"ea"a o intalnire la mosia sa.
#ot prin oc'ii lui <eli& este reali"ata o descriere a Campiei )araganului spre 1unare.(#ot prin oc'ii lui
<eli& este reali"ata o descriere romantica!.#impul petrecut aici impreuna face ca iubirea dintre <eli& si 2tilia sa
devina din ce in ce mai puternica,Pascalopol ,dandu,le o totala libertate prin plecarea sa la )ucuresti cu afaceri.
Intors de la )ucuresti,Pascalopol aduce vesti proaspete petrecute in familia #ulea.Casatoria lui 0tanica
cu 2limpia si mutarea lor in casa obisnuita ca "estre.%egli*area lui 7eisor pe care,l lasa singur duce la caderea
din pat si moartea lui.
7eveniti in )ucuresti,relatiile dintre 2tilia si familia #ulea devin din ce in ce mai tensionate,2tilia fiind
deseori barfita si *ignita,#iti ii face avansuri si atunci cand fata reactionea"a,intervine Aglae.
<eli& se inscrie la <acultatea de /edicina,desi Aglae se arata sceptica in ceea ce priveste posibilitatea
lui materiala si intelectulala si il sfatuieste cu dispret.Pe #iti insa il pre"inta student desi el nu terminase nici
liceul.
1upa incidentul cu 2tilia , Aglae nu mai vine in casa fratului sau,<eli& nu mai e dornic a,l pregati pe
#iti ,in sc'imb vine pe neasteptate 0tanica 7atiu.
Atat 0tanica cat si ceilalti sunt ingri*orati de faptul ca Pascalopol insista pe langa Costac'e sa o infie"e pe
2tilia pentru a avea un viitor asigurat.
Costac'e amana la nesfarsi la luarea unei deci"ii in privinta 2tiliei,dar acest fapt ii ingri*orea"a atat pe
Aglae,cat si pe 0tanica sa nu piarda mosia.<eli& afla de la un coleg ca /os Costac'e avea o casa moderna cu
apartamente mici,pe care inc'iria. Acesta se simte atasat de 2tilia,dragostea lui e tot mai puterinca si face o cri"a
de gelo"ie cand ea 'otararea sa nu,l mai primeasca pe Pascalopol.Acesta are o discutie cu <eli& spunandu,I ca nu
a fost fericit in casnicie,iar pe 2tilia o cunoaste de cand era mica si nu,si da seama daca o iubesc parinte sau
barbat.<eli& devina mai intelegator Pascalopol,spre deosebire de Costac'eCcomentariile facute de familia #ulea
se inmultesc.
3n alt episode,pe alt plan narativ,se intampla in familia #ulea.#iti cunoaste la facultate o sora a unui
coleg,Ana.Aflandu,se in casa acesteia si surprins de fratii ei ofiteri,il obliga sa se casatoresca.Pascalopol
intervina pe langa Costac'e pentru a o infia pe 2tilia.8a pleaca cu Pascalopol la Paris.
0imion #ulea devine mai slabit si isi pierde memoria , Aurica se plictisea ingri*andu,l,Aurica face
turnee pe Calea (ictoriei in cautarea unui barbat.2limpia 'otaraste internarea intr,un sanatoriu.Pascalopol si 2tili
se intorc, mos Costac'e declara ca ii va construi 2tiliei o casa C adunand materiale din demolari,se duce in
gradina sa le vada si cade acolo.
1up6 infarct mo5 Costac'e devine din ce @n ce mai speriat de moarte, la aceasta contribuind 5i 0t6nic6
care @i povestea tot felul de nenorociri. Consult6 diferi>i doctori, urmea"6 c'iar un tratament c'etuind bani pe
medicamente 5i invit6 5i preo>ii s6,i sfin>easc6 casa. (inde apoi anumite imobile 5i aduce @n cas6 o mena*er6 pe
nume Paulina, dar care nu st6 mult pentru c6 b6tr?nul @i descoper6 interesul fa>6 de averea sa.
Aurica se spovede5te preotului Huic6, m6rturisindu,i dorin>a de a se c6s6tori cu un evreu 5i anume cu
Peissemann,iar 0t6nic6 o @ndeamn6 pe 2tilia s6,l conving6 pe <eli& s6 se c6s6toreasc6 cu =ili.
/o5 Costac'e ii d6ruie5te lui Pascalopol 1OOOOO lei pentru 2tilia.0t6nic6, dup6 indelungi cautari afl6
locul unde sunt ascun5i banii 5i,l *efuie5te./o5 Costac'e este surprins de atac 5i @n urma efortului moare.
0t6nic6 divor>ea"6 de 2limpia 5i se c6s6tore5te cu :eorgeta, iar apoi intr6 @n politic6.
2tilia se c6s6tore5te cu Pascalopol si pleac6 impreuna la Paris.
<eli&, cu oca"ia r6"boiului, devine doctor,apoi profesor universitar 5i se c6s6tore5te bine intr?nd @n cercuri
@nalte. 0e @nt?lne5te @nt?mpl6tor cu Pascalopol pe tren 5i afl6 c6 acesta a divor>at de 2tilia, fiind acum
c6s6torit6 cu un om bogat din )uenos Aires. <otografia ar6tat6 nu mai aduce nimic din ceea ce era odinioara
2tilia.
<inalul romanului se @nc'eie simetric, cu imaginea de la @nceput$ casa lui Costac'e :iurgiuveanu, 5i
mai de"olant6, iar <eli& re@nvie @n memorie cuvintele acestuia$ ,Aici nu st nimeni- , ce sun6 de"olant 5i
lugubru.
Enigma Otiliei este un roman fundamental al literaturii rom?ne, o crea>ie original6, sinte"6 a
clasicismului realist de tip bal"acian, cu elemente romantice 5i moderne.
CARACTERI)ARE ROMA* OBIECTIV BAL)ACIA*
E*I,MA OTILIEI
"e ,eorge Calinescu
Otilia Marculescu este eroina mea lirica , proiectia autorului inafara, tipizarea mea in ipostaza
feminina (george Calinescu).
7omanul 98nigma 2tiliei este marcat de spiritul clasic bal"acian, imbinat cu elemente de factura romantica,
evidentiand puternice trasaturi ale romanului modern, obiectiv si realist. In acesta idee si persona*ele romanului
sunt construite intr,un mod asemanator, introspectia si luciditatea anali"ei interioare aratand semne clare al
psi'anali"ei moderne, in timp ce motivele bal"aciene si te'nica detaliului sunt des intalnite in constructia
persona*ulelor.
2tilia, o tanara de 18 ani , este fiica celei de,a doua sotii a lui Costac'e :iurgiuveanu, femeie frumoasa si bogata,
care murise de suparare si,i lasase lui toata averea , laolalta cu indatorirea cresterii 2tiliei. Costac'e o creste ca
pe fiica lui, dar avaritia il impiedica sa o infie"e ofocial sau sa,i asigure , in mod concret, un viitor.
<ascinanta si imprevi"ibila, 2tilia se diferentia"a de celalate persona*e feminine din literatura romana prin aceea
ca se afla permanent intr,un proces dinamic, in continua devenire.
Portretul fi"ic, relatat direct, prin oc'ii lui <eli&, sugerea"a indirect, trasaturile sale morale de delicatete, tinerete,
farmec, coc'etarie, distinctie, inocenta si maturitate $ 9un cap prelung si tanar de fata, incarcat de bucle, ca"and
pana la umeri. <ata, subtirica, imbracata intr,o roc'ie foarte larga pe poale, dar stransa tare al mi*loc si cu o mare
colereta de dantela pe umeri, ii intinse cu franc'ete un brat gol si delicat....
1efinita indirect, de fapte, actiuni, gesturi, vorbe si ganduri, 2tilia este un persona* comple&, cu un
comportament derutant, fiind capabila de emotii puternice, pentru a trece apoi cu o usurinta debordanta de la o
stare la alta, imprastiata si visatoare uneori, dovedind alteori, in mod surprin"ator, luciditate si tact. 8ste un
amestec ciudat de atitudine copilaroasa si matura in acelasi timpC alearga desculta prin iarba din curte, se urca pe
stogurile de fan in )irigan, sta ca un copil pe genunc'ii lui Pascalopol, dar este e&trem de serioasa si lucida cand
ii e&plica lui <eli& motivele pentru care cei doi nu se pot casatori, dovedind o autocunoastere desavartita a
propriei firi$ Q 8u am un temperament nefericit$ ma plictisesc repede, sufar cand sunt contrariata. R
1escrierea detaliata a camerei sugerea"a, indirect, firea enigmatica a 2tiliei$ 9o masa de toaleta cu trei oglin"i
mobile si cu multe sertare, (..,! un scaun rotativ pt pian., ar putea simboli"a firea ei imprevi"ibila(motivul
oglin"ilor!. 1e"ordinea tinereasca a lucrurilor aruncatepeste tot (roc'ii, palarii, pantofi, *urnale de moda
frantu"esti, carti, note mu"icale, papusi! trimit catre e&uberanta *uvenila, catre un univers spiritual al
9ascun"isului feminin, cum spune naratorul.
In conturarea persona*ului 2tilia, naratotul foloseste te'nica moderna a perspectivelor multiple, ea aparand in
opinia celorlalte persona*e in mod diferit, c'iar contradictoriu. Astfel, /os Costac'e o iubeste pe 9fe,fetita mea,
elfiind 9papa care primeste de la ea un strop de voiciune, tinerete si lumina, la simpla pre"enta a fetei 9papa 9o
sorbea din oc'i si radea din toata fata lui spana. Pentru <eli&, 2tilia este o fata deosebita, 9admirabila,
superioara celorlalte, pe care o iubeste si o admira, dar al carui comporatment merge dincolo de ratiunea sa, de
puterea lui de intelegere. Pascalopol vede in 2tilia 9o mare strensarita, 9un temperament de artista, 9o fiinta
gingasa care merita ocrotirea mea, 9o floarea rara, 9o fata mandra si independenta, o femeie in devenire in care
investeste fara a cunoaste ce e viril si ce e patern in intentiile sale. In oc'ii rai ai Aglaei, 2tilia este o amenintare
la averea, pe care ea o considera, parinteasca , dar si o 9de"matata, 9usuratica 9care suceste mintile baietilor de
familie. In oc'ii lui 0tanica 7atiu, 2tilia este o fata delicioasa, cu un e&celent simt practic, perfect constienta de
ceea ce vrea si modalitatea de a obtine acel ceva. Artista :eorgeta o respecta fara a o cunoaste, pentru ca facea
obiectul unei iubiri atat de patimase din partea cerebralului <eli&.
In ceea ce o priveste, 2tilia declara $ 9ce tanar de varsta mea iti inc'ipui sa m,ar iubi pe mine asa cum suntK 0unt
capricioasa, vreau sa fiu libera S... /a plictisesc repede, sufar cand sunt contrariata.
In relatiile cu celalalte persona*e , eroina da dovada de multa intelegere. 8a il iubeste pe <eli&, fiind pt acesta
prima e&perienta erotica, de"valuindu,si sentimentele fata de el$ 9 eu te iubesc in atatea feluri, incat nu pot sa
anali"e"e acum cat te iubesc ca frate si cat ca iubita. Pascalopol este o figura
obisnuita in casa lui :iurgiuveanu, el fiind cel care,i oferise 2tiliei de mica toate cele care avarul 9papa i le
refu"a. 1in sentiment de datorie si de dragoste (nedefinita!, 2tilia pendulea"a intre <eli& si Pascolopol, fiind pt o
perioada a amandurora. Pusa in situatia de a face o alegere, 2tilia alege sa ramana cu mosierul bogat. /otivatia
alegerii poate fi pe atat de controversata, ca insasi persona*ul 2tiliei$ pe de parte poate fi considerat ca un act de
sacrificiu pt persoana iubita, <eli&, al carui viitor l,ar fi periclitat ramanand, iar pe de alta parte se poate considera
ca a facut alegerea pe criterii materiale, mosierul fiind singurul in stare sa,i satisfaca nevoile burg'e"e.
2tilia traieste drama insingurarii, generata de un viitor nesigur, departe de visele copilaersti de fericire eterna,
deoarece ,se destainuie ea lui <eli&, o femeie traieste doar cativa ani . 9 Cat cre"i tu ca mai am de trait, in
intelesul adevarat al cuvantuluiKCinci, sase aniS. (orbele aceste ultime prind contur atunci cand, intalnindu,se in
tren cu Pascalopol, <eli& vede o fotografie cu o doamna frumoasa, cu linii fine, dar picanta si plata, pe care insa
nu o recunoaste...femeia era 2tilia.
2tilia este asadar, eternul feminin plin de mister, tainic si cuceritor, care fascinea"a prin amestecul de
sensibilitate candida si profunda maturitate.
*UVELA REALIST PSIHOLO,ICA
MOARA CU *OROC
Ioan Sla-ici
- Epoca marilor clasici5 nu-el2 realis ( psi0ologic25 pro#2 realis2 (
Ioan Sla-ici 67898-7:;<=! pro"ator ardelean, precursor al lui =iviu 7ebreanu, este un auor moralis! un
$in psi0olog! un creaor "e ipologii' Ioan 0lavici este unul dintre adep>ii realismului clasic' Bn scrierile lui se
reflect6 mai ales lumea saului ransil-2nean' In opera sa, principalele -iru3i morale e&primate de acesta sunt$
sinceritatea, demnitatea, buna-credin, francheea, cinstea, iubirea de adevr, chibzuina,
Bntreaga crea>ie a lui 0lavici este o pledoarie pentru ec0ili&ru moral, pentru c0i&#uin32 4i 1n3elepciune!
penru $ericire prin iu&irea "e oameni 5i, mai ales, pentru p2srarea m2surii 1n oae! iar orice abatere de la
aceste principii este gra- sanc3iona2 "e auor' Ioan 0lavici construie5te o oper6 literar6 ba"at6 pe cunoa5terea
sufletului omenesc, cu un puternic caracter morali"ator, concep>ia literar6 fiind un argument pentru cump6tare 5i
p6strarea m6surii @n toate.
Moara cu noroc de Ioan 0lavici este o nu-el2 realis2! "e $acur2 psi0ologic2. Publicat6 @n 1881, @n
volumul Novele din popor, Moara cu noroc devine una dintre scrierile repre"entative pentru vi"iunea lui
Ioan 0lavici asupra vie>ii @n general 5i asupra lumii satului @n particular.
>*CA.RAREA >* SPECIE' *UVELA'
%uvela Moara cu noroc , de Ioan 0lavici este o oper epic @n pro"6, cu un singur fir narativ,
urm6rind un conflict interior, psi!ologic 5i unul e"terior, social, care,i confer6 operei caracter psi'ologic.
#ersona$ele pu>ine, conturate succint dar viguros, contribuie la profilarea protagonistului. %uvela pre"int6 o
intrig riguros construit, cu fapte verosimile, accentul fiind pus mai mult pe definirea persona$ului dec?t pe
ac>iune, av?nd o evident6 tendin>6 spre o%iectivarea perspectivei narative 5i deta5area naratorului fa>6 de
ac>iune, prin nara&iunea la persoana a '''(a.
Moara cu noroc este o nu-el2 psi0ologic2 prin tematic, prin conflict interior, prin modalit&ile de
caracterizare a persona$ului 5i de investigare psi!ologic) dialogul, *nso&it de nota&ia gesticii, a mimicii +i a
tonalit&ii vocii, introspec&ia con+tiin&ei +i a sufletului, autoanaliza +i autointrospec&ia, monologul interior
prin care se urm6re5te evolu>ia persona*ului @n planul con5tiin>ei. Bn nuvela psi'ologic6, accentul cade asupra
comple&it6>ii persona*ului, asupra transform6rilor interioare ale con5tiin>ei sale 5i asupra tensiunilor suflete5ti
tr6ite de acesta. =umea din afar6 este generatoarea mi5c6rilor de con5tiin>6, @n ea se reflect6, sub forma ac>iunilor
concrete, conflictele interioare ale persona*ului. :'i>6, protagonistul nuvelei, dornic de a se @mbog6>i c?t mai
repede, indiferent de mi*loace, devenind astfel o victim6 a propriilor sale aspira>ii.
%uvela este realis2! "e $acur2 clasic2, av?nd o structur6 viguroas6, unde cele 4apespre#ece capiole
se 1nl2n3uie @n ordinea cronologic2 a desf65ur6rii ac>iunii 5i sunt integrate de cuvintele rostite de b6tr?n6 @n
incipiul 4i $inalul operei, prin formula copertei) ./mul s fie mulumit cu srcia sa, cci, dac e vorba, nu
bogia, ci lini0tea colibei tale te face fericit.-5i .#e vede c-au lsat ferestrele deschise 1...2. #imeam eu c nu
are s ias bine; dar a0a le-a fost data-.
PERSPECTIVA TEMPORAL? @I SPAAIAL?'
Ac>iunea nuvelei se desf65oar6 @ntr,un spa3iu real, transilv6nean, fapt indicat de secven>ele descriptive de
la @nceputul capitolului al doilea$ .de la 3neu, drumul de ar o ia printre pduri 0i peste arini...-. Timpul
desf65ur6rii ac>iunii este a doua *um6tate a secolului al JIJ,lea, moment al apari>iei 5i al de"volt6rii rela>iilor
capitaliste la sat, iar indicii temporali de ordin religios indic6 desf65urarea ac>iunii @n interval de un an, de la
0f?ntul :'eorg'e, c?nd :'i>6 ia @n arend6 c?rciuma, p?n6 la Pa5te, c?nd locul arde, iar protagoni5tii mor.
C?rciuma este situat6 la o r6sp?ntie de drumuri. Pentru a a*unge la ea @ns6, familia lui :'i>6 parcurge un
drum simbolic, similar unei c6i a destinului. Pre"entarea drumului debutea"6 printr,o imagine descriptiv6 cu
caracter general, f6r6 accent asupra detaliilor. 3n drum cu urcu5uri 5i cobor?5uri, .cam greu-, drumul unei vie>i
obi5nuite p?n6 acum, cu bucurii 5i greut6>i. Bn descrierea drumului predomin6 imaginile vi"uale, care confer6
tabloului caracter static. 1escrierea este obiectiv6.
Peisa*ul este pustiu, de"olant$ .nu zreai dec4t iarb 0i mrcini, rm0iele ... unei pduri5 cioate,
rdcini ie0ite din pm4nt, copacul pe !umtate ars.-. 1escrierea are func>ia de a prevesti evolu>ia nefast6 a
@nt?mpl6rilor$ departe de a fi un loc norocos 5i benefic, 'anul de la /oara cu noroc este un spa>iu al blestemului
5i al r6ului.
Bn descrierea realist6, fapt marcat 5i prin toponimele e&acte, drumul ce vine de la Ineu con>ine elemente ce
au o semnifica>ie malefic6$ mrcini, cioate, rdcini rzlee, uscate, corbii care sus>in atmosfera @nc6rcat6 de
semnele prevestitoare ale r6ului. 1rumul este o prefigurare a destinului nefericit.
1ac6 ini>ial privirea este panoramic6, surprin"?nd generalul de la nivelul drumului, ea se focali"ea"6 apoi
asupra locului unde este situat6 c?rciuma, @n vale, @ntr,un loc ce poate aduce at?t prime*die, c?t 5i ocrotire. Aici
totul este posibil, @n func>ie de calea pe care alege persona*ul s6 mearg6.
SEM*IBICAAIA TITLULUI'
Tilul nuvelei are valoare simbolic6. 1espre moara p6r6sit6 5i scoas6 din u", naratorul remarc6$ .moara a
6ncetat a mai mcina 0i s-a prefcut 6n c4rcium 0i loc de adpost pentru tot drumeul obosit 0i mai ales pentru
acela pe care noaptea-l apuc pe drum-. Arenda5ul "idise al6turi de moara p6r6sit6 o c?rcium6, pe care :'i>6 o
@nc'iria"6 pentru trei ani, cu scopul de a se pune pe picioare 5i s6 nu mai c?rpeasc6 .cismele oamenilor-. Bn
simbolistica mitologic se interpretea"6 faptul c6 acel loc devine prielnic pentru atragerea du'urilor necurate.
#itlul ar putea semnifica, a5adar, ideea c6 locul este blestemat 5i b?ntuit de du'uri rele, moara fiind .cu noroc-
numai @n sensul malefic al c?5tigului de mul>i bani pe c6i necinstite. #onul este ironic, norocul a5teptat se
dovede5te a fi nenoroc, datorit6 abord6rii gre5ite a destinului. 0ubstantivul .moar- cap6t6 o semnifica>ie
ascuns6$ dac6 moara macin6 bucatele, c?rciuma, loc al pier"aniei, .macin- destinele umane.
TEMA *UVELEI'
%uvela Moara cu noroc de Ioan 0lavici abordea"6 ema $amiliei ra"i3ionale! pe care o subsumea"6
temei destinului 5i o pune sub semnul "ramei comunic2rii' Ca nuvel6 psi'ologic6, aceasta urm6re5te
manifest6rile unor conflicte e&terioare @n palnul con5tiin>ei persona*elor.
Tema e/ului poate fi privit6 din mai multe perspective. 1in perspeci-2 social2, nuvela pre"int6
@ncercarea lui :'i>6 de a,5i sc'imba statutul scial (din ci"mar vrea s6 devin6 'angiu! 5i de a asigura familiei sale
un trai @ndestulat. 1in perspeci-2 morali#aoare! nuvela pre"int6 consecin>ele nefaste ale dorin>ei de a avea
bani. 1in perspeci-2 psi0ologic2, nuvela pre"int6 conflictul interior tr6it de :'i>6, care, dornic de prosperitate
economic6, @5i pierde pe r?nd @ncrederea @n sine 5i @n familie.
Tema argumentea"6 srucura realis2 4i psi0ologic2 a nuvelei, prin consecin>ele nefaste ale l6comiei
pentru bani atunci c?nd aceasta pune st6p?nire pe om, control?ndu,i comportamentul 5i 'ot6r?ndu,i soarta..
Conflictul psi!ologic este de natur etic 5i determin6 soarta persona*elor @n func>ie de abaterile fiec6ruia de la
morala fundamental6 a sufletului omenesc, @ntre care cump6tarea 5i p6strarea m6surii @n toate sunt esen>iale.
Conflictul social (e"terior) ilustrea"6 rela&iile comunit6>ii ardelene5ti, repre"entate de neputin>a lui :'i>6 de a,5i
sc'imba statutul social din cau"a p6ien*eni5ului afacerilor ilicite, @n care influen>a decisiv6 o are for>a banului.
VI)IU*EA .ESPRE LUME @n nuvela lui Ioan 0lavici este configurat6 conform principiilor scriitorului
ardelean, care @5i construie5te subiectele 5i persona*ele pornind de la e#e morale 5i principii eice $erme, aflate
la ba"a societ6>ilor tradi>ionale.
#e"a de la care porne5te Ioan 0lavici este formulat6 @n cuvintele b6tr?nei din incipiul nuvelei 5i se refer6
la raportul dintre %og&ie +i fericire. Potrivit acesteia, fericirea nu trebuie c6utat6 @n bun6starea material6
ob>inut6 cu orice pre>$ ./mul s fie mulumit cu srcia sa, cci, dac e vorba, nu bogia, ci lini0tea colibei
tale te face fericit.-. 06r6cia este aici asociat6 cu fericirea, @n timp ce bog6>ia este v6"ut6 ca o posibil6 surs6 de
nefericire. 2pinia soacrei impune o perspectiv6 tradi>ional6, generat6 de o mentalitate conservatoare$ omul s6 fie
mul>umit cu ceea ce i s,a dat 5i s6 nu provoace modific6ri @n destinul s6u. <ericire, @n perspectiva b6tr?nei, este
dat6 de .lini0tea colibei-.
RELAAIA I*CIPIT ( BI*AL'
Incipiul nuvelei surprinde rela>iile din familia lui :'i>6, persona*ul principal. Acesta e c6s6torit cu Ana,
@mpreun6 cu care are un copil, 5i locuie5te cu soacra sa. Cei trei au un trai modest, c6ci :'i>6, ci"mar fiind, nu are
suficien>i clien>i @n sat pentru a,5i @mbun6t6>i starea gospod6riei. Ca atare, pl6nuie5te s6 arende"e o c?rcium6,
numit6 7oara cu noroc.
:'i>6 5i soacra sa sunt surprin5i @n aceast6 scen6 @n dialog, sf6tuindu,se cu privire la oportunitatea acestei
afaceri. Prin cuvintele sale, soacra formulea"6 te"a moral6 a nuvelei$ $ ./mul s fie mulumit cu srcia sa, cci,
dac e vorba, nu bogia, ci lini0tea colibei tale te face fericit.- <ra"a concentrea"6 -i#iunea "espre lume, te"a
moral6 care validea"6 construc&ia rotund a subiectului. 2pinia soacrei, tradi>ional6 5i conservatoare, asocia"6
fericirea cu s6r6cia 5i cu lini5tea. 76spunsul lui :'i>6, de pe o po"i>ie opus6, creea"6 imaginea unei persoane
active, dinamice, 'ot6r?t6 5i desc'is6 c6tre sc'imbare. Bn plus, :'i>6 @5i descoper6 acum spiritul practic, puterea
de ini>iativ6. 7eplica soacrei indic6 rolul ei de sf6tuitor, care @ns6 nu trece peste deci"iile b6rbatului$ .voi facei
dup g4ndul vostru, 0i 0tii prea bine c, dac voi v ducei la moar, nici vorb nu poate fi ca eu s rm4n
aici.-
Binalul o readuce @n prim,plan pe b6tr?n6. Aceasta *nc!eie simetric nuvela, printr,o replic6 referitoare la
destinul implacabil$ .a0a le-a fost data $...-. Avertismentul ini>ial @5i confirm6 astfel valoarea de adev6r
universal, implacabil @n ordinea unei lumi ordonate conform unor principii morale solide. Cei doi so>i au murit @n
condi>ii dramatice, Ana ucis6 de :'i>6, iar :'i>6 ucis de 76u>, din ordinul lui =ic6. Hanul de la 7oara cu noroc a
ars, @ntreaga agoniseal6, c?5tigat6 at?t prin munc6, c?t 5i prin mi*loace necinstite, se risipe5te. 1estinul nu iart6,
cum nu iart6 nici moralistul 0lavici. 0e salvea"6 doar cei inocen>i A copiii celor doi so>i A 5i cei virtuo5i A
b6tr?na.
7aportul dintre incipi 4i $inal ilustrea"6 concep>ia despre construc>ia subiectului$ .frumos e numai ceea
ce e pe deplin format, desv4r0it, perfect, rotun!it, 6ntreg-, afirma Ioan 0lavici. Astfel, scriitorul porne5te
@ntotdeauna de la o te"6 moral6, pe care uneori o formulea"6 prin intermediul unui persona*, pentru ca
desf65urarea epic6 s6 confirme aceast6 te"6, iar finalul s6 aduc6 pedeapsa ori r6splata cuvenit6 persona*ului
principal, @n func>ie de modul @n care acesta se raportea"6, prin ac>iunile sale concrete, la te"a anun>at6.
Consruc3ia simeric2! roun"2! simeric2 este caracteristica formal a nara&iunilor lui ,lavici, caracteristic6
ilustrat6 str6lucit prin nuvela Moara cu noroc.
PERSO*A+ELE sunt realise! reprezentative pentru o tipologie uman 5i se supun valorilor morale
ale colectivit6>ii respective, care le aprob6 sau nu, dar nu le modific6 esen>ial. Naratorul este omniscient,
omniprezent, 5tie ce g?ndesc, ce fac, ce simt sau ce inten>ionea"6 persona*ele, le 'ot6r65te destinul, reali"ea"6
perspectiva narativ de tip demiurgic (narator omnipotent), adesea prin relatarea *n stil indirect.
Persona*ul principal din nuvel6, :'i>6, este unul comple&, @n *urul lui polari"?ndu,se @ntreaga ac>iune. 8l
intr6 @n rela>ie cu toate celelalte persona*e, care @i nuan>ea"6 evolu>ia. <r6m?nt6rile 5i transform6rile sale
interioare sunt urm6rite cu aten>ie 5i sunt redate fie direct de c6tre narator, fie prin stil indirect li%er, fie direct de
c6tre alte persona*e sau de c6tre el @nsu5i.
RELAAIILE .I*TRE .OU? PERSO*A+E .I* *UVEL?'
,HIA? @I SOACRA SA'
.ialogul dintre :'i>6 5i soacra sa de la @nceputul nuvelei este repre"entativ pentru ilustrarea unor
tr6s6turi de caracter, fiind aici mi*loc de caracteri"are a persona*elor. 0oacra sa formulea"6 te"a moral6 a nuvelei,
conform c6reia s6r6cia aduce fericire, @n timp ce bog6>ia este v6"ut6 ca posibil6 surs6 de nefericire. 76spunsul lui
:'i>6 A autoritar A sugerea"6 statutul persona*ului @ntr,o familie de tip tradi>ional$ b6rbatul este capul familiei.
Argumentele sale sunt pertinente$ av?nd o profesie lipsit6 de c6utare @ntr,un sat @n care oamenii, s6raci fiind, nu
prea au nevoie de ci"mar, bun6starea lui 5i a familiei nu este reali"abil6. 76spunsul dat soacrei @l situea"6 pe o
po"i>ie opus6 acesteia, ca persoan6 activ6, dinamic6, 'ot6r?t6 5i decis6 la sc'imbare. Bn plus, :'i>6 @5i descoper6
acum spiritul practic.
Bn scena primei apari>ii a lui =ic6 06m6d6ul, c?nd acesta @ntreab6 de c?rciumar, b6tr?na, care se afla
al6turi de Ana, r6spunde$ .8oi suntem-. =ic6 vrea s6 @l cunoasc6 @ns6 pe :'i>6 5i se arat6 interesat de trecerea a
trei oameni, care m?ncaser6 la 'an f6r6 s6 pl6teasc6. :'i>6 @i r6spunde precaut, c'ib"uit 5i c'iar 'ot6r?t,
@ncerc?nd s6,5i impun6 punctul de vedere$ ."e c4rciumar s nu 6ntrebi niciodat, cci el vede 0i aude at4t de
multe, 6nc4t trebuie s uite degrab 0i s nu mai ie nimica minte.- #ensiunea e provocat6 de replica b6tr?nei,
care clatin6 autoritatea lui :'i>6$ .Cum nu& strig btr4na cu nerbdare. Cei trei porcari care au but at4t de
mult 0i n-au pltit-. =ic6 @l abordea"6 acum dintr,o perspectiv6 autoritar6 superioar6, 5i nu @i mai las6 dreptul la
replic6. Plecarea lui =ic6 provoac6 fr6m?nt6ri interioare 5i primul moment de nesinceritate din partea lui :'i>6$
.dorind s ascund 6naintea nevestei g4ndurile rele ce-l cuprinseser-.
,HIA? @I A*A'
:'i>6 este c6s6torit cu Ana 5i au doi copii. 7ela>ia dintre cei doi so>i pare la @nceput pus6 sub semnul
iubirii sincere, dar 5i al autorit6>ii masculine, @ntr,o familie de tip patriar'al.. Bn dialogul ini>ial dintre :'i>6 5i
soacra sa, Ana nu intervine, p6r?nd s6 accepte f6r6 re"erve deci"iile so>ului ei.
Imaginea raporturilor dintre cei doi so>i este una tipic tradi>ional6. Autoritatea b6rbatului este
recunoscut6. 8l este cel care ia deci"iile pentru familie. <emeia se las6 mereu @n gri*a so>ului ei, care afi5ea"6
mereu un spirit protector. :'i>6 aprecia"6 calit6>ile so>iei sale 5i se bucur6 de aten>ia ei$ .inima 6i r4de c4nd Ana
cea 6neleapt 0i a0ezat deodat 60i pierde cumptul 0i se arunc rsfat asupra lui, cci Ana era t4nr 0i
frumoas, Ana era fraged 0i subiric, Ana era sprinten 0i mldioas ...-. <ragmentul citat surprinde flu&ul
g?ndurilor b6rbatului, fapt sugerat de seria de repeti>ii 5i enumera>ii 5i fi&ea"6 rela>iile dintre so>i sub semnul
afectivului (rsfat, t4nr 0i frumoas, fraged 0i subiric, sprinten 0i mldioas! 5i al spiritualului
(6neleapt 0i a0ezat!.
7elevant6 pentru ilustrarea raporturilor familiale este perspectiva Anei, care observ6 @n timp modific6rile
comportamentale 5i afective ale so>ului s6u$ .simea c de c4tva timp brbatul ei s-a schimbat-. :'i>6 devine
ursu" 5i impulsiv, iar Anei @ncepe s6 @i provoace team6$ .6i venea s te sperii de el, 1...2, 60i pierdea lesne
cumptul 0i-i lsa urme vinete pe brae. 1...2 nu mai 6ndrznea s-i vorbeasc desgheat ca mai nainte, cci se
temea ca nu cumva el s se m4nie 0i pe d4nsa-. Accentul cade pe modul @n care comunicau @nainte de @nt?lnirea
c6 =ic6 (.s-i vorbeasc desgheat ca mai nainte-! 5i vicierea rela>iei de comunicare dup6 @nt?lnirea cu acesta
(.nu mai 6ndrznea s-i vorbeasc-!. 1in perspectiva lui :'i>6, punctul s6u slab este dependen>a de familie$
.avea 6ns nevast 0i copii 0i nu putea s fac ce-i plcea.-
Ana observ6 transform6rile so>ului, dar nu dore5te s6 renun>e u5or la dragostea ei. =a @nceput, @ncearc6 s6,
i g6seasc6 scu"e lui :'i>6. 3neori, observ6 @ng?ndurarea lui, dar nu @ndr6"ne5te s6 @l tulbure$ .ea nu 6ndrznea
s 6l supere, ci se 6ntreba mereu ce o fi av4nd soul ei-. Bn repetate r?nduri @ns6, @ncearc6 s6 restabileasc6
comunicarea, @ncrederea 5i transparen>a, @ncearc6 de asemenea s6 @l averti"e"e pe :'i>6 asupra pericolului$
.'hi $ gri nevasta a0ezat. 8u vorbi cu mine ca 0i c4nd ai avea un copil 6naintea ta. (u e0ti brbat 0i trebuie
s 0tii ce faci. (e 6ntreb numai; nu vreau s te descos5 tu 6i d seama dac ai ceva sau nu ai s-mi spui. cum
0tii, dar eu 6i spun, 0i nu m las inima s nu-i spun ...- Ana nu e doar diplomat6, @ncerc?nd s6 nu r6neasc6
orgoliul unui b6rbat autoritar, ci 5i e&trem de lucid6. <r6m?nt6rile sunt urm6rite 5i din perspectiva lui :'i>6$ .Ar
fi voit s mearg la ea, s-i cear iertare 0i s o 6mpace, dar nu putea; era 6n el ceva ce nu-l lsa-.
Bn timp, :'i>6, care vedea @nainte @n Ana femeia .6neleapt 0i a0ezat-, d6 dovad6 de obtu"itate 5i
opacitate 5i nu reali"ea"6 c6 al6turi de el se afl6 o femeie care @l poate a*uta$ .iar tu e0ti bun, Ano, 0i bl4nd,
dar e0ti u0oar la minte 0i nu 6nelegi nimic5 sunt cu tine ca fr tine ...-. 7efu"?nd comunicarea, :'i>6 @5i
pl?nge de mil6 pentru c6 Ana se @ndep6rtea"6 de el. .el era singur 0i prsit. Ana, pe care o privea cu at4ta drag
mai nainte, 6ncetul cu 6ncetul se 6nstrinase de d4nsul 0i nu mai era vesel ca mai nainte...-.
Conflictul din interiorul cuplului se acuti"ea"6 5i sub presiunea codului moral al societ6>ii. Ana tr6ie5te ea
@ns65i un conflict interior$ dragostea pentru so>ul ei, pus6 la @ncercare pe m6sur6 ce :'i>6 se @nc'ide @n sine,
dorin>a de a,5i salva c6snicia, dar 5i ru5inea de a avea un so> t?l'ar. Comportamentul ei fa>6 de =ic6 se modific6
dup6 ce :'i>6 este *udecat. Ana crede c6 =ic6 i,a salvat so>ul 5i de aceea @5i sc'imb6 atitudinea fa>6 de el. C?nd
vede c6 :'i>6 are un comportament ciudat, f6r6 s6,i e&plice cau"a, Ana @5i pierde de tot @ncrederea @n el.
Compar?ndu,i pe cei doi, :'i>6 i se pare un fricos 5i a*unge s6,i cede"e lui =ic6. 85ecul familiei lui :'i>6 este @n
bun6 m6sur6 un e4ec al comunic2rii! cau"at, @n parte cel pu>in, de vanitatea masculin6.
,HIA? @I LIC?'
Apari>ia lui =ic6 are loc printr,o scen6 revelant6 pentru modul @n care se construie5te raportul de for>e
dintre cei doi b6rba>i. =ic6 apare ca un st6p?n al locurilor 5i se impune prin pre"en>a sa autoritar6.
<actor esen>ial @n de"voltarea conflictului, lui =ic6 i se conturea"6 acum porreul $i#ic 4i moral! prin
descriere 5i nara>iune. Portretul este conturat printr,o serie de enumera>ii. Configurarea imaginii porne5te dinspre
e&terior 5i vi"ea"6 v?rsta 5i aspectul general al trupului A .6nalt 0i slab-, apoi se fi&ea"6 asupra fe>ei pentru a
sugera caracterul persona*ului$ om dur, rece, cinic, dar de o frumuse>e malefic6. 0tatutul social este sugerat
printr,o propo"i>ie simpl6, enun>iativ6 A .9ic era porcar-, pentru ca urm6torul enun> s6 plase"e persona*ul @n
sfera e&cep>ionalului, prin con*unc>ia adversativ6 .6ns-. 0tatutul lui =ic6 este configurat printr,un set de
enumera>ii$ .dintre cei ce poart cma0 subire 0i alb ca floricelele, pieptar cu bumbi de argint 0i bici de
carma!in, cu codori0tea de os 6mpodobit cu flori tiate 0i cu ghintulee de aur-. Hi ele se limitea"6 la sfera
e&teriorului A vestimenta>ia, @n timp ce biciul este semnul puterii. Tinuta sa este una elegant6, menit6 s6 cree"e o
imagine po"itiv6 celor din *ur, @n vreme ce biciul are rolul de a impune respect 5i team6.
1ialogul cu :'i>6 are ini>ial aparen>a unui interogatoriu condus de =ic6. 06m6d6ul @l abordea"6 dintr,o
perspectiv6 autoritatr6 superioar6, 5i nu @i mai las6 dreptul la replic6$ .Eu voiesc s 0tiu totdeauna cine umbl pe
drum, cine trece pe aici, cine ce zice 0i cine ce face, 0i voiesc ca nimeni 6n afar de mine s nu 0tie. Cred c ne-
am 6neles $-
1in acest moment, :'i>6 @ncepe s6 simt6 c6 are o po"i>ie inferioar6 fa>6 de =ic6, pentru c6 este @nsurat 5i
>ine la imaginea sa @n fa>a lumii. =ic6 @i impune colaborarea la afacerile lui. 2bi5nuit cu independen>a 5i libertatea
deci"ional6, :'i>6 se vede nevoit s6 accepte constr?ngerile lui =ic6 5i astfel apare principalul con$lic, cel al
pierderii @ncrederii @n sine. :'i>6 @ncepe s6 se @nc'id6 @n sine$ pe de o parte e nemul>umit de raporturile pe care le
are cu =ic6, dar pe de alt6 parte e orbit de patima banului.
Bn repetate r?nduri, :'i>6 refu"6 subordonarea fa>6 de =ic6. 3neori se dovede5te a fi o fire puternic6, un
ins energic, dar @n acela5i timp vanitos. 0im>ind tensiunea din rela>ia cu 06m6d6ul, con5tient de puterea acestuia,
:'i>6 caut6 s6 se @n>eleag6 cu el, pentru a p6stra un raport de egalitate. Bn timp @ns6, pier"?ndu,5i @ncrederea @n
sine, cedea"6 teren. 2bi5nuit cu independen>a 5i libertatea, :'i>6 se vede constr?ns s6 accepte colaborarea cu
=ic6, fapt care @i va afecta grav ec'ilibrul interior.
Bn timp, @n>eleg?nd c6 este afectat de afacerile necurate cu =ic6, :'i>6 devine preocupat de imaginea sa @n
fa>a lumii. 1e aceea, @ncearc6 s6 reconfigure"e raporturile cu =ic6 5i simulea"6 o posibil6 @ndep6rtare de acesta,
prin care 5i,ar recupera imaginea de om onest, ar c?5tiga @ncrederea poli>istului Pintea, dar ar reu5i s6 p6stre"e 5i
leg6tura cu =ic6 06m6d6ul, pentru a nu pierde c?5tigul pe care consider6 c6 @l merit6$ .lumea trebuie s m
creaz om cinstit 0i stricat cu voi.-
8volu>ia raportului :'i>6 A =ic6 este @n defavoarea celui dint?i. Pe Ana o @mpinge @n bra>ele 06m6d6ului,
iar apoi o ucide, @ntr,o @ncercare e5uat6 de a recupera controlul asupra unei vie>i e5uate. Bntre :'i>6 5i =ic6,
raportul de for>e @l avanta*ea"6 pe cel din urm6. Ambii sunt firi puternice, @ns6 =ic6 este mai abil 5i mai versat
dec?t :'i>6.
PARTICULARIT?AI .E LIMBA+' Silul nuvelei este sobru, concis, lipsit de artificii stilistice.
Mo"urile "e e/punere @ndeplinesc o serie de func>ii epice @n discursul narativ. .escrierea ini>ial6 are, pe l?ng6
rolul obi5nuit de fi&are a coordonatelor spa>iale 5i temporale, func>ia simbolic6 de anticipare. Pasa*ele descriptive
sus>in interesul cititorului pentru desf65urarea epic6. *ara3iunea o&ieci-2 @5i reali"ea"6 func>ia de redare a
-erosimili23ii faptelor pre"entate. .ialogul C -or&irea "irec2 contribuie la caracteri"area in"irec2 a
persona*elor, sus>ine veridicitatea rela>iilor dintre persona*e 5i concentrarea epic6.
Regisrele silisice sus>in impresia de -eri"iciae a repre#en2rii unei lumiD lim&a%ul regional,
ardelenesc, lim%a$ul popular, oralitatea sunt c'ei de asigurare a impresiei repre"ent6rii unei lumi reale'
-n&elesul clasic(moralizator al nuvelei este sus>inut prin zicale +i prover%e populare sau prin replicile .
sentin&e rostite de b6tr?n6 la @nceputul 5i la sf?r5itul nuvelei'
MO.UL .E REALI)ARE A A*ALI)EI PSIHOLO,ICE @I .IME*SIU*EA
MORALI)ATOARE A *UVELEI'
Moara cu noroc de Ioan 0lavici este o nuvel6 psi'ologic6, pentru c6 urm6re5te modul @n care
conflictul e"terior se reflect *n planul con+tiin&ei persona$elor. 2bservarea este minu>ioas6, detaliat6 5i
serve5te reali"6rii unor psi'ologii comple&e (:'i>6 5i Ana!. Planul anali"ei psi'ologice este pus @n slu*ba unei
te"e morale$ goana dup6 @navu>ire cu orice pre> distruge ec'ilibrul interior 5i provoac6 inevitabil catastrofe la
nivelul rela>iilor interumane.
<r6m?ntat interior, :'i>6 a*unge s6,5i piard6 @ncrederea nu numai @n sine, ci 5i @ncrederea celorlal>i 5i
c'iar @ncrederea so>iei. :oana dup6 avere 5i @nstr6inarea de familie produce pierderea .lini0tei colibei-, potrivit
avertismentului b6tr?nei, iar e5ecul este generat de alegerile gre5ite f6cute de :'i>6.
Ioan 0lavici este ini>iatorul pro"ei realiste @n literatura rom?n6 5i a nuvelei de anali"6 psi'ologic6,
remarcabil6 fiind dragostea lui profund6 pentru oameni$ .:n g4ndul meu rostul scrierii a fost 6ntotdeauna
6ndrumarea spre o vieuire potrivit cu firea omeneasc- (Ioan 0lavici, /umea prin care am trecut!.
*EOMO.ER*ISM
LEOAIC? TE*?R?! IUBIREA
%ic'ita 0t6nescu

=eoaic6 t?n6r6, iubirea
mi,a s6rit @n fa>6.
/6 p?ndise,n @ncordare
mai demult.
Col>ii albi mi i,a @nfipt @n fa>6,
m,a mu5cat, leoaica, a"i, de fa>6.
0i deodat6,n *urul meu, natura
se f6cu un cerc, de,a,dura,
c?nd mai larg, c?nd mai aproape,
ca o str?ngere de ape.
Hi privirea,n sus >?5ni,
curcubeu t6iat @n dou6,
5i au"ul o,nt?lni
tocmai l?ng6 cioc?rlii.
/i,am dus m?na la spr?ncean6,
la t?mpl6 5i la b6rbie,
dar m?na nu le mai 5tie.
Hi alunec6,n ne5tire
pe,un de5ert @n str6lucire
peste care trece,alene
o leoaic6 ar6mie
cu mi5c6rile viclene
@nc6,o vreme,
5i,@nc6,o vreme.

Poe"ia face parte din volumul 2 vi"iune a sentimentelor din 1EFG.
Mea$ora cenrala in *urul careia se organi"ea"a te&tul poetic este cea pre"enta c'iar la nivelul titlului si anume 9leoaica
tanara, o metafora insolita care e&prima eternul sentiment al iubirii. #ot la nivelul titlului, printr,o opo"itie, poetul
e&plica faptul ca leoaica tanara este de fapt iubirea insasi.
Tema poe"iei o repre"inta iubirea va"uta ca sentiment care metamorfo"ea"a fiinta si consecintele pe care aceasta
iubire intensa le are asupra raportului dintre eul liric si lume si raportul dintre eul liric si el insusi.
Poe"ia este o confesiune lirica a lui %ic'ita 0tanescu, o arta poetica erotica, in care eul liric e puternic marcat de
intensitatea si forta celui mai uman sentiment, iubirea.
Conceptul ar2 poeic2 e&prim6 un ansamblu de tr6s6turi care compun vi"iunea despre lume 5i via>6 a unui autor,
despre menirea lui @n 3nivers 5i despre misiunea artei sale, @ntr,un limba* literar care,l particulari"ea"6.
Poe"ia este structurat6 c'iar de c6tre %ic'ita 0t6nescu @n trei secven>e lirice,corespun"6toare celor trei strofe
inegale, prima av?nd F versuri, a doua 8 versuri, iar ultima 1O versuri.
Prima sro$2 e&prim6 vi"uali"area sentimentului de iubire,care ia forma unei tinere leoaice agresive,care @i sare
9@n fa>6 poetului,av?nd efecte devoratoare asupra identit6>ii sinelui,@nfig?ndu,5i 9col>ii albi (-! @n fa>6 5i mu5c?ndu,l
9de fa>6. Pronumele la persoana I,mi,mU,m,poten>ea"6 confesiunea eului poetic, @n sensul c6 poetul era con5tient
de eventualitatea ivirii sentimentului de dragoste,care,l 9pVndise,n @ncordare I mai demult,dar nu se a5tepta ca acesta s6
fie at?t de puternic,s6 aib6 at?ta for>6 devastatoare,mi,a s6rit @n fa>6,mi i,a @nfipt @n fa>6,m,a mu5cat(-!de fa>6. Ca
element de recuren>6, reiterarea cuv?ntului 9fa>6 este un laitmotiv prin care se reliefea"6 pierderea integrit6>ii psi'ice,
mutilarea evident6 a sufletului atacat de agresivul sentiment.
Sro$a a "oua accentuea"6 efectul psi'ologic al acestei nea5teptate @nt?lniri cu un sentiment nou,necunoscut,
iubirea,care dega*6 asupra sensibilit6>ii eului poetic o energie omnipotent6,e&tins6 asupra @ntregului univers$Hi deodat6,
n *urul meu,natura.<or> agresiv6 5i fascinant6 a iubirii reordonea"6 lumea dup6 legile ei proprii,@ntr,un *oc al cercurilor
concentrice,ca simbol al perfec>iunii$se f6cu un cerc de,a dura,Ic?nd mai larg, c?nd mai aproape,Ica o str?ngere de
ape.Poetul se simte @n acest nou univers un adev6rat 9centrum mundi,un nucleu e&isten>ial,care poate reorgani"a totul
@n *urul s6u,dup6 alte percep>ii,cu o for>6 impresionant6.Privirea,ca si 9au"ul,pot fi simboluri ale perspectivei
sinelui,se @nal>6
9tocmai l?ng6 cioc?rlii,suger?nd faptul c6 apari>ia iubirii este o manifestare superioar6 a bucuriei supreme,a fericirii,care
este perceput6 cu toate sim>urile,mai ales c6 se spune c6 cioc?rlia este pas6rea care "boar6 cel mai sus 5i are un viers cu
totul aparte. Poetul este e&ta"iat de noul sentiment nea5teptat,care,l cople5e5te,Hi privirea,n sus tV5ni,Icurucubeu t6iat @n
dou6,curcubeul,ca simbol al unei fericiri nesperate,poate semnifica un fenomen rar 5i fascinant,ca 5i iubirea,sau poate fi
un adev6rat arc de triumf,de i"b?nd6 cereasc6,reflectat @n sufletul prea plin al poetului.
Sro$a a reia revine la momentul ini>ial,leoaic6 ar6mie I cu mi5c6rile viclene fiind metafora iubirii
agresive,insinuante,devoratoare pentru eul liric.0inele poetic @5i pierde concrete>ea 5i contururile, sub puterea
devastatoare a iubirii,sim>urile se estompea"6$/i,am dus m?na la spr?ncean6 ,I la t?mpl6 5i la b6rbie,W dar m?na nu le
mai 5tie,poetul nu se mai recunoa5te,sim>indu,se confu" 5i bulversat de 9atacul surprin"6tor al unui sentiment e&trem
de puternic.Poetul identific6 sentimentul,nu mai este o 9leoaic6 t?n6r6 oarecare,ci 9ar6mie,5tie c6 iubirea este perfid6,
are 9mi5c6rile viclene,dar fericirea tr6it6 acum, vine dup6 o perioad6 tern6 a vie>ii,un de5ert,care cap6t6 brusc
9str6lucire.Iubirea,ca form6 a spiritului,@nvinge timpul,d?nd energie 5i profun"ime vie>ii ,@nc,o vreme ,I 5i,nc6,o
vreme-. 0au poate,tem6tor,eul liric este nesigur,nu poate 5ti c?t timp iubirea @l va ferici.

Perspeci-a neomo"ernis2 a discursului liric este sus>inut6 de sugestia creat6 prin metafora 9leoaic6, imaginea
transparent6 a iubirii, sentiment puternic, agresiv, av?nd repercursiuni decisive asupra sensibilit6>ii eului liric. 8pitetele
cromatice 9col>ii albi 5i 9leoaic6 ar6mie 5i epitetele metaforice 9leoaic6 t?n6r6, 9mi5c6rile viclene poten>ea"6
intensitatea sentimentului, for>a lui devoratoare. 7epeti>ia 9@nc,o vreme, I 5i,nc6,o vreme... proiectea"6 sentimentul
iubirii @ntr,un viitor nedefinit 5i incert, iar punctele de suspensie insinuea"6 o stare de nesiguran>6 tem6toare a
@ndr6gostitului care 5tie c6 sentimentul e viclean 5i perisabil.

MO.ER*ISM
BLORI .E MUCI,AI
#.Arg'e"ii
Arta poetica moderna.
Poe"ia repre"inta conceptia poetului,efortul artistului si implicarile sale in actul creatiei.
#8/A
#ema poe"iei e&plirma efortul creator al poetului pentru un produs spiritual si consecintele asupra starilor
interioare ala eului poetic,c'inuit de framantarile si tulburarile interioare.
#I#=3=
#itlul repre"inta un o&Dmoron,o imagine contradictorie a lumii,florile sugerea"a
puritatea,adevarul,lumina,frumisetea,iar mucigaiuleste semn al uratului,raului,repre"inta descompunerea.
#itlul repre"inta o inovatie pentru limba romana denuminta estetica uratului.
0#73C#37A
0tructural poe"ia este impartita in doua secvente libere si inegale.
P7I/A 08C(8%#A ne ilustrea"a cre"ul artistic arg'e"ian,dorinta ar"atoare a artistului de a se e&prima in
versuri,fiind dominat de setae de comunicare cu lumea.
Poetul intr,o solitudine impusa (Arg'e"ii a petrecut o scrutata perioada din viata la inc'isoarea de la (acaresti din
motive politice!si lipsindu,i uneltele de scris incearca a "garia cu ung'ia pe tencuiala versuri nascute din nevoia
comunicarii.Conditiile vitrege de viata il seaca de forta creatoare,enumerarea prin negatie a elementelor fabuloase ale
evang'elistilor taurul ,leul,vulturul,crea"a o imagine de mare forta subiectiva privind starea de derimare a
poetuluinefericit in absenta creatiei,in raport direct cu scrierile relatate,a caror esenta este absolutul.
(ersurile sunt sapate in adancul sufletului sunt sti'uri fara ani ce nu pot fi e&primate in viata reala,dar profund
simtite de artist,'arul poetic ung'ia ingereasca este tocit de effort,nu,i mai permite poetului revelatia,nu a mai
crescut,el nu se mai percepe ca un creator de valori spirituale.
08C(8%#A A 123A ilustrea"aneputinta artistului de a crea in conditii de claustrare,era intuneric,iar ploaia se
au"ea afara provocand durere din cau"a neputintei,setea de a,si de"valui trairile il silesc sa scrie cu ung'iile de la mana
stanga ,mana stanga repre"inta fortele demonice.
MO.ER*ISM
PSALMI
#.Arg'e"ii,
PsalmX#are sunt singur ,1oamne,si pie"isY
Paslmul este definit drept un imn religios biblic,in care 1umne"eu este preamarit.
Psalmii arg'e"ieni se departea"a de aceasta definitie,ei fiind mai degraba poe"ii cu c'aracter filo"ofic in care
autorul isi e&prima trairile omului modern$singuratatea,nelinistea,instrainarea,setae de absolute,sentumentul limitelor.
In general vorbind,setea permanenta a poetului este repre"entata de permanenta oscilatie intre credinta si tagada.
Punandu,si intrebari si dorind sa afle raspunsuri se poate conclu"iona ca poetul se raportea"a a o instant
superioara.
#udor Arg'e"ii a scris 18 psalmi si E din acestia se regasesc in volumulCuvinte potrivite.
#I#=3= general este acela de Psalmi,pentru diferentiere titlul este insotit adesea de primul vers al poe"iei.#rei
psalmi au titluiri e&tinse$Psalmul de tinerete,Psalmul mut,Psalmistul.
PsalmulX#are sunt singur,1oamne,si pie"isYeste alcatuit din sapte catrene si un desti'.
/etafora central a te&tului este copacul pribeag,uitat in campie,ca iosta"a a poetului parasit de divinitate.Prin
adresarea directa#are sun singur,doamne,si pie"is,poetul ii reprosea"a divinitatii ca s,a departat de lume.Copacul
simboli"ea"a legatura dintre cer si pamant si este un sDmbol al vietii,copacul arg'e"ian,insa este uitat in spatiul infinit al
campiei,fructul ii este amar si frun"isul tepos.este lipsit de cantecul pasarilor,da roade amare si nici macar omi"ile nu
salasluiesc pe coa*a sa.
Poetul aspira spre ideal,incearca sa se detase"e de limitat.
7amurile copacului devin altare si e&prima dorinta de inaltare a poetului.1orinta poetului dea primi un semn din
partea divinitatii este sugerat de verbelema muncesc,sanger.
0emnul pe care,l doreste este imaginea unui inger care sa lumine"e intunericul vietii poetului$0a bata din aripa la
lunaI0a,mi dea din nou povata ta mai buna.
MO.ER*ISM
TESTAME*T
#.Arg'e"ii
(ol.Cuvinte potrivite(1E.!
Poe"ia #estament,face parte din volumulCuvinte potrivite,poe"ia desc'i"and acest volum de versuri.
Poe"ia este o arta poetica.Prin arta poetica se intelege un te&t in versuri,in care autorul isi e&prima conceptia
despre ce este poe"ia,despre cum se scrie o poe"ie,despre misiunea artei si rolul poetului.
Prin poe"ia#estament,#udor Arg'e"ii impune in literatura romana idea de estetica a uratului.Poetul l,a avut
drept model pe scriitorul france" C'.)audleaire,autor a volumului <lorile raului.
Celebrele versuri din testament care sustin estetica uratului sunt urmatoarele$1in bube,mucegaiuri si noroi,IIscat,
am frumuseti si preturi noi.
8stetica uratului va fi pe deplin de"voltata in volumul<lori de mucigai.in acest volum,Arg'e"ii se opreste asupra
celor alfati la periferia socetatii,asupra puscariasilor si 'otilor si descopera anumite candor ale sufletelor acestora.
#I#=3= , 0ubstativul testament e&prima ca prim sens un act *udiciar referitor la mostenitorul unei averi
materiale.0ensul cuvantului la #.Arg'e"ii este acela de mostenire spirituala,testamentul arg'e"ian se refera la numele
poetului si la opera sa.
#8/A , #ema poe"iei o constituie testamentul moral al poetului.
0#73C#37A= poe"ia este alcatuira din sase strofe cu numar inegal de versuri,cu ritm si rima imprerec'eata.
I% P7I/A 0#72<A poetul se adresea"a in mod direct cititorului si generatiilor tinere.0e remarca in acest sens
substantivul fiule cu forma de singular si inteles de plural. Adresarea poetului generatiilor se face in mod direct$nu,ti
voi lasa drept bunuri dupa moarteI1ecat un nume adunat pe,o carte. /ostenirea poetului este una spirituala ce consta
in cartea lasata de poet urmasilor sai,astfel sensul cuvantuluitestament se apropie de cel al (ec'iului #estament sic el
al %oului #estament. Cuvintele care reiau sensul cuvantului testamentsunt$carte,treapta si crisov.
I% 0#72<A A 123A poetul devine un mesager al suferintelor inaintasilor,rolul sau este acela de a face cunoscuta
lumii intreaga durere a inaintasilor.
I% 0#72<A A #78IA poetul e&plica procesul transformarii materialului brut in material poetic.indeletnicirile se
sc'imba odata cu evolutia societatii,sapa devine condei,iar bra"da devine calimara.
:raiul bolovanos,aspru,dur al inaintasilor este transformat printr,o munca istovitoare in cuvinte potrivite.
(ersul care transforma idea muncii asidue$<ramantate mii de saptamani.
#ermenii care intra in opo"itie sunt$sapa,condei,bra"da,calimara,grai,indemnuri pentru viteIcuvinte
potrivite,"drente,muguri si coroane. 1esi forma s,a sc'imbat W,sesnta trebuie sa ramana aceeasi.
Intensitatea muncii poetului este sugerata prin verbe precum$le,am prefacut,facui,am ivit.
I% 0#72<A A PA#7A poetul continua sa e&plice procesul creatiei artistice$(eninul strans l,am prefacut in
mirere,lasand intreaga dulcea lui putere.
I% 0#72<A A CI%C8A poetul surprinde reactia stapanului la au"irea cuvintelor poetice. Intelegerea acestora este
superficial,dovada fiind comparatia din versurile$Pe care ascultand,o a *ucatIstapanul ca un tap in*ung'iat.
=iteratura (sau Cartea Poetului!devine o urma ideologica.Poetul prin opera sa este glasul celor aflati in
suferinta,suferinta transformata in arta.
I% 3=#I/A 0#72<A poetul observa reactia domnitei,urmasa stapanului de odinioara.Acum cand generatile s,au
sc'imbat,puterea de intelegere a cartii este alta intinsa lenesa pe canapreaIdomnita sufera in cartea mea.
0lova de foc este o metafora a 'arului divin.0lova faurita o metafora a muncii poetului.Imaginea abstractaslova de
foc si slova fauritaIInparec'iate,n carte se marita.,se concreti"ea"a prin comparatia Ca fierul cald imbratisat in claste.
=e&icul arg'e"ian se caracteri"ea"a prin inovatie.
7aman in atentia cititorului cuvinte precum$rapi,gropi,pe branci,grai cu indemnuri pentru
vite,bube,tapi,mucegaiuri,noroi,negi.
1in punct de vedere stilistic remarcam adresarea directa,metafora,comparatia concreta,slova faurita.
ROMA* SUBIECTIV
P A.UREA SPA*)URATILOR
=iviu 7ebreanu
=iviu 7ebreanu este creatorul romanului romanesc modern. 8l a scris roman obiectiv de anali"a psi'ologica din
literatura romana Padurea span"uratilor.
#ema romanului
8vocarea realista si obiectiva(la pers a III a, narator omniscient! a primului ra"boi mondial in care accentul cade pe
conditia tragica a intelectualului ardelean care este silit sa lupte sub steag strain impotriva primului neam. 0unt anali"ate
starile de costiinta, invalmaselile de ganduri si de obsesii tiranice ale protagonistului.
:ene"a romanului
8ste inspirat dintr,o e&perienata personala. <ratele scriitorului, 8mil, ofiter in armata austro,ungara fusese condamnat
si span"urat pentru ca incercase sa treaca linia frontului la romani.
=iviu 7ebreanu avea si o fotografie cutremuratoare repre"entand o padure de a carei copaci atarnau span"urati ce'i.
=iviu 7ebreanu marturiseste ca 9Apostol )ologa sinteti"ea"a prototipul propriei mele generatii, sovaielile lui sunt
sovaielile noastre ale tuturor.
0tructura romanului
8ste alcatuit din patru parti, fiecare avand 11 capitole, cu e&ceptia ultimei A 8, un simbol al faptului ce viata tanarului
)ologa s,a sfarsit prea curand si intr,un mod nefiresc.
7omanul are doua planuri distincte ce evoluea"a paralel, dar se interconditionea"a$
1 #ragedia ra"boiului
. 1rama psi'ologica a persona*ului principal
Constructia
8ste circulara si simetrica, romanul incepe si se termina cu imaginea span"uratorii si cu privirea luminoasa si plina
de iubire a condamnatului (sublocotenentul ce' 0voboda! si in final cu locotenentul Apostol )ologa.
0ubiectul
Incipitul il constituie descrierea atmosferii cenusii de toamna mo'orata in timpul primului ra"boi mondial, in care
imaginea span"uratorii stapaneste intreg spatiul vi"ual si spiritual.
=ocotenentul Apostol )ologa, protagonistul romanului, ca membru al Curtii /artiale facuse parte din completul de
*udecata care a condamnat la moarte prin span"uratoare pe sublocotenentul ce' 0voboda, pentru ce incercase sa treaca
frontul la inamic. Convins ca si,a facut datoria fata de stat, )ologa supraveg'ea"a cu severitate pregatirea e&ecutiei, iar
condamnarea i se pare un act de dreapta *ustitie. Privirea lui 0voboda 9dispretuitoare de moarte va declansa conflictul
psihologic al protagonistului, aceasta fiind o prima manifestare a cri"ei de constiinta care treptat va domina mintea si
sufletul lui Apostol.
=iviu 7ebreanu face o retrospectie a vietii, a copilariei lui Apostol motivand devenirea persona*ului din copilarie
pana la inrolarea sa in armata$
, Primii ani de viata in targusorul Parva de pe (alea 0omesului
, #atal sau Iosif )ologa condamnat in procesul memorandului
, /ama sa intr,o supunere totala fata de dogmele religioase
, Iesirea din inc'isoare a tatalui si implicarea sa in educatia lui Apostol
, Pierderea tatalui
, Inscrierea la <acultatea de <ilo"ofie din )udapesta
, (enirea in vacanta acasa, intalnirea cu /arta, logodna si inrolarea voluntara in armata.
Ca ofiter in armata austro,ungara )ologa are constiinta datoriei fata de stat si se comporta e&emplar, obtinand
decoratii pe frontul din :alitia si Italia, fiind apoi numit membru in completul de *udecata al tribunalului militar.
Cri"a de constiinta a protagonistului este generata de cuvintele tatalui sau adanc inradacinate si dandu,i un ec'ilibru
intre lumea sa interioara si cea e&terioara. =a fel ii revine in minte imaginea span"uratorii si privirea condamnatului
0voboda plina de dispret fata de moarte.
Aceste momente il domina pe Apostol si intreaga sa fiinta este sub influenta atat a aspiratiei spre libertate, cat si sub
influenta constiintei de apartenenta etnica.
In momentul in care afla ca regimentul sau urmea"a sa treaca pe frontul din Ardeal, incearca sa obtine aprobarea de a
nu participa la aceste lupte ce se vor purta impotriva neamului romanesc. 1ialogul cu Zlap[a, un capitan ce', de"valuie
pentru prima oara dorinta lui )ologa de a de"erta in ca"ul in care generalul Zlap[a nu,i va accepta cererea de a,l muta pe
alt front decat cel romanesc.
)ologa se straduieste sa se distinga prin fapte de vite*ie si eroism, reusind sa distruga reflectorul rusesc, dar generalul
Zarg il refu"a categoric. Anali"andu,si cri"a de constinta, )ologa ii marturiseste generalului starea sa morala
conflictuala, fap ce starneste mania superiorului care considera ca ar merita 9glonte, nu medalie.
In noaptea aceea )ologa incearca sa de"erte"e, dar este ranit in lupta, spitali"at, dupa care se intoarce la Parva. Aici
petrece perioada de convalescenta si rupe logodna cu /arta.
7evenit pe front, )ologa lucrea"a un timp in biroul coloanei de munitii, fiind ga"duit de groparul (idor, de,a carui
fiica, Ilona, se indragosteste si cu care se si logodeste.
)ologa este tirani"at si macinat de cateva obsesii$
, =umina din oc'ii lui 0voboda suprapusa luminii reflectorului rusesc
, 1atoria de ofiter al statului austro,ungar
, Apartenenta la neamul romanesc
toate devenind simboluri obsesii in anali"a psi'ologica a persona*ului.
Ca membru al Curtii /artiale este pus in situatia de a condamna la moarte 1. romani acu"ati de pacti"are cu
inamicul si pentru a preintampina o noua greseala ia pentr a doua oara 'otararea de a de"erta, desi era urmarit de
locotenentul (arga, care,i banuia intentia.
Apostol )ologa de"ertea"a c'iar prin locul pa"it de dusmanul sau, locotenentul ungur (arga care il prinde si il preda
tribunalului militar. (arga consemnea"a in raport si faptul ca de"ertorul avusese asupra sa 'arta cu po"itiile frontului.
)ologa refu"a cu incapatanare sa fie aparat de cepitanul Zlap[a si este condamnat la moarte prin span"urare. 2data
'otarata sentinta Apostol isi simte sufletul impacat cu el si cu lumea din afara, inima ii este inundata de iubire.
/oare ca un erou al romanilor, intruc'ipand puterea de sacrificiu pentru cau"a nobila a neamului sau pentru libertate
si iubire de adevar.
0tilul lui =iviu 7ebreanu este anticalofil (impotriva scrisului frumos!, obiectiv, concis, precis, redand pulsatia vietii,
viata adevarata cu multa obiectivitate.

ROMA* SUBIECTIV- CARACTERI)ARE PERSO*A+
CARACTERI)ARE APOSTOL BOLO,A
Protagonistul romanului Padurea span"uratilor, primul erou din literatura romanaintruc'ipat de intelectualul ce
traieste o drama de constiinta.
1rama de constiinta a lui Apostol )ologa este declansata de $
, 0entimentul datoriei de cetatean ce,i revine din legile statului austro,ungar
, Apartenenta la etnia romaneasca
=iviu 7ebreanu alcatuieste sonda*ul psi'ologic al persona*ului, utili"and mai multe modalitati artistice$
, /onologul interior al eroului sau autoanali"a$
92are, daca n,ar fi fost Ilona in inima lui, s,ar mai fi grabit sa inapoie"e /artei inelul de logodnaK...nu din gelo"ie n,
o mai iubeste, ci pentru ca i,e draga cealalta.
, Cuvintele persona*ului ce se constituie in marturisiri ale propriilor conceptii
9Atunci poate ca iubirea e pricina tuturor "buciumarilor omului si a tuturor fericirilorK 0i totusi iubirea femeiei nu
poate multumi sufletul decat uneori si cateva clipe.
, Caracteri"area facuta direct de catre autor
9In oc'ii lui Apostol )ologa, albastrii si adanciti in cap, se aprinse o mandrie stranie...pe bu"ele subtiri cu colturi
supte ale locotenentului rasari un amestec de ironie si de dispret.
, Invalmaselile de ganduri si obsesii ce nasc situatii dramatice, prin repetarea unor cuvinte cu valoare de simbol
( datorii, lumea, legea, iubirea!
93nde,i datoria, acolo,i patriaS
93ra naste vesnic ura
9<iecare isi face datoria cum crede, murmura )ologa
, Armoni"area naturii mo'orate, reci, sumbre cu "buciumul dramatic din constiinta persona*ului
9,2mul...omul...omul, facu )ologa, cutremurandu,se.
Impre*ur intunericul se inasprise incat intepa oc'ii. )ologa intoarse capul. Pe camp, cat patrundea privirea, siluete
negre se miscau de ici,colo, prefacandu,se stafii fara odi'na.
Condamnarea ofiterului ce' 0voboda, discutiile de la popota ofiterilor despre constiinta, datoria fata de stat, parerea
despre tradatori, cele doua de"ertari si convorbirile cu camara"ii ce'i :ross si Zlap[a ii provoaca adanci momente de
introspectie (autoanali"a a starilor sufletesti!.
Conflictul interior al eroului se re"olva prin iubirea universala, in numele dragostei de oameni. Apostol isi va gasi
fericirea in ispasirea prin suferinta. 8l refu"a spri*inul lui Zlap[a, camaradul sau. In cautarea continua a unui ec'ilibru
sufletesc, a unui acord intre lumea lui interioara, a obtiunilor cu lumea e&terioara, Apostol )ologa este un inadaptat
superior, un cautator de absolut.
Apostol )ologa moare ca un erou al neamului sau, din dragoste pentru tara sa, pentru libertate si adevar, pentru
triumful valorilor morale ale omenirii.
ROMA* SUBIECTIV
ULTIMA *OAPTE .E .RA,OSTE !
I*TAIA *OAPTE .E RA)BOI
Camil Petrescu
8ste un roman subiectiv,autorul implicandu,se in actiune,roman scris la persoana intaia,naratorul,persona*
identificandu,se in partea a,II,a cu autorul.Autorul se apeopie de evenimente pana la substituirea lui de catre
persona*.
In perioada interbelica 8ugen =ovinescu initia"a curentul literar numit modernism al carui program
trasea"a noi directii pentru de"voltarea literaturii romane,cum ar fi$trecerea de la tema rurala la tema
urbana,trecerea de la persoanele taranesti la cele intelectuale si cerarea romanului de anali"a psi'ologica.
C.Petrescu,prin acest roman surprinde drama intelectualului lucid insetat de absolutismul sentiment al
iubirii dominat de incertitudini, care se salvea"a prin constienti"area unei drame mai puternice ,aceea a omenirii
ce traieste tragismul unui ra"boi absurd va"ut ca o eminenta a mortii.
7oman de anali"a psi'ologica.8roul :'eorg'idiu este intelectualul civil insetat de absolut,dornic de
cunoastere,de autenticitate,dominat de incertitudini si care se confesea"a introspectand cele mai adanci "one ale
constiintei in cautarea permanenta a iubirii absolute ca e&istenta a lumii superioare.
Semni$icaia ilului
Cuvantul 4noapte4 repetat in titlu reda simbolic incertitudinea,indoiala,nesiguranta,necunoscutul,si
tainele firii umane.Cele doua nopti sugerea"a doua etape in evolutia persona*ului principal,care in final ramane
disponibil sufleteste pentru o noua e&perienta e&istentiala.
Su&iecul romanului
Incipitul romanului il constituie pre"entarea lui 0tefan :'eorg'idiu,privind *urnalul de front al acestuia
ca proaspat sublocotenent re"ervit in primavara anului 1E1F contribuind la amena*area fortificatiilor de pe (alea
Pra'ovei si in apropierea 1ambovicioarei.%aratorul incriminea"a cu ironie incompetenta sistemului de aparare
militara a tarii.
Prima e&perienta de cunoastere,iubirea este traita sub semnul incertitudinii.Aceasta e&perienta o notea"a
in *urnalul sau de companie ,care incepe odata cu e&perienta frontului.
0tefan :'eorg'idiu este insurat de doi ani si *umatate cu 8la,o colega de universitate.8ra cea mai frumoasa
studenta de la =itera.Iubirea lor este alimentata de orgoliul lui 0tefan,magulit ca toata lumea o admira pe
8la.Casatoria lor este linistita o vreme,mai ales ca duceau o e&istenta modesta,iubirea fiind singura lor
avere.#otul se sc'imba odatea cu moartea lui #ac'e(unc'iul lui 0tefan!,care ii lasa acestuia o mostenire
substantiala,fapt ce surprinde pe toata lumea ,iar viata tanarului cuplu se sc'imba radical.
0tefan descopera cum sotia sa este sub*ugata de evenimente si societate iscate de testament dar si in
afaceri,discutii pline de vulgaritate.:'eorg'idiu este incapabil sa se descurce in acest paien*enisul afacerii ,isi da
seama ca nu face parte din aceasta lume si se intoarce la studiul filo"ofiei.
0ub influenta unei verisoare a luin 0tefan ,Anisoara,8la este atrasa intr,o lume mondena,lipsita de
gri*i dar si de adevarate ori"onturi preocupata numai de moda,distractii nocturnne,lume in care 8la incepe sa se
simta uimitor de bine.In casa acestei verisoare,8la cunoaste pe domnul :,un avocat dansator si admirat de toate
fetele,in prea*ma caruia 8la este fericita si se starduieste sa ii fie mereu alaturi.
0tefan se c'inuie ingro"itor la petercerile mondene,el diseaca si anali"ea"a cu luciditate noua comportare a sotiei
lui,acumuland progresiv nelinisti si indoieli interioare care devin sfasietoare aducandu,l pe 0tefan pana in situatia
de a nu mai putea citi nicio carte si paraseste universitatea.
8&cursia la 2dobesti declansea"a cri"a de e&istenta a persona*ului ce,i provoaca in suflet catastrofe
c'inuitoare .Inter cei doi soti intervin momente stan*enitoare,scurte perioade de impacare,acesta continuand sa
spione"e la petreceri si intalninirile cu domnul :.
0osind pe neasteptate de la A"uga ,nu isi gaseste sotia acasa si drama se amplifica.2 cauta cu
disperare si dimineata cand soseste acasa o goneste fara sa o asculte propunandu,i sa divorte"e.0uferinta e ste
mistuitoare,iar gasirea unui bilet de la Anisoara ii tre"este noi incertitudini,anali"and si desecand toate
eventualitatile. 0tefan :'eorg'idiu fiind concentrat in armata ca sublocotenent aran*ea"a ca 8la sa isi petreaca
vara la Campul =ung aproape de regimentul sau.
Capitolul intitulat 43ltima noapte de dragoste4 inc'eie partea I a romanului prin consemnarea
intalnirii lui 0tefan cu 8la ,aceasta aratandu,se preocupata ca ar putea ramane saraca in ca" ca va muri in
ra"boi,si ii cere sa treaca pe numele ei o parte din banii engle"esti.
#otul se intuneca definitiv cand il vede in oras pe domnul : si din acest moment 0tefan nu se mai
indoieste ca acesta a venit special pentru 8la.<iind foarte suparat planuieste sa ii omoare pe amandoi,dar se
intalneste cu locotenentul Colonel care ii cere sa mearga in aceeasi "i la regiment,nedandu,i astfel posibilitatea de
a,si duce la capat planul de ra"bunare impotriva celor doi presupusi amanti.
Partea a doua a romanului 4Intaia noapte de ra"boi4 ilustrea"a o imagine de groa"a a frontului cu o
armata de"organi"ata,ofiteri incopetenti,ostasi total de"orientati.
2fiterul :'eorg'idiu descopera o realitate dramatica,nu cu atacuri vite*esti,nu cu strigate neinfricate,ci ordine
date anapoda de catre conducatorii militari cu marsuri,foamete si mai ales eminenta permanenta a mortii cu care
oamenii se afla fata in fata in fiecare clipa.
%outatile din *urnalele de companie reflecta acum o e&perienta traita direct in timpul obiectiv al
faptelor.0tare de confu"ie totala,ordinele contradictorii sunt afisate prin episoade cutremuratoare dublate de o
ironie subtila.
3n om din retragere este dat in sens invers si cand un ofiter ii sare de gat lui :'eorg'idiu si striga
4pri"onier, pri"onier4 isi da seama ca sunt amandoi romani si fac parte din aceeasi armata.Intamplarile de pe ape
in care naratorul,persona* reda momente reale cu cele doua surori arestate si acu"ate de spiona*,ele fiind calau"e
ale armatelor romane iar apoi promovate cu virtutea militara.
Imagini de apocalipsism se intalnesc in capitolul4 %eacoperit pamantul pamantul lui 1umne"eu4.In
conditiile frontului reapare timpul timpul sup.subiectiv doar ca ra"boiul ocupa cu pasi repe"i definitiv planul
constiintei lui :'eorg'idiu care se simte tot mai detasat de sine si de 8la.
7anit si spitali"at in )ucuresti,:'eorg'idiu este primit cu dragalesenie de catre 8la ,dar el o simte o straina si ii
propune sa se desparta.
Isi da seama cu luciditate ca oricand poate gasi alta la fel.Ii daruieste 8lei casele,banii,de la obicte de
pret la carti ,la lucruri personale,adica tot trecutul.

Caraceri#area lui Se$an ,0eorg0i"iu
8ste persona*ul narator,cel care narea"a la persoana I si anali"ea"a cu luciditate toate evenimentele si starile
interioare prin care trece dominat de incertitudini.
8l traieste intr,un timp cronologic,obiectiv in care povesteste intamplarile de pe front,faptele reale,intr,un
timp psi'ologic,subiectiv ,drama iubirii.
0tefan,intelectualul lucid traieste in lumea cartilor si nu se poate adapta in lumea afacerilor a unc'iului
#ae,%ae si #anase =umanararu.
Prima e&perienta de cunoastere,iubirea este traita sub semnul incertitudinii .
Principala modalitate de caracteri"are pentru acest "bucium interior este monologul.
<ire pasionala aduna progresiv semne de nelinisti si le diseca minutios,autoanali"andu,se.Incertitudinea
iubirii devine o tortura desi respinge ca ar fi gelos.Pentru 8la a fost idealul de iubire si feminitate.Hipersensibil si
orgolios el traieste in lumea ideilor,aspirand la dragostea absoluta.
A doua e&perienta de viata,in planul e&istential este frontul,e&perienta traita directCra"boi tragic si absolut.
0tefan :'eorg'idiu nu este considerat invins deoarece,deoarece a reusit sa treaca peste toate incercarile
vietii
ROMA* OBIECTIV
ION
de LIVIU REBREANU

Liviu Rebreanu este creatorul romanului romanesc modern. Unul din aceste romane este Ion,
primul roman realist obiectiv modern din literature romana aparut in 192.Aparitia romanului
directionea!a literature romana catre valoare europeana .La ba!a creerii romanului sta o scena
va!uta de scriitor pe colinele din pre"urul satului#a$lat la vanatoare Rebreanu a %&espect$u cum
un taran s'a aplecat de'o data (si'a sarutat pamantul ca pe'o ibovnica) scena (m'a uimit si mi s'a
intiparit in minte).* alta intamplare relatata de sora sa Livia, i'a retinut atentia o $ata instarita,
insarcinata cu un tanar sarac, a $ost batuta de tatal ei pentru ca trebuia sa se inrudeasca cu un
sarantoc. Romanul pre!inta viata satului cu intrea+a lume taraneasca (bocotanii) , (sarantocii) ,
(oamenii din ,ripas) ,oameni politici,realitatea social economica, politica si %&espect$ a satului
ardelenesc ne mai pre!inta obiceiurile populare cu evenimentele importante din viata satului cum
ar $i -ora, -ramul bisericii, nunta, bote!ul, moartea ne este pre!entata si $amilia si destinele
umane individualea ale lui Ion,Ana,.eor+e,/lorica.
*pera are doua planuri care se intrepratund0destinul lui Ion si viata satului ardelenesc.
Romanul incepe cu descrierea drumului spre ,ripas si se termina cu ima+inea in timpul
-ramului si descrierea drumului ce iese din sat. Romanul este structurat pe doua mari parti 0
(.lasul pamantului) si (.lasul iubirii) cu %1espect care au titluri de sinte!e0 Inceputul, Nunta,
Nasterea, etc.
Inceputul descrie drumul spre sat, ima+ine reluata nu numai in $inal ci si in des$asurarea
actiunii.
Actiune incepe cu $i2area timpului si spatiului in care vor avea loc evenimentele, intr'o
duminica in ,ripas, cand toti locuitorii sunt adunati la -ora %1espect$ul%1 in curtea 3odosiei.Aici
$acem cunostinta cu persona"ele.
Lui Ion ii place /lorica,dar Ana are pamant,asa ca el ii $ace curte acesteia spre disperarea lui
Vasile Baciu, care se cearta cu Ion si il $ace de rasul satului $acandu'l sarantoc. .lanetasu,tatal lui
Ion ,risipise !estrea 4enobiei,care avusese avere cand se mutase cu ea si acum nu mai aveau un
petec de tarina. Vasile Baciu se insurase tot pentru avere cu mama Anei,dar $iind -arnic sporise
averea si se +andea sa'I asi+ure $etei atunci cand se va marita.
Ion,$lacaul -arnic si mandru,dar sarac o necinsteste pe Ana si'l obli+e ast$el pe Vasile sa i'o dea
de nevasta impreuna cu o parte din pamanturi, disputa patronata de preotul Belciu+.*btinand
avere,Ion are situatie sociala, demnitate umana si satis$acerea propriului or+oliu.
* data insurat Ion este violent cu Ana , este indi$ernt cu $iul sau, care insemna pentru el
+arantia posesiei de pamant.
In celalalt plan narativ, $amilia invatatorului 5erdelea,are neca!urile sale.Ei isi !idisera casa pe
lotul ce apartinea bisericii cu invoirea preotului,relatiile invatatorului cu acesta se de+radea!a cu
timpul de aceea 5erdelea se teme ca ar putea pierde toata a+onisirea si i'ar ramane $amilia pe
drumuri. ,reotul Belciu+, ramas vaduv inca din primul an,are o personalitate puternica,este cel
mai respectat si temut om din sat, avand autoritate totala asupra intre+ii comunitati.
In sat domina modalitatea ca oamenii sunt respectati daca au oarecare a+oniseala $apt ce $ace
cu relatiile sociale sa $ie tensionate intre sarantoci si bo+ati., intre c-ib!uinta rosturilor si
nec-b!uinta patimilor,ceea ce $ace sa se dea in permanenta o lupta apri+a pentru %1espect$.
6estinele persona"elor determinate de aceasta modalitate de $aptul ca $amiliile nu se
intemeia!a pe sentimente ci pe interese economice.7asatorit cu Ana si ase!at la casa lui Ion din
cau!a $irii lui patimase nu se poate multumi cu averea pe care o dobandise si ravneste la
/lorica.Batuta de tata si de sot Ana ramasa $ara spri"in se span!ura./lorica se casatoreste cu
.eor+e si se bucura de norocul care il are desi il iubeste pe Ion .
8$arsitul lui Ion este naprasnic $iind omorat de .eor+e Bulbuc care il prinde iubindu'se cu
nevasta lui.
/inalul romanului surprinde satul adunat la sarbatoarea sintirii noii biserici, descrie drumul care
iese din satul ,ripas viata urmandu'si cursul $iresc.
Limba"ul, stilul lui Liviu Rebreanu se individuali!ea!a prin %1espect$ul pentru adevar conci!ia
e2primarii,lipsa de ima+ini artistice.Rebreanu marturiseste (e mult mai usor a scrie $rumos decat
a e2prima e2act).8tilul este impotriva scrisului $rumos.
ROMA* OBIECTIV ( CARACTERI)ARE PERSO*A+
Caraceri#area lui IO*
Ion este e&presia intelectului de stapanire a pamantului in slu*ba caruia pune o inteligenta ascutita, o viclenie
procedurala, o vointa imensa, o ca"uistica stan"a.
#rasaturile morale reies indirect din faptele ,gandurile si atitudinea lui, precum si din relatia cu celelalte
persona*e(=a 'ora satului cand se evidentia"a intre ceilalti *ucatori, cand o urmareste cu privirea pe Ana si o
compara mereu cu <lorica!.
Inca de la inceputul romanului este present atat fi"ic cat si moral.Instinctele primare $
'otarat,perseverant,viclean cu a*utorul carora isi alcatuieste cu meticulo"itate si pricepere planul seducerii Anei.
0etea pentru pamant este trasatura dominanta a personalitatii sale glasul pamantului patrunde in sufletul
flacaulu, e&clamand cat pamant 1oamneS.
1upa ce planul ii reuseste datorita inteligentei,vicleniei si mai ales vointei immense,Ion intr,un gest de adorare
saruta pamantul cu o placere nesfarsita. Ion se vede acum mare si puternic ca un urias.Pamantul inseamna
pentru Ion demnitate,obiect al muncii asupra caruia isi e&ercita energia,viguarea,'arnicia si priceperea.
1up ace o lasa insarcinata pe Ana atitudinea lui Ion este rece,distanta,cinica refu"a sa discute cu ea si ii spune
ca va vorbi numai cu tatal sau.Cand tratea"a problema "estrei cu (asile )aciu, Ion este semet si cu nasul in
vant sfidator, constient ca detine controlul absolute asupra situatiei ca,l poate sili sa,i dea pamantul la care
ravneste. Cand a luat,o pe Ana,Ion s,a insurat de fapt cu pamanturile ei,femeia devenind o povara *alnica si
incomoda.
Capitolul %untail surprinde pe Ion intre cele doua glasuri devenite voci interioare./ai intai intrebandu,se
daca as luao pe <lorica si am fugi amandoi in lume sa scap de uratenia asta,iar apoi se gandeste in sine cu
dispret si raman calic pentru o muiere.
#rairile lui Ion in lupta dusa pentru a intra in stapanirea pamantului sunt cele mai diverse de la brutalitate si
violenta la prefacatorie si framantare.Ion a bat*ocorit,o pe Ana,i,a luat averea, a impins,o la span"uratoare si a
ramas cu pamanturile ei.Ion este vinovat de propriu lui destin,vinovata este insa si societatea care determina o
opo"itie intre saraci si bogati prin natura relatiilor dintre oameni.
Insusindu,si pamantul pe cai necinstite,Ion nu putea sa supravietuiasca sfarsitul lui fiind perfect motivate
moral si estetic.2 data satisfacuta patima pentru pamant,celalalt glas ce mistuie suflatul lui Ion,iubirea patimasa
pentru <lorica, duce fara dubiu la destinul tragic al eroului. Ion omorat de catre :eorge care apoi este arestat,iar
<lorica ramane singura si de rusinea satului.
Ion este drastic pedepsit de catre autor intucat el se face vinovat de de"integrarea morala, raspun"ator pentru
viata Anei si a copilului lor,tulburarea linisti caminului <loricai si linistea intregii colectivitati.
<inalul romanului,sarbatoarea sfintirii noii biserici dupa dramele consemnate, drumul dinspre Pripas sugera"a
faptul ca totul intra in normal.
ROMA*TISM
Lucea$arul
Poemul \=uceafarul\ este o sinte"e a temelor si motivelor din lirica eminescianaCcum ar fi iubirea,natura
(motivul luna, stelele, lacul, i"vorul, salcamul!, soarta omului de geniu, cosmogonia, societatea contemporana,
istoria,trecerea ireversibila a timpului, singuratatea, folclorul, mitologia,arta,etc.
Procesul de elaborare a poemului a fost unul amplu,au e&istat cinci variante ale acestei opera,iar inceputurile
datea"a din perioada studiilor la )erlin ale poetului.Poemul a fost publicat initial in almana'ul 0ocietati
Academice 0ocial =iterare \7omania Nuna\ din 188+ la (iena iar cu cateva luni mai tar"iu poemul a fost publicat
si in \Convorbiri =iterare\.
Poetul a avut mai multe surse de inspiratie una dintre acestea fiind sursele folclorice$ 8minescu s,a inspirit din
basmul popular romanesc \<ata in gradina de aur\si o alta sursa folclorica este \motivul "buratorului\ o alta sursa
este mitologia graca, indiana si crestina, ca surse filo"ofice se remarca filo"ofia lui 0'open'auer din lucrarea
intitulata \=umea ca vointa si repre"entare\.0'open'auer face,in aceasta, diferenta dintre omul comun sic el de
geniu. Iar o alta sura este c'iar propria sa viata.
Poetul a dat la inceput urmatoarea interpretare pentru poemul sau $ poemul ilustrea"a destinul geniului care
nu poate sa fericiasca si nici sa fie fericitC geniul nu are moarte,dar nici noroc.
Poemul se inscrie intr,o forma narativ dramatica.Aceasta forma narativ dramamtica este insa doar o sc'ema in
care se incadrea"a o creatie plina de lirism.
Poemul este structurat in E8 de strofe care alcatuiesc G tablouri$ primul tablou,intalnirea in vis dintre o fata de
imparat si un astru, al doilea tabou,idila pamanteasca, al treilea tablou A "borul =uceafarului spre 1emiurg si
dialogul cu acesta, iar ultimul tablou, distincitia definitive dintre omul de geniu si cel comun.
Primul tablou incepe cu formula specifica basmului a fost odata poetul introducandcititorul intr,o lume in
care limitele de timp si spatiu se sterg,lasand loc visului si meditatiei.
2 tanara fata a carei frumusete este unica visea"a la un ideal de iubire simboli"at prin cea mai stralucitoare stea
de pe bolta cereasca =uceafarul.
<rumusetea fetei este evidentiata prin compararea sa cu luna intre stele si <ecioara intre 0finti.
Inca din acest tablou se constata o anumita deosebire intre fata de imparat si =uceafar. Intensitatea privirii e
diferita fata vede astru a"i si maine in timp ce =uceafarul privea de saptamani.
=uceafarul patrunde cu ra"ele sale in odaia fetei si o v,a urma si in vis.=umina lui se reflecta in oglonda si de
acolo pe c'ipul fetei.
1ialogul dintre cele doua finite are loc in visul fetei, =uceafarl este c'emat *os, pe pamant acesta da ascultare
c'emarii si se intrupea"a din cer si din mare si respectiv din soare si din noapte.
Prima aparitie este unaangelica,iar ce de a doua una demonica.
=uceafarul c'eama fata in lumea sa, ii ofera oceanul si cerul, fate insa il refu"a intuind ca pentru a accede la o
lume superiara trebuie sa treaca prin pragul mortii.=uceafarul insa accepta sa,si sc'imbe conditia accepta sa
devina muritor pentru o ora de iubire.
In al doilea tablou in timp ce =uceafarul "boara spre 1emiurg ca sa,si sc'imbe conditia in muritor pe pamant
are loc o idila intre fata de imparat, devenita Catalina si un pa* de la imparatie.
<ata de imparat decade din inaltime in multime , ea dobandeste un nume Catalina derivat de la Catalin, poetul
incearca astfel sa sublinie"e asemanarea dintre cei doi si apartenenta acestora cercului stramt al muritorilor.
Catalin o initea"a pe Catalina intr,un ritual al iubirii,acest ritual pre"inta barbatul asemeni unui vanator,
iubirea este asadar un act de supunere.#imida initial fata respinge propunerile tanarului,dar ulterior le
accepta.7emarcam folosirea dialogului ca modalitatede e&punere dar si cuvinte ce tin de vorbirea populara.
<ata descopera in Catalin omul alaturi de care se poate implini pe plan sentimental.Interesanta este
caracteri"area pe care fata o face pa*ului, este defapt o caracteri"are pe care indirect si,o face ei insasi inca de
mic te cunosteamI0i guraliv si de nimicI#e,ai potrivi cu mine.3rmatoarele versuri sunt pline de lirism,Catalina
intelege distant ace o desparte de astru.In adancul sufletuluiei,ea aspira in continuare spre idealul de iubire.Ca
remediu Catalin ii ofera fuga in lume si uitarea idealului. Cuplul urmea"a sa se piarda in multime.
#abloul al treilea este repre"entat de "borul =uceafarului spre 1emiurg si dialogul cu acesta.
=uceafarul accepta propunerea fetei de a,si sc'imba conditia si de a deveni muritor.8l "boara printer stele pana
undeva la inceputul lumii.Poetul recurge cu aceasta oca"ie la o adevarata cosmogonie =uceafarul strabate spatial
intergalactic si se aseamana cu un fulger neintrerupt si ratacitor intre cele doua ceruri de stele.A*unge in spatial
absolute, unde nu e&ista 'otar,cunoastere si timp.Acum se adresea"a 1emiurgului careandu,i de"legarea de
vesnicie in sc'imbul unei ore de iubire.=uceafarul este acum HDperion(cel care merge deasupra!, 1emiurgului I
se pare absurda cererea care vine din partea astrului,regasind aici distinctia sau antite"a transanta dintre lumea
muritorilor sic ea a nemuritorilor./uritori au stele cu noroc, unii se nasc altii pier,0oarele ce se stinge pe bolta
cereasca v,a rasarii din nou in "iua urmatoare.In lumea nemuritorilor nu e&ista timp,loc,moarte,nu e&ista directie
sau sens.1aca 1emiurgul ar asculta cererea lui HDperion s,ar produce un adevarat 'aos e&istential sa se i,a
muntii cu paduriI0i insulele,n mare.
1emiurgul il indruma pe 'Dperion sa revina la locul lui din cer si si privesca spre pamant.
In tabloul al patrulea si ultimul HDperion se intoarce pe bolta cereasca si,si revarsa lumina pe pamant.
8minescu crea"a un cadru in care predomina elementele specifice din lirica sa de dragoste.
8ste seara,mai precis este momentul asfintitului apare luna pe bolta cereasca iar teii isi raspandesc
mireasma.0ub sirul de tei doi tineri isi rostesc cuvinte de iubire.0e observa discursul lui Catalin care se apropie
de cel al =uceafarului, iubirea l,a metamorfo"at si l,a facut sa se inalte.
<ata "areste =uceafarul si,l invoca,de aceasta data aceasta cere ca astrul sa,i lumine"e norocul. Astrul aude
c'emarea darn u o urmea"a ci rosteste vorbele care fac o distinctie clara dintre omlu comun sic el de geniu.<ata
devine c'ip de lut, un muritor de rand ce duce o e&istenta limitata de cercul stramt al acestei lumi.=uceafarul in
sc'imb are o e&istenta absoluta si lipsita de viata si sentimente.
ROMA*TISM
Scrisoarea I
/i'ai 8minescu
<ace parte dintr,un ansamblu de ; scrisori,primele G fiind publicate antum, iar ultima postum.
0crisoarea I a fost publicata in Convorbiri literare in 1881 fiind o meditatie asupra destinului omului de
geniu care traieste intr,o societate incapabila s ail inteleaga , dar si o satira la adresa societati contemporane
poetului.
Tema poe#iei este soarta omului de geniu intr,o societate dipsita de valori.0tructural 0crisoarea I este
alcatuita din ; tablouri$ I A fi&ea"a cadrul
II, de"volta motivul egalitatii oamenilor in fata morti
III, infatisea"a o cosmogonie prin intermediul batranului dascal
I(, satira la adresa societati contemporane poetului
(, o revenire la cadrul initial
0crisoarea I pre"inta o simetrie intre inceput si sfarsit
Ta&loul I Poetul introduce motivul romantic al lumii dar si pe cel al timpului, in acest tablou timpul este
va"ut intr,o dubla determinare$,timpul cosmic =3%A sic el fi"ic C8A027%IC
Ta&loul II Contine invocatia adresata lumii $ =una tu , stapan,a marii,pe a lumi bolta luneciI0i gandurilor
dand viata suferintele intuneci.=una pare ca stapaneste intreaga e&istent.Cadrul se restrange treptat asfel ca de la
pustiuri,codri,valuri,tarmuri,palate si cetati ra"a lumii patrunde prin ferestrele caselor,"arind fiinta umana in
diferite iposta"e.
8minescu introduce in acest tablou conceptia filo"ofica a lui 0c'open'auer privitoare la egalitatea oamenilor
in fata mortii. Antite"a dintre cel aflat in varful piramidei sic el umil este doar aparenta $
1esi trepte osebite,le,au iesit in din urma sortiiI1eopotriva,is stapaneste ra"a ta si geniul morti
Ta&loul III Infatisea"a o cosmogonie prin intermediul minti batranului dascal.7a"a lunii se opreste aspura
cugetelor luiIasupra omului de geniu pre"entat de poet sub iposta"a batranului dascal.
Portretul batranului dascal este reali"at pe ba"a principiului romantic al antite"ei dintre aspectul fi"ic si
capacitatile intelectuale ale ganiului. Pentru a demonstra acest lucru poetul pre"inta prin mintea dascalului atat
cosmogonia cat si apocalipsa.
%asterea 3niversului
8ste pre"entata prin prisma filo"ofiei indiene$ eternal pace si nemiscarea e&istau inainte de orice inceput, un punc
insa se misca , iar acest punct atrage dupa sine intreaga miscare. Astfel din 'aos apar gala&iile corpurile ceresti,
soarele ,luna dar si numeroasele popoare.
/intea cugetatorului nu se opreste aici si merge si in viitor astfel ca omul de geniu isi imaginea"a si stingerea
universului. #otul incepe cu disparitia soarelui care se intinde ca o rana printer nori.
Intunericul stapaneste lumea, stelele pier , planetele se de"ec'ilibrea"a iar timpul moare si devine vesnic.
#impul mort si,intinde trupul si devine vecinicie
Ta&loul IV 2 satira la adresa societatii, incapabila sa recunoasca adevarata valoare .1upa moartea omului de
geniu societatea va recunoaste opera dar il ca condamna pentru faptele care in mod fatal sunt legate de o mana de
pamant. (a fi o inmormantare plina de fast dar societatea va fi o falsa solemnitate, va fi ironica si lipsita de
profun"ime
Ta&lul V
Poetul revine la cadrul initial stapanit de puterea lumii ,predomina singuratatea iar omul este condamnat sa
ramana o fiinta aolitara in fata mortii care il asteapta
ROMA*TISM
SO*ETE
/i'ai 8minescu
0onetul este o poe"ie cu forma fi&a alcatuita din . strofe a cate G versuri si . strofe a cate + versuri.
Poe"iile publicate de /i'ai 8minescu in revista Convorbiri literare in 18E au fost grupate sub
titlul\\0onete\\.Cele + poe"i se disting dupa prima secventa din primul versC0onet 1]XAfara,i toamna...Y,0onet .$
X0unt ani la mi*locY,0onet +$XCand insusi glasul...Y
1esi sonetul este o poe"ie cultivata in Clasicism,la 8minescu spiritul clasic se imbina cu cel romantic prin nota
melancolnica ce strabate aceste + poe"i.
Tema primului sonet o repre"inta nostalgia iubirii pierdute.
Cadrul e&terior este unul de"olant,e toamna tar"ie,frun"ele sunt spulberate de vant iar picaturile de ploaie lovesc
geamul puternic.
I"olat poetul traieste printre amintiri,citeste scrisori vec'i si isi aminteste intr,o ora ce pare ca se comprima de
intreaga sa viata.In acest mausoleum al singuratati poetul accepta ca doar persoana iubita sa,i tulbure linistea.0e
aude fosnirea unei roc'ii si un pas moale iar mainile subtiri si reci ale iubitei par ca acopera oc'ii poetului.Prin
vis si amintire poetul reeaduce in pre"ent trecutul pierdut in negura departarii.
Ca procedee stilistice se observa sinecdota,epitete si repetitia.
Al "oi-lea sone X0unt ani la mi*loc...Y
0 e remarca din nou nostalgia iubirii pierdute si c'emarea iubitei ce devine o mu"a pentru poet.In ciuda trecerii
timpului \\sunt ani la mi*loc\\ poetul traieste cu aceiasi intensitate sentimentul iubirii,momentul intalnirii din
trecut este numit \\ceasul sfant\\.Iubita a devenit acum minune cu oc'i mari si mana rece.Poetul invoca iubirea
pierduta,inter*ectia si e&clamatia intensifica c'emarea$\\o, vino iarS\\
Aparitia iubitei se aseamana cu rasrirea unei stele,asa cum cerul se luminea"a tot asa sufletul poetului isi gaseste
implinire prin venirea poetului.
Al rei-lea sone$XCand insusi glasulY cuprinde aceiasi melancolie a iubirii pierdute.8ste liniste deplina,nu se
aude nici glasul gandurilor,poetul este cuprins de evlavie .Iubita este din nou c'emata cu puterea gandurilor,ea se
afla undeva in neguri reci,aparitia ei ar putea diminua intunericul noptii si ar putea linistii sufletul
poetului.Apropierea se face lin \\Cobori incet,aproape, mai aproape\\ asemenea coborarii luceafarului din
imensitatea cerului.
Acest sonet este alcatuit dintr,o serie de interogatii retorice si e&clamatii.
ROMA*TISM
EPI,O*II
/. 8minescu
Critica literara considera ca 8minescu este ultimul mare romantic european. 7omanitismul este un curent literar
din secolul JIJ lea, care a aparut in :ermania prin :oet'e si 0c'iller.
#rasaturile romantismului sunt urmatoarele$
, cultivarea imaginatiei si a fante"iei ceatoare, sensibilitateaC
, eva"iunea in trecutC
, contemplarea naturiiC
, suprematia sentimentului naturiiC
, pre"entarea unor eroi e&ceptionaliC
, descoperirea infinitului spatial si temporarC
, amestecul speciilor si a genurilor literareC
, cultivarea antite"ei, a comparatiei de"voltate si ironiei romantice.
8minescu nu si,a e&pus conceptia despre arta in studii semantice, dar si,a e&pus,o prin intermediul creatiilor in
versuri.
Poemul 48pigonii4 a fost publicat in revista 4Convorbiri literare4 in anul 18O atragand atentia lui #itu
/aiorescu, care vedea de*a in 8minescu un poet mai important decat (asile Alecsandri.
#ema poe"iei o repre"inta conceptia lui eminescu despre poe"ie si misiunea poetului.
#itlul poe"iei ii denumeste pe uramsii nedemni ai unor inaintasi ilustri. 0tructural, poemul este alcatuit din doua
parti, ba"ate pe principiul romantic al antite"ei. 8ste o antite"a istorica, artistica si morala. =a nivel grafic, cele
doua parti sunt separate prin punctele de suspensie.
Prima parte a poemului are forma unei ode. Poetul elogia"a creatia artistica a inaintasilor, 'iperboli"and talentul
acestora si patrimoniul lor. Creativitatea inaintasilor dobandeste in conceptia poetului, valoarea scrisa$
4Cand privesc "ilel de aur a scripturilor romane
/a cufund ca intr,o mare de visari dulci si senine.4
7emarcam forma vec'e de plural a substantivului 4scriputura4, ceea ce acentuea"a valoarea si sacralitatea
scrierilor inaintasilor. Acei poeti au avut o contributie esentiala si la de"voltarea limbii romane$
4 (ad poeti ce,au scris o limba ca un fagure de miere.4
In continuare poetul se opreste asupra operelor inaintasilor, retinand pentru fiecare caracterstica de ba"a. In
functie de importanta fiecaruia, poetul aloca inaintasilor un spatiu mai restrans sau maie&tins. astfel, inaintasii
sunt pre"entati intr,o ordine gradata din punct de vedere valoric$
41e la Cic'indal un poet minar pana la Alecsandri
7ege,al poe"ie, vecinic tanar si ferice4
In partea a doua, antite"a este reluata la nivelul fiecarui vers, opo"itia$ 4noi, voi4 se concreti"ea"a la nivelul
pronumelor 4noi, voi4. eminescu se autoinclude in categoria epigoniilor pentru ca antite"a sa fie mai transata.
doua intrebari retorice desc'id a doua parte a poemului$
4Iara noiK noi, epigoniiK...4
Poetul condamna absentasentimentelor, lipsa sensibilitatii, ipocri"ia, absenta patriotismului si absenta idealurilor
generatiei sale. #ot in partea a doua, eminescu incearca sa defineasca cugetarea sacra (filo"ofia! si poe"ia$ 4Ce
e cugetarea sacraK4
ROMA*TISM
,LOSSA
/ 8minescu
Poe"ia intitulata 4:lossa4 a fost inclusa in volumul din 188G al lui 8minescu, intitulat 4Poesii4.
#ermenul 4:lossa4 are doua acceptiuni$
1. comentariu pe marginea unui te&t.
.. poe"ia cu forma fi&a.
=a emniescu, cele doua sensuri ale termenului se imbina, astefl glosa este o pe"ia cu forma fi&a, alcatuita
dintr,o strofa,tema si un numar de strofe egal cu numarul de versuri din dtrofa tema. 3ltima strofa este prima
strofa reluata sun forma inversa. <iecare vers din strofa tema de"volta iddea pe care acel vers o contine.
In aceiasi ordine de idei, poetul glosea"a (comentea"a! asupra conditiei umane in general.
=irismul poe"iei nu este dat de imagini vi"uale sau auditive, ci este conferit de ritmul spunerii unor adevaruri
sau gnome, care generea"a o anumita stare de melancolie.
0trofa,tema (strofa nucleu! fi&ea"a aspectul general al poe"iei$ timpul si locul omului in univers si
insocietate.
strofa a doua ilustrea"a ideea ca timpul inseamna o suita de evenimente, care sunt interpretate si ultorior
uitate. 2mul trebuie sa se ase"e deoparte, sa se retraga din timp si sa cunoasca pe el insusi.
Atreia strofa de"volta problema fericirii. <ericirea este trecatoare, iar cumpana gandirii nu trebuie sa se
incline in favoarea fericirii desarte. In timp, nimic nu este nou sub soare.
0trofa a patra de"volta motivul lumii ca teatru. =umea este o imensa scena pe care se petrece spectacolul
mastilor. 1in arta disimularii, omul trebuie sa distinga binele si raul.
0trofa a cinea$ viitorul si trecutul sunt doar iposta"e ale pre"entului. 2mul trebuie sa medite"e asupra
"adarniciei acestei lumi.
0trofa a sasea reia motivul lumii ca teatru. In timp,lumea *oaca aceiasi piesa, dar cu alte masti. 2mul nu
trebuie sa se lase amagit si nu trebuie sa se ilu"ione"e.
0trofa a saptea. Peste puntea succeselor trec adesea nataraii. 2mul de geniu insa trebuie sa ramana detasat
pentru ca i"banda efemera.
0trofa a opta. #impul incearca sa prinda fiinta umana in mre*ele sale. 2mul trebuie sa evite tentatia si sa nu se
abata de la derumul cel drept.
0trofa a noua. 2mul de geniu trebuie sa se fereasca sa taca la calomnie, sa priveasca cu neincredere si cu
detasare desartaciunea acestei lumi.
0tofa a "ecea reia prima strofa sun forma inversa, sc'imband persepectiva in sensil ca vi"iunea filo"ofica
asupra timpului necrutator este inlocuita cu cea morala, omul trebuiind sa ramana detasat, rece, impersonal.
0e observa influnete ale filo"ofului 0c'open'auer, a lui 0ocrate si cea a 8cle"iastului.
1in punct de vedere stilistic, se observa o absenta a podoabelor artistice, se pot identifica insa cateva epitete$
"gomote desarte, veselor si tristaC comparatii$ ca valul, privitor la teatruC metafore$ cumpana gandiriiC
perdonificatii$ lumea intinde lucimre*e, te momeste in varte*e.
0e remarca si influenta limba*ului popular $ de ai fi cu o stea in frunte, a 'uli, g'ici,vei, te strecoara, misei,
natarai, feri in lautri.
Prin urmare, desi poetul foloseste o gama restransa de mi*loace stilistice, dar foloseste si cuvinte din vorbirea
populara, se remarca nota grava profund filo"ofica a te&tului si pesimismul poetului, care a*unge pana la cititor.
ROMA*TISM
Oda(in metru antic)
9i-ai Eminescu
,oe!ia a $ost publica ta in volumul (,oe!ii) in 1::& volum in+ri"it de 3itu 9aiorescu.
,rin oda se intele+e o poe!ie ce contine sentimente de admiratie $ata de o
personalitate;eveniment.
,oe!ia lue Eminescu a $ost initial conceputa ca o oda inc-inata lui Napoleon. ,oe!ia a
cunoscut ast$el 11 variante successive devenind in $orma $inala o poe!ie inc-inata iubirii
sublimate in moarte.
3itlul contine in parante!a o e2plicatie re$eritoare la versi$icatia sa. In metro antic este o
re$erire la
masura versului antic, Eminescu $oloseste versul sa$ic si versul adonic.
Versul sa$ic contine 11 silabe si este alcatuit dintrun dactil precedat si urmat de 2 tro-ei.
Versul adonic contine 1 silabe dintre care prima parte este alcatuita dintr'un dactil iar a2a
dintr'un tro-eu.
3ema o constituie evocarea unei e2periente unice ce trans$orma $iinta umana.structural
poe!ia este alcatuita din 1 stro$e.
8e desc-ide cu un tulburator vers al literaturii romane 0)Nu credeam sa'nvat a muri,
vreodata)
*bisnuitul si celebrul a invata sa traiesti este inlocuit cu dramaticul a invata sa mori. ,oetul
cunoaste o e2perienta inedita.
Initial eul liric este in$atisat intr'o iposta!a meditative,detasata,rece asemanatoare
Lucea$arului eminescian.
,oetul este tanar iar oc-ii sai se inalta spre steaua sin+uratati.
In stro$a II pronumele personal (tu)denumeste motivul care a provocat o e2perienta unica a
eului liric. Acesta se poate re$eri la su$erinta,la iubire sau oc-ii tulburatori. ,erceptia su$erintei
$enerate de iubire este e2primata printr'un o2imoron (dureros de dulce (.,oetul are impresia
mortii $inite contemplative de odinioara.
8u$erinta este ampli$icata prin -ipertonalitate in stro$a.
In stro$a III poetul $ace trimiteri la mitolo+ie prin comparatiile (<alnic ard de viu,c-inuit ca
Nessus;*ri ca 5ercul inveninat de=..)
Apele marii nu pot stin+e combustia din su$letul poetului.
8tro$a IV incepe printr'o intrebare retorica (,ot sa mai rasar luminos din el ca ,asarea
,-oeni2>)eul liric isi e2prima dorinta de a renaste din propria cenusa.
In stro$a V printr'un imperative cate+oric poetul doreste sa inlature oc-ii ce i'au modi$icat
structura interioara .
,oetul invoca nepasarea trista 0)Vino iar in san,nepasare trista)
6in punct de vedere stilistic se remarca pre!enta cu naturalete a $i+urilor de stil.Ele nu se
re+asesc in e2ces darnici nu lipsesc 0 epitete)oc-i visatori,voluptuatea mortii neinduratoare,oc-i
tulburatoti) meta$ore0)steaua sin+uratatii,voluptatea mortii) comparatii0) ard viuc-inuit ca Nessus
ori ca 5ercul -?perbole 0)$ocul meu al stin+e nu pot cu toate apele marii)
Verbele la present transmit intensitatea trairii0)ma vaiet) ,(ard)Verbele la per$ect simplu
indica o e2perienta recenta)rasarisi),)baui)
Imperativul e2prima dorinta intense a poetului de a se vindeca0 vino) ,) redema ( ,(piara).
MODERNISM
Din ceas, dedus
6e Ion Barbu
.eor+e 7alinescu o$era urmatoarea interpretare poe!iei (6in ceas, dedus)0 poe!ia (adancul
acestei calme creste este o iesire @dedusA din contin+ent @din ceasA in pura +ratuitate @mantuit
a!urA, "oc second ca ima+inea cire!ii in apa. E un nadir latent, o o+lindire a !enitului in apa, o
sublimare a vietii prin retorsiune.
7on$orm conceptiei lui ,laton, lumea este o copie a lumii ideilor, arta este o copie a realitatii
deci o copie de +radul al doilea a lumii ideilor.
7u alte cuvinte, ,laton indepartea!a lumea de ideal, dar Barbu o apropie de ideal, ast$el se
stabileste o relatie de concordanta intre lumea ideilor si arta.
3e2tul poetic se or+ani!ea!a in "urul a trei ima+ini0
1A <oc second
2A Nadir latent
%A 9area
1. Arta paraseste cotidianul si trece in planul eternitatii. ,oe!ia este asadar un "oc second
asemanator ima+inii cire!ilor, ima+ine re$lectata in o+linda apei.
2. ,oe!ia este un nadir latent, nadirul $iind opusul !enitului. 4enitul este punctual cel mai sus
in raport cu care se situea!a observatorul. Nadirul corespunde !enitului in emis$era opusa.
%. 9area devine o meta$ora a operei poetice si a pro$un!imii ima+inilor 0 (medu!ele devin
clopote ver!i, rod al ima+inatiei creatorului).
7a $i+uri de stil se observa e2clamatia retorica)nadir latent), meta$ora 0 ("oc second), si
comparatia (ascuns cum numai marea=)
6e asemenea sunt pre!ente o serie de simboluri (ceasul) simbol al timpului, masurabil care
in vi!iunea lui Ion Brabu devine nemasurabil. *+linda este punctual de trecere in lumea ideala.
Nadirul este opusul !enitului, marea simboli!ea!a pro$un!imea +andului iar -ar$ele
simboli!ea!a cantecul poetului.
6e asemenea se remarca pre!enta unor termini care apartin domeniului stiinti$ic0
(insumare), (invers), (dedus), (+rup).
MODERNISM
Eu nu strivesc corola de minuni a lumii
De Lucian Blaga
Lucian Bla+a este o personalitate marcanta a culturii romane , el $ind poet, dramatur+, dar si
$ilo!o$ si din acest punct de vedere este creatorul unui sistem $ilo!o$ic ori+inal in centrul caruia se
a$la notiunea de mister.
In conceptia lui Lucian Bla+a, omul traieste nu doar intr'un Univers care se limitea!a la un
ori!ont de +radul intai, ci $iinta umana se raportea!a la un Univers mult mai comple2, ea
proiectandu'si e2istenta intr'un ori!ont de +radul al doilea, ast$el $iinta umana traieste intru mister
si pentru relevarea acestuia.
In incercarea sa de a patrunde tainele Universului, omul, se poate situa in urmatoarele
iposta!e concreti!ate in doua tipuri de cunoastere0 paradisiaca si luci$erica.
,rin cunoasterea paradisiaca omul poate sa descopere doar o parte din mister in timp ce o
alta parte aproape e+ala ramane ascunsa. 9arele anonim impune o cen!ura transcendenta.
7unoasterea luci$erica se reali!ea!a prin reli+ie, $ilo!o$ie, literature, arta in +eneral, si prin
acest tip de cunoastere, misterul nu este relevat ci accentuat.
,oe!ia (Eu nu strivesc corola de minuni a lumii) are ca punct de plecare conceptia $ilo!o$ica
a lui Bla+a despre mister.
La inceput volumul (,oemele luminii) se constituie ca o arta poetica moderna ast$el poetul
arata care este raportul dintre eul liric si Univers.
3itlul poe!iei este alcatuit din pronumele personal (EU)' marca a eului liric din verbul a$lat la
ne+atie (nu strivesc) si din meta$ora (corola de minuni a lumii), simbol al intre+ului Univers.
3ema poe!iei o repre!inta atitudinea eului liric $ata de intre+ul Univers.
6in punct de vedere structural, poe!ia este astro$ica iar versurile sunt ine+ale.
Intre+ul te2t poetic se poate reduce la
(Eu nu strivesc corolla de minuni a lumii,
7aci eu iubesc si $lori si oc-i si bu!e si morminte.)
La nivel stilistic se remarca urmatoarele aspecte0
'pre!enta meta$orelor0 (lumina mea), este o meta$ora a cunoasterii luci$erice# (lumina
altora) este o meta$ora a cunoasterii paradisiace# (corolla de minuni a lumii) este o meta$ora a
intre+ului Univers
'comparatia de!voltata @comparatia cu lunaA0 asa cum taina noptii este ampli$icata prin
lumina di$u!a a luni, tot asa misterul este sporit de catre poet prin cunoasterea luci$erica#
'la nivelul versi$icatiei, se remarca pre!enta in+ambamentului @continuarea unui vers la
inceputul versului urmatorA
'se remarca enumeratia prin (si) si a $ormelor de concreti!are ale misterului ast$el $iecare
element al enumeratiei este citit in mod independent iar valoarea sa este accentuate in mod
deosebit.
La nivelul le2icului pot $i identi$icate urmatoarele sinonime pentru cuvantul mister0 (taine),
(nepatrunsul ascuns), (intunecata !are), (ne'ntelesuri).
Epitete0 (nepatrunsul ascuns), (ra!ele albe), ( lar+i $iori), (s$ant mister).