Povestea lui Harap-Alb

de Ion Creanga
Basmul este o specie a genului epic de factura populara culta,in care sunt relatate
intamplari fantastice ale unor personaje reprezentand fortele binelui si raului.Din
infruntatrea lor ies intotdeauna invingatoare binele.
Basmul cult este opera unui scriitor cunoscut al carui stil propriu isi pune amprenta
asupra modului in care sunt relatate intamlarile asupra felului cum sunt realizate
personajele dezvaluind iziunea scriitorului asupra omului.
Povestea lui Harap-Alb este un basm cult in revista Convorbiri literare la 1 august 1877.
In povestea lui Harap-Alb pot fi identificate particularitati ale basmului popular: opozitia
bine-rau, povestirea unor intamplari fantastice si a unor personaje imaginar,triunful
binelui asupra raului.
Fiul cel mic al craiului intruchipeaza binele in timp ce spanul reprezinta raul.Harap-Alb
este obligat de span sa duca la indeplinire mai multe probe.
De fiecare data ii sar in ajutor personaje imaginare unele cu puteri neobisnuite.Basmul se
inchee la fel ca sic el popular cu o nunta la care se petrece mult timp.
Actiunea basmului lui Ion Creanga se desfasoara intr-un spatiu si intr-un timp
nedeterminat la fel ca in basmul popularAmu cica era o data intr-o tara un crai care avea
trei feciori
Subiectul basmului poate fi rezumat astfel:
Craiul primste de la fratele sau imparatul Verde o scrisoare prin care ii cere sa ii trimita pe
unul dintre feciori sai pentru a-i urma la tron, intrucat nu are decat fete.Dupa esecul
fratilor mai mari care nu au reusit sa treaca de pod, mezinul craiului se hotaraste sa
incerce si el norocul.Sfatuit de Sf Duminica el ii cere tatalui sau armele si hainele cu care
a fost mire pentru a pleca la drum.Ajuns pe pod nu se sperie de ursul care ii iesae in
cale.Sub blana de urs era chiar craiul care vroia sa-si puna fiul la incercare.Fiul cel mic
este sfatuit de crai san u aiba de aface cu spanul si cu omul Ros.Speriat de dificultatea
drumului mezinul accepta sa se insoteasca cu un span pe care il ia drept sluga.Spanul afla
incotro se indreapta fiul craiului,si cine este,apoi il convinge pe mezin sa coboare intr-o
fantana ca sa se racoreasca.Il inchide acolo si ii cere toate informatiile de care are
nevoie.Nu accepta s ail scoata din fantana decat daca schimba rolurile.Spanul este cel
care ii da numele de Harap-Alb fiului de crai.El il pune pe Harap-Alb sa aduca salate din
gradina ursului,apoi ii pretinde pietrle nestemate de pe capul cerbului.Cea mai dificila
proba la care spanul il supune este aceea de a o aduce pe fata imparatului
Ros.Gerila,Flamanzila Setila Ochil Pasari-lati-lungila il insotesc pe Harap-Alb la imaratul
Ros si il ajuta sa iasa cu bine din toateprobele la care este supus.
Pe drumul de intoarcere Harap-Alb se indragosteste de fata imparatului Ros.Si spanul
este atras de frumusetea fetei.Fata le spune tuturor ca Harap-Alb este adevaratul nepot al
imparatuluiVerde.Infuriat ca a fost demascat spanul ii taie capul lui Harap-Alb.Fata il
readuce la viata pe Harap-Alb si cei doi se casatoresc.
In povestea lui Harap-Alb apar fome specifice: formula de inceput:Amu cica era odata
intr-o taraare rolul de a-l advertiza pe cititor ca patrunde intr-o lume imaginara in car
timpul si spatiul sunt nedeterminate.Formula de mijloc :Ca cuvantul din poveste inainte
mmult mai estementine viu interesul pentru faptele relatate.Formula de incheere lipseste
din basmul lui Ion Creanga.

Pe langa asemanrile evidente cu basmul popular Povestea lui Harap-Alb reprezinta o

serie de particularitati prin care se deosebeste de aceasta.In basmul lui Creanga tema
confruntarii binelui cu raul este subordonata temei centrale si anume destinul mezinului
craiului este predestinat sa devina imparat pentru ca are noroc.Sfanta Duminica ii
spune:Mare nenorocire te astepta ,putin mai este si ai sa ajungi imparat.Eroul din
basmul popular ramane neschimbat pe tot parcursul desfasurari actiuni.Harap-Alb
evolueaza de la boboc in felul sau la imparatul vestit si iubit.Fiecare proba la care il
supune spanul este o proba de viata care il transforma.La sfarsit el este un tanar care s-a
maturizat a capatat o anumita experienta.Deci poate deveni imparat.
In povestea lui Harap-Alb naratiunea se caracterizeaza prin oralitate si umor.Personajele
sunt craii si imparatii.Naratorul este uneori narator al evenimentelor pe care le
relateaza.Ce-mi pasa mie ?Eu sunt doar sa spun povestea si sa va rog sa ma ascultati,
Naratorul se adreseaza unor ascultatori pe care ii implica in eveniment.
Umorul este provocat de contrastul dintre starea sociala a personajului(crai imparat)si
modul lor de a vorbi si de a se comporta astfel.Este izbitoare asemanarea personajelor din
opera Amintiri din copilarie,Tarani din Humulesti cu cele din basmul cult.
Avand toate trasaturile de mai sus Povestea lui Harap-Alb de Ion Creaga este un basm
cult.

Powered by http://www.referat.ro/
cel mai tare site cu referate