Caracterizare personaje din “Povestea lui Harap-Alb”

1. Harap-Alb

Povestea lui Harap-Alb de Ion Creanga este un basm cult, publicat in revista Convorbiri
literare in 1877.
Tema basmului este triumful binelui asupra raului.
Personajele din Povestea lui harap-Alb sunt purtatoare a unor valori simbolice: binele si
raul in diversele lor ipostaze.
Harap-Alb este un personaj real, pozitiv avand nenumarate calitati care se evidentiaza pe
tot parcursul basmului, insa spre deosebire de Fat-Frumos al basmelor populare, Harap-Alb va dobandi
aceste calitati. Acesta difera de personajele din basmul folcloric si prin lipsa puterilor supranaturale,
dobandidn o serie de de valori etice necesare unui imparat. El reprezinta fiinta obisnuita care trebuie sa
se formeze drept pentru care va trece prin diverse probe care il vor ajuta sa donadeasca calitatile
necesare unui viitor imparat.
La inceputul basmului mezinul craiului este timid, rusinos, lipsit de curaj. Cand tatal sau ii
mustra pe fratii lui mai mari pentru a se fi intors din drum de frica ursului, el un are curajul sa dea glas
dorintei de a merge sa-si incerce norocul acolo unde ceilalti au dat gres. Reactia sa este evidentiata de
narator prin intermediul caracterizarii directe: “Fiul craiului cel mai mic, facandu-se atunci ros cu ii
gotca, iese afara in gradita si incepe a plange in inima sa, lovit fiind in adancul sufletului de
apasatoarele cuvinte ale parintelui sau”.
Drept rasplata pentru milostenia aratata Sfintei Duminici deghizata in cersetoare (ii
daruieste un ban), aceasta il invata cum sa-si induplece tatal ca sa-l lase sa plece la drum pentru a
deveni succesorul la tron al unchiului sau, Verde-Imparat. Sfanta Duminica ii spune sa ceara “calul,
armele si hainele” cu care tatal sau a fost mire si sa aleaga calul punand in mijlocul hergheliei o tava cu
jaratic. Calul descoperit cu ajutorul jareticului va deveni tovarasul si sfatuitorul tanarului, dar are si
puteri supranturale: vorbeste si zboara.
Cu sprijinul calului, va trece de ursul de la pod care era de fapt craiul deghizat pentru a
proba destoinicia fiilor. Inainte ca fiul sau cel mic sa plece la drum, craiul il sfatuieste sa dea ascultare
calului si ii spune sa se fereasca de omul span si de omul ros. Trecerea podului reprezinta pentru
mezinul craiului trecerea catre o alta etapa a existentei, ireversibila.
Craisorul se rataceste in padurea-labirint dovedind astfel ca mai are multe de invatat. In
plus uita repede sfaturile tatalui sau si isi ia drept calauza un span care i se arata de trei ori sub diferite
infatisari. Fiul de crai nu isi da seama de viclenia Spanului si ajunge fara sa vrea supusul acestuia.
Spanul il inchide pe tanar intr-o fantana si ii cere, pentru a-l lasa in viata, sa faca schimb de identitate si
sa-i dea ascultare intru toate, “pana cand va muri si iar va invia”. De asemenea Spanul ii da fiului de
crai numele de Harap-Alb.
Harap (arap) inseamna om cu pielea si cu parul de culoare negra. Prin traditie, in Orient,
oamenii cu pielea neagra erau robi din nastere, astfel incat harap a devenit sinonim pentru rob, sclav.
Numele Harap-Alb semnifica scalv-alb, rob de origine nobila. A fi rob este pentru erou punctul cel mai
de jos in care l-a adus lipsa de experienta.
Ajunsi la curtea imparatului Verde, Spanul il supune pe Harap-Alb la trei probe: aducerea
“salatilor” din Gradita Ursului, aducerea pielii cerbului ‘cu cap cu tot, asa batute cu pietre scumpe,
cum se gasesc” si a fetei Imparatului Ros pentru casatoria Spanului. Mijloacele prin care eroul trece
probele tin de miraculos, iar ajutoarele au puteri supranaturale.
Primele doua probe le trece cu ajutorul Sfintei Duminici. Prima proba ii solicita curajul,
iar a doua, mai dificila, pe langa curaj in manuirea sabiei, stapanirea de sine si respectarea
juramantului in pofida ispitei de a se imbogati.
A treia proba presupune o alta etapa a initierii, este mai complexa si necesita mai multe
ajutoare. Drumul spre imparatul Ros, om cu “inima haina”, incepe cu trecerea altui pod. Simbolistica

1
este aceeasi, trecerea intr-o alta etapa a maturizarii, probata prin faptul ca Harap-Alb are acum initiativa
actelor sale. Cum pe pod trece o nunta de furnici, tanarul se dovedeste responsabil si hotaraste sa
protejeze viata acestora, punand-o in pericol pe a sa si pe a calului, pentru ca alege sa treaca inot ‘o apa
mare” Drept rasplata primeste de la craiasa furnicilor o aripa. Aceeasi rasplata o primeste si de la
craiasa albinelor pentru ca face un stup roiului hoinar. In plus, cel care va deveni candva imparat
dovedeste pricepere, curaj si intelepciunea de a ajuta popoarele gazelor. De asemenea, fiind prietenos
si comunicativ, isi gaseste ajutoare in personajele himerice: Gerila, Flamanzila, Setila, Ochila si
Pasari-Lati-Lungila.
Pentru a-i da fata, imparatul Ros il supune pe Harap-Alb la o serie de probe, trecute datorita
puterilor supranaturale ale ajutoarelor: casa de arama – cu ajutorul lui Gerila (proba focului), ospatul
cu mancare si vin din belsug – cu ajutorul lui Flamanzila si Setila (proba pamantului si a apei), alegerea
macului de nisip – cu ajutorul furnicilor.
Alte trei probe se leaga doar de fata: pazirea nocturna si prinderea fetei, transformata in
pasare, “dupa luna” – cu ajutorul lui Ochila si Pasarila-Lati-Lungila, ghicitul fetei – cu ajutorul albinei.
Fata imparatului Ros, “o farmazoana cumplita” cu puteri supranaturale, impune o ultima proba: calul
lui Harap-Alb si turturica ei trebuie sa aduca “trei smicele de mar dulce si apa vie si apa moarta de
unde se bat muntii in capete”.
Proba fiind trecuta de cal, fata il insoteste pe Harap-Alb la curtea imparatului Verde. Pentru
erou, drumul acesta este cea mai dificila incercare, pentru ca se indragosteste de fata, dar, credincios
juramantului facut Spanului, nu-i marturiseste adevarata sa identitate.
Ajunsi la curtea imparatului Verde, fata il demasca pe Span, care il acuza pe Harap-Alb ca a
divulgat secretul si ii taie capul. In felul acesta il dezleaga de juramant, semn ca initierea este incheiata,
iar rolul Spanului ia sfarsit. Calul este acela care distruge intruchiparea raului: “zboara cu dansul in
inaltul ceriului, si apoi, dandu-i drumul de acolo, se face Spanul pana jos praf si pulbere”.
Decapitarea eroului este ultima treapta si finalul initierii. Invierea este realizata de fata cu
ajutorul obiectelor magice aduse de cal. Eroul reintra in posesia palosului si primeste recompensa: pe
fata imparatului Ros si imparatia. Nunta si faptul ca devine imparat, confirma maturizarea eroului.
Desi este un personaj de basm, Harap-Alb nu este acel Fat-Frumos din basmele populare,
caci evolutia sa reflecta conceptia despre lume a scriitorului, prin umanizarea fantasticului.
Protagonistul este un om “de soi bun” care traverseaza o serie de probe, invata din greseli si
progreseaza, se maturizeaza, pentru a merita sa devina imparat, acceptandu-si conditia de om si
invatand valori ca bunatatea, prietenia, curajul si intelepciunea.

2
 2. Spanul

Spânul este personaj antagonist, secundar, masculin, negativ și complex prin

problematica pe care o propune. Trăsăturile sale sunt conturate atât în mod direct, fiind caracterizat
de către narator, prin descriere, cât și indirect, pornind de la faptele sale, gândurile, comportamentul
sau relațiile cu celelalte personaje, evidențiate prin intermediul dialogului. 
Ca personaj de basm, Spanul intruchipeaza fortele raului (raufacatorul), un fel de Zmeul-
Zmeilor, care seamana in lume teroare, rautate si violenta.
Portretul fizic se reduce la o singura trasatura. Astfel, aflăm faptul că acest personaj era
«un om spân», căruia nu-i creștea barba. Naratorul vrea să scoată în evidență faptul că în credința
populară, un «om însemnat», cu o trăsătură neobișnuită din punct de vedere fizic, are cu siguranță și o
anomalie în caracterul său. Tot în mod direct suntem avertizați de autor că spânul este personajul
malefic, șiret, «cu viclenia sa obicinuită», zicala populară «vița de boz tot răgoz» fiind simptomatică
pentru dezvăluirea însuṣirilor negative ale acestuia.”
Portretul moral reiese in mod indirect, din faptele, vorbele si atitudinea personajului,
precum si din relatiile cu celelalte personaje.
Limbajul Spanului este popular, ca si al celorlalte personaje ale basmului, pe care
Creanga le-a umanizat, sugerand o intreaga galerie umana humulesteana: "Da-mi, doamne, ce n-am
avut,/ Sa ma mier ce m-a gasit". Uneori zicalele capata sensul unor adevaruri universal-valabile, ca
aceea rostita de Span - "de ce te-ai pazit n-ai scapat" - exprimand ideea ca omul este supus sortii, ca
nimeni nu poate evita sau schimba destinul si ca fiecare trebuie sa treaca prin ceea ce i-a fost scris.
La intalnirea cu feciorul de crai, Spanul se remarca prin capacitatea de a-si disimula
adevaratul caracter, vorbind frumos, lingusitor si umil si atribuindu-si calitati pe care nu le are, precum
harnicia si credinta. Se autocompatimeste, plangandu-se de ghinionul care se tine scai de el.
Desi craiul îl avertizase pe fiul său la plecare: „În călătoria ta ai să ai trebuinţă şi de răi şi
de buni, dar să te fereşti de omul roş, iar mai ales de cel spân, cât îi pute; să n-ai de-a face cu dânşii,
căci sunt foarte şugubeţi”,  aici „şugubăţ” însemnând „rău” sau „amăgitor”, mezinul uita sfatul tatalui si
cade in capcana Spanului.
Viclean peste masura, nu se da in laturi sa pacaleasca un tanar nepriceput, lipsit de
experienta cum era mezinul craiului si-l atrage in capcana din fantana prin minciuni si tentatii ce
dovedesc o buna cunoastere de oameni, o pricepere uimitoare de a sesiza si de a profita de slabiciunile
celorlalti.
De indata ce pune capacul pe gura fantanii in care se afla fiul craiului, Spânul îl obligă,
ameninţându-l cu moartea, să schimbe rolurile; el se va prezenta drept feciorul Craiului, iar stăpânul
său drept slugă si il obliga sa jure pe palos: "Daca vrei sa mai vezi soarele cu ochii si sa mai calci pe
iarba verde, atunci jura-mi-te pe ascutisul palosului tau ca mi-i da ascultare si supunere intru toate,
chiar si-n foc de ti-as zice sa te arunci". Numele de Harap-Alb, pe care i-l da Spanul, intregeste
umilinta la care este supus fiul de crai: "D-acum inainte sa stii ca te cheama Harap-Alb; aista ti-i
numele, si altul nu". Numele Harap-Alb semnifica scalv-alb, rob de origine nobila. A fi rob este pentru
erou punctul cel mai de jos in care l-a adus lipsa de experienta si increderea intr-un necunoscut care s-a
dovedit a fi foarte viclean si rau intentionat.
Dupa ce "pune mana pe cartea, pe banii si pe armele fiului de crai", principiul dupa care
se conduce Spanul este acela al stapanului tiran, avid de putere. Asadar, relatia Spanului cu Harap-Alb
contureaza un individ impulsiv si agresiv, cu un caracter degradant, definit prin invidie, perfidie,
viclenie diabolica. Faptul ca se preface nepotul imparatului, crezand ca ii va urma tronul arata ca el visa
de mult la asta, si pentru el era o scapare din viata inferioara care o ducea pana atunci.
Vazandu-se ajuns urmas, la tronul imparatesc, Spanul devine arogant, dispretuitor si
laudaros, toate meritele lui Harap-Alb si le insuseste el, pentru ca stie sa fie stapan adevarat si sa-si
3
struneasca slugile, astfel ca acestea sa indeplineasca intocmai toate poruncile, oricat ar fi de greu de dus
la bun sfarsit. Adept al principiului "sluga-i sluga si stapanu-i stapan", Spanul este dictatorial si aspru
cu supusii.

Punctul culminant al basmului ilustreaza destinul Spanului, care, vazand cat este de
frumoasa fata imparatului Ros, se repede sa o ia in brate, dar ea il imbranceste si-i spune ca a venit
acolo pentru Harap-Alb, ca "el este adevaratul nepot al imparatului Verde". Turbat de furie ca a fost dat
in vileag, Spanul se repede la Harap-Alb "si-i zboara capul dintr-o singura lovitura de palos". Atunci,
calul lui Harap-Alb se repede la Span, il infasca de cap, "zboara cu dansul in inaltul ceriului" de unde ii
da drumul si acesta se face "praf si pulbere", in timp ce fata imparatului Ros, il invie pe Harap-Alb cu
leacurile miraculoase.
La fel ca in orice basm, suprematia raului nu dureaza, binele fiind cel care invinge, Spanul
fiind invins nu doar de ajutoarele cu puteri supranaturale ale lui Harap Alb, ci si de puterea acestuia de
a parcurge drumul catre imparatire, dar si drumul initiatic de a trece de la copil la barbat, acceptandu-si
conditia de om si invatand valori ca bunatatea, prietenia, curajul si intelepciunea, caci, in final de basm,
ceea ce va duce la pieirea Spanului este tocmai conditia sa malefica si incapacitatea de a o inlatura.
Avand in vedere aceste caracteristici, personajul literar Spanul se incadreaza in tipul
omului viclean, manipulator si duplicitar si reprezinta raul necesar fara de care nu ar fi fost posibila
initierea fiului de crai.

4
In atentia conducerii firmei ALTEX

Prin aceasta scrisoare doresc sa reclam faptul ca nu pot primii garantie suplimentara
pentru cuptorul electric achizitionat din magazinul dumneavoastra, deoarece vanzatorul care m-a ajutat
la alegerea modelului, nu mi-a adus la cunostinta faptul ca in cazul in care montajul nu se face de catre
un instalator agreat de producator, garantía nu se poate extinde.
Mentionez ca in data de 01 septembrie 2021 am achizitionat un cuptor electric marca
ELECTROLUX din magazinul Altex din incinta Auchan Vitan, in valoare de 1500 lei.
Mi s-a adus la cunostinta ca daca voi achizitiona un produs marca ELECTROLUX pana
la 31 decembrie 2021, am posibilitatea sa extind garantía produsului cu inca doi ani, doar accesand
siteul producatorului si inregistrand produsul in maxim 60 de zile de la achizitionare.
Dupa montaj (fiind un cuptor electric, a fost necesar doar sa fioe bagat in priza) am
inregistrat produl pe siteul ELECTROLUX pentru a primi garantía extinsa, insa am primit raspuns ca
acest lucru un este posibil, deoarece un a fost instalat de un instalator autorizat si drept urmare un
indeplinesc conditiile cerute.
Doresc sa fiu contactat cat se poate de repede de cineva di partea Altex, deoarece un este
normal sa un pot beneficia de promotie din cauza neglijentei angajatilor car enu mi-au dat tóate
informatiile necesare.
Astept raspuns la telefon: 0733.466.461 sau pe e-mail: robert.bratu@yahoo.com

Cu multumiri 19.10.2021
Bratu Robert Andrei

5
 3. SETILA

Dimensiunea umană a “setei” este reprezentată de Setilă – unul dintre cele cinci personajele
himerice pe care le întâlnește Harap - Alb în drumul său către Roş Împărat.
Setilă este un personaj hiperbolizat prin descrierea comportamentului său cu privire la starea
permanentă de sete manifestată –“ mare ghiol de apă trebuie să fie în maţele lui!"
Datorita calitatilor sale supraomenesti, Setila este un personaj fantastic, fabulos. Autorul il
descrie „o arătare de om băuse apa de la 24 de iazuri şi o gârlă pe care umblau numai 500 de mori şi tot
atunci striga în gura mare că se usucă de sete.”, iar din trasaturile sale fizice “grozav burduhan”,
“nesatios gatlej” devine chiar un personaj grotesc pe care Harap-Alb il numeste “prapadenia apelor”.
Setila este si un personaj umanizat deoarece are sentimente, limbaj specific omului,
gandeste, are simturi si mentalitati si este foarte increzator in propriile-i puteri: „Râzi tu, râzi, Harap –
Alb! Dar unde vă duceţi voi, fără de mine degeaba vă duceţi."