-epoca marilor clasici

-basm cult
,,POVESTEA LUI HARAP ALB’’
ION CREANGA

Basmul Povestea lui Harap Alb a apărut în revista junimista convorbiri literare Povestea lui Harap Alb se
încadrează în genul epic iar ca specie literară este un basm cult deoarece are un autori identificat pe Ion
Creangă
Fantasticul este construit pentru plătire elementelor realiste cu cele fabuloase, însă în această poză narativ,
Creangă îmbină supranaturalului popular cu evocarea realistă a satului Moldovenesc. Povestea lui Harap Alb
poate fi și un bildungsroman, întrucât fiul Craiului evoluează de la adolescentul naiv la tânărul chibzuit
destoinic
Semnificația titlului ,,Harap Alb’’ reiese din scenă în care Spânul îl păcălește pe fiul Craiului să intre în
fântână. Naiv, lipsit de experiență, fiul Craiului, iși schimbă statul de nepot al împăratului verde în acela de
sluga spânului. Numele este un oxymoron, având sensul de ,,rob alb’’, deoarece ,,Harap’’ înseamnă ,,negru
rob’’
Ca în orice basm, începutul este reprezentat de formula inițială tipică ,,Amu cică era odată’’. Perspectiva
narativă se definește prin naratorul omniscient și narațiunea la persoana a III-a, îmbinând supranaturalul cu
planul real
Acțiunea:
Reliefează conflictul dintre forțele binelui și ale răului, dintre adevăr și minciună, iar deznodământul
evidențiază triumful valorilor pozitive asupra celor negative
Prin plasarea acțiunii intr-un ținut îndepărtat, la capătul lumii într-un în timp mitic. Verde împărat ii cere
fratelui său, craiul, să îi trimită pe cel mai vrednic și viteaz dintre cei trei fii ai săi ca să urmeze la tronul,
întrucât el avea doar trei fete. Ca sa-i puna la încercare, pentru a vedea care dintre feciori ,,se simte destoinic
a împărți peste o țară așa de mare’’, craiul se îmbracă într-o piele de urs și se ascunde sub un pod. Cei doi fii
mai mari se sperie de urs și se întorc rușinați la curtea Craiului. Mezinul reușește să treacă peste proba cu ursul
cu sprijinul unei bătrâne, pe care o miluiește cu un ban și care îl sfătuiește să ceară tatăl tatăl lui calul, armele
și hainele cu care a fost el mire, apoi să pună într-o tava jaratec, in mijlocul hergheliei ca să aleagă acel cal care
va veni la jăratic să mănânce. Feciorul Craiului primește binecuvântarea părintelui său și pielea de urs în dar,
împreună cu sfatul său ca în călătoria lui ,,să se ferească de omul Ros iar mai ales de cel Span’’, si calul pleacă
la drum. Basmul conține cu formule mediane specifice ,,și merg ei o zi și merg 2 și merg 49’’ până când
întâlnesc în codru un om Span care se oferă drept ,,sluga la drum’’. Voinicul refuză de două ori, dar a treia
oară, Spânul iese în cale îmbrăcat altfel și călare pe un cal frumos.
Tocmai când fiul Craiului se rătăcise, însă Spanul, odată ce ajunge la o fântână, îl ademenește pe fiul Craiului
să intre înăuntru apoi trântește capacul peste gura fântânii și il amenința că dacă nu îi povestește totul despre
el acolo îi vor putrezi oasele
Sub amenințarea morții, feciorul de crai jură pe cuțitul paloșului că va fi sluga supusă a spânului Desfășurarea
acțiunii începe odată cu sosirea celor doi la Palatul împăratului Verde, unde spune se dă drept nepotul său și îl
trimite pe Harap Alb să stea la grajduri.
Secvență narativă care ilustrează șederea la Curtea împăratului Verde este structurata în mai multe episoade
înlănțuite, care, ca în orice basm, se constituie în tot atâtea probe fabuloase la care este supus protagonistul
Harap Alb. Reușește să treacă cele două probe supranaturale cu ajutorul calului și al Sfintei Duminici ,,ia salati
din grădină, pielea și capul Cerbului cu pietre prețioase’’ și le aduce Spânului
Ca în orice basm, protagonistul are ajutoare de nădejde: calul fabulos si Sfânta Duminică.La ospățul dat de
Împăratul Verde în cinstea nepotului său, Spânul încântat de poveștile despre fața împăratului Roș, îi
poruncește lui Harap Alb să aducă degrabă pe această tânără ca să se însoare cu ea
Secvența narativă a călătoriei, combinând realul cu fabulosul, este alcătuită din mai multe episoade în care se
manifestă altă trăsătură specifică basmului și anume aceea a donatorilor: îi dau protagonistului un obiect
miraculous. Pe un pod, Harap Alb întâlnește o nuntă de furnici, acesta primind de la regina furnicilor o aripa,
pentru că atunci când va avea nevoie îi va da foc. După un timp, Harap Alb întâlnește un roi de albine care
zboară bezmetice, de la care primește o aripă, ca în caz de nevoie să îi dea foc și vin in ajutor.
Ca în orice basm, acțiunea continua cu formule mediane ,,mai merge el când merge’’ și Harap Alb întâlnește,
pe rând, cinci personaje fabuloase: Gerilă, Flămânzilă, Setilă, Ochilă și Păsări Lăți Lungila, care îl vor ajuta să
treacă cu bine peste toate probele ce urmează. Împăratul Roșu poruncește lui Harap Alb să separe macul dr
nisipul din zece banite ; apoi, o altă probă constă în a fi păzită fata toată noaptea, însă, având puteri
supranaturale, se metamorfozează într-o pasăre și zboară cât mai sus cu scopul de a nu fi găsită, însă Harap
Alb reușește sa o gaseasca. Ultima probă constă în Identificarea fiicei adoptate împăratului Roșu, care
semăna perfect cu fata pe care aceasta o pețea Voinicul. La rândul său, tanara il supune la o probă și trimite
calul lui Harap Alb împreună cu turturica i se aducă ,,trei smicele de măr dulce și apă vie și apă moartă’’ . In
călătoria spre Curtea lui verde împărat, se îndrăgostește de fată frumoasă și nu ar vrea s-o ducă Spânului
Punctul culminant surprinde momentul de dezvăluiri Spanului, care se repede spre Harap Alb și ii zboară
capul, însă fața împăratului Roșu, având puteri supranaturale, îl reînvie pe Harap Alb prin leacuri miraculoase
Deznodamantul basmului consta in triumful valorilor pozitive asupra celor negative, victoria adevărului
asupra imposturii minciunii
Povestea lui Harap Alb Ilustrează o altă lume decât cea reală cu eroi fabulosi, alături de personajele realiste
aduse de scriitor, ceea ce conferă acestei creații o originalitate inconfundabilă. Harap Alb, personaj principal și
epornim este fecior de Crai destoinic și curajos. El rămâne totuși in zona umanului, fiind cuminte, milos și
ascultător, calul are rolul personajului pozitiv și întruchipează înaltele principii morale cultivate de orice basm.
Trăsăturile reies indirect din întâmplări, fapte, din relația lui cu alte personaje și direct, din ceea ce naratorul
spune despre el. Protagonistul este umanizat, iar călătoria semnifică inițierea sa, prin evoluția de la
adolescentul naiv, fara experiență, către tânărul chibzuit, capabil să își întemeieze o familie. Spânul este
personajul antagonist, reprezintă în basm răufăcătorul care răspândește cruzime și violență. El este personaj
negative, care întruchipează nedreptatea, răutatea minciuna. Ca în orice basm, răufăcătorul este învins de
forțele binelui. Spânul fiind rapus de calul fabulous.
Limbajul personajelor cuprinde un registru stilistic complex si amplu, de la duiosie la grotesc. Harap Alb se
lamentează, se văicărește ori se plânge calului. Spânul se comportă ca un stăpân absolut, disprețuind
slugile ,,eu știu moșule că slogane slugă și stăpânul e stăpân’’. Registrul stilistic al basmului este presărat cu
zicători, proverbe și fraze ritmate, personajele vorbind limba moldovenească autentică ,,să îl văd când mioi
vedea ceafa’’ . Basmul cult ,,Povestea lui Harap Alb’’ de Ion Creangă are ca sursă de inspirație basmul popular,
de la care autorul păstrează și motivele: călătoria, petitul, probele, personajele fabuloase, ajutoarele ce
contribuie la victoria binelui și formulele tipice.