“Povestea lui Harap-Alb” de Ion Creanga

basm cult

I.Cel mai reprezantativ basm al creatiei lui Ion Creanga, “Povestea lui Harap-Alb”,
a aparut in revista “Convorbiri literare”, in anul 1877. Originalitatea acestui basm se
evidentieaza prin caracterul sau realist, fantasticul fiind umanizat si
individualizat.
Naratiunea e specifica basmului, dar inca din incipit ne dam seama ca in lumea
fabuloasa se afla o realitate istorica: “Amu cica era odata...pe vremurile acele, mai
toate tarile erau bantuite de razboaie grozave, drumurile pe ape si pe uscat erau
putin cunoscute si foarte incurcate...”.
Tema basmului se bazeaza pe confruntarea dintre bine si rau, care in viziunea
lui Creanga se pastreaza in sfera normalitatii vietii. In centrul naratiunii se afla
calatoria plina de aventuri a unui fiu de crai, care va afla din experienta directa de
viata ce e binele si raul. Finalul basmului marcheaza maturizarea, formarea eroului
de la un tanar naiv la “adevaratul nepot” al Imparatului Verde.

II. Subiectul fabulos urmareste actiunile eroului. Dupa ce paraseste spatiul ocrotitor
al casei parintesti, cu ajutorul Sfintei Duminici si al calului nazdravan, craisorul se
confrunta cu o serie de probe menite sa-i testeze calitatile. El devine robul Spanului,
care ii da o noua identitate si un nume: Harap-Alb(rob alb). Eroul e supus de Span la
trei probe: aducerea “salatilor” din Gradina Ursului, a pieii cu pietre pretioase a
cerbului si a fetei Imparatului Ros. Prin bunatate si toleranta, prin inteligenta si curaj,
Harap-Alb obtine ajutorul craiesei albinelor si al craiesei furnicilor. Apoi isi face
prieteni devotati pe cei cinci uriasi simpatici: Gerila, Flaminzila, Setila, Ochila si
Pasari-Lati-Lungila..Dupa pedepsirea impostorului (Spanul), eroul se va casatori cu
fata Imparatului Ros si va deveni imparat.
Basmul lui Creanga se deosebeste de basmul popular prin arta naratiunii, prin
oralitate si umor. De asemenea, personajele, desi sunt construite pe opozitia
bine-rau, sunt umanizate, au comportament si limbaj proprii, taranesti. Harap-Alb nu
are insusiri fabuloase, calitatile lui raman in sfera umanului. El este caracterizat
atât cu ajutorul mijloacelor directe (portretul făcut de narator şi de alte personaje), cât
şi indirecte (caracterizarea prin propriile acţiuni, nume). Harap-Alb este cel mai reprezentativ
dintre eroii pozitivi ai lui Creangă, fiind conturat ca un tânăr curajos,  milostiv și
hipersensibil.

III.O scena semnificativa o reprezinta prima proba la care este supus eroul:
infrangerea ursului (a tatalui deghizat in urs) care se afla sub podul ce desparte
imparatia parinteasca de lumea necunoscuta. Este o proba menita sa-i testeze
curajul si hotararea. Podul simbolizeaza trecerea de la imaturitate la maturitate.
O alta scena semnificativa este ratacirea in padurea-labirint. Pentru ca este
imatur, naiv, “boboc”, eroul incalca sfatul tatalui sau si angajeaza ca sluga un span.
Acesta il atrage prin viclesug intr-o fantana. Coborarea in fantana are rol simbolic,
deoarece marcheaza inceputul procesului de maturizare, care se va incheia odata cu
depasirea probelor. Abia atunci, Harap-Alb devine capabil sa conduca o imparatie.
De asemenea, scena este ilustrativa si in decodificarea titlului oximoronic, sugerand dubla
identitate a eroului, cea aparenta (de “arap”, de sluga a Spanului) si cea reala (de fecior de
crai si viitor imparat – “alb”). In acelasi timp, prin contrastul cromatic negru-alb, se reda
armonizarea defectelor si a calitatilor umane, eroul nefiind un model etic idealizat, asemenea
celor invulnerabili precum Praslea sau Fat-Frumos, ci un tanar ezitant, care greseste, sufera si
se indreapta. Relatarea, deşi se face la persoana a III-a, nu are un caracter obiectiv,
deoarece naratorul omniscient intervine prin comentarii şi reflecții, astfel creându-se o
legătură afectivă dintre el şi cititor. Spre deosebire de basmul popular, unde predomină
naraţiunea, basmul cult presupune îmbinarea narațiunii cu dialogul şi descrierea.

În concluzie, “Povestea lui Harap-Alb” este un basm cult si reflecta viziunea despre
lume a marelui povestitor moldovean. Originalitatea lui Creanga reiese din
umanizarea fantasticului si din arta inconfundabila a naratiunii. Pentru G.Calinescu
acest basm este o ilustrare a ideii ca “omul de soi se recunoaste sub orice strai”(eseu
de 600 de cuvinte)
..