Enigma Otiliei

de George Calinescu
1. Perioada literara: interbelica - Romanul este specia genului epic în proză cu
(1918-1945) acțiune complexă desfășurată pe mai multe planuri
narative, intrigă complicată, personaje numeroase,
angrenate în conflicte puternice. Lumea romanului
conturează o imagine bogată și profundă a vieții.
- Considerat de teoreticianul literar M. Bahtin
„singurul gen în devenire, încă necristalizat”,
romanul românesc atinge în perioada interbelică,
treapentrua maturizării sale artistice;
- în plan literar, perioada se caracterizează
prin coexistența modernismului și a
tradiționalismului;
- în acest sens, literatura „arde etapele”
pentru a se sincroniza cu marea literatură
europeană (cum?);
- prin preluarea de formule narative și de
viziuni narative consacrate, care apoi sunt adaptate
specificului autohton;
- prin trecerea de la literatura idilică a
începutului de secol la realism. (rezultate)
- astfel, se produce deplasarea de la romanul
obiectiv spre cel subiectiv, de la social către
psihologic, de la rural la urban și de la dramele
țăranului român la frământările intelectualului;
- în același timp, există și scriitori (Mihail
Sadoveanu, Vasile Voiculescu) care conservă spiritul
tradiționalist, manifestat într-o gamă bogată de
nuanțe și formule estetice;
2. Curent literar: realism • Realismul- miscare culturala artistica
aparuta in Franta la mijlocul secolului al XIX – lea;
afirmata printr-o reactiei de negare a
romantismului; interesul transferandu-se dinspre
subiectivitate spre obiectivitate
• S-a dezvoltat printr-un context specific
constand in dezvoltarea stiintelor, aparitia
pozivismului ( nivel filozofic) , atentia acordata
cunoasterii de tip rational/ stiintific implicand
valoarea acordata experimentului, raportului
cauza-efect
• Năzuința de a oglindi veridic, obiectiv
realitatea contemporană
• Tematică sociala și problematică morală (
ex: societatea burgheza contemporana prezentata
pe baza observatiei si a experientiei; parvenirea;
paternitatea; moștenirea; banul; existența
burgheză; familia etc)
 • Viziunea artistica: obiectiva si monografica(
prezentarea unei societati, a totalitatii aspectelor
sale prin valorificarea unor detalii diverse,
semnificative)
3. Autor: George Călinescu ,, Daca Balzac are vocatia de a crea viata ,
George Calinescu o are pe aceea de a o
comenta``. Important prozator din perioada
interbelica care preia modelul lui Honore de
Balzac.
Critic si istoric literar, dar si poet, romancier si
dramaturg, George Calinescu este o personalitate
remarcabila a literaturii romane. S-a diferentiat
de scriitorii epocii sale devenind autorul primilor
romane citadine de factura clasica, nu analitice,
nici psihologice, asa cum au scris Camil
Petrescu, Hortensia Papadat-Bengescu, Anton
Holban.
4. Contextul aparitiei operei literare Enigma Otiliei, roman de sinteza estetica este
publicat in anul 1938 si are ca sursa de inspiratie
„dosare de existenta din viata citadina
interbelica”.
5. Formula estetica: roman realist de Opera literara este un roman realist de observatie
observatie sociala sociala care dupa modelul lui Balzac descrie
personaje tipice surprinse in raport cu mediu si
societatea, prezinta descrieri minutioase care
evoca psihologia si caractrul eroilor, reda
semnifiicatiile unor teme si motive literare
precum banul, mostenirea, parvenitismul,
zestrea, paternitatea intr o perspectiva obiectiva
ce confera operei verosimilitate si obictivitate.
Romanul cumuleaza trasaturile clasicismului
prin personaje statice construite in tiparul eroilr
clasici pe o singura trasatura, elemente romantice
prin motivele literare, triunghiul erotic orfanul si
starinul, dar si elemente de modernitate ce aduc
in prim plan lumea citadina, reflectarea
poliedrica a personajului Otilia si problematica
intelectualului.

6. Universul temelor si motivelor Tema fundamentala este balzaciana si reda

literare existenta societatii burgheze bucurestene in
primul sfert al sec 20. Tema se dezvolta pe 4 arii
tematice : tema mostenirii balzaciane care
reflecta un conflict de natura economica, tema
parvenirii (balzaciana) ce dezvolta un conflict
moral, tema paternitatii balzaciane surprinde
conflictul moral si tema iubirii care genereaza un
conflict psihologic, in constiiinta lui Felix Sima.
7. Episoade/scene semnificative
pentru tema si viziunea despre lume
8. Structura si compozitie
9. Elemente de structura si
compozitie, semnificative
pentru ilustrarea viziunii
despre lume a autorului
O prima secventa narativa semnificativa
pentru tematica abordata poate fi considerata cea
in care fam Aglaei Tulea invadeaza casa lui
Costache Giurgiuveanu cand acesta are primul
atac al bolii.
Alte scene semnificative:
Scena in care Stanica Ratiu avid de imbogatire
fura banii lui Mos Giurgiuveanu provacandu-i
moartea.
Episodul in care Costache Giurgiuveanu refuza
sa o adopentrue pe Otilia desi o iubeste.
Romanul este alcatuit din 20 de capitole
organizate in functie de principiul cronologiei
liniare si circularitatii ce guverneaza intrarea si
iesirea din universul cartii si este structurat in 2
planuri epice principale.
Titlul initial ,, Parintii Otiliei” sublinia tema
paternitatii. Titlul dat de editor „Enigma Otiliei”
reliefeaza eternul mister feminin, imposibilitatea
lui Felix de a intelege comportamentul Otiliei si
misterul vietii insesi- Felix :,, nu numai Otilia
era o enigma ci si destinul insusi``.
Incipitul: romanul debuteaza in maniera
balzacianista prin precizarea timului si a
spatiului de desfasurarea a actiunii,, intr o seara
de la inceputul lui iulei 1909 `` se recunoase in
structura incipitului principiul obiectiv al creerii
iluziei vietii si tehnica detaliului semnificatv in
descrierea strazii si casei lui Costache
Giurgiuveanugiuveanu. Replica ,, aici nu sta
nimeni anticipeaza depersonalizarea eroilor ,
absenta continutului lor sufletesc. Constructia
romanului este circulara astfel ca regasim in final
acelasi decor si acelasi personaj Felix Sima care
mediteaza asupra destinului evocand replica din
incipit ,, aici nu sta nimeni``
Actiunea plasata la inceputul sec 20 in Buc pe o
durata de aprox 3 ani este structurata in 2 planuri
epice principale. In primul dintre ele se
infatiseaza evolutia lui Felix Sima , absolvent de
liceu , care venise la Bucuresti pentru a urma
medicina dorindu-si sa faca o cariera in acest
domeniu. Tanarul este orfan si este gazduit in
locuinta unchiului si tutorelui sau Costache
Giurgiuveanugiuveanu. Aici o cunoaste pe
Otilia, orfana la randul ei de ambii parinti, de
care se indragosteste. Conflictul este tipic
pentru romanul obiectiv : se confrunta
dimensiunea sentimentala a exstentei - iubire
pentru Otilia – cu dimensiunea sociala - dorinta
de a foace o cariera in medicina. Felix pare sa nu
fie constient de acest conflict de vreme ce insita
ca Otilia sa se marite cu el . Otilia respinge ideea
casatoriei si Felix intelege ca nu este iubit. Se
manifesta la acest nevel al actiunii si un conflict
intre Felix si mosierul Pascalopol. care era foarte
atasat de Otilia. Pascalopol se recunoaste invins
de tineretea lui Felix, dar, dupa moartea lui
Costache, alungata din casa de Aglaie, Otilia il
paraseste pe Felix si se casatoreste cu mosierul.
Acest plan epic centrat pe tema iubirii dezvaluie
structura de profunzime a lui Felix si a Otiliei,
eroii surpinsi in devenire in confruntarea cu
lumea si ei insisi dar si personalitatea lui
Pascalopol. care traieste revelatiile unei iubiri
tarzii. Planul epic principal urmareste destinul
clanului familial si se ordoneaza in jurul istoriei
mostenirii dezvoltand si tema paternitatii.
Conflictul este aici de natura economica si este
generat de lupta pentru mostenirea lui Costache
Giurgiuveanu a familiei Tulea si Ratiu. Aglae
Tulea , sora lui Mos Costache crede ca Otilia
constituie un pericol pentru integritatea averii
fratelui sau. Cand acesta se imblonaveste Aglae
instituie un regim de supraveghere a casei fara sa
isi dea seama ca principala amenintare venea din
partea lui Stanica ,sotul uneia dinre fiicele sale,
Olimpia. Stanica reuseste sa ii fure banii lui mos
Costache pe care acesta, datorita zgarceniei ii
tinea asupra sa. Giurgiuveanu sufera un nou atac
de comotie cerebrala si moare, Stanica se
desparte de Olimpia si se casataoreste cu
Georgeta o fosta curtezana. Romanul are si un
epilog unde se evoca intalnirea de peste ani
dintre Felix si Pascalopol. Tanarul care reusise sa
ajunga un medic celebru si se realizase social
printr o casatorie stralucita afla ca Otilia l-a
parasit pe Pascalopol.
Lumea operei literare oglindeste tipologii
realiste pe fondul problematicii sociale si morale
astfel se unesc tipul avarului intruchipat de
Costache Giurgiuveanu, cu tipul ,, babei absolute
fara cusur in rau``- Aglae Tulea sora sa ,
secondati de tipul parvenitului conturat prin
personajul Stanica Ratiu si de tipul fetei batrane
ilustrat prin Aurica Tulea . Tipul intelectualului
este in mod desavarsit creat prin Felix Sima.
Aristocratul Leonida Pascalopol, intregeste
galeria de personaje a acestui roman de
atmosfera scris,, in metoda lui Balzac ce
reconstituie viata burgeziei buc la inceput de sec
20``
Romanul se remarca prin crearea unui personaj
feminin tulburator care reuseste sa surprinda
ceea ce Goethe numea ,,eternul feminin: Otilia
Marculescu``. Fiica celei de a 2° sotii a lui
Costache Giurgiuveanu studenta la conservator
cu o biografie romantica si o existenta boema,
surpinsa in procesul maturizarii si experinta
primei iubiri, fata pe care autorul insusi o
defineste drepentru,, exuberanta si reflexiva,
culta, nebunatica, serioasa, meditativa,
muzicanta``insumeaza toate crizele si
contradictiile omului modern fiind o prezenta
contrastiva in raport cu multimea parvenitilor din
roman . Nonconformista, capricioasa eroina este
un spirit lucid. Sub aparenta frivolitatii si
cochetariei ea stie ca intr o lume care se inchina
unui singur zeu, banul, o fata fara zestre nu–si
poate gasi un loc accepentruabil decat prin
frumusete, spirit si sensibilitate. Luciditatea si-o
manifesta autocaracterizandu-se astfel: „am un
temperament nefercit ma plictisec repede sufar
cand sunt contrariata”. Cu o intuitie remarcabila
ea este copilaroasa alaturi de Pascalopol , tandra
si protectoare cu Felix, grijulie si geneorasa cu
mos Costache, dar ironica si distanta fata de
calnul Tulea. In constructia personajului
scriitorul uneste perspective divergente optand
pentru tehnica pluriperspectivismului : pentru
Giurgiuveanu este Otilica cea scumpa , pentru
Pascalopol, tanara stralucitoare, pentru Felix o
fata superioara pe care nu o intelege, pentru
Agale si Aurica ,,dezmatata ce suceste mintile
barbatilor``
Cea mai semnificativa relatie dintre
personaje este aceea dintre ea si Felix, tanar
intelectual student la medicina care evolueaza de
la simpatie spontana la prietenie si dragoste.
Iubirea lor este marcata de un conflict erotic
exterior generata de trunghiul cu Pascalopol.
Desi il iubea pe Felix, Otilia pleaca cu
Pascalopol la Paris accentuand gelozia lui Felix.
Acesta le va cunoaste pe Georgeta si pe Lili dar
va intelege ca doar Otilia ii apare intr o aura
 ideala enigmatica. Dragostea lor va cunoaste o
noua varsta la revenirea fetei de la Paris.
Sfarsitul povestii de dragoste va fi grabit de
moarte a lui Costache Giurgiuveanu si de
convingrea Otiliei ca Felix nu va situa niciodata
iubirea in centru existentei lui, aspect care o va
convinge sa il paraseasca si sa se casatoreasca cu
Pascalopol.
10. Arta narativa Discursul narativ impleteste formulele realist-
balzaciene: narator personaj , naratiune
heterodiegetica cu modaliatile moderne prin rolul de
personaj reflector al personajului Felix.
11. Concluzia In concluzie, este evident faptul ca prin temele
comlexe, prin personaje ale caror destine
evidentiaza modele si sensuri existeniale si mai
ales prin cuplul Felix- Otilia, scriitorul creeaza
monografia unei lumi verdice.