Mara

Aparut, in volum, in 1906, Mara" este un roman realist, in care este zugravita lumea targurilor transilvanene din zona Aradului, cu modul de viata, morala si datinile specifice ei, la jumatatea veacului al XlX-lea !otodata, Mara" este un roman traditional in care evenimentele se succed cronologic, iar autorul este omniscient e6m"61#e$""jnm %volutia personajului principal este urmarita de-a lungul a #1 de capitole dintre care, primul este intitulat &aracutii mamei", iar ultimul - 'ace si liniste" (upa moartea sotului ei, )arzovanu, Mara ramane vaduva, cu doi copii inca mici - 'ersida si !rica 'entru a le asigura un viitor indestulat, Mara se ocupa cu mica negustorie, alergand fara odi*na din +adna, la ,ipova sau la Arad, traind modest si adunand -anii cu multa c*i-zuinta .and copiii mai cresc, 'ersida este trimisa sa invete la o manastire catolica din ,ipova, iar !rica devine ucenic la un cojocar /acandu-se foarte frumoasa, &idi atrage privirile teologului .odreanu, dar si pe ale unui tanar neamt - 0atl 1u-ar %a il alege pe al doilea, dar diferentele etnice si religioase dintre cele doua familii vor genera neintelegeri si nefericire 2cu toate ca, in zona, familiile germane si cele romanesti traiau in concordie3 A-ia atunci cand 'ersida naste un -aiat 2pe care Mara accepta sa-1 -oteze in religia catolica3, intervine impacarea, um-rita insa de moartea lui 1u-ar -atranul4 uciderea acestuia, de catre fiul sau nelegitim, )andi, arata ca pacatele se platesc, oricat de tarziu 'ersonajul Mara este caracterizat prin mai multe mijloace5 'ortretul fizic este cel al unei femei ro-uste, pe fata careia se citesc semnele activitatii in aer li-er5 Muiere mare, spatoasa, greoaie si cu o-rajii -atuti de soare, de ploi si de vant, Mara sta ziua toata su- satra, in dosul mesei pline de poame si de turta dulce" /rumusetea personajului deriva din necontenitul freamat de viata care o insufleteste, animat de dorinta de a face din copiii ei, oameni de frunte in o-stea locala5 Alerga -iata de femeie greoaie de-ti parea usurica si unde n-o catai, acolo o gaseai, acum ici, apoi colo si iar dincolo si pretutindeni rasuna glasul ei inasprit de vremuri dorinta de a-si depasi conditia si de a se face respectata Astfel, atunci cand !rica este dat afara din scoala, Mara ii promite sa-1 dea la o scoala mai -una5 Am sa te scot om, om de carte, om de frunte, ca sa nu mai fii ca tatal tau si ca mama ta, ci sa stea ei si copiii lor in fat6 ta cum noi stam in fata lor intelegand ca mijlocul de a urca pe scara sociala este -anul, Mara isi organizeaza viata in functie de aceasta putere" care, in opinia ei, desc*ide toate usile5 in fiecare seara, pune la o parte -anii pentru ziua de maine, se duce la capataiul patului si aduce cei trei ciorapi5 unul pentru zilele de -atranete si pentru inmormantare, altul pentru 'ersida si altul pentru !rica " Adunand -ani din micul negot, din arendarea podului care traversa Muresul sau din alte ea " Mediul in care traieste Mara alcatuit din targoveti, -res-lasi, negustori etc, ii trezeste

surse, Mara incepe sa-i iu-easca Asa se face ca, la -otezul nepotului sau, le ofera tinerilor opt mii 2din zestrea de treizeci de mii de florini a 'ersidei3, dar ii pastreaza tot ea, pe motivul ca mai -ine decat la mine, unde ar putea sa stea7" )anul devine astfel un adevarat personaj" al romanului, 8andurile, vor-ele si faptele Marei scot in evidenta dragostea ei pentru cei doi copii 2saracutii mamei"3 /aptul ca, mici fiind, 'ersida si !rica sunt, uneori, murdari, incapatanati si rai, constituie un prilej de mandrie pentru mama5 Mult sunt sanatosi si rumeni, voinici si plini de viata, destepti si frumosi5 rai sunt, mare minune si e lucru stiut ca oamenii de dai (oamne numai din copii rai se fac" !ot asa, intr-o zi, cand fratii pornesc, intr-o -arca, pe apele umflate ale Muresului, lumea este inspaimantata, dar Mara e9clama5 copii ca ai mei nimeni n-are7" /ire autoritara in relatiile cu ceilalti oameni, Mara isi asuma rolul (estinului in ceea ce-i priveste pe copiii ei5 iu-irea 'ersidei pentru 1u-arnatl o supara pentru ca ii strica visul de asi marita fata cu un teolog &e vede insa ca &oarta are propriul sau drum5 'ersida se cununa, in taina, cu 0atl, apoi cuplul sta, catva timp, la :iena .and cei doi se intorc, Mara traieste o acuta dezamagire, pentru ca i se naruisera visurile5 %rau duse, pierdute pentru totdeauna gandurile frumoase pe care si le facuse despre viata fiicei sale " ";data cu trecerea timpului, 'ersida incepe sa semene tot mai mult cu Mara4 traiul fetei sale, -atuta si umilita de 0atl 2repudiat si el de parinti3 trezeste, in sufletul mamei sentimente diverse5 ura fata de -etivul ei ginere, speranta ca 'ersida va renunta la el, remuscarea fata de propriile greseli Moralistul &lavici ii acorda, in final, -ucurii compensatoare Marei5 !rica devine maiestru" cojocar, 0atl devine maiestru" macelar, iar familiile se impaca in critica literara, Mara a fost incadrata in mai multe tipuri5 al Mamei, al vaduvei intreprinzatoare si aprige" 2.alinescu3, al primei femei-capitalist din literatura noastra 2cum scria 0 Manolescu3, al avarului 2discuta-il3 'ersonaj comple9, ea reuseste sa corecteze destinul 2care ii luase sotul3 si sa devina o pater familias" demna de admiratie

<