CARACTERIZAREA PERSONAJULUI MARA

Aparut, in volum, in 1906, Mara" este un roman realist, in care este zugravita lumea
targurilor transilvanene din zona Aradului, cu modul de viata, morala si datinile specifice ei,
la jumatatea veacului al XlX-lea.Totodata, Mara" este un roman traditional. in care
eveni-mentele se succed cronologic, iar autorul este omniscient. Evolutia personajului
principal este urmarita de-a lungul a 21 de capitole dintre care, primul este intitulat
Saracutii mamei", iar ultimul - Pace si liniste".Dupa moartea sotului ei, Barzovanu, Mara
ramane vaduva, cu doi copii inca mici - Persida si Trica.Pentru a le asigura un viitor
indestulat, Mara se ocupa cu mica negustorie, alergand fara odihna din Radna, la Lipova sau
la Arad, traind modest si adunand banii cu multa chibzuinta.Cand copiii mai cresc, Persida
este trimisa sa invete la o manastire catolica din Lipova, iar Trica devine ucenic la un
cojocar.Facandu-se foarte frumoasa, Sidi atrage privirile teologului Codreanu, dar si pe ale
unui tanar neamt - Natl Hubar. Ea il alege pe al doilea, dar diferentele etnice si religioase
dintre cele doua familii vor genera neintelegeri si nefericire (cu toate ca, in zona, familiile
germane si cele romanesti traiau in con-cordie).Abia atunci cand Persida naste un baiat (pe
care Mara accepta sa-1 boteze in religia catolica), intervine impacarea, umbrita insa de
moartea lui Hubar batranul; uciderea acestuia, de catre fiul sau nelegitim, Bandi, arata ca
pacatele se platesc, oricat de tarziu.Personajul Mara este caracterizat prin mai multe
mijloace: Portretul fizic este cel al unei femei robuste, pe fata careia se citesc semnele
activitatii in aer liber: Muiere mare, spatoasa, greoaie si cu obrajii batuti de soare, de ploi si
de vant, Mara sta ziua toata sub satra, in dosul mesei pline de poame si de turta
dulce".Frumusetea .personajului deriva din necontenitul freamat de viata care o insufleteste,
animat de dorinta de a face din copiii ei, oameni de frunte in obstea locala: Alerga biata de
femeie greoaie de-ti parea usurica si unde n-o catai, acolo o gaseai, acum ici, apoi colo si iar
dincolo si pretutindeni rasuna glasul ei inasprit de vremuri...". Mediul in care traieste Mara.
alcatuit din targoveti, bres-lasi, negustori etc, ii trezeste dorinta de a-si depasi conditia si de
a se face respectata.Astfel, atunci cand Trica este dat afara din scoala, Mara ii promite sa-1
dea la o scoala mai buna: Am sa te scot om, om de carte, om de frunte, ca sa nu mai fii ca
tatal tau si ca mama ta, ci sa stea ei si copiii lor in fatq ta cum noi stam in fata lor. intelegand
ca mijlocul de a urca pe scara sociala este banul, Mara isi organizeaza viata in functie de
aceasta putere" care, in opinia ei, deschide toate usile: in fiecare seara, ... ea pune la o
parte banii pentru ziua de maine, se duce la capataiul pa-tului si aduce cei trei ciorapi: unul
pentru zilele de batranete si pentru inmormantare, altul pentru Persida si altul pentru
Trica."Adunand bani din micul negot, din arendarea podului care traversa Muresul sau din
alte surse, Mara incepe sa-i iubeasca.Asa se face ca, la botezul nepotului sau, le ofera
tinerilor opt mii (din zestrea de treizeci de mii de florini a Persidei), dar ii pastreaza tot ea, pe
motivul ca mai bine decat la mine, unde ar putea sa stea!"Banul devine astfel un adevarat
personaj" al romanului, Gandurile, vorbele si faptele Marei scot in evidenta dragostea ei
pentru cei doi copii (saracutii mamei").Faptul ca, mici fiind, Persida si Trica sunt, uneori,
murdari, incapatanati si rai, constituie un prilej de mandrie pentru mama: Mult sunt
sanatosi si rumeni, voinici si plini de viata, destepti si frumosi: rai sunt, mare minune si e
lucru stiut ca oamenii de dai Doamne numai din copii rai se fac". Tot asa, intr-o zi, cand fratii
pornesc, intr-o barca, pe apele umflate ale Muresu-lui, lumea este inspaimantata, dar Mara
exclama: ... copii ca ai mei nimeni n-are!"Fire autoritara in relatiile cu ceilalti oameni, Mara
isi asuma rolul Destinului in ceea ce-i priveste pe copiii ei: iubirea Persidei pentru Hubarnatl
o supara pentru ca ii strica visul de a-si marita fata cu un teolog.Se vede insa ca Soarta are
propriul sau drum: Persida se cununa, in taina, cu Natl, apoi cuplul sta, catva timp, la Viena.
Cand cei doi se intorc, Mara traieste o acuta dezamagire, pen-tru ca i se naruisera
visurile:Erau duse, pierdute pentru totdeauna gandurile frumoase pe care si le facuse
despre viata fiicei sale..." Odata cu trecerea timpului, Persida incepe sa semene tot mai mult
cu Mara; traiul fetei sale, batuta si umilita de Natl (repudiat si el de parinti) trezeste, in
sufletul mamei sentimente diverse: ura fata de betivul ei ginere, speranta ca Persida va
renunta la el, remuscarea fata de propriile greseli.Moralistul Slavici ii acorda, in final, bucurii
compensatoare Marei: Trica devine maiestru" cojocar, Natl devine maiestru" macelar, iar
familiile se impaca.in critica literara, Mara a fost incadrata in mai multe tipuri: al Mamei, al
vaduvei intreprinzatoare si aprige" (Calinescu), al primei femei-capitalist din literatura
noastra (cum scria N. Manolescu), al avarului (discutabil).
Personaj complex, ea reuseste sa corecteze destinul (care ii luase sotul) si sa devina o pater
familias" demna de admi-ratie.