Powered by http://www.referat.

ro/
cel mai tare site cu referate
www.referat.ro

Mara
De Ioan Slavici
Romanul Mara a fost publicat in foiletou in revista Vatra in 1994, iar in
1996 a aparut in volum.

Este un roman traditional cu accente moderne.

Caracterul traditional rezulta din atitudinea moralizatoare si uneori
infrumusetata pe care descrierea vietii din Radna o implica.
Chiar si temele literare banul, familia, iubirea normata social si initierea
par selectate dintr-un univers imaginar vechi.

Cu toate acestea, romanul lui Slavici poate fi considerat realist prin

faptul ca reprezentarea romaneasca se concentreaza pe surprinderea
echilibrului dintre viata particulara si principiile normative ale obstii.
Astfel, naratorul obiectiv si omniscient prin tehnica detaliului
semnificativ prezinta o serie de personaje tipologice, ce se misca pe
fundalul unei lumi unde inrudirea patriarhala se omogenizeaza cu noile
relatii capitaliste.

Pentru a face cat mai credibila redarea echilibrului societatii respective,

instanta narativa se ipostaziaza adeseori intr-un simplu martor, cand
detasat, cand ironic, al vietii cotidiene din zona Aradului astfel incat cele
mai intime ganduri ale personajelor ies la iveala prin tehnici de analiza
psihologica.

Vocea narativa preia in incipitul cartii perspectiva protagonistului,

mimand compasiunea fata de Mara:
“A ramas Mara, saraca, vaduva cu doi copii, saracutii der ei, dar era
tanara, voinica si harnicasi Dumnezeu a mai si lasat sa aiba si noroc”
In pagina imediat urmatoare, dedicate descrierii amanuntie a vietii
vaduvei si a celor doi copii, Persida si Trica, imaginea eroinei se
contureaza intr-o alta directie.Ipostaza de victima este de fapt o masca
prin care Mara reuseste sa-si faca afacerile profitabile.
Cu toate ca cei trei ciorapi cu bani, unul destinat Persidei, unul lui Trica,
iar celalalt pentru batranete/inmormantare, se umplu incontinuu,
naratorul ironizand delasarea casnica a Marei folosind stilul indirect
liber:
“Mai sunt si zdrente ros si desculti si nepieptanati si nespalati si
obraznici, saracutii mamei; dar tot cam asa e si muma lor, ea insasi; cum
altfel ar putea sa fie o vaduva saraca?Cum ar putea sa fie copiii saraci
care-si petrec viata in targ printre picioarele oamenilor”
Naratorul poate sa sugereze ca pentru a prospera, Marei nu-i ajunge
doar talentul de a inmulti bani, ci are nevoie de o imagine a vaduvei
oropsite.

Pe de alta parte, vocea narativa se dezvaluie ca o reprezentare a “gurii

lumii”.Naratorul este un moralist si incepe multe dintre capitolele operei
cu un proverb/vorba de duh ce apartine colectivitatii.
Se poate vorbi despre o constructie traditionala a subiectului.Impartita
in 21 de capitol cu tiluri reprezentative “Saracutii mamei”, “Maica
Aegidia”, “Rostul lui Bandi”, “Greul vietii” etc, se organizeaza in jurul
unor judecati morale:

“Nu, omul nu trebuie sa fie niciodata singur” (capitolul “Datoria”)

“In zadar! Mai presus de ban nu e nimic decat sanatatea si voia-buna”
(capitolul “Furtuna cea mare”)

“Banul e mare putere, el deschide toate usile si strica toate legile”

(capitolul “Norocul Casei”)

Niciun conflict indiferent de natura sa religioasa (societatea din Radna e

impartita in sasii-unguri, catolici si romanii-ortodocsi), familiala
( tensiunea dintre generatii), erotica ( iubirea pasionala pare sa il izoleze
pe individ fata de restul lumii), nu ramane pana la finalul romanului
nerezolvat .Astfel, toate abaterile etice de la regulile stricte ale
colectivitatii sunt anulate in cele din urma de lumea omogena din targul
ardelenesc de pe malul Muresului.

Pentru Mara, faptul ca Persida ori Trica experimenteaza situatii

dramatice de viata reprezinta un rau necesar, un obstacol de neocolit in
calea maturizarii lor.Cu toate ca isi iubeste copiii, Mara este multumita
cand aude ca fiica sa duce o viata nefericita alaturi de Natl, pe care l-a
ales in ciuda opozitiei societatii si a familiei:
“Toti trebuiau sa o paraseasca pentru ca ea, vazandu-se singura sa-si vie
in fire; crestea inima Marei cand afla ca Persida e harnica, strangatoare
si totdeauna la locul ei, si mai vartos crestea cand I se spunea ca Natl
mananca si bea, pierde zilele si petrece noptile in joc de carti: asa
trebuia sa fie, daca era vorba ca Persida sa se sature de dansul”.
La fel este tratat si Trica de catre mama, mai intai ea refuza sa-i
plateasca dezlegarea de stagiu militar, ranind orgoliul baiatului care nu
vrea sa se indatoreze cojocarului Bocioaca.Dupa ce Trica se inroleaza
voluntar in armata Austro-Ungara, Mara primeste cu amaraciune, dar si
cu multumire vestea ca a inceput razboiul cu Italia:
“Mara se ruga la Dumnezeu sa aiba in partea sa pe feciorul ei, dar se
bucura oarecum cand se gandea la suferintele prin care trebuie sa
treaca”.
Asa se explica de ce conflictul secundar dintre macelarul Hubar si fiul
sau nelegitim Bandi se integreaza in lumea romanului Mara.Cand copilul
isi ucide in mod violent tatal ce a refuzat sa il recunoasca, razbunarea sa
reface o ordine morala nesocotita de adulterinul Hubar.In consecinta,
indiferent de firul narativ dezvoltat si de spatiul de desfasurare al
actiunii (anumite episoade se petrec in afara Radnei, adica la Lipova,
Arad sau Viena), viziunea asupra lumii este monitorizata de traditionala
norma colectiva.

Romanul dezvolta doua planuri narative principale legate prin

alternanta.

Primul plan narativ se concentreaza pe viata precupetei Mara care are

ca drept scop strangerea unei averi cat mai consistene asa incat
batranetea sa-i fie asigurata, iar Persida si Trica sa aiba un trai lipsit de
griji.

Chiar si atunci cand copiii se abat de la evolutia imaginata de Mara,

femeia cu stil capitalist, dar cu viziune traditionala, aduna banii pentru
ei convinsa fiindca viitorul ii va readuce pe calea cea dreapta.O scena
inustrativa in acest sens este petrecerea de la botezul fiului Persidei din
capitolul “Pace si liniste”
Dupa ce sufera in tacere ca nepotul o sa fie increstinat catholic, Mara
hotaraste sa-I dea fetei o parte din avere castigand astfel respectul
comunitatii.Vazand-o si pe Persida “Om intre oameni”, precupeata simte
ca ascensiunea ei a devenit realitate.Ea nu mai e “saraca vaduva cu doi
copii” ci o femeie implinita si increzatoare:

“Nici ca se uitau insa oamenii ca mai-nainte la dansa: “Las ca banul te

ridica si in sufletul tau si in gandul altora, dar banul agonisit e dovada de
vrednicie si mesenii toti intelegeau de ce Mara sedea in scaun ca pusa
intr-un jet si vorbeste rar si apasat”

Al doilea plan narativ infatiseaza povestea de iubire a Persidei cu Natl,

relatia dintre cei doi pare sortita esecului fiindca e nepermisa dupa cum
sustine Magdalena Popescu de o tripla interdictie:
Etnica (el este neamt-catolic, iar ea este romanca ortodoxa), sociala (el
este fiu de macelar, iar ea fiica de precupeata) si temperamentala (el
este pasiv si adolescentin, ea este plina de initiativa si matura).Esenta
acestei incompatibilitati este sugerata de Slavici in scena spargerii
geamului la manastire, unde Mara o trimite pe Persida pentru a primi o
educatie adecvata, dar ieftina.Ca intr-un joc al destinului, una dintre
ferestre se sparge, fiind chiar cea unde locuieste maica Aegdia impreuna
cu fiica Marei a carei vedere este in curtea din spate a macelariei lui
Hubar.

Naratorul reda reactiile lui Natl la zarirea la geam a Persidei, acesta

ramanand uimit, cu inima inclestata si cu ochii oarecum impaiengeniti.
“Era parca s-a rupt, s-a frant, s-a surpat deodata ceva si o mare
nenorocire a cazut pe capul lui”

Atentionata de maica Aegidia, Persida il priveste pe tanar si incepe sa

cunoasca stari contradictori.La inceput se manifesta rusinea de a se
expune in fata unui barbat “Obrajii ei se umplura de sange si ii era parca
o sagetase ceva prin inima”, iar mai apoi sentimentul necunoscut al
iubirii: “Atat a fost, nu mai mult si ea nu mai putea fi ceea ce fusese.Era
parca pierduta, cazuta intr-un fel de lesin”.Era jenata de propriile
sentimente despre care maicile din manastire nu o invatasera
nimic.Speriata de reactia mamei si presupusa condamnare a
comunitatii, Persida isi reprima o vreme sentimentele pe care le
considera nevinovate.Insa atunci cand Natl este respins la randul sau de
societate, breasla negustorilor nu il valideaza ca demn de a prelua
macelaria tataluii, fiica Marei ajunge sa se considere unica lui salvare.In
consecinta, hotaraste sa se rupa de lume si casatorindu-se fara acordul
parintilor, fuge cu Natl la Viena.Dupa o perioada in care comunitatea din
Radna uita de situatia lor, cei doi se intorc si deschid o carciuma la
Lipova.Reierand nefericita casnicie a Marei cu Barzovanu, Persida
accepta umilintele si bataile lui Natl, atat din iubire, cat si din orgoliu sau
spirit de sacrificiu.

Totusi finalul romanului aduce rezolvarea conflictului erotic, iubirea

romantica si pasionala este inlocuita de una casnica, precum si
suspendarea acelor inderdictii de natura etnica, sociala si
temperamentala.

Impacarea are loc in mod simbolic, la biserica, la botezul copilului

Persidei si al lui Natl.

Powered by http://www.referat.ro/
cel mai tare site cu referate