Sunteți pe pagina 1din 25

Drenajul limfatic manual

Limfa este formata din lichidul interstitial, care este colectat de capilarele limfatice si
apoi directionat spre inima. avand ca statii intermediare,ganglionii limfatici.
Activitatea fizica amelioreaza circulatia limfei si drenajul substantelor nocive. Mentinerea
pentru perioade lungi de timp a pozitiei asezat, pozitia incorecta, sedentarismul, stresul prelungit,
celulita, tulburarile de circulatie periferica, afectiunile pulmonare, cardiace, renale si endocrine
sunt cativa dintre factorii care pot afecta circulatia limfei in organism.
Prin drenaj limfatic se elimina deseurile care provin din metabolismul celular si se mentine
echilibrul apei si electrolitilor din spatiile interstitiale.
Urmare a drenajului limfatic, are loc cresterea productiei de limfocite, cu rol in sinteza
anticorpilor, determinand, astfel, stimularea proceselor imunitare.
De asemenea, este accelerata resorbtia lichidelor in exces din interstitiu si resorbtia
edemelor, favorizand regenerarea tesuturilor.
Drenajului limfatic manual este indicat in:
- afectiuni de origine circulatorie (insuficienta venoasa si limfatica, varice,
ulcer varicos)
- edeme posttraumatice si postoperatorii din fracturi, entorse, hematoame,
distrofii, postmastectomie
- nevralgii (de trigemen, facial, intercostale) si afectiuni reumatismale
(dureri cervicale, lombare, periartrita scapulohumerala, coxartroza,
gonartroza)
- sechele dupa accident vascular cerebral
- afectiuni respiratorii: astm, bronsita, gripa, sinuzita
- afectiuni ale sistemului nervos, stres, migrene, insomnie.
Circulatia limfatica
Limfa este captata in tesuturi de capilarele limfatice, iar circulatia limfei se face dinspre
tesuturi spre sange prin intermediul valvelor, prin contractia muschilor netezi ai peretelui vascular,
trecand prin statii intermediare - ganglionii limfatici. Dupa ce a fost filtrata, ea este evacuata si
directionata spre inima.
Limfa este colectata in canalul toracic si marea vena limfatica, ce deverseaza limfa in
sange, la nivelul venelor situate la baza gatului.
Limfa dreneaza mediul intern, jucand rolul de supapa de preaplin.
Circulatia limfatica este mentinuta de contractia muschilor scheletici; de asemenea, debitul
circulator al limfei este modificat, in functie de jocul presiunilor toracice negativa/pozitiva,
determinate de ciclul inspiratie-expiratie. Sistemul cardio-vascular participa la aceasta circulatie,
prin transmiterea vibratiilor/pulsatiilor prin contiguitate, contribuind la progresia limfei.
Favorizarea varsarii finale a limfei in circulatia venoasa este realizata de contractiile
muschilor netezi din peretii canalelor limfatice, care joaca rol si de pompa, atragand limfa din
periferie, prin presiunile negative create. Circulatia limfei este, totusi, mult mai lenta decat cea
sanguina.
Activitatea fizica amelioreaza circulatia limfei si drenajul substantelor nocive. Mentinerea
pentru perioade lungi de timp a pozitiei asezat, pozitia incorecta pe scaun, sedentarismul, stresul

prelungit, depunerile celulitice, tulburarile de circulatie periferica, afectiunile pulmonare, cardiace,


renale si endocrine sunt cativa dintre factorii care pot afecta circulatia limfei in organism.
Exista trei factori principali care influenteaza circulatia limfatica:
- propriul mecanism de contractie al vaselor mari limfatice. Actiunea
reflexa a acestei contractii este facilitata de o stimulare de intindere;
- presiunea pe vasele limfatice exercitata de fortele externe (contractii
musculare si pulsatii arteriale);
- modificarile in presiunea intratoracica ce apar in timpul respiratiei, care
cresc fluxul limfatic.
Prin drenajul limfatic se elimina deseurile din metabolismul celular, ajutand si la
mentinerea echilibrului hidric si electrolitic al spatiilor interstitiale. Substantele sunt transportate
prin vasele precolectoare si, apoi, prin cele colectoare, spre circulatia sanguina, dupa preluarea in
capilarele limfatice.
Limfedemul reprezinta acumularea de lichid limfatic in spatiile interstitiale, mai ales in
tesutul adipos subcutanat, crescand astfel dimensiunea segmentului afectat, cel mai frecvent pe
brate sau gambe, reprezentand, astfel, o disfunctie a sistemului limfatic, avand loc o colectie
anormala, excendentara de proteine tisulare, cu edem, inflamatie cronica si fibroza.
Exista doua tipuri principale de limfedem:
- limfedemul acut, care dureaza mai putin de 6 luni si este tranzitoriu. Acesta apare de
obicei prin sectionarea vaselor limfatice dupa interventii chirurgicale. Poate apare la aproximativ 6
saptamani dupa tratamentul chirurgical, ca urmare a unei flebite sau limfangite acute, in urma
drenajului chirurgical sau dupa imobilizarea membrului;
- limfedemul cronic, care este mai frecvent si mai dificil de tratat. Este de obicei insidios si
neasociat cu eritem. Aceasta forma apare frecvent la 18-24 de luni dupa interventia chirurgicala ;
daca intervalul de timp este mai mare se pune problema unei eventuale recidive tumorale.
Limfedemul poate aparea in urmatoarele circumstante : imobilizare segmentara, infectii sau
leziuni ale vaselor limfatice, postchirurgical sau prin recidiva unei tumori sau extensia acesteia
catre ganglionii limfatici. Alte cauze: hipoalbuminemie determinata de diabetul zaharat,
insuficienta cardiaca, hipertensiunea arteriala, insuficienta renala sau ca urmare a unui aport
scazut al proteinelor in organism prin anorexie, depresie, varsaturi, anxietate, diaree, afectiuni
intestinale sau prin pierderi de proteine (hemoragii, drenaj chirurgical, ascita).
Diagnosticul de limfedem se pune pe existenta urmatoarelor simptome si semne:
- eritem si cresterea temperaturii locale;
- senzatia de greutate la nivelul segmentului afectat;
- senzatia de "piele stransa";
- durere, mai mult sau mai putin importanta, atat local dar si cu iradiere
(de exemplu, durere in umar, omoplat);
- intepaturi si furnicaturi;
- edematierea regiunii afectate;
- scurgerea de lichid limfatic la nivelul tegumentului.
Sunt cunoscute 3 grade ale limfedemului :
- gradul I (spontan reversibil): edemul apare la presiunea tegumentului si scade la elevatia
membrului ;

- gradul II - presiunea degetelor. Se instaleaza fibroza, marcand debutul edematierii


membrului. Disparitia edemului nu mai depinde de elevatia segmentului afectat;
- gradul III (elefantiazis), in care edemul este ireversibil, dimensiunile membrului afectat
fiind foarte mari, iar tesutul este fibrotic, dur.
DRENAJUL LIMFATIC MANUAL
Drenajul limfatic manual este indicat in:
- afectiuni de origine circulatorie: insuficienta venoasa, insuficienta
limfatica, varice - ulcer varicos, celulita, edem ciclic idiopatic, sindrom
Meniere,
- edeme posttraumatice si postoperatorii din fracturi, entorse,
hematoame, algodistrofie, limfedemul bratului postmastectomie;
- nevralgii (trigemen, facial, intercostala);
- sechele dupa accident vascular cerebral;
- afectiuni respiratorii: astm, bronsita, mucoviscidoza sau infectii (gripa,
sinuzita);
- afectiuni reumatismale: cervicalgii, sindrom dureros lombar, periartrita
scapulohumerala, coxartroza, gonartroza;
- afectiuni ale sistemului nervos (tulburari motorii cerebrale);
- stres, migrene, insomnie.
Efectele drenajului limfatic
- cresterea, la nivelul zonei corticale a ganglionilor limfatici, a numarului de
limfocite, cu rol in sinteza anticorpilor si stimularea proceselor imunitare.
- accelerarea resorbtiei lichidelor si macromoleculelor in exces din interstitiu,
prin capilarele limfatice si stimularea peristaltismului vaselor limfatice, ce
determina resorbtia edemelor;
- favorizarea regenerarii tisulare, prin cresterea productiei de limfocite si
prin eliminarea edemului interstitial, care incetineste microcirculatia.
Drenajul limfatic consta intr-un preso- masaj, prin care se actioneaza asupra lantului
de ganglioni limfatici. Este o practica relativ recenta, consolidata in ultimele decenii. In
America si Australia, dupa efectuarea unor studii aprofundate, s-a introdus tehnica in
general in terapiile estetice, pornind de la principiul ca manipularea, corect executata,
influenteaza pozitiv, circulatia limfei, mai mult decat in alte tipuri de masaj.
Drenajul limfatic este un complex de tehnici manuale, utilizate pentru facilitarea eliminarii
lichidelor in exces, pe care limfa le aduna si purifica, odata cu traversarea ganglionilor, inainte de a
intra in circuitul sangvin.
Masajul favorizeaza, de asemenea, acumularea in capilarele limfatice a tuturor reziduurilor
prezente in tesuturi, elimina staza limfatica, stimuleaza celulele imunitare si astfel mareste
capacitatea de aparare a organismului fata de orice infectie.
In domeniul estetic si terapeutic efectul drenajului poate fi sistemetizat astfel:
Efectul Antiedematos? edemele sunt provocate de stagnarea sangelui in vene, sau de o prea mare
cantitate de clorura de Sodiu si apa in sange. De obicei, aceste edeme sunt localizate la membrele
inferioare si superioare.
Edemele care au la origine intoxicatii, probleme hepatice si renale, se gasesc la inceput localizate

in zona palpebrala, gambe si picior, apoi putand sa se extinda si in celelalte parti ale corpului.
Efectul Cicatrizant? este posibil datorita reinoirii si accelerarii fluxului limfatic, cicatrizarea se
produce mai rapid, datorita maririi numarului de celule reconstructoare, eliminarea din zona
afectata a substantelor iritante. Masajul limfatic este recomandat in: ulcer varicos, ulcer de decubit
(escara ), rani, sau unele interventii chirurgicale.
Efectul Imunizant? este unul din cele mai importante efecte locale ale drenajului limfatic, prin
stimularea fabricarii de anticorpi. Rezultate bune s-au obtinut in tratamentul acneei, sinuzitei,
amigdalitei, faringitei.
Efectul Regenerant? se realizeaza prin cresterea metabolismului celular la nivelul tesuturilor,
restabilirea echilibrului hidric, in zonele cu edeme, dar si in zonele deshidratate (piele uscata,
descuamata).
Efectul Relaxant? Tehnicile masajului sunt lente si ritmice si de aici efectul lor relaxant asupra
musculaturii si a starii psiho- fizice generale.
Efectul stimulant la nivelul micro circulatiei? stimularea trecerii limfei prin vasele limfatice,
determina ameliorarea oxigenarii tisulare, fiind o problema fundamentala in prevenirea si
tratareaCuperozei si a Celulitei.
Un rol important in reusita masajului il are pregatirea camerei de masaj:
- sa fie incalzita si aromatizata;
- patul de masaj sa fie cald, cu lenjerie de unica folosinta;
- iluminarea sa fie cu o sursa indirecta;
- muzica de relaxare, cu volum redus.
Se recomanda ca masajul sa fie efectuat la o ora dupa masa. Un tratament complet se efectueaza in
75 ? 90 minute, iar partial in 30 minute. Daca pacientul are o recomandare medicala (esta astmatic,
hipertensiv, persoane cu interventii chirurgicale recente), se recomanda ca durata sa se reduca la 15
minute.
Ritmul de lucru: 1- 2 ori pe saptamana, in serii de 10-12 sedinta, cu o pauza de o luna. Pentru
persoane cu probleme medicale, se va respecta indicatia medicului sau a fizioterapeutului.
Contraindicatii:
In principiu, nu sunt contraindicatii absolute, ci numai relative: astm bronsic, eczeme, insuficienta
cardiaca sau renala, hipertiroidism, tuberculoza, tumori maligne.

Recomandari:
- TRATMENTUL MEMBRELOR SUPERIOARE: retentie de lichide, mai ales in faza
premenstruala, reactii alergice, furnicaturi, amorteli, in cazul unor tulburari de circulatie periferica,
rigiditate articulara.
- TORACELE: reda elasticitatea tesuturilor dupa sarcina, slabire, lifting chirurgical, liposuctie;
reduce tensiunea mamara in perioada premenstruala; previne vergeturile dupa sarcina, slabire in
greutate; previne caderea sanilor dupa sarcina, slabire; traumatisme costale; zona Zooster.
- ABDOMENUL: reduce tensiunea premenstruala, de obicei manifestata prin dureri; previne
formarea vergeturilor, datorate fluctuatiilor de greutate, celulitei; tratamentul celulitei; afectiuni ale
ovarelor, uterului, colonului.
- REGIUNEA DORSALA: efect relaxant si decontractant in artrozele cervicale si dorso ? lombare.
- ZONA LOMBARA SI FESIERA: reduce contractarea unei zone musculare mereu incercata;
trateaza inestetisme precum celulita si edemele.
Dupa cum am vazut, masajul limfatic este un adjuvant in tratamentul diverselor dereglari din
organism, dar este si un mijloc sigur de a preveni si mentine starea de echilibru, de bine, a
organismului.
Revitalizarea, potentarea si mentinerea in forma, a intregului sistem limfatic, este solutia cea mai
buna, pentru activarea sistemului imunitar, prevenirea aparitiei unor imbolnaviri si mentinerea in
forma a tesuturilor.

DRENAJUL LIMFATIC
* De data asta nu este vorba despre drenajul cosmetic, menit sa inlature celulita si pungile
de sub ochi, ci de drenajul medical, fundamental in urma operatiilor de cancer, dar si in alte
afectiuni *
Drenajul limfatic este cunoscut ca un masaj special, folosit cu precadere in domeniul cosmetic, pentru
eliminarea excesului de lichide retinute in tesuturi. Insa aceasta tehnica are si multe aplicatii medicale, unele
pentru boli foarte grave. D-l Stefan Ignatescu - unul dintre putinii kinetoterapeuti romani specializati in acest
tip de masaj - ne explica avantajele tehnicii de drenare a limfei.
Vidanjorul sangelui
- Oficial, drenajul limfatic este un apanaj al cosmeticii. Cum poate fi folosit pentru sanatate?
- Drenajul limfatic manual nu este ceea ce se crede a fi. El ar trebui efectuat identic, atat in scop cosmetic, cat
si in scop terapeutic. Exista tehnici diferite de drenaj limfatic, insa cea mai buna este tehnica Vodder, preluata
si dezvoltata de scoala Foldi din Germania, unde m-am specializat si eu. Clinica Foldi este considerata numarul
unu in lume in tratarea edemelor limfatice. Toate clinicile de oncologie din Germania isi trimit pacientii dupa
operatii la aceasta clinica. Chiar daca nu apare un edem limfatic imediat dupa operatie, medicii oncologi
recomanda drenajul limfatic manual preventiv, deoarece se cunoaste prezenta unui deficit al sistemului
limfatic in zona operata.
- Pentru cei mai putin initiati, va rog sa explicati care este rolul sistemului limfatic in organismul uman.
- Simplificand foarte mult, sistemul limfatic se intinde ca o panza de paianjen in intregul corp, la fel ca si
capilarele sanguine; insa, spre deosebire de acestea, formeaza numai o jumatate de circuit. Prin sistemul
circulator, sangele pleaca de la inima, face un circuit complet si se intoarce la inima. Sistemul limfatic incepe
in tesuturi, deci la jumatatea drumului. Capilarele limfatice din tesuturile superficiale sunt situate in imediata
apropiere a capilarelor sanguine, avand sarcina sa preia surplusul de lichide si sa-l transporte prin vasele
limfatice mari la nodulii limfatici, unde are loc fagocitoza: eliminarea celulelor moarte, a reziduurilor bacteriene
etc., dupa care limfa ramane curata. Ganglionii sunt niste statii de epurare, filtre ale sistemului limfatic.
O urgenta medicala: edemul limfatic
- Ce se intampla daca sistemul limfatic nu functioneaza bine?
- In momentul in care sistemul limfatic nu mai functioneaza cum trebuie, incepe sa se acumuleze lichidul in
exces in tesuturi si apare edemul limfatic. Dar acelasi efect poate sa apara si in urma operatiilor din sfera
oncologica, acestea fiind numite edeme limfatice secundare. De exemplu, in situatia unui cancer de san cu
mastectomie, datorita faptului ca tumora este agresiva si se raspandeste foarte repede prin sistemul limfatic,
este necesar ca in aceasta interventie sa se scoata si o parte din nodulii limfatici, iar sistemul devine ineficient.
Bolnavele sunt predispuse la acumularea in exces a limfei la nivelul bratului. Imunitatea zonei scade, bolnava
este predispusa la infectii, iar datorita compresiei crescute poate aparea o lezare in timp a plexului brahial. Se
poate ajunge la paralizia bratului in final si, in situatii grave, chiar la amputare. Imunitatea locala scazuta
poate duce la infectii cu bacterii, cum ar fi erizipelul, care se manifesta foarte agresiv. Bolnavele trebuie sa-si
ingrijeasca cu atentie bratul: sa nu se intepe, sa nu se zgarie, sa nu se spele cu apa fierbinte, sa nu se arda
etc., pentru ca se pot infecta cu microbi din mediu. Deficitul imunitar al zonei, in cazul unei infectii microbiene,
duce in numai cateva minute la febra de peste 40gr.C, mana se inroseste foarte puternic si reprezinta o
urgenta medicala.
- Ce alti ganglioni limfatici mai pot fi afectati de tumori?
- In cazul cancerelor de san, sunt afectati ganglionii limfatici din zona axilara. In cazul tumorilor de uter sau de
ovar, sunt afectati ganglionii din zona inghinala si ganglionii lombari, iliaci, situati profund, in abdomen. Insa
zona cea mai importanta, unde se afla rezervorul principal al limfei, este cisterna Chyli - acolo se acumuleaza
limfa situata in toata partea inferioara a corpului.
- In Romania se aplica drenajul limfatic in cadrul tratamentului oncologic?
- Din cate stiu eu, nu. Cu toate acestea, am avut multi pacienti in ultimul timp - in medie, 8-9 pe luna - care

au aflat din alte surse despre importanta drenajului limfatic in cancerele operate. Drenajul limfatic manual este
urmat de o bandajare compresiva in trei straturi, care mentine si optimizeaza rezultatul obtinut prin drenaj.
Bandajele compresive sunt bandaje elastice de cursa scurta, care in repaus sunt putin compresive, iar in
miscare se strang si determina, practic, o pompare continua. In Germania, terapia compresiva se face zilnic.
Eu le recomand pacientilor sa vina de 3-4 ori pe saptamana.
- Cat dureaza un astfel de tratament?
- Durata tratamentului depinde de problemele pacientului, de evolutia acestuia. Tratamentul trebuie urmat
minimum doua luni, de trei-patru ori pe saptamana, pentru a obtine rezultate bune. O sedinta dureaza intre
20 de minute si o ora, cu tot cu bandajare. Am pacienti cu edeme limfatice primare care fac tratament de doi
ani, pentru intretinere. Am avut si pacienti din strainatate sau din provincie, care au stat doua saptamani in
Bucuresti si au facut terapie zilnic. Important este ca rezultatele drenajului limfatic sunt totdeauna vizibile.
Alte aplicatii: lichid la genunchi, extractii dentare, insuficienta venoasa, picioare umflate,
elefantiazis...
- Ce alte afectiuni se pot ameliora prin drenaj limfatic?
- Toate edemele limfatice, incepand cu celulita (pentru ca si aceasta este un lipedem in miniatura), continuand
cu limfedemele avansate, cele secundare (edeme limfatice post-mastectomie, post-histerectomie etc.) sau
post-traumatice. De pilda, dupa un traumatism la nivelul genunchiului, se acumuleaza lichid in articulatie, iar
piciorul nu mai poate fi miscat, articulatia fiind blocata. In aceasta situatie, drenajul este extrem de eficient si
cu rezultate imediate, pentru ca se elimina lichidul. Cand sistemul limfatic este intact, pacientul isi revine
rapid. Dupa extractii dentare, drenajul limfatic al fetei determina o vindecare de doua ori mai rapida, pentru ca
se dreneaza lichidul de inflamatie din zona, iar durerea scade!
Si insuficienta venoasa cronica are indicatie pentru drenaj limfatic. Am avut un pacient cu insuficienta venoasa
cronica, ajuns la ulcer de gamba. Aceasta incepe printr-un colorit specific, pentru ca sangele se infiltreaza prin
tesuturi, vasele se dilata tot mai mult, sangele balteste si se ajunge la ulceratie. In aceste cazuri, atat drenajul
limfatic, cat si terapia compresiva sunt foarte importante. Exista si kituri cu pansamente speciale, inclusiv
pentru escare. Dupa circa patru luni de terapie, am obtinut rezultate foarte bune cu pacientul respectiv.

Reteaua limfatica a sanului

Femeile insarcinate, care au o compresie puternica a vaselor limfatice mari in zona abdomenului si a
vaginului (practic, limfa nu mai are pe unde sa se elimine si incep sa li se umfle picioarele), acumuleaza lichid
in exces, iar dupa nastere raman cu picioarele umflate. Acestea pot sa faca drenaj limfatic, pentru ca le ajuta
foarte mult. De asemenea, si cei care tin diete alimentare in cadrul curelor de slabire pot face drenaj limfatic,
pentru ca se creste fluxul limfei si se ajunge la o eliminare mai rapida a toxinelor. Edemul limfatic are mai
multe grade, iar in faza cea mai avansata vorbim de elefantiazis, cand membrul este imens. Persoanele care
ajung sa aiba asemenea edeme nu prea s-au ocupat de ele sau nu au stiut ca exista tehnici de stopare, pentru
ca acesta nu apare peste noapte - piciorul se umfla treptat, pana atinge dimensiuni monstruoase.
- Drenajul limfatic are si contraindicatii?
- Exista contraindicatii zonale sau totale. O contraindicatie totala este edemul limfatic cardiac, datorat unei
insuficiente a cordului drept. Partea respectiva este slabita si nu mai poate sa preia cantitatea normala de
lichid. Sistemul limfatic functioneaza cum trebuie, el impinge limfa in sus, dar inima nu poate sa proceseze
atat lichid, astfel ca acesta stagneaza, zona se umfla si apare un edem limfatic bilateral, al ambelor membre,
simetric, de consistenta moale. In acest caz, prin drenaj, nu faci decat sa impingi o cantitate mai mare de
lichid si sa obosesti inima si mai tare.
Drenajul este interzis si in infectiile acute cu agenti patogeni, pentru a nu raspandi infectia in tot corpul. La fel
se intampla si in recidivele unor tumori agresive. Se stie ca celulele tumorale se raspandesc foarte rapid prin
sistemul limfatic. In aceste situatii, in general, apar si dureri. In principiu, nu trebuie sa existe dureri
provocate de drenajul limfatic, de exemplu la nivelul membrelor. Daca apar, inseamna ca sunt blocaje undeva,

care pot fi cauzate fie de fibroze post-operatorii, fie de fibroze dupa radioterapie. Uneori, chiar masa tumorala
blocheaza vasele limfatice, asa ca degeaba impingi limfa, pentru ca nu are unde sa se duca. Daca drenajul nu
are efect si membrul tot creste, inseamna ca ceva nu este in regula.
- Ce costuri presupune un drenaj limfatic?
- Costurile se calculeaza in functie de gravitatea edemelor. Pentru un edem limfatic secundar, unde se aplica si
terapie compresiva, costul unei sedinte este de 150 de lei, in pachetul de 12 sedinte pentru o luna. In plus, ar
mai fi de achitat costul bandajelor, care nu este foarte mare.
- Ce alte proceduri mai efectuati la cabinet?
- Eu lucrez de foarte multi ani si in recuperarea dupa interventii neuro-chirurgicale, in prezent sunt angajat al
spitalului Elias, la sectia neurochirurgie. Am facut si multe cursuri de specializare in Germania, pentru
recuperarea discopatiilor lombare, pentru ca multi pacienti au discopatii lombare inoperabile. Avem un
dispozitiv de elongatii speciale, care ajuta discul si nucleul sa se retraga, sa nu mai comprime radacina
nervoasa, si durerile dispar. Desfasuram un program de exercitii speciale, statice si statico-dinamice, pentru
tonifierea musculaturii si realizarea unui echilibru muscular in zona lombara, pentru a da stabilitate coloanei.
Avem si pacienti cu afectiuni reumatice - coxartroze, spondilite anchilozante, poliartrite reumatoide, pacienti
cu afectiuni neurologice, cum ar fi accidentele vasculare (pacienti care se pot deplasa), sau cu tumori operate,
care au ramas cu hemipareze, monopareze etc., la care aplicam si terapie manuala, pentru problemele
articulare. Avem o sala de gimnastica medicala bine dotata, cu un aparat multifunctional, mijloace de echilibru
si stabilitate si o cusca de scripetoterapie, unde aplicam proceduri de elongare (intindere) pentru herniile
cervicale care nu sunt in stadiu operator. Am avut numerosi pacienti care au reusit sa scape de operatii cu
ajutorul acestor proceduri.

D-l STEFAN IGNATESCU poate fi contactat la Cabinetul KINETO PROFESSIONAL CARE din Bucuresti, str.
Apostol Margarit nr. 2, bl. 107, sc. 2, ap. 39, tel. 021/320.89.63

Stresul prelungit, sedentarismul, pozitia incorecta sau mentinerea pentru perioade lungi de
timp a pozitiei asezat, depunerile celulitice, anumite interventii chirurgicale (de exemplu cele
de extirpare a sanului in neoplasme la acest nivel), tulburarile de circulatie periferica,
afectiunile cardiace, pulmonare, renale si endocrine sunt numai cativa dintre factorii care pot
afecta circulatia limfei in organism. Restabilirea circulatiei limfatice poate fi stimulata fie prin
exercitii fizice, fie prin DRENAJ LIMFATIC.
Drenajul limfatic manual reprezinta acel tip de masaj prin intermediul caruia se
asigura drenarea lichidelor excedentare de la nivel celular, mentinand, in aclasi timp,
echilibrul hidric al spatiilor intersititiale si evacuarea deseurilor provenind din metabolismul
celular. La evacuarea acestor lichide intersititiale participa 2 procese distincte, respectiv
captarea limfei realizata de reteaua de capilare limfatice si, evacuarea departe de zona
infiltranta, a substantelor preluate in capilarele limfatice. Captarea este consecinta cresterii
locale a presiunii tisulare, de aceea, cu cat va fi mai mare presiunea, cu atat va fi mai mult
preluata de capilarele limfatice.
Drenajul limfatic se practica din vremuri stravechi, fiind mentionat ca o metoda de
tratament, inca de pe vremea scolii medicale a lui Hipocrat, in anul 400 d.H. Insa Bazele
drenajului limfatic au fost puse in 1892, in Austria, de catre chirurgul Winiwater, care a si
publicat o lucrare despre inflamatiile cronice ale pielii si tesutului conjunctiv. In aceeasi
perioada, in Franta, doctorul Fege, in lucrarea despre o noua metoda de masaj medical numit
masajul precoce posttraumatic , a luat in calcul ansamblul sistemelor circulatorii in
interdependenta lor. El a preconizat acest masaj pentru reducerea edemelor posttraumatice si
evacuarea hematoamelor. In 1936, medicul si biologul Emile Vodder a prezentat in Franta

metoda sa de drenaj limfatic manual, bazata pe anatomia si fiziologia sistemului limfatic.


Initial, el a pus la punct un tratament al sinuzitelor cronice, apoi a extins metoda in aplicatii
estetice, igienice si terapeutice. Inspirat de tehnica Vodder, A. Leduc a descris drenajul
limfatic manual, cu manevre mai usoare si mai putin numeroase.
Procedura consta intr-un preso-masaj, prin care se actioneaza asupra lantului de
ganglioni limfatici. In corpul nostru exista intre 400 - 700 de ganglioni, care filtreaza si purifica
limfa, acestia fiind localizati preponderent in abdomen si la nivelul gatului. De exemplu, atunci
cand ni se inflameaza amigdalele, ganglionii de la nivelul gatului isi maresc si ei volumul
pentru a lupta impotriva bacteriilor.
Drenajul limfatic manual este o terapie ce propune eliminarea tuturor toxinelor
neasimilate de organism in timpul procesului de sinteza celulara. Prizele se orienteaza de-a
lungul vaselor limfatice, in directia de evacuare a acestora. Regiunile corpului, se abordeaza in
urmatoarea succesiune: initial cele apropiate de canalele limfatice drept si stang si apoi cele
mai indepartate. Stimularea evacuarii limfatice este sustinuta de cresterea tonusului vagal,
datorata manevrelor blande, linistitoare. Pentru a optimiza drenajul limfatic este necesar ca
muschii sa se contracte, tesutul conjuctiv sa fie ferm, oferind un grad ridicat de compresie.
Procedeul se recomanda deasemenea persoanelor cu retentie de apa, precum si persoanelor
care nu au rezultate bune in curele de slabire.

INDICATII ale drenajului limfatic

prima faza a tratamentului in toate formele de edem de origine


venoasa, cardiaca sau limfatica cu exceptia edemului congenital in care nu exista cai
limfatice;

tratamentul proceselor inflamatorii;

perioada pre- si postoperatorie in chirurgia estetica, plastica si


reparatorie (implantul grefelor cutanate, lipoabsorbtie, interventii corectoare pentru
diverse segmente, etc.);

tratamentul leziunilor cutanate (cicatrici dupa arsuri, interventii


chirurgicale, accidente, etc);

tratamentul obezitatii;

tratamentul celulitei;

tratamentul tulburarilor trofice distale ale membrelor, consecutive


insuficientelor arteriale sau venoase;

tratamentul oboselii cronice- ritmul lent al manevrei, asociat blandetei


executiei, creand conditiile relaxarii fizice si psihice a pacientului;

tratamentele cosmetice ale fetei cu vizarea ridurilor, cearcanelor,


pungilor si oricaror modificari aparute datorita unei irigatii ineficiente, pentru hranirea
si regenerarea celulelor pielii si pentru eliminarea resturilor metabolice.
CONTRAINDICATII ale drenajului limfatic

astm bronsic (si in orice inflamatie acuta cauzata de bacterii, virusi sau
alergeni, deoarece exista riscul ca aceste substante otravitoare sa fie raspindite in
organism),

eczeme,

insuficienta cardiaca si probleme cardiace majore

hipertiroidism,

tuberculoza,

tumori maligne (din teama de a nu se raspindi cancerul),


tromboza si flebita (prin masaj pot fi eliberate cheagurile de singe)
SEDINTA DE DRENAJ LIMFATIC

Se recomanda ca masajul sa fie efectuat la 1 ora dupa masa.


Durata unei

sedinte varianta in functie de intinderea executiei:


25 minute - fata
40 minute - membre
75-90 minute - drenaj limfatic general

Daca pacientul are o recomandare medicala (este astmatic, hipertensiv, persoane cu


interventii chirurgicale recente), se recomanda ca durata sa se reduca la 15 minute.
Ritmul de lucru:

1- 2 ori pe saptamana, in serii de 10-12 sedinta, cu o pauza de o luna.

Pentru persoane cu probleme medicale, se va respecta indicatia


medicului sau a fizioterapeutului.

Atentie!!!
Feriti-va de firmele care au aparate de drenaj limfatic deoarece aceste aparate
determina blocarea limfei si pot sa fie afectati nervii plexului brahial (in cazul edemelor de la
miini), sau in cazul edemelor de la picioare limfa poate ramiine blocata la nivelul organelor
genitale. Cel mai sigur drenaj este cel manual, deoarece terapeutul se adapteaza la situatii si
dirijeaza limfa unde trebuie.

Desfasurarea unei sedinte de drenaj limfatic general


postat 14.05.2012, 06:22 de Concordia Anima [ actualizat la 21.10.2012, 08:30 de Mihaela
Lazar ]

Pacientul se afla in decubit dorsal.


1. pompajul ganglionilor retroclaviculari de 7 ori (cercuri mici cu degetele).
2. drenajul fetei anterioare a gatului de-a lungul marginii anterioare a SCM-ului si a
corpului acestuia; de 3 ori apel, de 3 ori retur.
3. drenajul fetei laterale a gatului pe marginea postero-laterala a SCM-ului si marginea
anterioara a trapezului superior; de 3 ori apel, de 3 ori retur.
4. pompajul ganglionilor retroclaviculari de 7 ori.
5. pompajul cisternei Pecquet- de 7 ori.
6. pompajul ganglionilor axilari, cu indexul si mediusul:

grupul humeral (pe marginea marelui dorsal) de 3 ori;

grupul toracic (pe marginea pectoralului mare) de 3 ori;

grupul central (in centrul axilei) de 3 ori.


7. drenajul bratului:

fata interna de 3 ori apel, de 3 ori retur;

fata externa de 3 ori apel, de 3 ori retur;

presiunile in bratara de 3 ori.


8. pompajul ganglionilor supraepitrohleeni de 3 ori.
9. drenajul antebratului:

fata interna de 3 ori apel, de 3 ori retur;

fata externa de 3 ori apel, de 3 ori retur;

manevra sandwich de 3 ori apel, de 3 ori retur;

presiunile in bratara de 3 ori.


10. drenajul pumnului si al mainii:

pompaj pe fata anterioara a pumnului, sub pliul de flexie;

drenajul fetei palmare de 3 ori apel, de 3 ori retur;

drenajul fetei dorsale de 3 ori apel, de 3 ori retur;

drenajul degetelor de 3 ori apel, de 3 ori retur.


11. manevrele finale.
12. pompajul ganglionilor axilari de cate 3 ori grupul central, toracic si humeral.
13. se lucreaza membrul superior opus.
14. pompajul ganglionilor mamari grupul mamar extern, mijlociu si inferior, de 3 ori.

15. drenajul partii costale laterale de 3 ori apel, de 3 ori retur.


16. drenajul sanului in banda"; de 3 ori apel, de 3 ori retur.
17. drenajul zonei inferioare a grilajului costal in evantai"; de 3 ori apel, de 3 ori retur.
18. pompajul grupurilor de ganglioni mamari mijlocii si inferiori.
19. pompajul ganglionilor axilari.
20. se lucreaza partea opusa.
21. pompajul ganglionilor retroclaviculari de 7 ori.
22. pompajul cisternei Pecquet de 7 ori.
23. pompajul ganglionilor lomboaortici si iliaci de 3 ori pe fiecare parte.
24. pompajul ganglionilor inghinali de 3 ori fiecare subgrup (supero-extern si superointern).
25. drenajul propriu-zis al abdomenului:
a - drenajul regiunii abdominale stangi:

de la punctul stang superior spre cel stang inferior de 3 ori apel, 3 ori retur;

de la punctul median spre punctul stang superior de 3 ori apel, 3 ori retur.
b - drenajul regiunii abdominale drepte:

de la punctul median spre punctul drept superior de 3 ori apel, 3 ori retur;

de la punctul drept superior la cel drept inferior de 3 ori apel, 3 ori retur.
c. drenajul de intoarcere in potcoava" de 3 ori.
d. drenajul partii de mijloc a abdomenului:

manevra lingura de 3 ori;

vibratii de 3 ori.
26. pompajul ganglionilor inghinali, lomboaortici si iliaci de 3 ori.
27. drenajul coapsei:

fata interna de 3 ori apel, de 3 ori retur;

fata externa de 3 ori apel, de 3 ori retur;

fata anterioara in lingura; de 3 ori apel, de 3 ori retur;

presiunile in bratara de 3 ori.


28. pompajul ganglionilor poplitei.
29. drenajul genunchiului:

fata interna de 3 ori apel, de 3 ori retur;

fata externa de 3 ori apel, de 3 ori retur.


30. drenajul gambei:

fata interna de 3 ori apel, de 3 ori retur;


fata externa de 3 ori apel, de 3 ori retur;
manevra sandwich de 3 ori apel, de 3 ori retur;
presiunile in bratara de 3 ori.

31. drenajul piciorului:

regiunea maleolara si interna a piciorului de 3 ori apel, de 3 ori retur;

regiunea maleolara si externa a piciorului de 3 ori apel, de 3 ori retur.


32. drenajul degetelor.
33. manevrele finale.
34. pompajul ganglionii inghinali profunzi si superficiali de 3 ori.
35. drenajul coapsei:

fata interna de 3 ori apel, de 3 ori retur;

fata externa de 3 ori apel, de 3 ori retur;

fata medio-posterioara in lingura de 3 ori apel, de 3 ori retur;

presiunile in bratara de 3 ori.


36. pompajul ganglionilor poplitei.
37. drenajul gambei:

fata interna de 3 ori apel, de 3 ori retur;

fata externa de 3 ori apel, de 3 ori retur;

fata medie posterioara in lingura" de 3 ori apel, 3 ori retur;

manevra sandwich de 3 ori apel, de 3 ori retur;

presiunile in bratara de 3 ori.


38. drenajul piciorului regiunea interna si externa de 3 ori apel, de 3 ori retur.
39. drenajul degetelor.
40. manevre finale.
41. pompajul ganglionilor inghinali- atat cat se poate efectua, pe grupul supero-extern care
dreneaza aceasta regiune.
42. drenajul portiunii mediane a regiunii fesiere de Ia portiunea inferioara a santului
interfesier spre portiunea sa superioara de 3 ori apel, de 3 ori retur.
43. drenajul portiunii laterale a regiunii fesiere de In spina iliaca antero-superioara Ia
articulatia coxo-femurala de 3 ori apel, de 3 ori retur.
44. drenajul portiunii sacrale in potcoava cu policele inspre in jos; se repeta de 3 ori.
45. drenajul portiunii lombare laterale orientand limfa spre ganglionii inghinali superiori
de 3 ori apel, de 3 ori retur.

46. drenajul portiunii lombare medii de 3 ori apel, de 3 ori retur.


47. pompajul ganglionilor inghinali.
48. pompajul ganglionilor retroclaviculari de 7 ori.
49. pompajul ganglionilor axilari grupul subscapular si grupul central; de 3 ori.
50. drenajul portiunii dorsale superioare de 3 ori apel, de 3 ori retur.
51. drenajul portiunii dorsale laterale de 3 ori apel, de 3 ori retur.
52. drenajul portiunii dorsale mijlocii-inferioare de 3 ori apel, de 3 ori retur.
53. pompajul ganglionilor axilari (subscapulari).
54. pompajul ganglionilor retroclaviculari de 7 ori.

Sistemului limfatic si rolul sau in organism


postat 14.05.2012, 05:11 de Concordia Anima [ actualizat la 21.10.2012, 08:30 de Mihaela
Lazar ]

Sistemul limfatic reprezinta totalitatea ganglionilor, vaselor limfatice si organelor limfoide din
organism, repartizate in diverse regiuni ale corpului. El se aseamana cu sistemul sanguin, insa este totusi
diferit de acesta: in timp ce sangele duce substantele nutritive si oxigenul la toate celulele corpului, limfa,
preia deseurile si le elimina prevenind instalarea bolilor. Altfel spus, rolul sistemului limfatic este acela
ca, pe de o parte la nivel celular, el colecteaza si distruge toxinele, bacteriile, celulele anormale (rol
imunitar) si pe de alta parte, el transporta celulele imunitare in zonele unde este nevoie de ele (rol
circulator).

Ce este limfa si care este rolul ei?


Supranumita de catre greci si ''sangele alb'' limfa se gaseste in organismul nostru intr-un procentaj
de 15% din masa totala a corpului. Ea este un fluid incolor eliberat de snge, care se acumuleaza n
sectorul interstitial din tesuturi si apoi apoi circula in vasele limfatice spre inima. Conine proteine, grasimi,
saruri minerale, avand o compozitie asemanatoare plasmei, din care si rezulta. Compozitia si aspectul sau
diferadupa regiunea corpului n care se gaseste. Astfel, n intestine, limfa contine multe grasimi si are un
aspect laptos. n ficat, ea este bogata n proteine si este asadar, mai colorata.
Circulatia limfei se face dinspre tesuturi spre snge. Limfa aduna in drumul ei toate toxinele,
microbii cat si substantele chimice pe care sangele nu le poate prelua. Filtrarea limfei se face prin
intermediul ganglionilor limfatici care se gasesc preponderent in zona abdominala si a gatului. In numar de
aproximativ 700 ei reusesc sa transforme organismul intr-o adevarata fortareata. Limfocitele, globule albe
responsabile de crearea anticorpilor in organism sunt purtate de catre limfa prin tot corpul reusind sa fie
direct responsabila de sanatatea noastra. Desi in proportie de 95% este apa, lichidul limfatic poate fi oricand
considerat un lichid nobil al organismului datorita finetii si puritatii. La nivelul cavitatii toracice se
estimeaza a fi un volum de 2-5 litri de lichid limfatic care in conditii de imbolnavire poate creste pana la 20
de litri.
Asadar, vorbind de rolul limfei in organism este bine de stiut ca ea...
Este responsabil cu elimininarea lichidului interstiial din esuturi.
Absoarbe i transport acizi grai i celule grase sub form de lichid chilos (un lichid
lptos) spre sistemul circulator.

Transport celulele imunitare dinspre i ctre ganglionii limfatici.

Transport celulele cu antigen (monocite, macrofage - celule care nghit" i distrug


celulele moarte, bacterii, celule dendritice , Iniiaz rspunsul imun etc.) ctre ganglionii limfatici,
unde este stimulat un rspuns imun.

Structura sistemului limfatic

Structura sistemului limfatic seamana cu cea a sistemului sanguin: ea cuprinde n acelasi timp vase,
ganglioni si organe. Deosebirea consta in faptul ca n sistemul limfatic, aceste doua parti sunt total
independente una de alta. Vasele limfatice vehiculeaza limfa spre inima, n timp ce organele limfatice
servesc la stocarea limfocitelor care asigura apararea organismului. Reeaua limfatic este constituit n
primul rnd din vase prezente n toate esuturile, ntre celulele si capilarele sanguine. Doar sistemul nervos
central, oasele, dintii si maduva osoasa sunt lipsite de sistem limfatic. Asadar, sistemul limfatic este alcatuit
din:

Vase limfatice

Ganglioni limfatici

Organe limfatice
Vasele limfatice duc limfa de la tesuturi catre circulatia sangvina. Aceste vase seamana mult cu
venele, fiind in general, vase satelite ale vaselor sangvine. Vasele limfatice superficiale urmeaza acelasi
itinerar ca venele superficiale, iar vasele profunde iau calea arterelor profunde. Diametrul vaselor creste
progresiv pe masura ce limfa se apropie de inima. Fiecare regiune a organismului are propriile sale vase
limfatice. Cele ale gtului dreneaza limfa de la nivelul capului si al gtului. Vasele regiunii abdominale
conduc limfa de la nivelul organelor abdominale, cum ar fi stomacul, ficatul, pancreasul si intestinele, spre
ganglionii limfatici ai abdomenului. Cele mai mici vase limfatice sunt capilarele (vasele limfatice initiale).
Acestea se varsa in precolectoare care la randul lor se varsa in colectoare (canalul toracic si marea vena
colectoare)

Canalul toracic care ia nastere in abdomen apoi isi urmeaza drumul pana in varful trunchiului, unde
se varsa in confluenta venoasa jugulo-subclavie stanga, de la baza gatului. El se formeaza in dreptul
vertebrei L2 unde se afla cisterna lui Pequet si are un traseu ascendent, de-a lungul coloanei vertebrale,
traversand diafragmul prin acelasi orificiu cu aorta. La nivelul gatului, ductul toracic se varsa in vena
subclavie stanga. Canalul toracic colecteaza limfa de la nivelul:
- membrelor inferioare
- abdomenului- hemitoracelui stang
- membrului superior stang

- jumatatii stangi a extremitatii cefalice


Marea vena limfatica dreapta (canalul limfatic drept) se varsa in vena subclavie dreapta si dreneaza
limfa din:
- membrul superior drept
- hemitoracele drept
- jumatatea dreapta a extremitatii cefalice.
Organele limfatice servesc drept depozit pentru celulele de aparare, cum ar fi limfocitele, care pot
astfel sa intervina la aparitia unei infectii. Ele se impart in:

centrale

periferice
Organele limfatice centrale sunt:

timusul -este locul de maturizare al limfocitelor T. Atinge maximul de dezvoltare la


pubertate si apoi involueaza prin transformarea tesutului limfatic in tesut adipos. Acesta este situat
in mediastinul antero-superior si prezinta 2 lobi impartiti in lobuli. Din punct de vedere histologic,
este alcatuit din 2 zone: la periferie se afla zona corticala, alcatuita in principal din limfocite, iar in
zona centrala se afla zona medulara, alcatuita din tesut epitelial.

maduva osoasa se gaseste in interiorul oaselor, in special a celor late (ex. stern,
oasele bazinului). La acest nivel se produce maturizarea limfocitelor B.

ficatul - indeplineste rolul de organ limfatic central doar in viata intrauterina si


reprezinta locul unde se realizeaza diferentierea si maturizarea limfocitelor B.
Organele limfatice periferice sunt:

ganglionii limfatici sunt mici aglomerari celulare de forma rotunjita, cu diametrul


de 10-15mm, distribuiti sub forma de ciorchini de-a

lungul vaselor limfatice. Fiecare ganglion este compartiment n mai multi foliculi limfatici
bogati n globule albe, cum sunt limfocitele si macrofagele. Limfa care patrunde n ganglioni este
filtrata de foliculi limfatici si debarasata de eventualii sai agenti infectiosi. In organismul uman se
gasesc intre 400-700 de ganglioni care filtreaza si purifica limfa. Unii dintre ei pot fi simii la
palpare (cei din zona axilar), alii nu, pentru c sunt situai n straturile mai profunde ale corpului.
Numrul i dimensiunea limfocitelor se modific n funcie de ct de solicitat este ganglionul
respectiv. De exemplu, foliculii devin mai voluminoi atunci cnd n ganglion ptrunde un antigen
strin. Ganglionii sunt mai numeroi la nivelul toracelui, gtului (situati mai profund), pelvisului,
axilei, cervical, occipital, la nivel inghinal i n intestine. Din punct de vedere filogenetic, ganglionii

limfatici au o zona corticala (la periferie) care este locul de proliferare si diferentiere a limfocitelor
B, o zona paracorticala (zona timodependenta) in care predomina limfocitele T si o zona medulara
(in jurul hilului) alcatuita din limfocite B si T, vase de sange, vase limfatice etc.

splina - este situata in etajul abdominal superior. In mod normal nu este palpabila
decat atunci cand dimensiunile acesteia sunt marite (splenomegalie). Rolul splinei este de a sintetiza
anticorpii, de a distruge i de a elimina bacteriile anihilate de anticorpi odat cu celulele sanguine
moarte.

tesuturile limfatice se gasesc la nivelul mucoasei tubului digestiv, respirator si la


nivelul tegumentului. La nivelul tubului digestiv se gasesc celule imunitare fie diseminate, fie
grupate in foliculi limfatici a caror structura se aseamana cu cea a ganglionilor si a splinei. Foliculi
limfatici izolati se gasesc la nivelul esofagului, colonului, rectului. La nivelul faringelui, foliculii
sunt organizati in amigdalefaringiene. Acestea, impreuna cu amigdalele linguale, tubare si palatine
formeaza inelul limfatic Waldayer.

Circulatia sistemului limfatic


Circulatia limfatica este o circulatie centripeta (de reflux) care incepe in spatiile interstitiale si se
termina in spatiul retroclavicular drept sau stang. Spre deosebite de circulatia venoasa, circulatia limfatica
functioneaza fara a fi pompata. Ea se realizeaza prin urmatoarele mecanisme:

propriul mecanism de contractie al vaselor mari limfatice (10-15 contractii/minut);

presiunea pe vasele limfatice exercitata de fortele externe: contractia musculara,


pulsatiile arteriale, peristaltismul intestinal;

modificarile de presiune intratoracica, pozitive si negative, ce apar in timpul


respiratiei.
Deoarece sistemul limfatic nu beneficiaz de un muchi puternic care s menin limfa n micare,
cum este inima n cazul vaselor sanguine, limfa are nevoie i ea de un mecanism care s-i pstreze fluxul
constant. Acest lucru este posibil fie prin masaj, fie prin exerciiu fizic, micarea muchilor mpingnd
limfa nspre i dinspre esuturi. De asemenea, pentru a menine fluxul limfatic constant, dar i pentru a
grbi procesul de detoxifiere a esuturilor prin ndeprtarea reziduurilor, este eficient drenajul limfatic.
Atenie, acest tip de masaj se efectueaz doar de maseuri specializai, n cazul n care nu este realizat corect
existnd riscul blocajelor limfatice i al apariiei edemelor. O activitate fizica nu poate dect sa amelioreze
circulatia sa si deci drenajul substantelor nocive din organism.

Drenajul limfatic manual


Actualitati si indicatii in estetica
Scris si Publicat de Dr. Cristina-Ana FOZZA si Prof. Ioan POPA - membri fondatori
miercuri, 07 noiembrie 2007 02:59

Drenajul limfatic manual este o tehnica terapeutica complexa ce se adreseaza circulatiei lichidelor interstitiale
in organism. Aceasta tehnica consta din procedee manuale specifice ce se diferentiaza de toate celelalte tehnici de
masaj cunoscute. Se poate defini pe scurt ca fiind o terapie de drenaj.

Pentru a intelege aplicatiile recente in estetica si medicina a acestei tehnici terapeutice


trebuie sa lamurim aspectele privind elucidarea constituentilor limfei si a rolului acesteai in
fiziologia organismului uman.
Inca din antichitate exista o preocupare pentru acest lichid misterios, aceasta a prezentat
interes si in evul mediu, dar a inceput sa fie o preocupare seriosa pentru anatomistii Thomas
Bertelsen si Olf Rudbeck in secolele XVIII si XIX, acestia au facut primele incercari in a descrie
structura si functiile limfei. In secoloul XX apar primele cercetari stiintifice asupra limfei sub
conducerealui Emil Vodder care incearca sa descopere cateva metode si tehnici pentru a stimula
acesta circulatie catre vasele proprii, aceste metode stau la baza primului drenaj limfatic manual.
Limfa denumita si marea interioara a organismului reprezinta aproximativ 15% din
greutatea corpului. Compozitia acesteia difera in functie de teritoriul de unde provine si de starea
functionala a tesutului unde s-a format. 96% din continutul limfei este constituit de apa, substante
minerale intr-o concentratie similara celei plasmatice, proteine la jumatate din concentratia
plasmatica. Continutul lipidic al limfei este redus exceptie face limfa mucoasei intestinale. Se
gasesc deasemeni leucocite sub forma limfocitelor si monocitelor precum si alti constituenti
plasmaticineproteici si neelectrolitici in concentratii similare cu cele plasmatice. Aspectul limfei
este diferit dupa regiunea de unde provine, astfel avem limfa incolora, dar poate avea si o culoare
albicioasa sau galben citron.
Limfa circula prin tesuturi cu un ritm lent de aproximativ 4mm/sec.tesuturile avasculare
cum ar fi epiteliile, cartilajul, corneea si cristalinul nu contin limfa, la acesta se pot adauga cele care
pot fi drenate indirect cum ar fi labirintul membranos al urechii interne si sistemul nervos central,
acestea reprezentand tesuturi in care limfa nu are vase proprii si circula prin capilare ce se gasesc in
pereti vaselor vasa-vasorium sauspatiileVirchov-Robin.
Pentru a intelege rolul fundamnetal al limfei in organismul uman trebuie sa lamurim
legatura dintre circulatia sanguina si circulatia limfatica. Astfel sangele pompat de cord prin vasele
arteriale transporta substante nutritive si oxigen, minerale hormoni si vitamine, pe care celulele
din tesuturi le folosesc in cadrul metabolismului celular. In urma proceselor metabolice rezulta
substante reziduale si de sinteza ce sunt evacuate din celula prin circulatia venoasa, 97%, fie raman
intre celule, adica in lichidul extracelular sau limfa. In acest lichid raman si substante asa numite
macromoleculare adica molecule voluminoase (proteine, agenti patogeni si toxine) ce nu pot
penetra peretii venelor, in cazul acesta intervine circulatia limfatica care are capacitatea sa preia
prin vasele sale aceste elemente toxice, in acest caz ele tranziteaza limfa alaturi de limfocite si
monocite elemente prezentate mai sus. Initial sistemul de conducte limfatice este format din
delimitari deosebit de fine asemuite de scoala franceza cu parul ingerilor si treptat capata aspectul
capilarelor, precolectoarelor si colectoarelor prin care limfa este directionata catre ganglionii
limfatici. La nivelul ganglionilor limfa este purificata prin procesul de fagocitoza,agentii patogeni
si unele reziduri cum ar fi si unele lipide sunt consumate de limfocite si monocite. Tot la acest nivel
se imbogateste limfa purificata cu limfocite si monocite.

Circulatia limfatica este derivata a marii circulatii sanguine, prin care reintra in sistem o parte din lichidele
intersititiale la nivelul circulatiei venoase. Similar circulatie sanguine, sistemul limfaticare loc in cadrul unui sistem

vascular inchis care incepe din tesuturi, prin capilare inchise, se colecteaza in vase din ce in ce mai mari si in final se
formeaza doua colectoare limfatice mari care se deschid in venele subclaviculare.

Sistemul limfatic este constituit din precapilare, capilare (limfatice initiale), precolectoare,
si colectoare. Precapilarele definesc o retea prin tesutul interstitial, orientate spre capilarele
limfatice prin care sunt dirijate preferential lichidele extravasate in intersititii. Capilarele limfatice
sunt canale endotelizate care au un capat inchis in deget de manusa si sunt situate in imediata
vecinatate a venelor. Asemanatoare structurala cu capilarele sanguine se diferentiaza de acestea
prin faptul ca celulele endoteliale sunt asezate in asa fel incat marginile lor se suprapun partial cu
cele ale celulelor adiacente, formand un fel de minivalvule care se deschid in interiorul vasului si
prin care nu mai poate iesi lichidul interstitial.
Aici este sediul principal al intrarii si transportarii lichidelor din spatiile interstitiale in
lumneul vasului limfatic. Proteinele cu molecula a carei diametru depaseste 70 microni, care
transporta minerale, antibiotice, hormoni, traverseaza peretele caplilarului prin aceste spatii
fenomen numit micropinocetoza fara a mai iesi din vas. Limfaticele initiale se continua cu
colectoare cu calibru variabil, cu pereti contractili pe care se gasesc valvule. Structural, vasele
limfatice au aceleasi trei tunici ca si venele. Intima prezinta valvule dispuse la distante diferite in
functie de calibrul vasului. Astfel in vasele mici se gasesc la distante de 2-3 mm, iar in vasele mari
la distante de 12-13 mm. Aceste valvule detin un rol functional important in circulatia limfei si dau
aspectul unui sirag de margele al vaselor limfatice prin stramtorile si dilatarile care
caracterizeaza limfangiomul. Limfangiomul este distanta dintre doua valvule, acestea avand rolul
de a impiedica refluxul limfei. Fibrele musculare situate in tunica medie a vasului colector sunt
organizate in spirale si se insera de o parte si de alta a punctelor de insertie a valvulelor. Umplerea
la maxim a unui limfangiom inchide valvula subiacenta, impinge peretii vasului si o deschide pe
cea supraiacenta, realizand astfel circulatia limfei intr-un singur sens. Ritmul de umplere si de
golire este mentinut constant, fiind apreciat la 5-10 comprimari pe minut. Trebuie mentionat ca
activitatea limfangiomului este asigurata nu numai prin contractia musculaturii intrinseci, dar si
prin pulsatiile venelor invecinate, prin miscarile diafragmatice in inspiratie si expiratie, prin
mobilizariel active si pasive ale articultiilor si chiar prin presiunile exercitate asupra aponevrozelor
plantare in timpul mersului. In traiectul lor, vasele limfatice strabat unul sau mai multi ganglioni
limfatici, care sunt considerati ca filtre active fata de microbi, celule neoplazice, substante straine,
dar si ca sediu de formare a celulelor limfocite si monocite. Gratie tesutului elastic al capsulei
ganglionare, ganglionii indeplinesc si o functie mecanica, regland fluxul limfei, iar prin asezarea lor
in pliurile de flexie ale membrelor sunt supusi la presiuni variabile in raport cu miscarile. Vasele
limfatice sunt colectate de cele doua trunchiuri limfatice: canalul toracic si canalul limfatic drept
dau marea vena limfatica, care conduc limfa spre venele subclaviculare.
Am considerat foarte important de lamurite problemele de anatomie si fiziologie ale
circulatiei limfei inainte de a descrie metodologie drenajului limfatic manual. Aceasta tehnica
presupune o cunoastere amanuntita a elementelor fiziologice intrucat procedeeledrenajului
limfaticrespecta atat sensul curgerii limfei cat si ritmul de circulatie prin vasele limfatice. Astfel
procedeele se aplica de la segmentele proximale spre cele distale pentru a creea loc limfei care vine
din partea distala. In acest sens se intensifica activitatea limfangiometrica a vaselor limfatice, apare
asa numitul efect al palniei. In efectuarea drenajului limfatic se folosesc parti componente ale
palmelor. In general procedeele drenajului limfatic manual se grupeaza in:
-procedee de golire a ganglionilor: procedee de pompaj;
-procedee de deschidere a colectoarelor: procedee de apel;
-procedee de impingere a limfei prin capilare: procedee de resorbtie.
Miscarile sunt lente, delicate, atingerea trebuie sa aiba o presiune mica asemanatoare
pasului pisicii sau falfaitului aripilor unei pasari in zbor. Uneori se folosesc mainile suprapuse

doar pentru a atenua presiunea maini de deasupra prin intermediul maini care se afla in contact cu
tegumentul. Singura regiune pentru care se efectueaza manevre profunde este zona abdomenului cu
scopul de a mobiliza limfa de la nivelul intestinal.
Pozitia mainilor este diferita in raport cu regiunea drenata, dar se respecta uramatoarea
indicatie metodica: priza trebuie sa fie perpendiculara pe traiectul colectoarelor limfatice in
procedeele de aple si paralela cu traectul limfatic in manevra de resorbtie.

Obiectivele drenajului limfatic manual sunt:


1 repunerea in miscare a lichidului interstitial si o mai buna rezorbitie a lichidelor
excedentare si a macromoleculelor;
2 favorizarea deschiderii capilarelor limfatice si prin ele evacuarea deseurilor provenite din
metabolismul celular;
3 cresterea regenerarii celulare;
4 stimularea sistemului imunitar.
Efectuarea gresita a procedeelor de drenaj limfatic poate avea consecinte contrare celor
dorite.
Drenajul limfaticdesi o tehnica terapeutica relativ noua este introdus in toate protocoalele de
recuperare medicala, constituindu-se parte integranta a acestui proces, cu ajutorul acestuia se
restabileste metabolismul la nivelul lezional, fiind de asemenea unul din obiectivele principale in
vederea unei recuperari rapide si fara sechele.
Printre indicatiile drenajului manual fac parte si doua componente ce sunt studiate de
estetica.
Celulita afecteaza aproximativ 85% dintre femei. Termenul poate avea mai multe sensuri in
functie de cauza care a detreminat-o, dar si de modul si semnele clinice pe care le prezinta.
Chirurgii o definesc ca pe o infectie extensiva a tesuturilor moi subcutanate; dermatologii o numesc
dermato-paniculopatie edemo fibroscleroasa sau paniculoza. In estetica, celulita este definita ca o
grupare de celule adipoase inconjurate de fibre de colagen, care dau aspectul binecunoscut de
coaja de portocala. Celulele grase denumite si adipocite , au o forma ovoida sau sferica cu un
diametru de 30 -100 micron. Aceste celule, cu rol important in meninerea echilibrului hidric, in
protecia corpului fata de modificrile de temperatura , in susinerea unor organe, pot sa se
mreasc de volum atunci cnd intervin e un dezechilibru endocrin, tulburrii circulatorii venoase ,
dezordinile alimentare.
Aceste multe definitii ale celulitei demonstreaza ca si substratul anatomopatologic al
paniculului adipos subcutanat este cunoscut ca o malfunctie microvasculara si de tesut conjunctiv.
Celulita nu este o afectiune misteriosa, doar ignoranta celor motivati de interese strict materiale a
dus la mistificarea acestei afectiuni. La o sectionare transversala a tesutului cubcutanat vom
observa structura total diferita dntre tesutul subcutanat al femeii si cel al barbatului. Vom observa
diferenta dispozitiei fibrelor tesutului conjunctiv de la nivelui hipodermului la barbat si femeie.
astfel acesti saculeti conjunctivi ce au rolul de a incapsula celulele adipoase au o dispozitie
perpendiculara pe derm la femeie si o insertie pe diagonala la suprafata dermului la barbat, prin
hipertrofierea celulelor grasoase aceste matrice conjunctive se deformeaza diferit la cele doua sexe
aparand efectul de denivelare doar in cazul femeilor unde tensiunea pe fibrele conjunctive este mai
mare datorita dispozitie anatomice. Aceasta tensiune la nivelul sacilor conjunctivi determina si un
blocaj in resorbtia limfei prin comprimarea excesiva a colectoarelor si precolectoarelor limfatice
acestea capata un traiect neregulat, aceste modificari fac ca celulita sa fie considerata ca o afectiune
microvasculara-conjunctivala cu evolutie scleroasa.

Prin hipertrofierea acestot celule grasoase, in unele cazuri se pot produce si comprimari la
nivelul terminatiilor nervoase libere atragand dupa sine si aparitia unor forme dureroase de celulita.
Dupa aspectul si consistenta tegumentului se deosebesc trei forme de celulita:
-celulita compacta care este dura are aspect granulomatos poate fi dureroasa la
palpare;
-celulita edematoasa care are o consistenta pastoasa cu nodozitati si aspect pufos;
-celulita moale buretoasa se asociaza cu hipotrofie musculara si cu vergeturi.

Vergeturile reprezinta al doilea diagnostic din estetica ce beneficiaza de efectele drenajului


limfatic manual. Acestea sunt leziuni cutanate cu aspect de striuri aparute ca o consecinta a slabirii
tesutului elastic al pielii. Ele pot fi roz sau violacee daca sunt recente sau alb-sidefii cand sunt mai
vechi. In general se instaleaza in perioadele de schimbari homranale cum sunt: pubertatea, sarcina,
menopauza. Aceasta inseamna ca fluctuatia greutatii corpului influenteaza structura tisulara jucand
un important rol in aparitia acestor leziuni. Fibrele de colagen si de elastina responsabile de
elasticitatea pielii isi pierd cu totul aceasta calitate. Tesutul nu mai are timp sa se adapteze noii
forme a corpului. Acest fenomen apare frecvent in perioada adolescentei, atunci cand datorita
cresterii pielea crapa. Vergeturile se localizeaza pe flancuri si uneori pe umeri in cazul
adolescentilor. La femeii o crestere a estrogenilor constituie principala cauza a sclerozarii fibrelor
elastice si de reticulina si aceasta se intimpla in principal in cadrul sarcinii.
Prin mobilizarea limfei de la nivelul tesutului subcutanat, metabolismul la nivelul celular
este restabilit, o cantitate mare de toxine este mobilizata catre circulatia sistemica si catre releele
ganglionare unde sunt distruse. Compresia asupra terminatiilor nervoase libere este scazuta astfel
scazand si fenomenul dureros al celulitei, se indeparteaza ionii de calciu de la nivelul dermului,
acestia au fost mobilizati de pe fibrele de elastina si reticulina pe care le rigidiza scazand astfel
elasticitatea tesutului rezultand prevenirea vergeturilor, se creste imunitatea locala, se scade
inflamatia din tesutul cutanat, implicit se creste numarul limfocitelor si monocitelor care consuma
si lipidele dislocate din straturile hipodermului. Scazand compresia dintre derm si hipoderm se
scade si gradul de tensionare al fibrelor elastice din derm.
Sustinem acest tip de tratament in diagnosticele de mai sus si ne rezervam dreptul de a nu
accepta tratametele violente adresate in acest moment in cele doua diagnostice. Suntem de acord cu
masajul tonifiant ce are rolul de a combate hipotrofiile musculare, nu incurajam efectuarea unor
tehnici de masaj dure pentru stratul cutanat, aceste manevre dure nu produc decat suferinta
tesuturilor si aparitia unor complicatii mai grave. Aparitia hematoamelor in urma masajelor dure nu
semnaleaza decat o greseala voluntara indreptata impotriva celor ce apeleaza cu buna credinta la
serviciile maseurului. Manevrele dure adresate tesuturilor superficiale adica pielii in general pot
produce pe langa hematoame si seroame adica ruperea unor vase limfatice, aceste traumatisme
intirzie si mai mult circulatia limfatica mentinand astfel una din cauzele aparitie vergeturilor si
celulitei.
Aplicarea corecta a manevrelor de drenaj limfatic manual trebuie insotita si de o dieta
adecvata, practicarea unor exercitii aerobe si purtarea unor haine adecvate. Toate aceste detalii
contribuie la mentinerea unei stari de sanatate a tegumetului si nu numai.

Sistemul circulator limfatic. Date anatomice.


Articole - Recuperare medicala
Scris si Publicat de Dr. Cristina-Ana FOZZA - membru fondator
luni, 24 decembrie 2007 23:54

Circulatia limfatica este o cale derivativa a marii circulatii sanguine, prin care reintra in
vene o parte din lichidele interstitiale. Spre deosebire de circulatia sanguina, circulatia
limfatica are loc in cadrul unui sistem vascular deschis, care incepe din tesuturi unde se
gaseste limfa - prin delimitarea precapilarelor si apoi a capilarelor colectand, adunand, limfa in
vase din ce in ce mai mari.
In final, se formeaza doua colectoare limfatice mari canalul toacic si marea vena
limfatica - care se deschid in venele subclaviculare. Circulatia limfatica este absenta in
sistemul nervos central si in tesutul osos.
In traiectul lor de la periferie catre centru, vasele limfatice, strabat unul sau mai multi ganglioni
limfatici de unde primesc limfocite si imunglobuline si unde sunt retinute substantele toxice si celulele
invadatoare (microbii) precum si cele distruse si/sau modificate.
Se diferentiaza astfel in sistemul vascular limfatic urmatoarele vase :
1. Prelimfatice sunt definite ca o retea de vase, incomplet limitate, care se gasesc in esutul
interstiial al tuturor organelor , prin care limfa este orientata spre capilarele limfatice. Trebuie mentionat
ca in precapilare limfa poate fi dirijata, drenata, intr-un sens sau altul spre capilare limfatice initiale.
2. Capilare limfatice (limfaticele initiale) sunt canale endotelializate care au un capat inchis
in deget de manusa, dar care se poate deschide sau inchide in functie de starea tesuturilor. Aceste
capilare sunt situate in imediata vecinatate a capilarelor venoase. Asemanatoare structural cu capilarele
sanguine, se diferentiaza de acestea prin faptul ca celulele endoteliale ale limfaticelor initiale sunt
conectate foarte slab ntre ele si sunt asezate pe o membrana bazala subtire si discontinua. Marginile
celulelor endoteliale se suprapun partial cu cele ale celulelor adiacente, formand un fel de minivalve care
se deschid spre interiorul vasului si prin care patrunde, dar nu mai poate iesi, lichidul interstitial. Acesta
este locul principal al trecerii substantelor lichide din spatiile interstitiale in lumenul vasului limfatic.
Diametrul vaselor limfatice este superior diametrului vaselor sanguine , ceea ce permite si antrenarea in
circulatie a unor celule de marimi diferite.
Se poate astfel sintetiza principalele caracteristici ale capilarelor limfatice:
- sunt dispuse, sub forma de retea, in toate tesuturile corpului , cu exceptia sistemului nervos
central si a tesutului osos;
- nu sunt prevazute cu valve;
- au un diametru superior capilarelor sanguine;
- peretii capilarelor limfatice sunt formati din celulele endoteliale, o membrana bazala si filamente prin
care se permite numai intrarea lichidului interstitial in vas;
- sensul circulatiei limfei nu este bine precizat ceea ce face ca el sa poata fi dirijat in functie de starea si
cantitatea de lichid a tesutului. Aceasta bidirectionalitate a circulatiei limfatice in capilare permite
tehnicianului care aplica drenajul limfatic manual, sa orienteze excesul de lichide in directia dorita.
3. Limfaticele iniiale se continu cu precoletorii limfatici. Din punct de vedere functional,
precolectorii au o pozitie intermediara, fiind situati intre capilarele limfatice initiale si coletorii limfatici.
Rolul lor functional se aseamana , pe de o parte cu cel al capilarelor, intru cat prezinta zone de perete
unde se continua resorbtia limfei si pe de alta parte se aseamana cu cel al colectorilor asigurand
transportul limfei spre colectori. In acest sens, in unele segmente, peretii lor au celulele musculare
netede si valve.
4. Vasele colectoare limfatice sunt considerate vasele principale de transport al limfei. Au un
calibru variabil, diametrul lor variind intre 0,1- 2 mm. Ca si vasele saguine venoase, in alcatuirea
peretilor se deosebesc:
- tunica intima sau stratul intern este format din celule endoteliale si o membrana bazala;
- tunica medie sau stratul mijlociu in structura caruia intra fibre musculare netede;
- tunca externa denumita si adventitia sau stratul extern format din tesut conjunctiv si fibre de colagen.
Tunica interna prezinta , asemanator venelor, valve. Valvele vaselor colectoare sunt dispuse

pereche si functioneaza mai mult pasiv, impidicand refluxul limfei si asigurand ciculatia limfei proximal.
Distanta dintre asezarea valvelor in lungul colectorului este direct proportionala cu diametrul colectorului.
Astfel intre doua valve distanta este de trei ori pana la zece ori superioara diametrului colectorului. In
colectoarele membrelor, valvele sunt asezate la o distanta care variaza intre 0.6 si 2 cm. spre deosebire
de colectoarele mari canalul toracic in care distanta este de 6 pana la 10cm. Segmentul de vas
delimitat de doua valve se numeste limfangiom sau angiom limfatic. Contractia limfangiomului
asigura inaintarea limfei spe ganglonii limfatici. Dupa asezarea lor se deosebesc: colectoarea superficiale,
colectoare profunde si colectoare viscerale.
Bibliografie:
1. Jacquemay Dominique, Le drainage - vitalite - Editura Dangles 1997
2. Foldi M., Strossenreuthe, Pincipes du drainage lymphatique manuel - Editura