DRENAJ LIMFATIC MANUAL

Drenajul limfatic consta intr-un preso- masaj, prin care se actioneaza asupra lantului de
ganglioni limfatici. Este o practica relativ recenta, consolidata in ultimele decenii.
In America si Australia, dupa efectuarea unor studii aprofundate, s-a introdus tehnica in
general in terapiile estetice, pornind de la principiul ca manipularea, corect executata,
influenteaza pozitiv, circulatia limfei, mai mult decat in alte tipuri de masaj.
Drenajul limfatic este un complex de tehnici manuale, utilizate pentru facilitarea
eliminarii lichidelor in exces, pe care limfa le aduna si purifica, odata cu traversarea
ganglionilor, inainte de a intra in circuitul sangvin.
Masajul favorizeaza, de asemenea, acumularea in capilarele limfatice a tuturor
reziduurilor prezente in tesuturi, elimina staza limfatica, stimuleaza celulele imunitare si astfel
mareste capacitatea de aparare a organismului fata de orice infectie.
In domeniul estetic si terapeutic efectul drenajului poate fi sistemetizat astfel:
Efectul Antiedematos? edemele sunt provocate de stagnarea sangelui in vene, sau de o prea mare
cantitate de clorura de Sodiu si apa in sange. De obicei, aceste edeme sunt localizate la membrele
inferioare si superioare. Edemele care au la origine intoxicatii, probleme hepatice si renale, se gasesc
la inceput localizate in zona palpebrala, gambe si picior, apoi putand sa se extinda si in celelalte parti
ale corpului.
Efectul Cicatrizant? este posibil datorita reinoirii si accelerarii fluxului limfatic, cicatrizarea se
produce mai rapid, datorita maririi numarului de celule reconstructoare, eliminarea din zona afectata a
substantelor iritante. Masajul limfatic este recomandat in: ulcer varicos, ulcer de decubit (escara ),
rani, sau unele interventii chirurgicale.
Efectul Imunizant? este unul din cele mai importante efecte locale ale drenajului limfatic, prin
stimularea

fabricarii

de

anticorpi.

Rezultate

bune

s-au

obtinut

in

tratamentul

acneei,

sinuzitei,amigdalitei, faringitei.
Efectul Regenerant? se realizeaza prin cresterea metabolismului celular la nivelul tesuturilor,
restabilirea echilibrului hidric, in zonele cu edeme, dar si in zonele deshidratate (piele uscata,
descuamata).
Efectul Relaxant? Tehnicile masajului sunt lente si ritmice si de aici efectul lor relaxant asupra
musculaturii si a starii psiho- fizice generale.
Efectul stimulant la nivelul micro circulatiei? stimularea trecerii limfei prin vasele limfatice,
determina ameliorarea oxigenarii tisulare, fiind o problema fundamentala in prevenirea si tratarea
Cuperozei si a Celulitei.

Drenajul limfatic manual este o tehnica terapeutica complexa ce se adreseaza circulatiei lichidelor
interstitiale in organism. Aceasta tehnica consta din procedee manuale specifice ce se diferentiaza de
toate celelalte tehnici de masaj cunoscute. Se poate defini pe scurt ca fiind o terapie de drenaj.
Pentru a intelege aplicatiile recente in estetica si medicina a acestei tehnici terapeutice trebuie sa
lamurim aspectele privind elucidarea constituentilor limfei si a rolului acesteai in fiziologia
organismului uman.
Inca din antichitate exista o preocupare pentru acest lichid misterios, aceasta a prezentat interes si
in evul mediu, dar a inceput sa fie o preocupare seriosa pentru anatomistii Thomas Bertelsen si Olf
Rudbeck in secolele XVIII si XIX, acestia au facut primele incercari in a descrie structura si functiile
limfei. In secoloul XX apar primele cercetari stiintifice asupra limfei sub conducerealui Emil Vodder
care incearca sa descopere cateva metode si tehnici pentru a stimula acesta circulatie catre vasele
proprii, aceste metode stau la baza primului drenaj limfatic manual.
Limfa denumita si marea interioara a organismului reprezinta aproximativ 15% din greutatea
corpului. Compozitia acesteia difera in functie de teritoriul de unde provine si de starea functionala a
tesutului unde s-a format. 96% din continutul limfei este constituit de apa, substante minerale intr-o
concentratie similara celei plasmatice, proteine la jumatate din concentratia plasmatica. Continutul
lipidic al limfei este redus exceptie face limfa mucoasei intestinale. Se gasesc deasemeni leucocite
sub forma limfocitelor si monocitelor precum si alti constituenti plasmaticineproteici si neelectrolitici in
concentratii similare cu cele plasmatice. Aspectul limfei este diferit dupa regiunea de unde provine,
astfel avem limfa incolora, dar poate avea si o culoare albicioasa sau galben citron.
Limfa circula prin tesuturi cu un ritm lent de aproximativ 4mm/sec.tesuturile avasculare cum ar fi
epiteliile, cartilajul, corneea si cristalinul nu contin limfa, la acesta se pot adauga cele care pot fi
drenate indirect cum ar fi labirintul membranos al urechii interne si sistemul nervos central, acestea
reprezentand tesuturi in care limfa nu are vase proprii si circula prin capilare ce se gasesc in pereti
vaselor vasa-vasorium sauspatiileVirchov-Robin.
Pentru a intelege rolul fundamnetal al limfei in organismul uman trebuie sa lamurim legatura dintre
circulatia sanguina si circulatia limfatica. Astfel sangele pompat de cord prin vasele arteriale
transporta substante nutritive si oxigen, minerale hormoni si vitamine, pe care celulele din tesuturi le
folosesc in cadrul metabolismului celular. In urma proceselor metabolice rezulta substante reziduale si
de sinteza ce sunt evacuate din celula prin circulatia venoasa, 97%, fie raman intre celule, adica in
lichidul extracelular sau limfa. In acest lichid raman si substante asa numite macromoleculare adica
molecule voluminoase (proteine, agenti patogeni si toxine) ce nu pot penetra peretii venelor, in cazul
acesta intervine circulatia limfatica care are capacitatea sa preia prin vasele sale aceste elemente
toxice, in acest caz ele tranziteaza limfa alaturi de limfocite si monocite elemente prezentate mai sus.
Initial sistemul de conducte limfatice este format din delimitari deosebit de fine asemuite de scoala
2

franceza cu parul ingerilor si treptat capata aspectul capilarelor, precolectoarelor si colectoarelor prin
care limfa este directionata catre ganglionii limfatici. La nivelul ganglionilor limfa este purificata prin
procesul de fagocitoza,agentii patogeni si unele reziduri cum ar fi si unele lipide sunt consumate de
limfocite si monocite. Tot la acest nivel se imbogateste limfa purificata cu limfocite si monocite.

Circulatia limfatica este derivata a marii circulatii sanguine, prin care reintra in sistem o parte din
lichidele intersititiale la nivelul circulatiei venoase. Similar circulatie sanguine, sistemul limfaticare loc
in cadrul unui sistem vascular inchis care incepe din tesuturi, prin capilare inchise, se colecteaza in
vase din ce in ce mai mari si in final se formeaza doua colectoare limfatice mari care se deschid in
venele subclaviculare.
Sistemul limfatic este constituit din precapilare, capilare (limfatice initiale), precolectoare, si
colectoare. Precapilarele definesc o retea prin tesutul interstitial, orientate spre capilarele limfatice
prin care sunt dirijate preferential lichidele extravasate in intersititii. Capilarele limfatice sunt canale
endotelizate care au un capat inchis in deget de manusa si sunt situate in imediata vecinatate a
venelor. Asemanatoare structurala cu capilarele sanguine se diferentiaza de acestea prin faptul ca
celulele endoteliale sunt asezate in asa fel incat marginile lor se suprapun partial cu cele ale celulelor
adiacente, formand un fel de minivalvule care se deschid in interiorul vasului si prin care nu mai poate
iesi lichidul interstitial.
Aici este sediul principal al intrarii si transportarii lichidelor din spatiile interstitiale in lumneul vasului
limfatic. Proteinele cu molecula a carei diametru depaseste 70 microni, care transporta minerale,
antibiotice, hormoni, traverseaza peretele caplilarului prin aceste spatii fenomen numit
micropinocetoza fara a mai iesi din vas. Limfaticele initiale se continua cu colectoare cu calibru
variabil, cu pereti contractili pe care se gasesc valvule. Structural, vasele limfatice au aceleasi trei
tunici ca si venele. Intima prezinta valvule dispuse la distante diferite in functie de calibrul vasului.
Astfel in vasele mici se gasesc la distante de 2-3 mm, iar in vasele mari la distante de 12-13 mm.
Aceste valvule detin un rol functional important in circulatia limfei si dau aspectul unui sirag de
margele al vaselor limfatice prin stramtorile si dilatarile care caracterizeaza limfangiomul.
Limfangiomul este distanta dintre doua valvule, acestea avand rolul de a impiedica refluxul limfei.
Fibrele musculare situate in tunica medie a vasului colector sunt organizate in spirale si se insera de
o parte si de alta a punctelor de insertie a valvulelor. Umplerea la maxim a unui limfangiom inchide
valvula subiacenta, impinge peretii vasului si o deschide pe cea supraiacenta, realizand astfel
circulatia limfei intr-un singur sens. Ritmul de umplere si de golire este mentinut constant, fiind
apreciat la 5-10 comprimari pe minut. Trebuie mentionat ca activitatea limfangiomului este asigurata
nu numai prin contractia musculaturii intrinseci, dar si prin pulsatiile venelor invecinate, prin miscarile
diafragmatice in inspiratie si expiratie, prin mobilizariel active si pasive ale articultiilor si chiar prin
3

presiunile exercitate asupra aponevrozelor plantare in timpul mersului. In traiectul lor, vasele limfatice
strabat unul sau mai multi ganglioni limfatici, care sunt considerati ca filtre active fata de microbi,
celule neoplazice, substante straine, dar si ca sediu de formare a celulelor limfocite si monocite.
Gratie tesutului elastic al capsulei ganglionare, ganglionii indeplinesc si o functie mecanica, regland
fluxul limfei, iar prin asezarea lor in pliurile de flexie ale membrelor sunt supusi la presiuni variabile in
raport cu miscarile. Vasele limfatice sunt colectate de cele doua trunchiuri limfatice: canalul toracic si
canalul limfatic drept dau marea vena limfatica, care conduc limfa spre venele subclaviculare.
Am considerat foarte important de lamurite problemele de anatomie si fiziologie ale circulatiei limfei
inainte de a descrie metodologie drenajului limfatic manual. Aceasta tehnica presupune o cunoastere
amanuntita a elementelor fiziologice intrucat procedeeledrenajului limfaticrespecta atat sensul curgerii
limfei cat si ritmul de circulatie prin vasele limfatice. Astfel procedeele se aplica de la segmentele
proximale spre cele distale pentru a creea loc limfei care vine din partea distala. In acest sens se
intensifica activitatea limfangiometrica a vaselor limfatice, apare asa numitul efect al palniei. In
efectuarea drenajului limfatic se folosesc parti componente ale palmelor. In general procedeele
drenajului limfatic manual se grupeaza in:
-procedee de golire a ganglionilor: procedee de pompaj;
-procedee de deschidere a colectoarelor: procedee de apel;
-procedee de impingere a limfei prin capilare: procedee de resorbtie.

Miscarile sunt lente, delicate, atingerea trebuie sa aiba o presiune mica asemanatoare pasului pisicii
sau falfaitului aripilor unei pasari in zbor. Uneori se folosesc mainile suprapuse doar pentru a atenua
presiunea maini de deasupra prin intermediul maini care se afla in contact cu tegumentul. Singura
regiune pentru care se efectueaza manevre profunde este zona abdomenului cu scopul de a mobiliza
limfa de la nivelul intestinal.
Pozitia mainilor este diferita in raport cu regiunea drenata, dar se respecta uramatoarea indicatie
metodica: priza trebuie sa fie perpendiculara pe traiectul colectoarelor limfatice in procedeele de aple
si paralela cu traectul limfatic in manevra de resorbtie.

Obiectivele drenajului limfatic manual sunt:

1 repunerea in miscare a lichidului interstitial si o mai buna rezorbitie a lichidelor excedentare si a
macromoleculelor;
2 favorizarea deschiderii capilarelor limfatice si prin ele evacuarea deseurilor provenite din
metabolismul celular;

3 cresterea regenerarii celulare;

4 stimularea sistemului imunitar.
Efectuarea gresita a procedeelor de drenaj limfatic poate avea consecinte contrare celor dorite.
Drenajul limfaticdesi o tehnica terapeutica relativ noua este introdus in toate protocoalele de
recuperare medicala, constituindu-se parte integranta a acestui proces, cu ajutorul acestuia se
restabileste metabolismul la nivelul lezional, fiind de asemenea unul din obiectivele principale in
vederea unei recuperari rapide si fara sechele.
Printre indicatiile drenajului manual fac parte si doua componente ce sunt studiate de estetica.
Celulita afecteaza aproximativ 85% dintre femei. Termenul poate avea mai multe sensuri in functie de
cauza care a detreminat-o, dar si de modul si semnele clinice pe care le prezinta. Chirurgii o definesc
ca pe o infectie extensiva a tesuturilor moi subcutanate; dermatologii o numesc dermatopaniculopatie edemo fibroscleroasa sau paniculoza. In estetica, celulita este definita ca o grupare de
celule adipoase inconjurate de fibre de colagen, care dau aspectul binecunoscut de coaja de
portocala. Celulele grase denumite si adipocite , au o forma ovoida sau sferica cu un diametru de 30
-100 micron. Aceste celule, cu rol important in meninerea echilibrului hidric, in protecia corpului fata
de modificrile de temperatura , in susinerea unor organe, pot sa se mreasc de volum atunci cnd
intervin e un dezechilibru endocrin, tulburrii circulatorii venoase , dezordinile alimentare.
Aceste multe definitii ale celulitei demonstreaza ca si substratul anatomopatologic al paniculului
adipos subcutanat este cunoscut ca o malfunctie microvasculara si de tesut conjunctiv. Celulita nu
este o afectiune misteriosa, doar ignoranta celor motivati de interese strict materiale a dus la
mistificarea acestei afectiuni. La o sectionare transversala a tesutului cubcutanat vom observa
structura total diferita dntre tesutul subcutanat al femeii si cel al barbatului. Vom observa diferenta
dispozitiei fibrelor tesutului conjunctiv de la nivelui hipodermului la barbat si femeie. astfel acesti
saculeti conjunctivi ce au rolul de a incapsula celulele adipoase au o dispozitie perpendiculara pe
derm la femeie si o insertie pe diagonala la suprafata dermului la barbat, prin hipertrofierea celulelor
grasoase aceste matrice conjunctive se deformeaza diferit la cele doua sexe aparand efectul de
denivelare doar in cazul femeilor unde tensiunea pe fibrele conjunctive este mai mare datorita
dispozitie anatomice. Aceasta tensiune la nivelul sacilor conjunctivi determina si un blocaj in resorbtia
limfei prin comprimarea excesiva a colectoarelor si precolectoarelor limfatice acestea capata un
traiect neregulat, aceste modificari fac ca celulita sa fie considerata ca o afectiune microvascularaconjunctivala cu evolutie scleroasa.
Prin hipertrofierea acestot celule grasoase, in unele cazuri se pot produce si comprimari la nivelul
terminatiilor nervoase libere atragand dupa sine si aparitia unor forme dureroase de celulita.
Dupa aspectul si consistenta tegumentului se deosebesc trei forme de celulita:
-celulita compacta care este dura are aspect granulomatos poate fi dureroasa la palpare;
5

-celulita edematoasa care are o consistenta pastoasa cu nodozitati si aspect pufos;

-celulita moale buretoasa se asociaza cu hipotrofie musculara si cu vergeturi.

Vergeturile reprezinta al doilea diagnostic din estetica ce beneficiaza de efectele drenajului limfatic
manual. Acestea sunt leziuni cutanate cu aspect de striuri aparute ca o consecinta a slabirii tesutului
elastic al pielii. Ele pot fi roz sau violacee daca sunt recente sau alb-sidefii cand sunt mai vechi. In
general se instaleaza in perioadele de schimbari homranale cum sunt: pubertatea, sarcina,
menopauza. Aceasta inseamna ca fluctuatia greutatii corpului influenteaza structura tisulara jucand
un important rol in aparitia acestor leziuni. Fibrele de colagen si de elastina responsabile de
elasticitatea pielii isi pierd cu totul aceasta calitate. Tesutul nu mai are timp sa se adapteze noii forme
a corpului. Acest fenomen apare frecvent in perioada adolescentei, atunci cand datorita cresterii
pielea crapa. Vergeturile se localizeaza pe flancuri si uneori pe umeri in cazul adolescentilor. La
femeii o crestere a estrogenilor constituie principala cauza a sclerozarii fibrelor elastice si de reticulina
si aceasta se intimpla in principal in cadrul sarcinii.
Prin mobilizarea limfei de la nivelul tesutului subcutanat, metabolismul la nivelul celular este restabilit,
o cantitate mare de toxine este mobilizata catre circulatia sistemica si catre releele ganglionare unde
sunt distruse. Compresia asupra terminatiilor nervoase libere este scazuta astfel scazand si
fenomenul dureros al celulitei, se indeparteaza ionii de calciu de la nivelul dermului, acestia au fost
mobilizati de pe fibrele de elastina si reticulina pe care le rigidiza scazand astfel elasticitatea tesutului
rezultand prevenirea vergeturilor, se creste imunitatea locala, se scade inflamatia din tesutul cutanat,
implicit se creste numarul limfocitelor si monocitelor care consuma si lipidele dislocate din straturile
hipodermului. Scazand compresia dintre derm si hipoderm se scade si gradul de tensionare al fibrelor
elastice din derm.

Aparitia hematoamelor in urma masajelor dure nu semnaleaza decat o greseala voluntara indreptata
impotriva celor ce apeleaza cu buna credinta la serviciile maseurului. Manevrele dure adresate
tesuturilor superficiale adica pielii in general pot produce pe langa hematoame si seroame adica
ruperea unor vase limfatice, aceste traumatisme intirzie si mai mult circulatia limfatica mentinand
astfel una din cauzele aparitie vergeturilor si celulitei.
Aplicarea corecta a manevrelor de drenaj limfatic manual trebuie insotita si de o dieta adecvata,
practicarea unor exercitii aerobe si purtarea unor haine adecvate. Toate aceste detalii contribuie la
mentinerea unei stari de sanatate a tegumetului si nu numai.

Drenajul capului, gatului si fetei

Drenajul capului si gatului - poarta aceasta denumire pentru ca grupurile ganglionare
posterioare, de la baza craniului, dreneaza limfa din partea occipitala, parietala si temporala
a pielii paroase a capului. Acesta incepe de la baza gatului, de la nivelul ganglionilor
retroclaviculari si urca pe toate fetele gatului pana la ganglionii mastoidieni si occipitali.
Pompajul ganglionilor va coincide cu manevrele de drenaj (manevre de apel si retur)
deoarece zona este impanzita de ganglioni si de limfatice cu traiect foarte scurt. Acesta va fi
executat sub forma cercurilor cu degetele sau cu policele, orientand limfa spre releul
retroclavicular, ultima statie inainte de varsare, aceasta manevra influentand si varsarea
limfei in zonele discutate de pe traiectul venelor subclaviculare.
Protocol 1 Drenajul capului si gatului
Pozitia pacientului: decubit dorsal, eventual cu o pernita cilindrica sub ceafa
Pozitia maseurului:
- in partea dreapta a pacientului, cu fata spre fata acestuia
- la capul acestuia, ca pentru masajul cosmetic al fetei
1. pompajul ganglionilor retroclaviculari fiind o zona mai extinsa
si cu roluri majore se pompeaza de cel putin 7 ori, prin cercuri
mici cu degetele.
2. drenajul fetei anterioare a gatului- de-a lungul marginii
anterioare a SCM si a corpului acestuia, actionand pe
ganglionii grupului substeronomastoidieni (grup lateral
profund) si indirect, pe ganglionii juxta-viscerali.
3. drenajul fetei laterale a gatului- se executa pe marginea
postero-lalerala a SCM si partial pe marginea anterioara a
trapezului superior, pana la nivelul ganglionii occipitali, in
acelasi mod ca drenajul fetei anterioare a gatului: de 3 ori
miscarea de apel, de 3 ori miscrea de retur.
4. pompajul ganglionilor retroclaviculari de 7 ori

miscarea de apel incepe de la baza gatului si inainteaza pe

SCM prin cercuri mici cu degetele pana la nivelul ganglionilor
mastoidieni si occipitali, intalnind locul de insertie pe occipital
7

al SCM-ului si al trapezului. Se executa de 3 ori, revenind la

locul de plecare imediat ce am ajuns la nivelul ganglionii
occipilali;

miscarea de retur se executa cu aceleasi miscari, presiuni,

intensitate, ritm si pe aceeasi regiune ca si miscarea de apel,
doar ca se porneste de la baza craniului si se inainteaza spre
baza gatului. Se executa de 3 ori.

Indicatiile drenajului gatului:

ridurile gatului;

imbatranirea pielii si tesuturilor;

intarirea imunitatii in sfera ORL.

Drenajul capului si fetei ca si in cazul gatului, drenarea fetei implica automat si drenajul
pielii paroase a capului, respectiv a zonei frontale si temporale, deoarece sunt pompate
grupurile ganglionare parotidiene (dreneaza regiunea frontala, temporala si periorbitala). In
mod obisnuit, in drenajul limfatic general nu este cuprins si drenajul fetei, dar acesta se poate
executa de sine statator, alaturi de proceduri cosmetice sau de masajul somatic al fetei, in
cabinetele de infrumusetare, in scopul eliminarii cearcanelor si edemelor palpebrale,
diminuarii ridurilor si imbunatatirii conditiei pielii sensibile a fetei. In acest caz, drenajul fetei
va fi intotdeauna precedat de drenajul gatului, aceasta fiind ordinea fireasca tinand cont de
locul de varsare a limfei si teritoriile drenate.
Protocol 2 Drenajul capului si al fetei
Pozitia pacientului: decubit dorsal, eventual cu o pernita cilindrica sub ceafa.
Pozitia maseurului: la capul pacientului, ca pentru masajul cosmetic al fetei.
1. pompajul ganglionilor:

grupul ganglionilor mastoidieni de 3 ori pompaj dirijat in jos;

grupul ganglionilor occipitali de 3 ori pompaj dirijat in jos;

grupul ganglionilor submaxilari si submentonieri de 3 ori

pompaj spre lateral, pornind de la unghiul mandibulei spre
menton;

grupul ganglionilor parotidieni de 3 ori pompaj dirijat spre

ureche si spre in jos.

2. drenajul propriu-zis al fetei imparte fata dupa o linie imaginara ce porneste din unghiul
intern al ochiului si se termina anterior fata de ureche:
8

regiunea mentoniera manevre de apel catre ganglionii

mentonieri, cu indexul si mediusul, pornind de la menton spre
buza inferioara de 3 ori; retur spre menton de 3 ori.

regiunea buzei superioare manevre de apel spre ganglionii

submandibulari,

pornind

lateral

de

menton

spre

buza

superioara pana in portiunea subnazala de 3 ori; retur de 3 ori.

regiunea obrajilor drenaj spre ganglionii submaxilari, cu

indexul si mediusul de la nivelul marginii mandibulei spre nas
si pleoapa inferioara peste obraji, de 3 ori; retur de 3 ori.

drenajul pleoapelor se desfasoara dupa traiectul liniei

imaginare descrise anterior, de la ganglionii parotidieni spre
unghiul intern al ochilor. Apel de 3 ori; retur de 3 ori.

conturul ochilor- realizeaza drenarea regiunii periorbitare si se

executa cu degetele (fara police) asezate "in cupa" pe conturul
orbitelor, fara insa a presa globii oculari. Se aplica presiune
usoara cu tendinta de a o dirija spre exterior, de 2-3 ori.

drenajul sprancenelor se executa ca o ciupire dirijata spre

exterior (ganglionii parotidieni), pornind de la extremitatea
externa a sprancenei spre cea interna.

drenajul regiunii frontale si temporale de la nivelul zonei

preauriculare

spre

centrul fruntii, strabatand intreaga suprafata si drenand spre

ganglionii parotidieni, cu indexul si mediusul, de 3 ori; retur de
3 ori.
3. manevre finale se aplica dupa drenajul fetei, inainte de pompajul ganglionar final. Se pot
aplica ambele sau doar una dintre manevre, ambele avand acelasi scop: captarea limfei din
conturul fetei si dirijarea acesteia spre ganglioni.

manevra ingerului radacinile mainilor se sprijina pe frunte,

pumnul flectat la 900 fata de antebrat. Se coboara palmele
peste frunte si cu marginea cubitala se initiaza o miscare de
intindere spre lateral a pielii fetei.

acoperisul ingerului palmele sunt tinute ca un acoperis

deasupra fetei; la inceputul manevrei asezam palmele in
9

pozitia descrisa pe fata tractionand spre intern, dirijand astfel

limfa spre grupele ganglionare responsabile.
4. pompajul final al ganglionilor- se executa ca si cel initial, doar ca se continua si cu
pompajul simplu al ganglionilor regiunii gatului terminand cu ganglionii retroclaviculari.
Ordinea va fi: ganglionii parotidieni, ganglionii submaxilari, ganglionii submentonieri,
ganglionii mastoidieni, ganglionii occipitali, ganglionii sternomastoidieni, ganglionii
retroclaviculari.
Indicatiile drenajului limfatic al fetei:

riduri;

pungi sub ochi;

cearcane;

edeme palpebrale;

edeme in alte regiuni ale fetei;

piele prea uscata/ prea incarcata de sebum.

Protocol 3 Drenajul pielii paroase a capului

Acesata regiune poate fi lucrata separat in unele situatii care vor fi prezentate in indicatii.
Pozitia pacientului: asezat cu capul sprijinit anterior
1. pompajul ganglionilor: ganglionii mastoidieni, ganglionii
occipitali, ganglionii parotidieni.
2. drenajul propriu-zis se lucreaza pe zone, astfel:

zona posterioara de la nivelul ganglionilor occipilali spre

vertex: de 3 ori apel, de 3 ori retur.

zona postero-laterala de la nivelul ganglionilor occipitali si

mastoidieni pe partea postero-laterala spre vertex: de 3 ori
apel, de 3 ori retur.

zona laterala de la ganglionii parotidieni spre vertex pe

partea laterala a capului: de 3 ori apel, de 3 ori retur.

zona anterioara (frontala) de la ganglionii parotidieni spre

portiunea anterioara a capului, pe toata partea acoperita de
par a osului frontal: de 3 ori apel, de 3 ori retur.

3. pompajul final al ganglionilor: ganglionii parotidieni, ganglionii mastoidieni, ganglionii

occipitali, ganglionii sternomastoidieni, ganglionii retroclaviculari.
lndicatiile drenajului limfatic distinct al pielii paroase a capului:
10

matreata si piele paroasa cu exces seboreic;

caderea parului;

par fragil, fara luciu, despicat, care se rupe usor, dureri ale
capului, migrene;

Drenajul limfatic al membrului superior

Punctul de pornire in cazul acestei regiuni este la nivelul ganglionilor retroclaviculari. Dupa
acestia se abordeaza marea grupa a ganglionii axilari. Drenarea ganglionilor axilari se face in
grupul subclavicular, releul retroclavicular nefiind atins. Pentru imbunatatirea conditiilor cailor
de varsare si a locusurilor propriu-zise, se lucreaza si grupul ganglionar retroclavicular
precum si originea marelui duct limfatic cisterna Pecquet. In drenajul limfatic general,
drenajul membrului superior se executa imediat dupa regiunea gatului, urmat fiind de
toracele anterior.
Protocol 4 Drenajul membrului superior
Pozitia pacientului: decubit dorsal cu bratul in abductie fata de trunchi.
1. pompajul ganglionilor retroclaviculari cu indexul si mediusul, de 7 ori.
2. pompajul cisternei Pecquet- miscarea se efectueaza cu radacina mainii, policele fiind
indreptat cranial; de 7 ori.
3. pompajul ganglionilor axilari, cu indexul si mediusul:

grupul central (in centrul axilei) de 3 ori;

grupul toracic (pe marginea marelui pectoral) de 3 ori;

grupul humeral (pe marginea marelui dorsaj) de 3 ori.

fata interna de la ganglionii axilari spre cot (epitrohlee),

4. drenajul bratului
aplicand aproape toata palma; de 3 ori apel, de 3 ori retur;

fata externa de la umar (regiunea deltoidiana) spre cot, cu

toata palma; de 3 ori apel, de 3 ori retur;

presiunile in bratara cu toata mana sau despicatura mainii,

presiunea gradata orientata spre ganglionii axilari, de 3 ori.

5. pompajul ganglionilor supratrohleeni deasupra marginii interne a cotului, se executa de 3

ori.
6. drenajul antebratului

fata interna de la fata interioara a cotului spre pumn; de 3 ori

apel, de 3 ori retur;
11

fata externa de la fata externa a cotului spre pumn, de 3 ori

apel, de 3 ori retur;

manevra sandwich palmele lucreaza simultan pe fata interna

si externa a antebratului: de 3 ori apel, de 3 ori retur;

presiunile in bratara cu toata mana sau despicatura mainii,

presiunea gradata orientata spre cot, de 3 ori.

7. drenajul pumnului si al mainii

pompaj pe fata anterioara a pumnului, sub pliul de flexie;

drenajul fetei palmare cu policele pe eminenta tenara si

hipotenara pana la articulatiile metacarpofalangiene; de 3 ori
apel, de 3 ori retur;

drenajul fetei dorsale manevrele sunt identice cu ale fetei

palmare; de 3 ori apel, de 3 ori retur;

drenajul degetelor se executa de la extremitatea proximala

spre extremitatea distala, sub forma de presiuni usoare
orientate in sus, pe fetele superioara si inferioara, apoi pe
fetele laterale; de 3 ori apel, de 3 ori retur.

8. manevre finale:

returul mainii o data;

pompajul pliului pumnului;

manevra sandwich a antebratului un retur;

pompajul ganglionilor supraepitrohleeni;

manevra sandwich la nivelul bratului un retur;

pompajul ganglionii axilari- de cate 3 ori grupul humeral, toracic si central.

Drenajul limfatic al peretelui toracic anterior si al sanului
In cadrul drenajului limfatic general, se executa dupa drenajul membrelor superioare si
inainte de drenajul abdomenului. Ca si in cazul membrelor superioare, daca se executa de
sine statator se va aborda mai intai calea de varsare prin aplicarea pompajelor ganglionilor
retroclaviculari si a cisternei Pecquet. Din punct de vedere anatomic grupul ganglionilor
mamari externi se intind pana la nivelul coastei a 6-a, dar partea lor inferioara se denumeste
uneori ca fiind ganglionii mamari mijlocii. De asemenea, exista cativa ganglioni si la baza
glandei mamare care se constituie ca grup separat si care se denumeste ca grup al
12

ganglionilor mamari inferiori. Drenarea limfei sanului se realizeaza prin colectoare in aceste
grupuri, dar o parte a acesteia poate sa ajunga direct la ganglionii subscapulari impreuna cu
limfa jumatatii respective de spate, urmand apoi calea fireasca. La nivelul toracelui anterior
exista colectoare care trec dintr-o jumatate in cealalta, motiv pentru care, in cazul unui edem
masiv al bratului, primele sedinte de drenaj se vor face exclusiv pe partea opusa a toracelui
si abia apoi se va trece la apelul regiunii interesate.
Protocol 5 Drenajul limfatic al peretelui toracic anterior si al sanului
Pozitia pacientului: decubit dorsal cu bratele in usoara abductie.
Pozitia maseurului: pe partea opusa regiunii lucrate.
1. pompajul ganglionilor retroclaviculari cu indexul si mediusul, de 7 ori.
2. pompajul cisternei Pecquet miscare efectuata cu radacina mainii, policele fiind indreptat
cranial, de 7 ori.
3. pompajul ganglionilor axilari, cu indexul si mediusul:

grupul central (in centrul axilei) de 3 ori;

grupul mamar extern (pe marginea pectoralului mare) de 3

ori.

4. pompajul grupurilor de ganglioni mamari mijlocii si inferiori, situate mai jos de ganglionii
mamari externi si spre partea inferioara a sanului de 3 ori.
5. drenajul partii costale laterale manevra de apel se executa de la pliul axilar spre partea
infero-latetala a grilajului costal; de 3 ori apel, de 3 ori retur.
6. drenajul sanului incepe de la jonctiunea dintre regiunea suprapectorala si regiunea
axilara, continua spre regiunea medio-sternala si apoi spre partea inferioara a sanului, unii
autori numind acesta modalitate de drenaj in banda". Se executa cercuri cu ambele police
sau cu toate degetele, uneori putand aplica manevra combinata. Manevrele de drenaj se
indreapta spre marginea exterioara a toracelui pentru a ajunge la ganglionii responsabili cu
drenarea acestei regiuni; de 3 ori apel, de 3 ori retur.
7. drenajul zonei inferioare a grilajului costal porneste de la ganglionii mamari externi spre
rebordul costal, trecand de mai multe ori in evantai, dupa nevoile zonei.
8. pompajul grupurilor de ganglionii mamari mijlocii si inferiori;
9. pompajul ganglionilor axilari;
10. se trece la partea opusa;
11.in cazul in care se executa exclusiv drenajul toracelui si sanului se incheie cu pompajul
cisternei Pecquet si a ganglionilor retroclaviculari.
13

Drenajul limfatic al peretelui abdominal

Drenajul limfatic al peretelui abdominal urmeaza dupa drenajul toracelui si precede
intotdeauna drenajul membrelor inferioare, chiar si in cazul in care nu se executa un drenaj
limfatic general. Drenajul peretelui abdominal se face spre ganglionii axilari in cazul regiunii
supraombilicale si spre ganglionii inghinali in cazul regiunii subombilicale. Limfaticele cavitatii
abdominale dreneaza in ganglionii iliaci si lomboaortici de unde se formeaza apoi
cisterna Pecquet in partea superioara a abdomenului.
Protocol 6 Drenajul limfatic al abdomenului
Pozitia pacientului: decubit dorsal.
Pozitia maseurului: in partea dreapta a pacientului.
1. pompajul ganglionilor retroclaviculari cu indexul si mediusul, de 7 ori.
2. pompajul cisternei Pecquet miscare efectuata cu radacina mainii, policele fiind indreptat
cranial, de 7 ori.
3. pompajul ganglionilor lomboaortici si iliaci se executa la nivelul spinei iliace anterosuperioare, cu degetele ambelor maini asezate paramedian, de 3 ori, apoi se trece la partea
opusa.
4. pompajul ganglionilor inghinali de 3 ori fiecare subgrup (supero-extern si supero-intern).
astfel:
5. drenajul propriu-zis al abdomenului incepe din partea stanga a abdomenului, se executa
dupa directii ce formeaza in final un romb, raportandu-ne la puncte denumite

punct median corespunde cisternei Pecquet si este situat

median in partea superioara a abdomenului (apendicele
xifoid);

punct drept, respectiv stang superior situate in partile laterale

ale abdomenului, pe orizontala ce trece prin ombilic;

punct drept, respectiv stang inferior situate pe liniile ce unesc

punctele precedente cu portiunea mijlocie a regiunii inghinale.

a. drenajul regiunii abdominale stangi prin manevre de apel realizate cu toata mana
combinate cu pompaje spre cisterna Pecquet:

de la punctul stang superior spre punctul stang inferior, de 3

ori apel, de 3 ori retur;

de la punctul median spre punctul stang superior, de 3 ori apel,

de 3 ori retur.
14

b. drenajul regiunii abdominale drepte efectuat ca in cazul precedent doar ca mana utilizata
este cea dreapta de la punctul median spre punctul drept superior, de 3 ori apel, de 3 ori
retur de la punctul drept superior la punctul drept inferior, de 3 ori apel, de 3 ori retur.
c. drenajul de intoarcere porneste de la punctul drept inferior la punctul stang inferior, in
potcoava, schimband mana de lucru la nivelul punctului median; de 3 ori.
d. drenajul partii de mijloc a abdomenului se executa prin doua manevre:

manevra lingura de la nivelul cisternei Pecquet spre

marginea inferioara a abdomenului (simfiza pubiana) de 3
ori;

vibratii de la simfiza pubiana spre cisterna Pecquet de 3 ori.

ganglionii inghinali de 3 ori;

ganglionii lomboaortici si iliaci de 3 ori;

cisterna Pecquet de 7 ori;

ganglionii retroclaviculari de 7 ori.

6. pompaje finale:

Drenajul membrelor inferioare

Este unul dintre cele mai importante pentru organism, data fiind cantitatea mare de limfa ce
se capteaza la acest nivel si particularitatile de evacuare a acesteia: este ingreunata in
conditii obisnuite de caracteristicile peretilor vaselor sanguine si de gravitatie si facilitata de o
pompa musculara puternica. Multe din insuficientele circulatiei venoase se insotesc si de o
circulatie limfatica deficitara, permitand astfel permanentizarea unui asa numit edem, chiar
de mici proportii, dar care in timp determina aparitia aderentelor intre diverse structuri: celule,
straturi ale pielii sau intre tesuturi diverse.
Conform principiului de lucru din drenajul limfatic manual, pentru a aplica manevrele la nivelul
membrelor inferioare trebuie eliberate colectoarele din aval fata de acesta. Drept urmare, se
impune obligativitatea efectuarii drenajului limfatic al abdomenului inaintea drenajului
membrelor inferioare. In cazul unui edem al unui membru inferior se executa 3-4 sedinte de
drenaj ale membrului opus, in prealabil. In conditiile celulitei, numarul apelurilor si retururilor
va fi crescut, datorita existentei edemului cronic Ia acest nivel.
Protocol 7 Drenajul membrelor inferioare - partea anterioara
Pozitia pacientului: decubit dorsal, cu genunchii usor flectati.
1. pompajul ganglionilor inghinali profunzi si superficiali se
realizeaza din portiunea interna spre cea externa a pliului
15

inghinal si apoi paralel cu aceasta, dar cu 1-2 cm mai jos, pe

portiunea de inceput a muschilor coapsei.
2. drenajul coapsei datorita suprafetei mai mari de lucru fata de
membrele superioare,
se va executa pe trei portiuni:
a - fata interna de la ganglionii inghinali inferiori (interni) spre fata interna a genunchiului,
aplicand toata palma: de 3 ori apel, de 3 ori retur;
b - fata externa de la ganglionii inghinali supero-externi spre fata externa a genunchiului, cu
toata palma; de 3 ori apel, de 3 ori retur;
c - fata anterioara de la ganglionii inghinali spre genunchi, manevra in lingura; de 3 ori
apel, de 3 ori retur;
d - presiunile in bratara cu toata mana sau despicatura mainii, presiunea este gradata, se
termina cu marginea cubitala a mainii si este orientata spre ganglionii inghinali, de 3 ori.
3. pompajul ganglionilor poplitei se cuprinde genunchiul cu
ambele maini, degetele patrunzand pe fata posterioara si
pompand spre in sus ganglionii din spatiul popliteu.
4. drenajul genunchiului se realizeaza spre ganglionii poplitei:
a - fata interna de la marginea interna a genunchiului spre marginea interna a rotulei, cu
policele ambelor maini; de 3 ori apel, de 3 ori retur;
b - fata externa de la marginea externa a genunchiului spre marginea externa a rotulei, cu
policele ambelor maini; de 3 ori apel, de 3 ori retur.
5. drenajul gambei abordeaza implicit si ganglionii tibiali
anteriori, nefiind necesara pomparea acestora separat:
a - fata interna de la fata interna a genunchiului spre maleola interna, aplicand toata palma;
de 3 ori apel, de 3 ori retur;
b - fata externa de la fata externa a genunchiului spre maleola externa, cu toata palma; de
3 ori apel, de 3 ori retur;
c - manevra sandwich de la genunchi spre maleole, cu ambele maini in acelasi timp; de 3
ori apel, de 3 ori retur;
d- presiunile in bratara cu toata mana sau despicatura mainii, presiunea este gradata, se
termina cu marginea cubitala a mainii si este orientata spre ganglionii poplitei, de 3 ori.
6. drenajul piciorului:
a - regiunea maleolara si interna a piciorului se incepe cu
indexul si mediusul de sub maleola interna spre articulatia
16

metatarsofalangiana a halucelui (deget 1); de 3 ori apel, de 3

ori retur;
b - regiunea maleolara si externa a piciorului se incepe cu
indexul si mediusul de sub maleola externa si se continua cu
degetele si cu policele ambelor maini spre articulatiile
metatarsofalangiene ale degetelor 2-5; de 3 ori apel, de 3 ori
retur.
7. drenajul degetelor ca si in cazul mainilor, se realizeaza prin
pompaje ce intereseaza toate fetele acestora.
8. manevre finale:
a - returul fetelor interne si externe ale piciorului de 3 ori;
b - returul gambei prin manevra sandwich de 3 ori;
c - pompajul ganglionii poplitei de 3 ori;
d - returul coapsei prin manevra sandwich de 3 ori;
e - pompajul ganglionii inghinali profuzi si superficiali de 3 ori;
Protocol 8 Drenajul membrelor inferioare partea posterioara
Pozitia pacientului: decubit ventral.
1. drenajul coapsei ca si fata anterioara, se imparte in 3
portiuni:
a - fata interna de la marginea interna a pliului subfesier spre fata interna a genunchiului,
aplicand toata palma; de 3 ori apel, de 3 ori retur;
b - fata externa de la marginea externa a pliului subfesier spre fata externa a genunchiului,
cu toata palma; de 3 ori apel, de 3 ori retur;
c - fata medio-posterioara de la pliul subfesier spre genunchi, se executa manevra in
lingura"; de 3 ori apel, de 3 ori retur;
d - presiunile in bratara cu toata mana sau despicatura mainii, presiunea este gradata, se
termina cu marginea cubitala a mainii si este orientata spre pliul subfesier, de 3 ori.
2. pompajul ganglionilor poplitei se realizeaza cu degetele,
pompand spre in sus pe ganglionii din spatiul popliteu.
3. drenajul gambei:
a - fata interna de la fata interna a genunchiului spre maleola
interna, aplicand toata palma; de 3 ori apel, de 3 ori retur;
b - fata externa de la fata externa a genunchiului spre
maleola externa, cu toata palma; de 3 ori apel, de 3 ori retur;
17

c - fata medio-posterioara de la genunchi spre glezna

aplicand manevra in lingura"; de 3 ori apel, de 3 ori retur;
d - manevra sandwich de la genunchi spre maleole, cu
ambele mani in acelasi timp; de 3 ori apel, de 3 ori retur;
e - presiunile in bratara cu toata mana sau despicatura
mainii, presiunea este gradata, se termina cu marginea
cubitala a mainii si este orientata spre ganglionii poplitei, de 3
ori.
4. drenajul piciorului se executa cu genunchiul flectat, se
lucreaza regiunea interna si externa ca la fata anterioara, cu
indexul si mediusul in regiunea submaleolara si cu policele la
nivelul plantei; de 3 ori apel, de 3 ori retur.
5. drenajul degetelor se face ca in cazul mainilor prin pompaje
pe toate fetele acestora.
6. manevre finale:
a - returul plantei de 3 ori;
b - returul gambei prin manevra sandwich de 3 ori;
c - pompajul ganglionilor poplitei de 3 ori;
d - returul coapsei prin manevra sandwich de 3 ori.

Drenajul fetei posterioare a trunchiului

Se va efectua dupa 3 regiuni, in functie de directia pe care o adopta colectoarele limfatice
spre locul de varsare. Astfel, cele 3 regiuni vor fi: regiunea dorsala, regiunea lombara si
regiunea fesiera. Drenajul fetei posterioare a trunchiului reprezinta partea finala a drenajului
limfatic general, urmand dupa membrele inferioare in ordinea: regiune fesiera, lombara si
apoi dorsala. Este indicat inclusiv pentru relaxare fizica si psihica datorita ritmului Ient si
blandetii manevrelor. Drenajul regiunii fesiere este de obicei indicat in tratamentul celulitei dar
si al hemoroizilor si tulburarilor circulatorii de la acest nivel.
Protocol 9 Drenajul regiunii dorsale (vertebra cervicala 4 vertebra toracala 12).
Pozitia pacientului: decubit ventral.
Pozitia maseurului: pe partea opusa celei lucrate.

18

1. pompajul ganglionilor retroclavicluari cu indexul si mediusul,

de 7 ori.
2. pompajul ganglionilor axilari respectiv grupul subscapular si
eventual grupul central, ambele cu orientare spre in sus, spre
grupul subclavicular; de 3 ori.
3. drenajul portiunii dorsale laterale de la pliul axilar spre
extremitatea inferioara a grilajului costal (ca la san); de 3 ori
apel, de 3 ori retur.
4. drenajul portiunii dorsale superioare si mijlocii se realizeaza
de-a lungul trapezului, de la marginea lui scapulara spre
vertebra cervicala 4, coborand apoi pe langa coloana
vertebrala spre T12. Presiunile si orientarea drenajului se fac
inspre lateral ca la peretele toracic anterior, putandu-se lucra
fie cu toata palma, fie cu policele ambelor maini; de 3 ori apel,
de 3 ori retur.
5. drenajul portiunii dorsale inferioare de la pliul axilar spre
marginea inferioara a grilajului costal, in evantai; de 3 ori
apel, de 3 ori retur.
Daca se urmareste doar drenarea toracelui, se va incheia cu pompajul ganglionilor axilari
(subscapulari).
Protocol 10 Drenajul regiunii lombare.
1. pompajul ganglionilor inghinali atat cat se poate efectua, pe
grupul supero-extern care dreneaza aceasta regiune.
2. drenajul portiunii lombare laterale orientand limfa spre
ganglionii inghinali superiori; de 3 ori apel, de 3 ori retur.
3. drenajul portiunii lombare medii zona de la vertebra T12
pana la marginea superioara a pliului interfesier reprezinta
punctul de plecare, drenarea efectuandu-se spre lateral
(ganglionii inghinali superiori). Manevra se executa cu toata
palma sau cu policele; de 3 ori apel, de 3 ori retur.
4. pompajul ganglionilor inghinali.
Protocol 11- Drenajul regiunii fesiere.
1. pompajul ganglionilor inghinali atat cat se poate efectua, pe
grupul supero-extern care dreneaza aceasta regiune.
19

2. drenajul portiunii fesiere mijlocii manevrele de drenaj se

incep de la limita inferioara a santului interfesier, directionand
spre ganglionii inghinali inferiori si indreptandu-ne spre limita
superioara a santului interfesier, executate de 3 ori; de 3 ori
retur.
3. drenajul portiunii sacrale in potcoava cu policele, inspre in
jos; se repeta de 3 ori.
4. drenajul portiunii fesiere laterale se face spre ganglionii
inghinali supero-externi; de 3 ori apel, de 3 ori retur.
5. pompajul ganglionilor inghinali.
Drenajul limfatic general (desfasurare)
Pacientul se afla in decubit dorsal.
1. pompajul ganglionilor retroclaviculari de 7 ori (cercuri mici cu degetele).
2. drenajul fetei anterioare a gatului de-a lungul marginii anterioare a SCM-ului si a corpului
acestuia; de 3 ori apel, de 3 ori retur.
3. drenajul fetei laterale a gatului pe marginea postero-laterala a SCM-ului si marginea
anterioara a trapezului superior; de 3 ori apel, de 3 ori retur.
4. pompajul ganglionilor retroclaviculari de 7 ori.
5. pompajul cisternei Pecquet- de 7 ori.
6. pompajul ganglionilor axilari, cu indexul si mediusul:

grupul humeral (pe marginea marelui dorsal) de 3 ori;

grupul toracic (pe marginea pectoralului mare) de 3 ori;

grupul central (in centrul axilei) de 3 ori.

fata interna de 3 ori apel, de 3 ori retur;

fata externa de 3 ori apel, de 3 ori retur;

presiunile in bratara de 3 ori.

7. drenajul bratului:

8. pompajul ganglionilor supraepitrohleeni de 3 ori.

9. drenajul antebratului:

fata interna de 3 ori apel, de 3 ori retur;

fata externa de 3 ori apel, de 3 ori retur;

manevra sandwich de 3 ori apel, de 3 ori retur;

20

presiunile in bratara de 3 ori.

10. drenajul pumnului si al mainii:

pompaj pe fata anterioara a pumnului, sub pliul de flexie;

drenajul fetei palmare de 3 ori apel, de 3 ori retur;

drenajul fetei dorsale de 3 ori apel, de 3 ori retur;

drenajul degetelor de 3 ori apel, de 3 ori retur.

11. manevrele finale.

12. pompajul ganglionilor axilari de cate 3 ori grupul central, toracic si humeral.
13. se lucreaza membrul superior opus.
14. pompajul ganglionilor mamari grupul mamar extern, mijlociu si inferior, de 3 ori.
15. drenajul partii costale laterale de 3 ori apel, de 3 ori retur.
16. drenajul sanului in banda"; de 3 ori apel, de 3 ori retur.
17. drenajul zonei inferioare a grilajului costal in evantai"; de 3 ori apel, de 3 ori retur.
18. pompajul grupurilor de ganglioni mamari mijlocii si inferiori.
19. pompajul ganglionilor axilari.
20. se lucreaza partea opusa.
21. pompajul ganglionilor retroclaviculari de 7 ori.
22. pompajul cisternei Pecquet de 7 ori.
23. pompajul ganglionilor lomboaortici si iliaci de 3 ori pe fiecare parte.
24. pompajul ganglionilor inghinali de 3 ori fiecare subgrup (supero-extern si supero-intern).
25. drenajul propriu-zis al abdomenului:
a - drenajul regiunii abdominale stangi:

de la punctul stang superior spre cel stang inferior de 3 ori

apel, 3 ori retur;

de la punctul median spre punctul stang superior de 3 ori

apel, 3 ori retur.

b - drenajul regiunii abdominale drepte:

de la punctul median spre punctul drept superior de 3 ori

apel, 3 ori retur;

de la punctul drept superior la cel drept inferior de 3 ori apel,

3 ori retur.

c. drenajul de intoarcere in potcoava" de 3 ori.

d. drenajul partii de mijloc a abdomenului:
21

manevra lingura de 3 ori;

vibratii de 3 ori.

26. pompajul ganglionilor inghinali, lomboaortici si iliaci de 3 ori.

27. drenajul coapsei:

fata interna de 3 ori apel, de 3 ori retur;

fata externa de 3 ori apel, de 3 ori retur;

fata anterioara in lingura; de 3 ori apel, de 3 ori retur;

presiunile in bratara de 3 ori.

28. pompajul ganglionilor poplitei.

29. drenajul genunchiului:

fata interna de 3 ori apel, de 3 ori retur;

fata externa de 3 ori apel, de 3 ori retur.

fata interna de 3 ori apel, de 3 ori retur;

fata externa de 3 ori apel, de 3 ori retur;

manevra sandwich de 3 ori apel, de 3 ori retur;

presiunile in bratara de 3 ori.

regiunea maleolara si interna a piciorului de 3 ori apel, de 3

30. drenajul gambei:

31. drenajul piciorului:

ori retur;

regiunea maleolara si externa a piciorului de 3 ori apel, de 3

ori retur.

32. drenajul degetelor.

33. manevrele finale.
34. pompajul ganglionii inghinali profunzi si superficiali de 3 ori. Se modifica pozitia
pacientului in decubit ventral.
35. drenajul coapsei:

fata interna de 3 ori apel, de 3 ori retur;

fata externa de 3 ori apel, de 3 ori retur;

fata medio-posterioara in lingura de 3 ori apel, de 3 ori

retur;

22

presiunile in bratara de 3 ori.

36. pompajul ganglionilor poplitei.

37. drenajul gambei:

fata interna de 3 ori apel, de 3 ori retur;

fata externa de 3 ori apel, de 3 ori retur;

fata medie posterioara in lingura" de 3 ori apel, 3 ori retur;

manevra sandwich de 3 ori apel, de 3 ori retur;

presiunile in bratara de 3 ori.

38. drenajul piciorului regiunea interna si externa de 3 ori apel, de 3 ori retur.
39. drenajul degetelor.
40. manevre finale.
41. pompajul ganglionilor inghinali- atat cat se poate efectua, pe grupul supero-extern care
dreneaza aceasta regiune.
42. drenajul portiunii mediane a regiunii fesiere de Ia portiunea inferioara a santului
interfesier spre portiunea sa superioara de 3 ori apel, de 3 ori retur.
43. drenajul portiunii laterale a regiunii fesiere de In spina iliaca antero-superioara Ia
articulatia coxo-femurala de 3 ori apel, de 3 ori retur.
44. drenajul portiunii sacrale in potcoava cu policele inspre in jos; se repeta de 3 ori.
45. drenajul portiunii lombare laterale orientand limfa spre ganglionii inghinali superiori de
3 ori apel, de 3 ori retur.
46. drenajul portiunii lombare medii de 3 ori apel, de 3 ori retur.
47. pompajul ganglionilor inghinali.
48. pompajul ganglionilor retroclaviculari de 7 ori.
49. pompajul ganglionilor axilari grupul subscapular si grupul central; de 3 ori.
50. drenajul portiunii dorsale superioare de 3 ori apel, de 3 ori retur.
51. drenajul portiunii dorsale laterale de 3 ori apel, de 3 ori retur.
52. drenajul portiunii dorsale mijlocii-inferioare de 3 ori apel, de 3 ori retur.
53. pompajul ganglionilor axilari (subscapulari).
54. pompajul ganglionilor retroclaviculari de 7 ori.

Regului - Indicatii - Contraindicatii

Reguli posibile in drenajul limfatic manual pe regiuni
23

Drenajul limfatic al fetei urmeaza intotdeaunua celui al gatului.

Drenajul limfatic al membrului superior si cel al toracelui

anterior se pot face de sine statator, dar este recomandata
executia lor impreuna.

Drenajul limfatic al membrelor inferioare se face obligatoriu cu

drenajul prealabil al abdomenului (abdomenul poate fi drenat
singur).

Regiunea lombara si cea fesiera se pot drena impreuna cu

abdomenul atunci cand este cazul si vrem sa stimulam
actiunea.

Manevrele trebuie sa fie lente, ritmul manevrelor fiind de la 2-3

la 10 secunde.

Presiunea de aplicare a manevrelor nu trebuie sa depaseasca

40-50 mm Hg.

Sunt necesare mai multe repetari pe acelasi loc, de 2, 3 sau 4

ori inainte de a deplasa mana, pentru a mobiliza coloana de
limfa.

Faza cea mai importanta a manevrei este relaxarea presiunii,

in momentul in care capilarele si-au redobandit calibrul initial.
Daca presiunea propulseaza limfa capilarelor catre colectoare,
relaxarea permite capilarelor sa se umple din nou.

Indicatii generale

prima faza a tratamentului in toate formele de edem de origine

venoasa, cardiaca sau limfatica cu exceptia edemului
congenital in care nu exista cai limfatice;

tratamentul proceselor inflamatorii;

perioada pre- si postoperatorie in chirurgia estetica, plastica si

reparatorie

(implantul

grefelor

cutanate,

lipoabsorbtie,

interventii corectoare pentru diverse segmente, etc.);

tratamentul leziunilor cutanate (cicatrici dupa arsuri, interventii

chirurgicale, accidente, etc);

tratamentul obezitatii;
24

tratamentul celulitei;

tratamentul

tulburarilor

trofice

distale

ale

membrelor,

consecutive insuficientelor arteriale sau venoase;

tratamentul oboselii cronice- ritmul lent al manevrei, asociat

blandetei executiei, creand conditiile relaxarii fizice si psihice a
pacientului;

tratamentele

cosmetice

ale

fetei

cu

vizarea

ridurilor,

cearcanelor, pungilor si oricaror modificari aparute datorita

unei irigatii ineficiente, pentru hranirea si regenerarea celulelor
pielii si pentru eliminarea resturilor metabolice.
Contraindicatii generale
Acestea se limiteaza, mai ales, la procesele infectioase grave, dar si la recidivele metastatice
care reprezinta contraindicatia cea mai clara in acest moment.

25