Drenajul limfatic manual

Scris si Publicat de Dr. Cristina-Ana FOZZA si Prof. Ioan POPA - membri fondatori

Drenajul limfatic manual este o tehnica terapeutica complexa ce se adresea a circulatiei lichidelor interstitiale in or!anism. Aceasta tehnica consta din procedee manuale specifice ce se diferentia a de toate celelalte tehnici de masaj cunoscute. Se poate defini pe scurt ca fiind o terapie de drenaj. Pentru a intele!e aplicatiile recente in estetica si medicina a acestei tehnici terapeutice trebuie sa lamurim aspectele pri"ind elucidarea constituentilor limfei si a rolului acesteai in fi iolo!ia or!anismului uman. Inca din antichitate exista o preocupare pentru acest #lichid misterios$% aceasta a pre entat interes si in e"ul mediu% dar a inceput sa fie o preocupare seriosa pentru anatomistii &homas 'ertelsen si Olf (udbec) in secolele *+III si *I*% acestia au facut primele incercari in a descrie structura si functiile limfei. In secoloul ** apar primele cercetari stiintifice asupra limfei sub conducerealui ,mil +odder care incearca sa descopere cate"a metode si tehnici pentru a stimula acesta circulatie catre "asele proprii% aceste metode stau la ba a primului drenaj limfatic manual. -imfa . denumita si marea interioara a or!anismului repre inta aproximati" /01 din !reutatea corpului. Compo itia acesteia difera in functie de teritoriul de unde pro"ine si de starea functionala a tesutului unde s-a format. 231 din continutul limfei este constituit de apa% substante minerale intr-o concentratie similara celei plasmatice% proteine la jumatate din concentratia plasmatica. Continutul lipidic al limfei este redus exceptie face limfa mucoasei intestinale. Se !asesc deasemeni leucocite sub forma limfocitelor si monocitelor precum si alti constituenti plasmaticineproteici si neelectrolitici in concentratii similare cu cele plasmatice. Aspectul limfei este diferit dupa re!iunea de unde pro"ine% astfel a"em limfa incolora% dar poate a"ea si o culoare albicioasa sau !alben citron. -imfa circula prin tesuturi cu un ritm lent de aproximati" 4mm5sec.tesuturile a"asculare cum ar fi epiteliile% cartilajul% corneea si cristalinul nu contin limfa% la acesta se pot adau!a cele care pot fi drenate indirect cum ar fi labirintul membranos al urechii interne si sistemul ner"os central% acestea repre entand tesuturi in care limfa nu are "ase proprii si circula prin capilare ce se !asesc in pereti "aselor . "asa-"asorium sauspatiile+ircho"(obin. Pentru a intele!e rolul fundamnetal al limfei in or!anismul uman trebuie sa lamurim le!atura dintre circulatia san!uina si circulatia limfatica. Astfel san!ele pompat de cord prin "asele arteriale . transporta substante nutriti"e si oxi!en% minerale hormoni si "itamine% pe care celulele din tesuturi le folosesc in cadrul metabolismului celular. In urma proceselor metabolice re ulta substante re iduale si de sinte a ce sunt e"acuate din celula prin circulatia "enoasa% 261% fie raman intre celule% adica in lichidul extracelular sau limfa. In acest lichid raman si substante asa numite macromoleculare adica molecule "oluminoase 7proteine% a!enti pato!eni si toxine8 ce nu pot penetra peretii "enelor% in ca ul acesta inter"ine circulatia limfatica care are capacitatea sa preia prin "asele sale

aceste elemente toxice% in acest ca ele tran itea a limfa alaturi de limfocite si monocite elemente pre entate mai sus. Initial sistemul de conducte limfatice este format din delimitari deosebit de fine asemuite de scoala france a cu 9parul in!erilor$ si treptat capata aspectul capilarelor% precolectoarelor si colectoarelor prin care limfa este directionata catre !an!lionii limfatici. -a ni"elul !an!lionilor limfa este purificata prin procesul de fa!ocito a%a!entii pato!eni si unele re iduri cum ar fi si unele lipide sunt consumate de limfocite si monocite. &ot la acest ni"el se imbo!ateste limfa purificata cu limfocite si monocite.

Circulatia limfatica este deri"ata a marii circulatii san!uine% prin care reintra in sistem o parte din lichidele intersititiale la ni"elul circulatiei "enoase. Similar circulatie san!uine% sistemul limfaticare loc in cadrul unui sistem "ascular inchis care incepe din tesuturi% prin capilare inchise% se colectea a in "ase din ce in ce mai mari si in final se formea a doua colectoare limfatice mari care se deschid in "enele subcla"iculare. Sistemul limfatic este constituit din precapilare% capilare 7limfatice initiale8% precolectoare% si colectoare. Precapilarele definesc o retea prin tesutul interstitial% orientate spre capilarele limfatice prin care sunt dirijate preferential lichidele extra"asate in intersititii. Capilarele limfatice sunt canale endoteli ate care au un capat inchis in de!et de manusa si sunt situate in imediata "ecinatate a "enelor. Asemanatoare structurala cu capilarele san!uine se diferentia a de acestea prin faptul ca celulele endoteliale sunt ase ate in asa fel incat mar!inile lor se suprapun partial cu cele ale celulelor adiacente% formand un fel de mini"al"ule care se deschid in interiorul "asului si prin care nu mai poate iesi lichidul interstitial. Aici este sediul principal al intrarii si transportarii lichidelor din spatiile interstitiale in lumneul "asului limfatic. Proteinele cu molecula a carei diametru depaseste 6: microni% care transporta minerale% antibiotice% hormoni% tra"ersea a peretele caplilarului prin aceste spatii . fenomen numit micropinoceto a . fara a mai iesi din "as. -imfaticele initiale se continua cu colectoare cu calibru "ariabil% cu pereti contractili pe care se !asesc "al"ule. Structural% "asele limfatice au aceleasi trei tunici ca si "enele. Intima pre inta "al"ule dispuse la distante diferite in functie de calibrul "asului. Astfel in "asele mici se !asesc la distante de ;-< mm% iar in "asele mari la distante de /;-/< mm. Aceste "al"ule detin un rol functional important in circulatia limfei si dau aspectul unui 9sira! de mar!ele$ al "aselor limfatice prin stramtorile si dilatarile care caracteri ea a limfan!iomul. -imfan!iomul este distanta dintre doua "al"ule% acestea a"and rolul de a impiedica refluxul limfei. Fibrele musculare situate in tunica medie a "asului colector sunt or!ani ate in spirale si se insera de o parte si de alta a punctelor de insertie a "al"ulelor. =mplerea la maxim a unui limfan!iom inchide "al"ula subiacenta% impin!e peretii "asului si o deschide pe cea supraiacenta% reali and astfel circulatia limfei intr-un sin!ur sens. (itmul de umplere si de !olire este mentinut constant% fiind apreciat la 0-/: comprimari pe minut. &rebuie mentionat ca acti"itatea limfan!iomului este asi!urata nu numai prin contractia musculaturii intrinseci% dar si prin pulsatiile "enelor in"ecinate% prin miscarile diafra!matice in inspiratie si expiratie% prin mobili ariel acti"e si pasi"e ale articultiilor si chiar prin presiunile exercitate asupra apone"ro elor plantare in timpul mersului. In traiectul lor% "asele limfatice strabat unul sau mai multi !an!lioni limfatici%

care sunt considerati ca filtre acti"e fata de microbi% celule neopla ice% substante straine% dar si ca sediu de formare a celulelor limfocite si monocite. >ratie tesutului elastic al capsulei !an!lionare% !an!lionii indeplinesc si o functie mecanica% re!land fluxul limfei% iar prin ase area lor in pliurile de flexie ale membrelor sunt supusi la presiuni "ariabile in raport cu miscarile. +asele limfatice sunt colectate de cele doua trunchiuri limfatice? canalul toracic si canalul limfatic drept dau marea "ena limfatica% care conduc limfa spre "enele subcla"iculare. Am considerat foarte important de lamurite problemele de anatomie si fi iolo!ie ale circulatiei limfei inainte de a descrie metodolo!ie drenajului limfatic manual. Aceasta tehnica presupune o cunoastere amanuntita a elementelor fi iolo!ice intrucat procedeeledrenajului limfaticrespecta atat sensul cur!erii limfei cat si ritmul de circulatie prin "asele limfatice. Astfel procedeele se aplica de la se!mentele proximale spre cele distale pentru a creea loc limfei care "ine din partea distala. In acest sens se intensifica acti"itatea limfan!iometrica a "aselor limfatice% apare asa numitul efect al 9palniei$. In efectuarea drenajului limfatic se folosesc parti componente ale palmelor. In !eneral procedeele drenajului limfatic manual se !rupea a in? -procedee de !olire a !an!lionilor? procedee de pompaj@ -procedee de deschidere a colectoarelor? procedee de apel@ -procedee de impin!ere a limfei prin capilare? procedee de resorbtie. Aiscarile sunt lente% delicate% atin!erea trebuie sa aiba o presiune mica asemanatoare #pasului pisicii$ sau falfaitului aripilor unei pasari in bor. =neori se folosesc mainile suprapuse doar pentru a atenua presiunea maini de deasupra prin intermediul maini care se afla in contact cu te!umentul. Sin!ura re!iune pentru care se efectuea a mane"re profunde este ona abdomenului cu scopul de a mobili a limfa de la ni"elul intestinal. Po itia mainilor este diferita in raport cu re!iunea drenata% dar se respecta uramatoarea indicatie metodica? pri a trebuie sa fie perpendiculara pe traiectul colectoarelor limfatice in procedeele de aple si paralela cu traectul limfatic in mane"ra de resorbtie.

Obiecti"ele drenajului limfatic manual sunt? / repunerea in miscare a lichidului interstitial si o mai buna re orbitie a lichidelor excedentare si a macromoleculelor@ ; fa"ori area deschiderii capilarelor limfatice si prin ele e"acuarea deseurilor pro"enite din metabolismul celular@ < cresterea re!enerarii celulare@ 4 stimularea sistemului imunitar. ,fectuarea !resita a procedeelor de drenaj limfatic poate a"ea consecinte contrare celor dorite. Drenajul limfaticdesi o tehnica terapeutica relati" noua este introdus in toate protocoalele de recuperare medicala% constituindu-se parte inte!ranta a acestui proces% cu ajutorul acestuia se restabileste metabolismul la ni"elul le ional% fiind de asemenea unul din

obiecti"ele principale in "ederea unei recuperari rapide si fara sechele. Printre indicatiile drenajului manual fac parte si doua componente ce sunt studiate de estetica. Celulita afectea a aproximati" B01 dintre femei. &ermenul poate a"ea mai multe sensuri in functie de cau a care a detreminat-o% dar si de modul si semnele clinice pe care le pre inta. Chirur!ii o definesc ca pe o infectie extensi"a a tesuturilor moi subcutanate@ dermatolo!ii o numesc dermato-paniculopatie edemo fibroscleroasa sau paniculo a. In estetica% celulita este definita ca o !rupare de celule adipoase inconjurate de fibre de cola!en% care dau aspectul binecunoscut de #coaja de portocala$. Celulele !rase denumite si adipocite % au o forma o"oida sau sferica cu un diametru de <: -/:: micron. Aceste celule% cu rol important in menCinerea echilibrului hidric% in protecCia corpului fata de modificDrile de temperatura % in susCinerea unor or!ane% pot sa se mDreascD de "olum atunci cEnd inter"in e un de echilibru endocrin% tulburDrii circulatorii "enoase % de ordinile alimentare. Aceste multe definitii ale celulitei demonstrea a ca si substratul anatomopatolo!ic al paniculului adipos subcutanat este cunoscut ca o malfunctie micro"asculara si de tesut conjuncti". Celulita nu este o afectiune misteriosa% doar i!noranta celor moti"ati de interese strict materiale a dus la mistificarea acestei afectiuni. -a o sectionare trans"ersala a tesutului cubcutanat "om obser"a structura total diferita dntre tesutul subcutanat al femeii si cel al barbatului. +om obser"a diferenta dispo itiei fibrelor tesutului conjuncti" de la ni"elui hipodermului la barbat si femeie. astfel acesti saculeti conjuncti"i ce au rolul de a incapsula celulele adipoase au o dispo itie perpendiculara pe derm la femeie si o insertie pe dia!onala la suprafata dermului la barbat% prin hipertrofierea celulelor !rasoase aceste matrice conjuncti"e se deformea a diferit la cele doua sexe aparand efectul de deni"elare doar in ca ul femeilor unde tensiunea pe fibrele conjuncti"e este mai mare datorita dispo itie anatomice. Aceasta tensiune la ni"elul sacilor conjuncti"i determina si un blocaj in resorbtia limfei prin comprimarea excesi"a a colectoarelor si precolectoarelor limfatice acestea capata un traiect nere!ulat% aceste modificari fac ca celulita sa fie considerata ca o afectiune micro"asculara-conjuncti"ala cu e"olutie scleroasa. Prin hipertrofierea acestot celule !rasoase% in unele ca uri se pot produce si comprimari la ni"elul terminatiilor ner"oase libere atra!and dupa sine si aparitia unor forme dureroase de celulita. Dupa aspectul si consistenta te!umentului se deosebesc trei forme de celulita? -celulita compacta care este dura are aspect !ranulomatos poate fi dureroasa la palpare@ -celulita edematoasa care are o consistenta pastoasa cu nodo itati si aspect pufos@ -celulita moale buretoasa se asocia a cu hipotrofie musculara si cu "er!eturi.

Vergeturile repre inta al doilea dia!nostic din estetica ce beneficia a de efectele drenajului limfatic manual. Acestea sunt le iuni cutanate cu aspect de striuri aparute ca o consecinta a slabirii tesutului elastic al pielii. ,le pot fi ro sau "iolacee daca sunt recente sau alb-sidefii cand sunt mai "echi. In !eneral se instalea a in perioadele de schimbari homranale cum sunt? pubertatea% sarcina% menopau a. Aceasta inseamna ca fluctuatia

!reutatii corpului influentea a structura tisulara jucand un important rol in aparitia acestor le iuni. Fibrele de cola!en si de elastina responsabile de elasticitatea pielii isi pierd cu totul aceasta calitate. &esutul nu mai are timp sa se adapte e noii forme a corpului. Acest fenomen apare frec"ent in perioada adolescentei% atunci cand datorita cresterii pielea #crapa$. +er!eturile se locali ea a pe flancuri si uneori pe umeri in ca ul adolescentilor. -a femeii o crestere a estro!enilor constituie principala cau a a sclero arii fibrelor elastice si de reticulina si aceasta se intimpla in principal in cadrul sarcinii. Prin mobili area limfei de la ni"elul tesutului subcutanat% metabolismul la ni"elul celular este restabilit% o cantitate mare de toxine este mobili ata catre circulatia sistemica si catre releele !an!lionare unde sunt distruse. Compresia asupra terminatiilor ner"oase libere este sca uta astfel sca and si fenomenul dureros al celulitei% se indepartea a ionii de calciu de la ni"elul dermului% acestia au fost mobili ati de pe fibrele de elastina si reticulina pe care le ri!idi a sca and astfel elasticitatea tesutului re ultand pre"enirea "er!eturilor% se creste imunitatea locala% se scade inflamatia din tesutul cutanat% implicit se creste numarul limfocitelor si monocitelor care consuma si lipidele dislocate din straturile hipodermului. Sca and compresia dintre derm si hipoderm se scade si !radul de tensionare al fibrelor elastice din derm. Sustinem acest tip de tratament in dia!nosticele de mai sus si ne re er"am dreptul de a nu accepta tratametele "iolente adresate in acest moment in cele doua dia!nostice. Suntem de acord cu masajul tonifiant ce are rolul de a combate hipotrofiile musculare% nu incurajam efectuarea unor tehnici de masaj dure pentru stratul cutanat% aceste mane"re dure nu produc decat suferinta tesuturilor si aparitia unor complicatii mai !ra"e. Aparitia hematoamelor in urma masajelor dure nu semnalea a decat o !reseala "oluntara indreptata impotri"a celor ce apelea a cu buna credinta la ser"iciile maseurului. Aane"rele dure adresate tesuturilor superficiale adica pielii in !eneral pot produce pe lan!a hematoame si seroame adica ruperea unor "ase limfatice% aceste traumatisme intir ie si mai mult circulatia limfatica mentinand astfel una din cau ele aparitie "er!eturilor si celulitei. Aplicarea corecta a mane"relor de drenaj limfatic manual trebuie insotita si de o dieta adec"ata% practicarea unor exercitii aerobe si purtarea unor haine adec"ate. &oate aceste detalii contribuie la mentinerea unei stari de sanatate a te!umetului si nu numai.