Sunteți pe pagina 1din 20

DIAGNOSTIC POZITIV ENZIMATIC

In urma necrozei miocardice se elibereaza din


celule o multitudine de enzime de citoliza ,dar si
mioglobina,fragmente de
miozina,microelemente.
Concentratia serica a produsilor de citoliza
miocardica este,in general,paralela cu intinderea
necrozei,in timp ce alte constante biologice se
modifica in raport cu reactia catecalominica si
raspunsul inflamator.

Markerii de leziune miocardica au
concentratii crescute in ser in necrozele de
diverse etiologii ,atat in infarctul miocardic
acut cat si in alte afectiuni cardiace.
Este necesara excluderea altor cauze de
necroza miocardica precum
miocardita,trombembolism pulmonar ,disectie
de aorta insuficienta cardiaca
congestiva,insuficienta renala,pancreatita
acuta.
Au valoare diagnostica deosebita troponina
(atat forma T cat si I),CK-MB ,mai putin
mioglobina in contextul semnelor clinice de
ischemie miocardica.
Nu se recomanda determinarea CK
total,ALAT,ASAT sau LDH din cauza lipsei de
specificitate.

Dozarea markerilor de necroza trebuie efectuata
la minim 4-6 ore in cazul troponinei T si I ,3-4 ore
in cazul mioglobinei,6-9 ore in cazul CK-MB.
Persistenta cresterii troponinelor serice dureza 10
zile in cazul Tn-I si 14 zile pentru Tn-T de la
debutul infarctului miocardic,72 ore pentru CK-
MB.
Cresterea valorilor CK-MB este de 10-20 ori titrul
normal,in timp ce troponinele cresc de peste 20
ori valorile nivelului de referinta.
Trebuie precizat faptul dei prezena
biomarkerilor este esenial pentru
diagnosticul pacienilor cu IMA, n
condiiile existenei unor modificri ECG
diagnostice pentru STEMI i a unui tablou
clinic de ischemie, rezultatul determinrilor
biomarkerilor serici nu trebuie ateptat pentru
a iniia terapia de reperfuzie.

Troponinelecardiace.
n prezent biomarkerii preferai pentru depistarea necrozei miocardice
sunt troponinele cardiace T i I, care au specificitate miocardic
aproape absolut i sensibilitate nalt, distingnd cu acuratee o
leziune muscular miocardic de una scheletic i reflectnd chiar
zone microscopice de necroz miocardic.
Mai multe studii au confirmat valoarea diagnostic a noilor teste
cantitative de detectare a nivelului TnT i I, motiv pentru care
evaluarea nivelului lor seric st astzi n centrul algoritmului de
diagnostic al IMA.
Probe de sange pentru masurarea troponinei ar trebui recoltate la
prima prezentare (de cele mai multe ori la cateva ore de la deb.utul
simptomelor) si la 69 ore mai tarziu.
Pot fi necesare si probe aditionale intre a 12-a si a
24-a ora daca valorile intiale nu au fost crescute si
suspiciunea clinica de IMA este inalta.
O valoare crescut a troponinei cardiace n absenta
semnelor clinice de ischemie trebuie s conduc la
cutarea altor cauze de cretere a acestui
biomarker: miocarditele, disecia de aorta,
trombembolismul pulmonar, cardiomiopatia
hipertrofica,boala valvulara aoritica,boli infiltrative
cu afectare cardiacai,insuficien cardiac
congestiv, tulburri de ritm, sau patologi
extracardiac: insuficiena renal, boli
neurologice acute, pacieni aflai n stare critic,
arsuri.

Izoenzimele creatinkinazei
Dac dozarea troponinei nu este disponibil,
cea mai bun alternativ pentru diagnosticul
IMA este dozarea izoenzimei MB a
creatinkinazei (CK-MB),


CK-MB crete i n cazul altor injurii miocardice:
miocardite,traumatism, stri de oc, manevre invazive:
cateterism cardiac,chirurgie cardiac.



Comparand eficacitatea celor 2 metode larg folosite pentru
detectia necrozei miocardice (troponinele miocardice versus
CK-MB) trebuie subliniat faptul ca folosirea troponinelor
cardiace poate detecta prezenta unei necroze miocardice sub
limita de detectie a CK-MB.

Mioglobina.
Aceast protein este eliberat rapid n snge
de la nivelul celuIelor miocardice afectate i
poate fi detectat n ser in cteva ore de la
debutul IMA. Nivelul maxim n ser este atins mai
rapid dect n cazul celorlali biomarkeri,
revenind la valori normale n primele 24 de ore.
Lipsa ei de specificitate i
durata scurt a creterii sale fac ca valoarea
pentru diagnosticul lMA s fie limitat.
ALTE PROBE BIOLOGICE
La pacienii cu STEMI pot fi prezente numeroase
modificri ale probelor biologice, unele n contextul
reactiei inflamatorii i hipercatecolaminemiei, non-
diagnostice pentru lMA, dar a cror cunoatere
este important pentru a evita stabilirea unor
diagnostice eronate a altor afeciuni.

Hiperglicemia, cu valori moderat crescute (n
jur de 150 mg/dl) poate fi prezent n
primele 24-48 de ore i uneori persist
cteva zile. O cretere peste aceste valori
sau o cretere persistent pot fi observate
n cazul pacienilor la care IMA demasc
un diabet zaharat latent.
Determinarea lipidelor serice poate releva
rezultate eronate din cauza a numeroi factori
care pot influena valoarea lor momentul
spitalizarii pentru STEMI.Trigliceridele serice
cresc n contextul administrrii intravenoase
de glucoz. a decubitului prelungit,valorile
colesterolului total i HDL colesterolului scad
mult dup primele 24-48 de ore de
spitalizare, deci valorile lor trebuie msurate
ct mai devreme n cursul STEMI sau
apreciate ca valoare real mai trziu n cursul
evoluiei.
Leucocitoza apare de obicei in primele 2 ore de la
debutul durerii i atinge o valoare maxim la 2
- 4 zile de la momentul
producerii STEMI (ajungnd la valori de
12000-15000/mmc sau mai rar chiar pn la
20000 /mmc), cu revenirea la valori normale n
prima sptmn .Se datoreaz att reaciei
inflamatorii care nsotete STEMI ct i
hipercatecolaminemiei,
Viteza de sedimentare a hematiilor (VSH)
este de obicei normala la prezentare dar
creste in 24-48 ore ,atingand maximul in 4-5
zile de la debut.
Poate sa ramana crescuta cateva saptamani de
la debutul STEMI.
Cresterea VSH-lui nu se coreleaza cu
dimensiunea infarctului sau cu prognosticul.
Se mai pot nregistra n primele zile de la
producerea STEMI creteri ale hematocritului,
fibrinogenului (care poate scdea ns
foarte mult n caz de fibrinoliz),creterea
proteinei C reactive (ale crei valori serice se
coreleaz cu aspectul angiografc al leziunii
coronariene i cu riscul de producere a
insuficienei cardiace post-infarct).