- Au 4, eant1 =

-'6aw LINf,FA
* G'*;c: 2r" t **
_..c.;-, lJ =
,

Limfa este un lichid transparent. incolor. care circul[ prin vasele qi ganglionii limfatici,,precum 9i
in,spafiile intercelulare, mediind schimbul de substanle tntre sdnge qi lesuturi.
T,imfa se formeazd ca un lichid interstilial care.p[trunde'in vasele iimfatice prin filtrare, trecAnd
cel pulin printr-.un ganglion lirnfatic inainte sd se verse in singe la nivelul venei subclaviculare. Limfa
circul[ de la {esuturi la s6nge, prelu6nd deqeurile. Organismul uman are in jur de 1,5 L de limffi.
Limfa are aceeapi compozilie cu a plasmei sangvine. Confine leucocite, gi in special limfocite, ins6
nu contine trombocite sau eritrocite. Lirnfa conline api (aprox. 95oA). proteine, gr[sirni, siruri rninerale
(Cl-, Na*, K*, Mg'*, Cu'*), produqi de degradare. Limfa conline un procent mai mare de grisimi fa!6 de
cel din sAnge, dar mai puline proteine.
Dupd trecerea prin ganglionii limfatici, limfa se imbog[feqte cu proteine, mai ales imunoglobuline,
gi celule, in special leucocite. 99% din celulele limfei sunt leucocite.
in fi,rnc1ie de lesutul drenat, compozilia limfei difer[:
. limfa care provine din intestin este mai bogatfl in lipide qi are un aspect l[ptos;
. Iim1'a din ficat este bogatd in enzime gi proteinel
. limfa care provine din glandele endocrine este bogat[ in hormoni.
Circuiafia,limfei, spre doosebire de cea a sOngelui. este o circulalie unic6, ea se produce in sens
conkar forlei gravita{ionale qi este determinatd de urrn[torii factori:
. Inima;
. Travaliul perelilor vaselor lirnfatice:
. Travaliul perefilor venelor.
Circulalia limfaticd are o vitezd mic6 de curgere. Limfa se indreaptfl chtre inim6, prin sistemul
limfatic- care se varsd in final in sistemul venos de la baza gAtului. Sangele circula in direclie opus[
limfei.
Spre deosebire de circulalia venoas[, circula]ia limfatici funclioneaza frr[ a fi pompat[, Aceasta e
pus[ in miqcare de contracfiile muqchilor scheletici. Contracfiile mugchilor netezi, situali in perefii
cmalelmlimfaticq f*oivw*rcvirsarea finaH a limfei in circulatia veneasS- Din aeeasti cauzil ea nu se
scurge la fel de rr$t ; t"pia * sdngele.
Rolut limfei
. translioiIlipidele absorbite din intestinul sublire;
. dreneazd excesul de lichide la nivelul fesuturilor interstiliale, astt-el cd blocarea drenajului limfatic,
care se poate intAlni de exemplu in anumite turnori poate determina aparilia edemeior in zona respectiv[;
. dreneazd o parte din protcincle extravazate din capilare:
, rol in detoxifierea lesuturilor prin preluarea diverselor toxine;
. are rol foarte important in apdrarea antiinfeclioasd a organismului, datoritl ganglionilor limfatici,
care produc imunoglobuline.
Sistemul limfatic conline vase limfatice, ganglioni qi organele limfoide repartizale in diverse
regiuni ale corpului. Are un rol esenlial in transportul gi distribulia antigenelor, anticorpilor gi a celulelor
imunocompetente.
Sistemul iimfatic are multe funclii esenliale comune cu sistemul sanguin. Cele doud sisteme
participi activ la homeostazie qi echilibrul mediului intem. Ele reprezin b o modalitate de transport al
principiiior nutritive qi al degeurilor dintr-un loo al organismului intr-altul. Ambele dispun de mecanisrne
de ap[rare impotriva infecfiilor.
Func{ia prirnari a sistemului limfatic este de a colecta iichidul proteic interstilial, care rezulti prin
extravazarea continufl la nirrelul capilarelor sanguine qi de a-l readuce in sistemul vasr:ular sanguin,
menlindnd astfel eonstanfa volumului plasmei sanguine eirculante.
La originea sistemului limfatic se glsesc capilarele limfatice. Confluenla oapilarelor lirnfatice
formeazi vase rnai mari, previzute crl numeroase valve bicuspide ce impiedicl curgerea gravitalionali a
lirnfei. inveligul muscular al vaselor limfatice manifesth contraclii ritmice intrinsece, care genereazd o
presiune de ca{iva mm Hg, favorizdnd circulatia limfei. i