Glandele paratiroide
- glandele paratiroide sup: origine in a patra punga branhiala, localizate posterior de polul superior al tiroidei
- glandele paratiroide inf: deriva ca si timusul din a treia punga branhiala si migreaza caudal impreuna cu acesta pina la
diferite nivele: intratiroidian, polul inferior al tiroidei, in timus, mediastinal.
- in mod obisnuit indivizii au 4 glande paratiroide care au fiecare aprox 40 mg si 5/0,5 mm
- localizarea preoperatorie a glandelor paratiroide anormale (adenom sau hiperplazie) poate fi o problema extrem de dificila,
la care contribuie dimensiunile mici, numarul variabil si mai ales localizarea variabila
- desi localizarea poate fi variabila, ea este previzibila, daca tinem cont de datele embriologice.
Celula paratiroidiana prezinta o ierarhizare a raspunsurilor adaptative la hipocalcemie
- in hipocalcemia acuta PTH este secretat in secunde din veziculele Senzorul de Ca in celula paratiroidiana
secretorii prefomate, prin exocitoza
- tot un raspuns rapid (minute) este reducerea degradarii intracelulare a
PTH
- dupa citeva ore de hipocalcemie apare cresterea expresiei genei PTH.
- daca hipocalcemia dureaza mai mult de citeva zile, atunci se produce
proliferarea celulelor paratiroidiene.
Importanta functionala a CaSR a fost stabilita prin
- identificarea de mutatii care inactiveaza senzorul la pacientii cu:
hipercalcemie hipocalciurica familiala (FHH) si hiperparatiroidism primar
neonatal sever;
- mutatiile care activeaza senzorul produc hipoparatiroidisme congenitale;
- recent au fost sintetizati activatori ai CaSR, denumiti calcimimetice, ca si
antagonisti ai acestuia, calcilitice, utilizati terapeutic
Actiunile PTH: h hipercalcemiant prin actiunile sale directe pe rinichi si os si indirecte pe intestin.
- pe rinichi
- ↑reabsorbtiei Ca, ↓ reabsorbtiei fosfatilor
- ↑sintezei calcitriolului (1alfa hidroxilarea 25hidroxi-vitaminei D, ultima etapa in sinteza calcitriolului).
- pe os: clasic - hormon rezorbtiv.
- stimuleaza si rezorbtia si formarea osoasa in fct de doza, cale si mai ales mod de administrare:
- continuu → domina efectul asupra rezorbtiei osoase → efect net = eliberarea Ca din oase si reducerea masei
osoase, mai ales corticale;
- adm sc, zilnica in doze mici de PTH intact → crestere neta a masei osoase, mai ales trabeculare.
- stimuleaza rezorbtia osoasa prin cresterea raportului RANKL/OPG.
Pierderea osoasa odata cu varsta: formare osoasa redusa Osteoblastele controleaza remodelarea osoasa prin
RANKL / OPG
Vitamina D
- hormon steroid, actiunile sale fiind mediate de 1,25 (OH) 2D3 = calcitriol
- 2 tipuri: - ergocalciferolul (D2) – produs din ergosterolul iradiat din plante;
- colecalciferolul (D3) – provine din iradierea (UV) a 7 dehidrocolesterolului în tegumente.
- pentru a deveni activã, vitamina D suferã 2 hidroxilãri:
- ficat – 250HD, indicator al depozitelor de vitamina D, dar care nu este biologic activã; masurarea concentratiei serice a
25OHD este considerata indicatorul cel mai fidel al statusului nutritional al vitaminei D.
- rinichi - 1,25 (OH)2D3 - are toate actiunile biologice dar nu reflectã depozitarea de vitamina D.
- actiunea fiziologica majora = mentinerea calcemiei la
un nivel fiziologic acceptabil necesar desfasurarii unor
variate functii metabolice, semnalizarii intracelulare si
activitatii neuromusculare.
- calcitriolul interactioneaza cu receptorul sau din
intestinul subtire → inducerea unui canal de calciu
epitelial si a unor proteine de transport intracelular al
calciului (calbindina D, calmodulina, etc.) → calcitriolul
stimuleaza absorbtia calciului (mai ales in duoden) si
fosfatilor (jejun si ileon).
-alta actiune fiziologica majora a calcitriolului este
mentinerea unui produs calciu-fosfor in circulatie
suprasaturat in conditii normale, ceea ce determina
mineralizarea pasiva a osteoidului produs de
osteoblaste.
Calcitonina
- peptid de 32 aa secretat de celulele “C” ale tiroidei
(derivate din creasta neurala).
- principala actiune biologica: inhiba rezorbtia osoasa
osteoclastica → poate avea un efect hipocalcemiant’ dar
numai in situatiile in care turn-overul osos este crescut
- celelalte actiuni care i-au fost atribuite sunt mai degraba efecte farmacologice.
- dat efectelor sale, anti-rezorbtiv si analgezic, calcitonina este utilizata in tratamentul osteoporozei de postmenopauza.
Hiperparatiroidismul primar
- def: sindrom caracterizat prin hipersecretia de PTH în absenta stimulãrii antecedente prin hipocalcemie.
- HPP este o hipercalcemie cu PTH crescut sau nesupresat avand o expresie clinica care merge de la o hipercalcemie
asimptomatica pana la forme clinic severe (osteitis fibrosa chistica)
Etiologie
- adenom solitar - 80%; adenomul paratiroidian este o colectie de celule principale incojurata de o margine de tesut normal
- hiperplazia celor patru glande paratiroide – 15-20%; poate fi sporadica sau o componenta a sindroamelor de neoplazie
endocrina multipla I si II.
- carcinom paratiroidian -< 1%. Ca si in cazul altor malignitati endocrine, prezenta mitozelor, a invaziei capsulare si
vasculare nu sunt decisive pentru diagnostic, certitudinea fiind data de prezenta metastazelor.
- endocrinopatie frecventa, incidenta variind intre 1 la 500 femei si 1 la 2000 barbati
Forme clinice
1. HIPERPARATIROIDISMUL PRIMAR CLASIC
- simptomele hiperparatiroidismului primar sever sunt consecinta hipercalcemiei si afectarii renale si osoase
- simptomele hipercalcemiei severe sunt de obicei gastrointestinale, renale si neurologice : astenie fizică, letargie, anorexie,
greaţă, dureri abdominale, poliurie, polidipsie; aritmiile cardiace pot fi prezente, de obicei bradiaritmii sau blocuri.
- afectarea osoasa clasica = osteitis fibrosa chistica → consecinta cresterii generalizate a rezorbtiei osoase osteoclastice asociata
cu transformarea fibrovasculara a maduvei osoase si cresterea activitatii osteoblastice.
- aspectele radiografice includ:
- demineralizarea generalizata a osului cu îngrosarea paternului trabecular;
- rezorbtia subperiostala caracteristica, mai des evidenta la falangele mâinii; poate progresa pâna la rezorbtia corticala;
- chistele osoase, de obicei multiple, în regiunea medulara centrala a diafizelor metacarpienelor, coaste sau pelvis si care
respecta periostul;
Osteitis fibrosa chistica
- ostoclastoame sau “tumori brune” alcatuite din osteoclaste multinucleate (“celule gigante”) celule stromale si matrice,
localizate frecvent la nivelul mandibulei, oaselor lungi si coastelor si fracturi patologice.
- craniul prezinta leziuni osteolitice mici care realizeaza aspectul de “sare si piper” sau “craniu mâncat de molii”.
- radiografiile dentare releva eroziuni sau disparitia laminei dura prin rezorbtie subperiostala.
- din punct de vedere clinic aceste modificari produc dureri si deformari osoase.
Manifestarile renale includ
- nefrolitiaza calcica recidivanta, nefrocalcinoza si anomalii functionale, care merg de la scaderea capacitatii de concentrare
a urinii pâna la insuficienta renala cronica.
- simptomele asociate sunt durerea în flanc recidivanta, poliuria si polidipsia.
Alte manifestari clasice de hiperparatiroidism primar sever sunt: calcificarile conjunctivale, keratopatia în banda,
hipertensiunea, simptomele gastrointestinale (anorexie, greata, voma, constipatie dureri abdominale), ulcer, pancreatita acuta
sau cronica. Asocierea cu ulcer, pancreatita si HTA este considerata controversata.
Manifestari neuropsihiatrice care se coreleaza slab cu nivelele calcemiei: astenie, fatigabilitate, apatie, depresie si chiar psihoza.
De asemenea, uneori este prezent un sindrom neuromuscular care consta din: deficitul muscular proximal, atrofie musculara,
fasciculatii ale limbii, hiperactivitatea reflexelor; testarea EMG arata ca leziunile sunt de tip neuropatic.
Diagnostic
- diagnosticul hiperparatiroidismului primar se bazeaza pe teste de laborator;
- conditiile cheie sunt hipercalcemia si PTH ↑
- fosforul seric: de obicei la limita inf a normalului sau net scazut, iar fosfataza alcalina este crescuta la pacientii cu afectare
osoasa importanta.
- markerii biochimici ai turn-overului osos sunt mult crescuti
- calciuria este crescuta la 30-40% din pacienti.
- unii pacienti prezinta o usoara acidoza hipercloremica
- concentratiile serice ale calcitriolului sunt crescute la unii pacienti
- concentratiile 25OHD sunt adesea la limita inferioara a normalului, ceea ce poate atenua nivelul hipercalcemiei.
Greutatea adenomului se coreleaza invers cu nivelele serice
Localizarea preoperatorie a tesutului paratiroidian anormal ale 25 OHD
- desi un chirurg experimentat gaseste paratiroidele anormale
mai frecvent (peste 95%) decit mijloacele imagistice, acestea se
practica de rutina chiar si inainte de prima interventie;
- mijloacele de localizare sunt obligatorii dupã ce prima
explorare chirurgicalã a fost ineficientã si atunci cind se
planifica o paratiroidectomie minim invaziva;
- echografie de înaltã rezolutie 60- 70%, in localizarile cervicale
- CT/RMN – de obicei utile in localizarile traheoesofagiene si
mediastinale- 60- 70%;
- scintigramã - substractia thaliu - technetiu 50%
- Tc 99 m sestamibi > 95% (MIBI + SPECT)
- intraoperator – PTH rapid
Hipercalcemia acută
- hipercalcemia acută, severă (calcemie mai mare de 15 mg/dl) este o urgenţă medicală.
- idicaţia pentru terapia de urgenţă este dictată mai ales de prezenţa simptomelor de hipercalcemie, decât de nivelul absolut
al calcemiei. Cel mai adesea pacienţii devin simptomatici la calcemii mai mari de 12mg/dl, deşi la cei cu hipercalcemii cronice
pragul ar putea fi mai ridicat.
Clinic: hiperCa severa se manifesta de obicei GI, renal si neurologic : astenie fizică, letargie, anorexie, greaţă, dureri abdominale,
poliurie, polidipsie; aritmiile cardiace pot fi prezente, de obicei bradiaritmii sau blocuri.
Tratament
• rehidratarea bolnavului - necesară de la valori ale calcemiei peste 12 mg/dl
- 2-4 l/zi ser fiziologic; administrarea de sare stimulează excreţia urinară a Ca.
- deshidratarea, accentuată de vomă/poliurie conduce la scăderea RFG, ceea ce scade calciuria si natriureza.
- rehidratarea iniţială, urmată de administrarea de diuretice de ansă nu este eficace în zilele următoare decât dacă s-a
administrat de asemenea un antirezorbtiv puternic.
• medicamente care inhibă rezorbţia osoasă:
- bifosfonaţii administraţi iv inhibă rapid rezorbţia osoasă şi reprezintă tratamentul de elecţie al hipercalcemiei severe
produse prin acest mecanism; cel mai adesea sunt utilizaţi pamidronatul şi zoledronatul.
- pamidronatul: - adm: piv lent (2-4 ore), în volum mic (250 ml ser), în doză unică de 60 - 90 mg
- efectele se menţin timp de 1- 2 săptămâni şi sunt evidente după 2 zile;
- posibile efecte adverse: hipofosfatemia, hipomagneziemia, iritaţie locală, simptome “ flu- like”
- calcitonina: inhibă direct funcţia osteoclastică, este utilizată pentru un control iniţial mai rapid (câteva ore) . Se
utilizează doze de 4-8 UI/kg sc la 6-12 ore; efect analgezic la pacienţi cu fracturi sau metastaze.
Hipocalcemia
- hipocalcemia este o problema clinica relativ frecventa si este definita ca un nivel seric scazut al calcemiei totale sau ionice.
- Ca seric corectat (mg/dl) = Ca total(mg/dl) + 0,8 (4 – albumina in g/dl)
- exista patru categorii mari de cauze de hipocalcemie:
- hipoparatiroidismul,
- anomalii ale metabolismului vitamiei D,
- metabolism anormal al magneziului
- factori multipli (pancreatita, septicemie, boli acute severe).
Clinica hipocalcemiei
- variabila si dependenta de durata, severitatea si bruschetea instalarii hipocalcemiei
- simptomele sunt cel mai adesea consecinta cresterii excitabilitatii neuromusculare: crampe si spasme musculare, parestezii
periorale si ale extremitatilor, iar, mai ales la copii, manifesterile pot fi severe, bronhospam, laringospasm si convulsii.
- alte manifestari sunt complicatii ale hipocalcemiei cronice din hipoparatiroidismele congenitale:
– cataracta prematura,
– pseudotumor cerebri,
– calcificari in ganglionii bazali,
– anomalii cardiace ( prelungirea intervalului QT, insuficienta cardiaca).
Hipoparatiroidismele
- pot fi congenitale sau dobindite, dar o clasificare mai utila din punct de vedere clinic este abordarea fiziopatologica.
• distructia sau indepartarea tesutului paratiroidian - hipoparatiroidisme dobandite
- rezerva secretorie paratiroidiana este foarte mare, o singura glanda fiind suficienta pt. a acoperi fiziologia.
- indepartarea inadvertenta este mai rara decit leziunile ireversibile ale vascularizatiei, de obicei dupa tiroidectomii
totale, paratiroidectomii pt. hiperplazie sau multiple reinterventii pt adenoame nelocalizate imagistic, disectia radicala
a gitului pt unele cancere cervicale.
- distructia autoimuna poate fi izolata sau componenta a sindromului poliglandular autoimun tip 1.
- depunerea de metale grele: fier ( hemocromatoza), cupru ( boala Wilson).
- iradierea, rar externa si de asemenea rar dupa iod radioactiv
- infiltrarea metastatica, situatie de asemenea rara.
• diminuarea reversibila a secretiei si actiunii PTH
- depletia sau excesul de magneziu pot produce hipocalcemie prin inducerea unui hipoparatiroidism functional,
reversibil dupa corectia statusului magneziului.
- de asemenea Mg poata activa CaSR, având drept consecinta reducerea reversibila a secretiei PTH.
• hipoparatiroidisme congenitale
a. agenezia paratiroidiana. Sindromul Di George (absenta congenitala a timusului si paratiroidelor) afecteza 1 din 4000
noi nascuti vii.
b. disgenezii paratiroidiene, prin: mutatii in gena pre-proPTH (hipoparatiroidism izolat); mutatii in genomul
mitocondrial si in genele unor factori de transcriptie (hipoparatiroidism familial).
c. activarea constitutiva a CaSR produce una din cele mai frecvente situatii de hipoparatiroidism congenital, manifestat
ca hipocalcemie autosomal dominanta.
d. sindroamele de rezistenta la actiunile PTH (pseudohipoparatiroidisme) - Diagnosticul se stabileste in prezenta
hipocalcemiei cu hiperfosfatemie, PTH intact crescut si status normal al vitaminei D (deficit si rezistenta excluse).
Diagnostic
- anamneza poate sugera cauza hipocalcemiei: antecedente de chirurgie cervicala, istoricul familial, asocierea cu alte
endocrinopatii autoimune sau imunodeficiente, etc.
- examenul clinic - semne Chvostek si Trousseau.
- evaluarea paraclinica
- calcemia totala corectata scazuta
- fosforul seric crescut sau la limita superioara
- PTH intact scazut sau inadecvat normal
- magneziu seric scazut sau normal
- 25- hidroxi vitamina D - esential pt a exclude deficitul si insuficienta vitaminei D, situatie in care PTH seric
poate fi crescut (hiperparatiroidism secundar); in deficitul clasic (25OHD sub 10 ng/ml) fosfatemia este ↓
- calciurie
- teste genetice pt etiologie
Tratament
- obiectivul: controlul simptomelor si minimizarea complicatiilor, ceea ce inseamna mentinerea calcemiei la limita inferioara
a normalului si o calciurie cit mai aproape de normal.
- principiile tratamentului:
- urgenta tratamentului si calea de administrare(iv vs oral) sunt dictate mai ales de natura si severitatea simptomelor
(convulsii, laringospasm, bronhospasm, insuficienta cardiaca) chiar daca calcemia este moderat redusa (7 – 8 mg/dl)
- efect tranzitor si adesea este nevoie de perfuzii cu calciu si cu monitorizarea frecventa a calcemiei.
- tipuri
- tratament de urgenta: calciu gluconat 1g iv; sau 1-2 g in perfuzie cu glucoza 5% cu monitorizare clinica si EKG.
- tratament cronic - calciu elementar cel putin 2-3 g/zi, in trei prize
- vitamina D si analogi activi; se prefera calcitriol (0,25 – 1 mcg) o data sau de doua ori pe zi, sau
alfacalcidol (0,5 – 2 mcg).
- monitorizare
- calcemia, fosforemia si creatinina se masoara saptaminal, apoi lunar pina la stabilizare
- calciuria se masoara la 6 luni pt a evita hipercalciuria.
- revenirea la principiul substitutiei
• Hipoparatiroidismul este una din rarele situatii in care deficitul hormonal nu este corectat pe principiul
substitutiei. Tratamentul conventional cu analogi activi ai vitaminei D si calciu nu corecteaza reabsobtia
tubulara a calciului (dependenta de PTH). In consecinta, hipercalciuria cronica produce leziuni renale
ireversibile si insuficienta renala. Studii recente au demonstrat ca utilizarea PTH 1-34 recombinant, sc de doua
ori/zi sau pompa, controleaza calcemia si calciuria.