Transmiterea sinaptica

Prof. dr. farm. Simona Negres

SINAPSA - istoric

 1897 - Sherrington introduce denumirea de

"sinapsă" - locul de contact dintre doi neuroni.
 Santiago Ramón y Cajal a adus la începutul
secolului argumente pentru întreruperea
sistemului nervos la nivelul acestor sinapse.
 1921 - a fost dovedită existența mediatorilor
chimici de către Otto Loewi.
 1954 - marcant pentru istoria sinapsei, deoarece
George Emil Palade (românul care a luat premiul
Nobel), a studiat ultrastructura sinaptică cu
microscopul electronic.
Sinapse chimice

 Majoritatea sinapselor de la nivelul

sistemului nervos

 Se realizeaza prin intermediul neuronilor

 Implica prezenta neuromediatorilor

chimici: ACH, NA, ADR, DA, GABA etc
Neuron – unitatea morfofunctionala a
sistemului nervos

 Corp celular ce
contine: nucleu,
ribozomi,
mitocondrii etc.

 Prelungiri:
dendrite, axon
Neuron - proprietati

 EXCITABILITATEA -
capacitatea materiei vii de a
raspunde prin manifestari
specifice la actiunea stimulilor

 CONDUCTIBILITATEA -
capacitatea de
autopropagare a influxului
nervos prin axon spre alt
neuron sau spre efector
Componentele sinapsei chimice

 Componenta
presinaptica cu :
membrana presinaptica,
vezicule cu neuromediatori,
receptori presinaptici
(modulatori)
 Componenta
postsinaptica cu :
membrana postsinaptica,
receptori postsinaptici
(efectori)
 Fanta sinaptica –
spatiu capilar intre cele 2
membrane
Etapele transmiterii sinaptice- Suportul fizico-chimic al
excibilitatii si al conductibilitatii este potentialul electric
membranar.

 Potential electric membranar - potentialul

electric apare ca o consencinta a repartitiei inegale
a ionilor (Na+,K+,Ca2+,Cl- etc.) de o parte si de alta
a membranei celulare neuronale (neurilema) care
prezinta permeabilitate selectiva (teoria Julius
Berstein)
Potential electric

 In conditii de repaus (cand nu actioneaza nici un

stimul), neurilema este pozitiva pe fata externa si
negativa pe cea interna.Intre cele doua fete exista
o diferenta de potential de 70 mV numita potential
de repaus (se noteaza in mod conventional -70 mV)

 In timpul potentialului de repaus, membrana este

permeabila pentru K+ si impermeabila pentru
Na+.
Potential electric

 Aplicarea unui stimul cu intensitatea prag

determina depolizarea membranei datorita
cresterii permeabilitatii ei pentru Na+.
 Membrana devine negativa la exterior si
pozitiva la interior.
 Diferenta de potential devine 35 mV si se
numeste potential de actiune (PA).
Potential de actiune
Potential de actiune

 PA se autopropaga (in mod conventional, se noteaza +35

mV).
 Transmiterea depolarizarii de-a lungul fibrei nervoase
constituie influxul nervos.
 Depolarizarea se propaga pas cu pas de-a lungul axonului,
prin intermediul circuitelor locale (fluxuri circulare sau curentii
lui Hermann).
 In axonii cu teaca de mielina , influxul nervos se propaga
saltatoriu de la o strangulatie Ranvier la alta.
 Ulterior are loc o repolarizare a neurilemei (scaderea
permabilitatii pentru Na+) si se restabileste echilibrul ionic intial.
Etapele transmiterii sinaptice

 1. Depolarizarea
membranei
presinaptice
 2. Migrarea
veziculelor cu
neuromediatori
 3. Exocitoza
neuromediatorilor in
fanta sinaptica
Etapele transmiterii sinaptice
 4. Cuplarea neuromediatorilor cu
receptorii postsinaptici –
depolarizarea membranei
postsinaptice cu aparitia unui efect

 5. Cuplarea neuromediatorilor cu
receptorii presinaptici (autoreglarea
concentratiei din fanta sinaptica)

 6. Recaptarea neuromediatorilor in
celula presinaptica

 7. Metabolizarea neuromediatorilor
in fanta sinaptica sau in celula
presinaptica
Sinapse electrice - Jonctiune de tip
gap

 Spatiul jonctional sinaptic are 2-4 nm

 Trecerea ionilor de la o celula la alta se face
prin canale ionice voltaj dependente
intercelulare, denumite CONEXONI
 Sinapsa este BIDIRECTIONALA
 FRECVENT aceste sinapse se intalnesc in
TESUTUL MUSCULAR NETED SI
MIOCARDIC
Sinapse electrice - Jonctiune de tip
gap

CONEXONII permit trecerea

moleculelor cu M, de pana la 900 Da.
Sinapse jonctionale
Arc reflex Somatic

 Un singur neuron
aferent
 Un singur neuron
eferent care
influenţează
activitatea
aparatului
locomotor
Arc reflex vegetativ

Un singur
neuron
aferent

2 neuroni
eferenţi:
1 neuron
preganglionar,
1 neuron
postganglionar
SISTEMUL NERVOS VEGETATIV – influenţează activitatea
ORGANELOR şi SISTEMELOR în mod ANTAGONIST

Simpatic – fibre
rosii

Parasimpatic –
fibre verzi
Fiecare organ are inervatie dubla, simpatica si
parasimpatica
Efectele activarii
simpatice
Efectele activarii
parasimpatice
Intre cele 2 sisteme [S/PS]
exista un echilibru perfect.

Ruperea echilibrului
se defineste cu
termenul de
distonie
neurovegetativa
Va multumesc pentru atentie!