REFERAT MASAJ – DRENAJ

LIMFATIC

1
Cuprins
Sistemul limfatic.................................................................................................................................................... 3
Limfa ................................................................................................................................................................. 3
Anatomia sistemului limfatic ............................................................................................................................ 3
Fiziologia sistemului limatic .................................................................................................................................. 6

Rolurile circulaţiei limfatice .............................................................................................................................. 7

Zona axilara (Axila)................................................................................................................................................ 8
Zona inghinala ..................................................................................................................................................... 10
Canalul inghinal............................................................................................................................................... 10
Continutul canalului inghinal: ......................................................................................................................... 11
Continutul trigonului femural: ........................................................................................................................ 11

Regiunea poplitee ............................................................................................................................................... 13

Evaluarea clinica ................................................................................................................................................. 14
Semnificația clinică ......................................................................................................................................... 14
Bibliografie .......................................................................................................................................................... 15

2
Sistemul limfatic
Limfa
Limfa se defineşte ca fiind un lichid transparent sau alb-gălbui ce este transportat prin
intermediul sistemului limfatic (vasele limfatice, ganglionii limfatici şi spaţiile intercelulare)
având drept scop circulaţia unei mari varietăţi de substanţe ȋntre ţesuturi şi sistemul sanguin

Anatomia sistemului limfatic

Sistemul limfatic este alcătuit din:
• Un sistem complex de capilare ce colectează limfa de la diferite organe şi ţesuturi;
• Un sistem elaborat de vase ce colecteză şi conduc limfa de la nivelul capilarelor la
nivelul venelor gâtului şi anume: la nivelul confluării dintre vena jugulară internă stângă şi
subclaviculara stângă pentru ductul toracic şi confluarea dintre vena jugulară internă
dreaptă şi subclaviculara dreaptă pentru ductul limfatic drept;
• Organe limfoide şi noduli (ganglioni) limfatici ce sunt localizaţi pe traiectul vaselor
colectoare şi au drept scop filtrarea limfei şi ȋmbogăţirea ei cu limfocite. 1

Sistemul limfatic ajuta organismul sa lupte impotriva agentilor infectiosi. Este alcatuit din
urmatoarele elemente:
- limfa, un lichid translucid
- vase limfatice, transportoarea ale limfei
- structuri si organe care contin tesut limfatic (organele limfatice sunt organe
parenchimatoase alcatuite cu precadere din tesut limfoid)
- celule: limfocite, celule care apartin sistemului fagocitar mononuclear, granulocite si APC
(celule prezentaatoare de antigen).

1
http://anatomie.romedic.ro/limfa

3
Limfa este responsabila de asigurarea circulatiei in intregul organism a anumitor
nutrienti indispensabili celulelor, precum lipidele, repartizarea limfocitelor si eliminarea
rezidurilor celulare. La nivelul intestinului subtire, poarta denumirea de chil, avand un
aspect laptos datorat absorbtiei grasimilor. Un adult are aproximativ 3 L de limfa in
organism. Limfa este un lichid incolor alcatuit majoritar (95%) din apa si format din lichidul
interstitial care este prezent in spatiile intercelulare.

Tesutul limfatic este un tesut conjunctiv reticular specializat, avand in compoenenta sa un

numar mare de limfocite. Acesta este inalnit cu predilectie la nivelul cailor respiratorii, in

4
tubul digestiv, in ganglionii limfatici, splina, maduva osoasa rosie s.a.
Reteaua de vase limfatice2
Pentru a circula in organism, limfa foloseste o retea de vase paralele cu venele, al caror
diametru creste progresiv. In functie de calibrul lor, se diferentiaza:
1. Capilare
- sunt cele mai mici vase ale retelei limfatice, avand dimensiuni microscopice
- sunt localizate in intreg organismul cu exceptia creierului, oaselor, fanerelor si ochilor.
- reprezinta o cale de acces a lichidului interstitial dar si a proteinelor, bacteriilor, virusurilor,
deseurilor celulare, celulelor cancerigene s.a.
- sunt o extremitate „in fund de sac” si sunt prevazute cu numeroase valve mici care
impiedica refluxul limfei.
2. Vase colectoare
- sunt formate din fuzionarea capilarelor
- sunt analoage venelor
- se diferentiaza vase colectoare superficiale (insotesc venele omonine) si vase colectoare
profunde : ale trunchiului, ale sistemului digestiv (insotesc arterele omonime) .
3. Trunchiuri limfatice
- sunt formate din fuzionarea vaselor colectoare mari.
- se disting:
a) trunchi lombar stang/ drept, care dreneaza membrele inferioare, rinichii, glandele
suprarenale, bazinul si peretele abdominal.
b) trunchi intestinal : acesta dreneaza stomacul, pancreasul, intestinul, splina si o parte din
ficat
c) trunchiul bronho-mediastinal: stang/ drept, dreneaza inima, peretele toracic si plamanii.
d) trunchiul jugular:stang/drept, dreneaza capul si gatul
e) trunchiul subclavicular: stang si drept, dreneaza membrele superioare.
4. Canale limfatice
- prin intermediul trunchiurilor limfatice, limfa este colectata in doua vase mari, numite:
a) canal toracic: are o lungime de aproximativ 40 cm si se formeaza la nivelul vertebrei
lombare 2 printr-o dilatatie care poarta denumirea de cisterna Piquet.
- are traseu ascendent in torace, indreptandu-se catre baza gatului si varsandu-se apoi in
vena subclaviculara stanga.
- dreneaza partea stanga a capului, gatului si toracelui, membrul superior stang si toate
partilecorpului situate sub coaste.
b) canal limfatic drept are o lungime de aproximativ 1 cm si este localizat la baza gatului,
varsandu-se in vena subclaviculara dreapta si in vena jugulara interna.

2
http://anatomie.romedic.ro/sistemul-limfatic

5
- dreneaza partea dreapta a capului, a gatului, toracelui si membrul superior drept.
Organele limfatice:
a) timusul: este un organ limfoid primar si are o structura limfoepiteliala.Prezinta la exterior
o capsula care trimite septuri care impart timusul in lobuli. Acestor lobuli li se descrie o zona
periferica (corticala) si o zona centrala (medulara) .
In lobulul timic se gasesc timocite, care sunt precursori ai limfocitelor T.
Timusul este sediul maturarii limfocitelor T care se produce in doua etape: selectia pozitiva
(supravietuiesc celulele capabile sa recunoasca antigenele proprii organismului) si selectia
negativa (supravietuiesc doar timocitele care nu reactioneaza impotriva propriilor antigene).
b) ganglionii limfatici: vasele limfatici merg catreganglionii limfatici. Acestia sunt structuri
mici, avand forma de bob de fasole, cu lungimea de 1-25 mm.
Sunt in numar de aproximativ 600, dintre care o parte sunt ganglioni superficiali (cei mai
voluminosi sunt localizati in regiunile inghinala, axilara, la nivelul gatului) si ganglioni
profunzi (localizati la nivelul bazinului, plamanilor, de-a lungul aortei) .
Rolul ganglionilor este de a filtra limfa, evitand in acest del patrunderea in sange si
circularea in organism a bacteriilor, celulelor cancerigene si altor agenti infectiosi self sau
non-self. De asemenea, ganglionii reprezinta centre de producere si depozitare a
limfocitelor, leucocitelor, monocitelor, toate acestea fiind implicate in apararea imunitara a
organismului.
Structural, ganglionii sunt alcatuiti dintr-o capsula conjunctiva la exterior, o zona medulara
(situata central) si una corticala (situata periferic) .
c) splina: este cel mai mare organ limfoid secundar din intregul organism. Splina prezinta la
exterior o capsula care trimite septuri spre interior, care insa nu compartimenteaza organul.
Splina este impartita in pulpa alba (teaca limfoida periarteriala si foliculi limfoizi splenici) si
pulpa rosie (cordoane celulare Billroth)
- splina nu are circulatie limfatica
d) MALT (tesut limfoid asociat mucoaselor) : este alcatuit din:
- amigdale
- placi Peyer
- apendice
In principiu MALT e alcatuit din foliculi secundari agregati, localizati in submucoasa tractului
digestiv, respirator si urogenital.

Fiziologia sistemului limatic

Sistemul limfatic reprezintă o modalitate alternativă de transport a lichidului de la nivelul
interstiţiului la nivelul sistemului sanguin. Prin intermediul limfei sunt transportate proteine şi
particule mari de la nivelul spaţiului tisular. Acest circuit al proteinelor din interstiţiu la nivelul

6
sistemului sanguin este foarte important, absenţa lui determinând rapid decesul.
Limfa se formează din lichidul interstitial şi circulă prin vasele limfatice. Lichidul interstitial
conţineproteine ȋn concentraţie de aproximativ 2 g/dl, ȋnsă există şi variaţii ȋn funcţie de
ţesut: la nivelul ficatuluiconcentraţia proteinelor putând să ajungă şi la 6 g/dl, iar la nivel
intestinal la 3-4 g/dl.
Prin intermediul sistemului limfatic se absoarbe cea mai mare cantitate de substanţe
nutritive de la nivelul tractului gastrointestinal.
Circulaţia limfatică este răspândită asemenea arborelui sanguin ȋn ȋntreg organismul, toate
ţesuturile prezentând canale limfatice speciale ce au drept scop drenajul lichidului ȋn exces
de la nivelul sapţiului interstiţial. Există câteva excepţii reprezentate de porţiunea
superficială a pielii, endomisiului muscular, sistemul osos şi sistemul nervos central, la
nivelul cărora limfaticele sunt absente. La acest nivel funcţia canalelor limfatice este
preluată de nişte ducte mai speciale ce poartă denumirea de perilimfatice (la nivelul lor va
circula lichidul interstitial). Lichidul va drena ulterior la nivelul vaselor limfatice, iar ȋn cazul
sistemului nervos central, lichidul va drena la nivelul lichidului cefalorahidian şi prin
intermediul acestuia la nivelul sistemului sanguin.
Toate limfaticele din porţiunea inferioară a corpului vor drena la nivelul ductului toracic,
acesta ajungând ulterior să ajungă la nivelul sistemului sanguin venos la nivelul intersecţiei
dintre vena jugulară internă stângă şi vena subclaviculară stângă.
Ȋn ceea ce priveşte porţiunea cefalică stângă, anumite regiuni toracice şi membrul superior
stâng, limfaticele vor drena la nivelul ductului toracic.
Pentru porţiunea cefalică şi cervicală dreaptă, membrul superior drept şi anumite porţiuni
toracice drepte, limfa va drena la nivelul ductului limfatic drept ce se va vărsa ȋn sistemul
sanguin venos, la nivelul intersecţiei dintre vena jugulară internă dreaptă şi vena
subclaviculară drepată.
Ductul toracic transportă aproximativ 120 ml de limfă pe oră, ceea ce reprezintă pentru
ȋntreaga zi aproximativ 2-3 litri.

Există anumiţi factori ce influenţează debitul limfatic şi anume:

• Presiunea hidrostatică interstiţială - determină cresterea de 10 ori a debitului limfatic la
valori cuprinse ȋntre -6,3 mmHg şi zero;
• Presiunea sângelui capilar;
• Presiunea oncotică a plasmei;
• Presiunea oncotică interstiţială;
• Permeabilitatea capilară.

Rolurile circulaţiei limfatice

Circulaţia limfatică realizează drenajul lichidului interstiţial, reglând presiunea interstiţială şi
recuperând totodată proteinele, menţinând astfel o concentraţie scăzută ȋn interstiţiu a

7
proteinelor. Funcţia principală a sistemului limfatic este de a readuce ȋn circulaţie excesul
de lichid interstitial şi de a transporta particulele de mari dimensiuni din interstiţiu ȋn sânge.
Ȋn ceea ce priveşte sistemul limfatic de la nivel intestinal, la acest nivel capilarele limfatice
joacă un rol esenţial ȋn absorbţia nutrimentelor, ȋn special al lipidelor. De fapt, cele două
funcţii pricipale şi anume drenarea lichidului interstiţial şi recuperarea proteinelor se
ȋntrepătrund, o presiune oncotică scăzută ȋn intestiţiu limitând fluidul ȋn exces filtrat prin
intermediul capilarelor sanguine ce ar trebui să ajungă tot la nivelul circulaţiei sanguine prin
sistemul limfatic.

Zona axilara (Axila)3

Regiunea axilara este o structura piramidala situata intre peretele lateral toracic si baza bratului. Regiunea
axilara prezinta o baza, patru pereti si un varf:
- peretele anterior este reprezentat de piele, tesut adipos subcutanat, fascia superificala si muschii
pectoral mare si pectoral mic.
- peretele posterior este format din muschiul subscapular, muschiul rotund mare si muschiul latisimus
dorsi.
- peretele lateral este format din fata mediala a arterei scapulohumerale, fata mediala a humerusului
si muschiul coracobrahial
- peretele medial este format din peretele lateral toracic impreuna cu muschiul dintat anterior.
- baza axilei are o forma concava datorita ligamentului suspensor al axilei care se insera pe tegumentul
de la acest nivel. Acest ligament provine din fascia clavicoracopectoroaxilara.
- varful axilei este situat intre unghiul dintre clavicula si prima coasta. Acesta este impartit de tendonul
muschiului scalen anterior in doua portiuni: una antero-mediala prin care trece vena subclavie si
trunchiul venos limfatic subclavicular si una postero-laterala la nivelul careia se gaseste artera
subclavie cu trunchiurile plexului brahial.

Continutul axilei:
- manunchiul vasculo-nervos principal,
- trei manunchiuri vasculo-nervoase secundare,
- ganglioni limfatici,
- tesut adipos.

Manunchiul vasculo-nervos principal este format din artera axilara, antero-medial de ea vena axilara si
fasciculul plexului brahial. Medial de vena axilara se afla nervul cutanat brahial si nervul cutanat antebrahial
medial. Intre artera si vena se localizeaza nervul ulnar. Posterior de artera sunt situati nervii radial si axilar iar
lateral de artera se localizeaza nervul musculocutan si nervul median.
Manunchiul vasculo-nervos secundar postero-inferior este format din artera subscapulara, nervii
subscapulari (superior si inferior, cu doua ramuri: circumflexa a scapulei si toracodorsala) si nervul toracodorsal
anterior de artera. Manunchiul vasculo-nervos secundar lateral alcatuit din nervul radial si artera cirumflexa
humerala anterioara si posterioara. Manunchiul vasculo-nervos secundar medial este alcatuit in artera
toracica suprema, toracoacromiala, toracia laterala, nervul pectoral lateral, nervul pectoral medial si nervul
toracic lung.

3
http://anatomie.romedic.ro/zona-axilara

8
Ganglionii limfatici axilari. Dreneaza limfa din toate cele cinci cadrane ale sanului. Sunt organizati in mai multe
grupe:
- grupul lateral: ganglionii din acest grup sunt situati medial de vena axilara, pe peretele lateral al axilei si
dreneaza limfa de la nivelul membrului sperior. De la nivelul lor limfa merge catre ganglionii axilari centrali si
apicali.
- grupul medial: la nivelul marginii inferioare a muschiului pectoral, pe traiectul vaselor toracice laterale.
Ganglionii de la acest niveldreneaza limfa de la peretele antero-medial al toracelui, deasupra omibilicului si de
la regiunea mamara. De la nivelul lor, limfa dreneaza central si apical.
- grupul posterior: pe traiectul vaselor subscapulare si la randul lor dreneaza catre ganglionii centrali si apicali.
La nivelul acestui grup ajunge limfa de la nivelul trunchiului posterior pana la nivelul crestei iliace.
- grupul ganglionar central: acest grup este localizat in corpul adipos al axilei si dreneaza limfa de la primele
trei statii ganglionare si de la nivelul lor limfa ajunge la nivelul ganglionilor apicali.
- ganglionii apicali sunt localizati in varful axilei si dreneaza limfa din grupurile ganglionare lateral, medial,
posterior, anterior si central. De la nivelul acestor ganglioni apicali, pleaca trei-patru trunchiuri limfatice
subclaviculare care vor drena pe partea dreapta in ductul limfatic drept si pe partea stanga in canalul toracic.

Liniile CONVENTIONALE DE ORIENTARE • -linia mediana anterioara-inters. mjl. sternului • -linia sternala-
coincide cu marg. sternala • -linia parasternala- e sit. la o dist. egala intre liniile sternala si medioclaviculara •
-linia medioclaviculara-intersect. mijl. claviculei • -linia axilara medie • -linia mediana posterioara • -linia
vertebrala-coresp. apofiz. transverse ale verteb • -linia paravertebrala • -linia scapulara-trece prin unghiul inf.
al omoplatului4

4
http://usmf.md/wp-content/uploads/2013/05/Prelegere%20rom%20Torace%20apr%202013.pdf

9
Zona inghinala5
Zona inghinala este situata la intersectia dintre membrele inferioare si trunchi in partea
anterioara. La acest nivel se gaseste canalul inghinal, canalul femural si se
descrie trigonul femural.

Canalul inghinal
Are traiect la nivelul peretelui antero-inferior al peretelui abdominal si este traversat de
funiculul spermatic la barbat si ligamentul rotund al uterului la femeie.

Canalul inghinal prezinta doua orificii si patru pereti:

1. peretele superior este reprezentat de marginea inferioara a muschiului oblic intern,
muschiul transvers abdominal si ligamentul conjunct (fibre din muschiul oblic intern si
transvers abdominal care se insera pe tuberculul pubic).
2. peretele inferior: reprezentat de ligamentul inghinal in doua treimi mediale ale sale
(avand forma de jgheab) si ligamentul lacunar Gimbernat.
3. peretele anterior: aponevroza muschiului oblic extern si fascia sa superficiala
4. peretele posterior: fascia transversalis intarita de urmatoarele ligamente impartite in:
a) grupul medial: cuprinde ligamentul reflex Colles, tendonul conjunct si ligamentul Henle
(fibre provenite din muschiul transvers abdominal si muschiul drept abdominal care se
insera pe tuberculul pubic).
b) grupul lateral: ligamentul interfoveolar Hesselbach delimiteaza medial orificiul medial
profund si are raporturi posterior cu vasele epigastrice posterioare.

Peretele posterior este cel mai slab perete al sau, pe aici protruzeaza viscerele
abdominale, la nivelul lui avem o zona numita trigonul Hesselbach delimitat astfel:
- medial : este delimitat de marginea laterala muschiului drept abdominal
- inferior: delimitat de ligamentul inghinal
- superior este limitat de marginea inferioara a muschiului transvers abdominal.

Orificiul profund al canalului inghinal este situat la 1-2 cm superior de ligamentul

inghinal, este ovalar si are diametrul mare vertical. Are 1,5 cm diametru si reprezinta un
orificiu in fascia transversalis de fapt.

Orificiul inghinal sperficial are un diametru de 2-2, 5 cm si are aspect ovalar. Se

proiecteaza supero-lateral de tuberculul pubic si are axul mare paralel cu fibrele muschiului
oblic extern. Se palpeaza supero-lateral de tuberculul pubic cu degetul introdus prin scrot.

5
http://anatomie.romedic.ro/zona-inghinala

10
Continutul canalului inghinal:
- la femei: acesta cuprinde ligamentul rotund al uterului, ramura genitala din nervul genito-
femural.
- la barbati: elementele funiculului spermatic, artera testiculara, plexul venos pampiliform si
artera deferentiala. Toate elementele sunt invelite de tecile funiculului spermatic: fascia
spermatica interna care provine din fascia transversalis, muschiul cremaster cu fascia sa
care provine din muschiul transvers abdominal si muschiul oblic intern, fascia spermatica
externa care provine din aponevroza muschiului oblic extern si ea acopera funiculul
spermatic de la nivelul orificiul inghinal superficial inainte.
Tot in interiorul canalului inghinal, dar in afara funiculului se afla nervul iliohipogastric,
nervul ilioinghinal si ramura genitala din nervul genito-femural.
Trigonul femural este delimitat superior de ligamentul inghinal, infero-lateral de muschiul
croitor iar infero-medial de muschiul adductor lung. Aria trigonului femural este reprezentata
lateral de muschiul iliopsoas care se insera pe trohanterul mic iar medial de muschiul
pectineu.

Continutul trigonului femural:

- trigonul femural este acoperit de fascia cribroasa (ciuruita) care este o portiune a fasciei
lata
a) elementele superificiale:
- vena safena mare care are traiect ascendent la acest nivel apoi dexcrie o curba pentru a
se varsa in vena femurala (crosa venei safene) si la acest nivel vena safena mare strabate
fascia cribroasa printr-un orificiu numit fosa ovala.
- ganglionii limfatici inghinali superficiali
- nervul femural cutanat lateral
- ramuri cutanate anterioare ale nervului femural
b) elementele profunde:
- manunchiul vasculo-nervos femural: superior este artera pe linia de mijloc, vena medial de
artera iar nervul este lateral de artera. Inferior: vena femurala ajunge posterior de artera, ea
incrucisand artera pe fata posterioara dinspre supero-medial spre infero-lateral, nervul
safen, care continua traiectul nervului femural incruciseaza artera pe fata anterioara dinspre
supero-lateral spre infero-medial.
- ganglionii limfatici inghinali profunzi care sunt situati in special medial de vena femurala
catre inelul femural. Un ganglion limfatic este localizat chiar in interiroul inelului, acest
ganglion numindu-se Cloquet.
- ramuri ale arterei femurale si ale venei femurale

11
Este o regiune topografică situată la partea superioară a lojei anterioare a coapsei, de aspect triunghiular, cu
baza situată superior.6
Delimitarea trigonului femural
superior = ligamentul inghinal
medial = marginea laterală a m.adductor lung
lateral = marginea medială a m.m croitor
profund, podeaua trigonului femural este formată astfel:
lateral : m.iliopsoas (trece spre insertia pe trohanterul mic femural)
medial : m.pectineu (întins de la osul coxal la linia de trifurcaţie superioară mijlocie a liniei aspre a
femurului)
La nivelul trigonului femural fascia lata ia numele de fascie cribriformă deoarece este străbătută de
numeroase elemente vasculare şi nervoase superficiale.
Faţă de fascia cribriformă conţinutul trigonului femural poate fi sistematizat astfel:
Planul superficial = cuprinde:
ramurile superficiale ale arterei femurale
vv.superficiale care drenează în crosa v.safene mari
ganglioni limfatici inghinali superficiali
rr.cutanate din nervul femural
r.femurală a n.genitofemural (inervează tegumentul superior al trigonului femural)
Planul profund, care conţine:
nervul femural şi ramurile acestuia
artera femurală din care se desprind:
rr.superficiale
a.femurală profundă
vena femurală
gg.limfatici inghinali profunzi
Conţinutul trigonului femural
Nervul femural:
este cuprins în planul profund al trigonului femural
imediat sub lig.inghinal se împarte în ramuri:
rr.cutanate anterioare (la tegumentul anterior şi infero-medial al coapsei)
rr.musculare (la mm. cvadriceps femural, pectineu, adductor lung şi croitor)
n.safen : cea mai lungă r.senzitivă a n.femural; inervează tegumentul medial al gambei şi tegumentul
medial al piciorului, până la haluce
A.femurală: situată medial de n.femural, profund de fascia cribriformă, în jgheabul muscular dintre
mm.pectineu şi iliopsoas; are medial v.femurală

6
http://www.oocities.org/athens/stage/2599/Descriere/descriere.html

12
Rr.superficiale ale a.femurale perforează fascia cribriformă şi devin superficiale faţă de aceasta, trecând
spre teritoriile de distribuţie:
a.epigastrică superficială = se îndreaptă supero-medial; trece anterior de lig.inghinal pentru a vasculariza
peretele abdominal anterior
aa.ruşinoase externe (superioară şi inferioară) = vascularizează organele genitale externe
a.circumflexă iliacă superficială = se îndreaptă superficial, în lungul lig.inghinal (inferior de acesta) spre
spina iliacă antero-superioară; vascularizează regiunile traversate
A.femurală profundă:
la nivelul trigonului femural se desprinde de pe faţa postero-laterală a arterei femurale
la coapsă trimite următoarele ramuri:
a.circumflexă femurală laterală
a.circumflexă femurală medială
aa.perforante (trec în loja posterioară a coapsei) (aa.circumflexe femurale şi, eventual, prima a.perforantă
corespund trigonului Scarpa)
Vena femurală, care primeşte ca tributare:
vena safenă mare:
este vena superficială medială a membrului inferior
la nivelul trigonului femural străbate fascia cribriformă prin hiatusul venei safene mari şi se varsă în vena
femurală
porţiunea arcuită terminală a venei safene mari se numeşte crosa venei safene mari
în crosa venei safene mari se varsă venele superficiale care au însoţit ramurile superficiale ale arterei
femurale (vv. epigastrică inferioară, circumflexă iliacă superficială, rusinoase externe)
crosa venei safene mari este încadrată superior şi inferior de către aa.ruşinoase externe superioară si,
respectiv, inferioară
vena femurală profundă
Gg.limfatici inghinali superficiali şi profunzi:
gg.limfatici inghinali superficiali sunt situaţi superficial fasciei cribriforme; Quenu îi împarte în patru
grupuri printr-un sistem de 2 linii convenţionale intersectate perpendicular prin crosa safenei mari
gg.limfatici inghinali profunzi sunt 2-3 limfoganglioni situati profund fasciei cribriforme, în lungul venei
femurale (constant poate fi găsit ganglionul Cloquet-Rosenmuller, la nivelul lacunei vasculare).

Regiunea poplitee
Reg. posterioara a genunchilui – (regiunea poplitee). Forma sa difera de pozitia gambei. Cand
gamba este in extensie este convexa si axul longitudinal este cel vertical = pozitie operatorie. Daca
gamba este flectata se transforma intr-o escavatie = pozitia de explorare chimica.

Stratigrafie:

a) pielea – fina si mobila

13
b) planul subcutanat - contine tesut cellular adipos, de grosime variabila si in acesta avem
elementele: vena safena mica(ext), aici devine profunda si se varsa in vena poplitee.

c) fascia genunchiului

d) planul profund – fosa poplitee, este o escavatie de forma de romb. Peretii superiori sunt formati
de tendoanele biceps femural si semitendinos, iar cei inferiori de capetele lat. si medial al m.
gastrocnemian.Profund este m. popliteu. Continutul fosei poplitee este reprez. de nv. ischiadic care la
nivel unghilui superior se bifurca in ramurile sale terminale: nv. peronier profund si nv. tibial. Avem
si artera poplitee care continua artera femurala si coboara vertical. In vena poplitee se varsa vena
safena mica.

Evaluarea clinica
Semnificația clinică7
Studiul drenajului limfatic al diferitelor organe este important în diagnosticul, prognosticul și
tratamentul cancerului. Sistemul limfatic, datorită proximității sale fizice cu principalele țesuturi ale
corpului, este responsabil pentru transportul celulelor canceroase între diferite părți ale corpului într-
un proces denumit metastază. Ganglionii limfatici implicați pot captura aceste celule canceroase.
Dacă aceștia nu sunt eficienți în distrugerea celulelor canceroase, ganglionii pot devenii locuri ale
tumorilor secundare.

La examinarea clinică a unui pacient, evaluarea nodulilor limfatici este un pas esenţial, ce
nu trebuie omis niciodată. Ȋnainte de a se realiza examinarea fizică propriu-zisă, pacientul
va fi ȋntrebat dacă a observat apariţia unei proeminenţe (umflături), dacă aceasta este
localizată unilateral sau bilateral, dacă „umflătura” respectivă este eritematoasă (roşie),
dură, dureroasă sau mobilă. Totodată pacientul va fi ȋntrebat de patologia inflamatorie
prezentă recent sau alte patologii asociate. De asemenea este esenţial ca pacientul să fie
ȋntrebat dacă a efectuat biopsii ȋn trecut, prezenţa acestora putând indica antecedente
personale de neoplasm.8
La examenul nodulilor limfatici se palpează toate grupele ganglionare pentru a se putea
identifica o adenopatie extinsă (dacă aceasta există) sau adenopatiile localizate la nivelul
unor anumite arii. Palparea se realizează pe grupe limfatice, prin mişcări circulare şi
verificând mobilitatea pe planurile superficiale şi profunde. Orice modificare a dimensiunii,
consistenţei, prezenţa durerii sau a eritemului se va nota ȋn fişa pacientului. De asemenea,
ȋn cadrul examnului clinic se va palpa şi percuta splina. La copii, trebuie identificată
hiperplazia limfoidă fiziologică, ce nu are semnificaţie patologică, la palpare, nodulii
hipertrofiaţi având diametrul de aproximativ de 3 mm, ȋn special la nivelul regiunii occipitală
şi axilară, şi de 1 cm la nivelul regiunilor cervicală şi inghinală

7
https://ro.wikipedia.org/wiki/Sistem_limfatic#Ganglionii_limfatici_(nodulii_limfatici)
8
http://anatomie.romedic.ro/limfa

14
Se vor palpa grupele ganglionare ȋn următoarea ordine:
• Nodulii occipitali;
• Nodulii retroauriculari şi preauriculari;
• Nodulii submaxilari şi submandibulari;
• Nodulii cervicali superifciali anteriori şi posteriori;
• Nodulii supra şi subclaviculari;
• Nodulii axilari şi subscapulari;
• Nodulii epitrohleari;
• Nodulii inghinali superficiali superiori şi inferiori;
• Nodulii poplitei.

Bibliografie
1. http://anatomie.romedic.ro/limfa
2. http://anatomie.romedic.ro/sistemul-limfatic
3. http://anatomie.romedic.ro/zona-axilara
4. http://usmf.md/wp-content/uploads/2013/05/Prelegere%20rom%20Torace%20apr%202013.pdf
5. http://anatomie.romedic.ro/zona-inghinala
6. http://www.oocities.org/athens/stage/2599/Descriere/descriere.html
7. https://ro.wikipedia.org/wiki/Sistem_limfatic#Ganglionii_limfatici_(nodulii_limfatici)
8. http://anatomie.romedic.ro/limfa

15