Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ganglionii poplitei:
- Ganglionul safen extern – primește colectoarele satelite ale venei safene externe,
provenind de la treimea posterioară a merginii externe a piciorului, de la partea externă a
călcâiului și de la fața posterioară a gambei.
- Ganglionul tibial anterior – se găsește la nivelul membranei interosoase, deci
subaponevrotic.
Ganglionii iliaci și lomboaortici
Lanțurile iliace constituie releul obligatoriu prin care limfa, venind de la membrele
inferioare se varsă în canalul toracic.
Ganglionii iliaci se împart în trei lanțuri:
lanțul extern – pe marginea externa a arterelor iliace, primitivă și externă, având
tendința sa se insinueze între psoas și arteră;
lanțul mijlociu – este plasat înăuntrul arterei iliace externe, pe fața anterointernă a
venei. Se continuă în spatele arterei iliace primitive;
lanțul intern – se naște în spatele parții interne a arcadei crurale și se continuă de-a
lungul arterei iliace interne.
Lanțurile iliace primesc și trunchiurile care drenează majoritatea viscerelor pelviene.
Lanțurile ganglionare lomboaortice se împart în patru grupe care prelungesc lanțurile ilio-
pelvine. Din plexul lomboaortic se desprind două trunchiuri lombare care, prin reunirea lor
supra- sau subdiafragmatic, formează canalul toracic. Dacă confluentul este subdiafragmatic, el
primește trunchiul limfatic intestinal care drenează chilul absorbit la nivelul intestinului subțire.
Limfaticele capului si ale gatului
Cercul ganglionar pericervical – cuprinde:
a. grupul occipital profund – situat sub unghiul postero-superior al mușchiului
sternocleidomastoidian și pe țesutul fibrotendinos care acoperă linia occipitală superioară între
inserțiile SCM și trapezului; primește limfaticele din porțiunea occipitală a pielii păroase a
capului.
b. grupul mastoidian – situat la capătul proximal al sternocleidomastoidianului; primește
limfaticele feței posterioare ale pavilionului urechii și a teritoriului parietal al pielii păroase a
capului.
c. grupul parotidian – se subdivide în trei grupe:
grupul superficial și preauricular;
grupul sub-aponevrotic;
ganglionii intraglandulari.
Grupul parotidian primește limfa din regiunile temporala si frontala a pielii păroase a
capului, de la pleoape, de la rădăcina nasului, de la urechea externa.
d. grupul submaxilar profund – plasat pe marginea inferioară a mandibulei și obrazului; primește
limfa de la pleoapa inferioară, de la nas, obraz, buze, de la gingii și de la planșeul bucal.
e. grupul submentonier – care poate fi profund sau superficial, plasat între cele două părți ale
mușchiului digastric; primește limfa de la menton, de la buza inferioară, de la partea mediană a
gingiei inferioare, de la planșeul bucal și de la vârful limbii.
Grupele laterale profunde ale gâtului (lanțul ganglionar substernomastoidian profund) –
plasat de la mastoidă până la baza gâtului.
Grupul cervical profund juxta-visceral- cuprinde:
a. ganglionii retrofaringieni;
b. ganglionii prelaringieni;
c. ganglionii pretrahleali;
d.ganglionii lanțului recurențial.
Vasele limfatice ale capului și gâtului – merg la ganglionii substernomastoidieni.
Limfaticele trunchiului
1. Limfaticele feței anterioare a trunchiului
Limfaticele fetei anterioare a toracelui (pieptul) – pieptul este drenat pe cale
anterointerna, fără sa treacă prin piramida axilara, direct prin ganglionii aflați deasupra
articulațiilor condrosternale.
Limfaticele abdominale – se îndreaptă sub linia medio-abdominală subombilicală spre
grupele ganglionare inghinale corespunzătoare, adică grupele superointernă și superoexternă.
2. Limfaticele fetei posterioare a trunchiului
Limfaticele feței posterioare a trunchiului se repartizează în două teritorii distincte, delimitate
printr-o linie mai mult sau mai puțin orizontală, care trece deasupra vertebrelor T10- T12.
fața posterioară a toracelui – este drenată spre ganglionii axilari, mai precis spre grupele
subscapulare homolaterale.
limfaticele părții inferioare a spatelui (regiunea lombară până la vertebrele T11-T12) –
drenează limfa spre lanțurile ganglionare inghinale.
Regiunea mediodorsală inferioară este drenată spre plica inghinală homolaterală.
Colectoarele limfatice posterioare devin laterale, pentru a înainta pe fața antero-laterală a
abdomenului spre grupul ganglionar inghinal superoextern.
Patologia sistemului limfatic
Limfedemul – este o disfuncție a sistemului limfatic ce constă în acumularea de limfă în spațiile
interstițiale, ceea ce duce la creșterea dimensiunilor segmentului afectat, cel mai frecvent brațul
sau gambă.
Etiologia și clasificarea limfedemului:
limfedem primar- poate fi prezent la naștere sau se manifestă mai
târziu și nu se i cunosc cauzele;
limfedem secundar – poate apărea în urma unor traumatisme, a
unor intervenții chirurgicale (prin ablația ganglionilor), în urma
radioterapiei sau a unor infecții.
Tablou clinic:
- creșterea dimensiunilor regiunii afectate;
- senzația de „piele strânsă”;
- senzația de greutate la nivelul membrului afectat;
- înțepături, furnicături;
- durere mai mult sau mai puțin importantă, atât local dar și cu
iradiere;
- scurgerea de lichid limfatic la nivelul tegumentului.
Stadializarea edemului:
a. gradul I (spontan reversibil) – edemul apare la presiunea tegumentului și scade la
elevația membrului;
b. gradul II – presiunea degetelor nu lasă godeu. În acest caz se instalează fibroza care
marchează debutul edemațierii membrului.
c. gradul III (elefantiazis) – este ireversibil iar dimensiunile membrului afectat sunt foarte
mari. Țesutul este dur, fibrotic. În acest caz se indică chirurgia de debridare.
Limfedemul secundar apărut la membrul superior sau la cel inferior are în general o
evoluție proximo-distală.
Dacă limfedemul nu este tratat, lichidul bogat în proteine continuă să se acumuleze
ducând la fibrozarea membrului. Acesta devine un mediu de cultură propice pentru dezvoltarea
bacteriilor și apariția secundară a limfangitei.
Drenajul limfatic manual reprezintă acel tip de masaj prin intermediul căruia se asigură
drenarea lichidelor excedentare de la nivel celular, menținând, în același timp, echilibrul hidric al
spațiilor interstițiale și evacuarea deșeurilor provenind din metabolismul celular. La evacuarea
acestor lichide interstițiale participa 2 procese distincte, respectiv captarea limfei realizată de
rețeaua de capilare limfatice și evacuarea, departe de zona infiltrată, a substanțelor preluate în
capilarele limfatice. Captarea este consecința creșterii locale a presiunii tisulare, de aceea, cu cât
va fi mai mare presiunea, cu atât va fi mai mult preluată de capilarele limfatice.
Manevrele specifice drenajului limfatic manual prin care se facilitează procesele de
captare si evacuare a limfei sunt:
Manevra de captare (resorbție) se execută prin deplasarea pielii cu mâna pe planurile
subiacente, dinspre partea sa cubitală (deget 5) spre cea radială (deget 2), brațul efectuând
mișcări de abducție și adducție față de trunchi, presiunea asupra pielii având loc în timpul
abducției.
Manevra de evacuare (de apel), se execută în sens invers față de manevrele de captare,
dinspre radial spre cubital, presiunea executându-se în adducția brațului față de trunchi.
În timp ce manevrele de captare se execută doar acolo unde există infiltrate, respectiv
edeme, urmate de manevrele de apel care vor purta ceea ce s-a captat în cantitate crescută spre
locul de vărsare, manevrele de apel sunt nelipsite din orice tip de drenaj limfatic, fie că este
executat în scop pur terapeutic, fie în scop estetic, deoarece acestea au un dublu rol, evidențiat
experimental, de captare și de evacuare, deschizând, de asemenea, numeroase colectoare
limfatice obișnuit nefuncționale.
Manevre specifice de drenaj limfatic manual
cercurile cu degetele – sunt implicate degetele 2,3,4,5. Cercurile cu degetele sunt
mișcări circulare concentrice realizate apăsând ușor pielea și deplasând-o față de planul profund.
Presiunea realizată pe parcursul acestor manevre este ușoara și progresivă. Mâna se deplasează
fără a freca.
cercurile cu policele – executate exclusiv cu policele în scopul captării sau
evacuării
mișcarea combinată – reprezintă asocierea cercurilor cu degetele cu cercurile cu
policele, acesta din urmă terminând mișcarea începuta de celelalte degete, fie în același sens fie
în sensuri diferite. Trebuie evitată ciupirea pielii între police și celelalte degete.
presiunile „în brățară” – se realizează pe acele zone care pot fi înconjurate de una sau
cele două mâini. Daca presiunile în brățară se aplică din aproape în aproape, de la proximal către
distal, presiunea propriu-zisă merge din amonte în aval, în sensul facilitării resorbției la nivelul
capilarelor și limfaticelor. Mâinile înconjoară segmentul de drenat și presiunile sunt intermitente,
adică faza de presiune urmează fazei de relaxare.
Drenajul manual al ganglionilor limfatici
Drenajul manual al ganglionilor limfatici se execută la fel de blând și prudent ca și
drenajul manual al căilor limfatice. Mâna intră în contact cu pielea prin index. Mâna se așază pe
pielea pacientului, o deprimă și o tensionează în sens proximal. Degetele sunt perpendiculare pe
direcția de evacuare a ganglionilor, adică a vaselor aferente. Mișcarea poate fi realizată cu
ambele mâini suprapuse, fără a fi vorba de creșterea presiunii. Presiunea se exercită cu mâna
aflată deasupra.
Drenajul capului și gâtului - poartă această denumire pentru ca grupurile ganglionare
posterioare, de la baza craniului, drenează limfa din partea occipitală, parietală și temporală a
pielii păroase a capului. Acesta începe de la baza gâtului, de la nivelul ganglionilor
retroclaviculari și urcă pe toate fețele gâtului până la ganglionii mastoidieni și occipitali.
Pompajul ganglionilor va coincide cu manevrele de drenaj (manevre de apel și retur) deoarece
zona este împânzită de ganglioni și de limfatice cu traiect foarte scurt. Acesta va fi executat sub
forma cercurilor cu degetele sau cu policele, orientând limfa spre releul retroclavicular, ultima
stație înainte de vărsare, această manevră influențând și vărsarea limfei în zonele discutate de pe
traiectul venelor subclaviculare.
Protocol 1 – Drenajul capului și gâtului
Poziția pacientului: decubit dorsal, eventual cu o perniță cilindrică sub ceafă
Poziția maseurului: în partea dreapta a pacientului, cu fața spre fața acestuia sau la capul
acestuia, ca pentru masajul cosmetic al feței
1. pompajul ganglionilor retroclaviculari – fiind o zonă mai extinsă și cu roluri majore se
pompează de cel puțin 7 ori, prin cercuri mici cu degetele.
2. drenajul feței anterioare a gâtului- de-a lungul marginii anterioare a SCM și a corpului
acestuia, acționând pe ganglionii grupului substeronomastoidieni (grup lateral profund) și
indirect, pe ganglionii juxta-viscerali.
3. drenajul feței laterale a gâtului- se execută pe marginea postero-lalerala a SCM și parțial pe
marginea anterioară a trapezului superior, până la nivelul ganglionii occipitali, în același mod ca
drenajul feței anterioare a gâtului: de 3 ori mișcarea de apel, de 3 ori mișcarea de retur.
4. pompajul ganglionilor retroclaviculari – de 7 ori
mișcarea de apel începe de la baza gâtului și înaintează pe SCM prin cercuri mici cu
degetele până la nivelul ganglionilor mastoidieni și occipitali, întâlnind locul de inserție pe
occipital al SCM-ului și al trapezului. Se execută de 3 ori, revenind la locul de plecare imediat ce
am ajuns la nivelul ganglionii occipitali;
mișcarea de retur se execută cu aceleași mișcări, presiuni, intensitate, ritm și pe aceeași
regiune ca și mișcarea de apel, doar că se pornește de la baza craniului și se înaintează spre baza
gâtului. Se executa de 3 ori.
Indicațiile drenajului gâtului:
ridurile gâtului;
îmbătrânirea pielii și țesuturilor;
întărirea imunității în sfera ORL.
Drenajul capului și feței – ca și în cazul gâtului, drenarea feței implică automat și
drenajul pielii păroase a capului, respectiv a zonei frontale și temporale, deoarece sunt pompate
grupurile ganglionare parotidiene (drenează regiunea frontală, temporala și periorbitală). În mod
obișnuit, în drenajul limfatic general nu este cuprins și drenajul feței, dar acesta se poate executa
de sine stătător, alături de proceduri cosmetice sau de masajul somatic al feței, în cabinetele de
înfrumusețare, în scopul eliminării cearcănelor și edemelor palpebrale, diminuării ridurilor și
îmbunătățirii condiției pielii sensibile a feței. În acest caz, drenajul feței va fi întotdeauna
precedat de drenajul gâtului, aceasta fiind ordinea firească ținând cont de locul de vărsare a
limfei și teritoriile drenate.
Protocol 2 – Drenajul capului și al feței
Poziția pacientului: decubit dorsal, eventual cu o perniță cilindrică sub ceafă.
Poziția maseurului: la capul pacientului, ca pentru masajul cosmetic al feței.
1. pompajul ganglionilor:
grupul ganglionilor mastoidieni – de 3 ori pompaj dirijat în jos;
grupul ganglionilor occipitali – de 3 ori pompaj dirijat în jos;
grupul ganglionilor submaxilari și submentonieri – de 3 ori pompaj spre lateral, pornind
de la unghiul mandibulei spre menton;
grupul ganglionilor parotidieni – de 3 ori pompaj dirijat spre ureche și spre în jos.
2. drenajul propriu-zis al feței – împarte fața după o linie imaginară ce pornește din unghiul
intern al ochiului și se termină anterior față de ureche:
regiunea mentonieră – manevre de apel către ganglionii mentonieri, cu indexul și
mediusul, pornind de la menton spre buza inferioară – de 3 ori; retur spre menton de 3 ori.
regiunea buzei superioare – manevre de apel spre ganglionii submandibulari, pornind
lateral de menton spre buza superioară până în porțiunea subnazală de 3 ori; retur de 3 ori.
regiunea obrajilor – drenaj spre ganglionii submaxilari, cu indexul și mediusul de la
nivelul marginii mandibulei spre nas și pleoapa inferioară peste obraji, de 3 ori; retur de 3 ori.
drenajul pleoapelor – se desfășoară după traiectul liniei imaginare descrise anterior, de la
ganglionii parotidieni spre unghiul intern al ochilor. Apel de 3 ori; retur de 3 ori.
conturul ochilor- realizează drenarea regiunii periorbitare și se execută cu degetele (fără
police) așezate "în cupă" pe conturul orbitelor, fără însă a presa globii oculari. Se aplică presiune
ușoara cu tendința de a o dirija spre exterior, de 2-3 ori.
drenajul sprâncenelor – se execută ca o ciupire dirijată spre exterior (ganglionii
parotidieni), pornind de la extremitatea externă a sprâncenei spre cea internă.
drenajul regiunii frontale și temporale – de la nivelul zonei preauriculare spre
centrul frunții, străbătând întreaga suprafață și drenând spre ganglionii parotidieni, cu indexul și
mediusul, de 3 ori; retur de 3 ori.
3. manevre finale – se aplică după drenajul feței, înainte de pompajul ganglionar final. Se pot
aplica ambele sau doar una dintre manevre, ambele având același scop: captarea limfei din
conturul feței și dirijarea acesteia spre ganglioni.
manevra îngerului – rădăcinile mâinilor se sprijină pe frunte, pumnul fluctuat la 90 grade
fața de antebraț. Se coboară palmele peste frunte și cu marginea cubitală se inițiază o mișcare de
întindere spre lateral a pielii feței.
acoperișul îngerului – palmele sunt ținute ca un acoperiș deasupra feței; la începutul
manevrei așezăm palmele în poziția descrisă pe fața tracționând spre intern, dirijând astfel limfa
spre grupele ganglionare responsabile.
4. pompajul final al ganglionilor- se execută ca și cel inițial, doar ca se continuă și cu pompajul
simplu al ganglionilor regiunii gâtului terminând cu ganglionii retroclaviculari. Ordinea va fi:
ganglionii parotidieni, ganglionii submaxilari, ganglionii submentonieri, ganglionii mastoidieni,
ganglionii occipitali, ganglionii sternomastoidieni, ganglionii retroclaviculari.
Indicațiile drenajului limfatic al feței:
riduri;
pungi sub ochi;
cearcăne;
edeme palpebrale;
edeme în alte regiuni ale feței;
piele prea uscată/ prea încărcată de sebum.
Protocol 3 – Drenajul pielii păroase a capului
Aceasta regiune poate fi lucrată separat în unele situații care vor fi prezentate în indicații.
Poziția pacientului: așezat cu capul sprijinit anterior
1. pompajul ganglionilor: ganglionii mastoidieni, ganglionii occipitali, ganglionii parotidieni.
2. drenajul propriu-zis – se lucrează pe zone, astfel:
zona posterioaraă– de la nivelul ganglionilor occipitali spre vertex: de 3 ori apel, de 3 ori
retur.
zona postero-laterală – de la nivelul ganglionilor occipitali și mastoidieni pe partea
postero-laterală spre vertex: de 3 ori apel, de 3 ori retur.
zona laterală – de la ganglionii parotidieni spre vertex pe partea laterală a capului: de 3
ori apel, de 3 ori retur.
zona anterioară (frontală) – de la ganglionii parotidieni spre porțiunea anterioară a
capului, pe toată partea acoperită de păr a osului frontal: de 3 ori apel, de 3 ori retur.
3. pompajul final al ganglionilor: ganglionii parotidieni, ganglionii mastoidieni, ganglionii
occipitali, ganglionii sternomastoidieni, ganglionii retroclaviculari.
Indicațiile drenajului limfatic distinct al pielii păroase a capului:
mătreața și piele păroasă cu exces seboreic;
căderea parului;
păr fragil, fără luciu, despicat, care se rupe ușor, dureri ale capului, migrene;
Contraindicații generale
Acestea se limitează, mai ales, la procesele infecțioase grave, dar și la recidivele metastatice care
reprezintă contraindicația cea mai clara în acest moment.