MODULUL II MASAJUL LIMFATIC MANUAL

Anatomia sistemului limfatic

Limfa are rolul de a transporta substanțe nutritive și de a prelua deșeurile celulare.
Aceasta are o compoziție asemănătoare cu plasma sanguină, din care derivă. Aspectul limfei
diferă în funcție de zona în care se găsește (de exemplu, la nivel intestinal, aspectul limfei este
lăptos datorită grăsimilor conținute). Limfa are rol important în imunitatea organismului uman.
Pe lângă deșeuri și toxine, limfa mai transportă și agenți infecțioși bacterieni și virali care sunt
reținuți la nivelul ganglionilor limfatici. Ea intervine în transportul lipidelor absorbite la nivelul
vaselor intestinului subțire.
Sistemul limfatic este alcătuit din:
 vase limfatice
 organe limfatice
 Vasele limfatice duc limfa de la țesuturi spre circulația sanguină. Cele mai mici vase limfatice
sunt capilarele (vasele limfatice inițiale). Acestea se varsă în precolectoare care la rândul lor se
varsă în colectoare. Colectoarele sunt reprezentate de ductul toracic și marea venă limfatică

Ductul (canalul) toracic se formează în dreptul vertebrei L2 și are un traseu ascendent,

de-a lungul coloanei vertebrale, traversând diafragmul prin același orificiu cu aorta. La nivelul
gâtului, ductul toracic se varsă în vena subclavie stângă. Ductul toracic colectează limfa de la
nivelul:
- membrelor inferioare
- abdomenului- hemitoracelui stâng
- membrului superior stâng
- jumătății stângi a extremității cefalice
Marea vena limfatica dreapta (canalul limfatic drept)
se varsă în vena subclavie dreapta și drenează limfa
din:
- membrul superior drept
- hemitoracele drept
- jumătatea dreapta a extremității cefalice.

Organele limfatice sunt împărțite în:

 centrale
 periferice
Organele limfatice centrale sunt:
  timusul -este locul de maturizare al limfocitelor T. Atinge maximul de dezvoltare la
pubertate și apoi involuează prin transformarea țesutului limfatic în țesut adipos. Acesta este
situat în mediastinul antero-superior și prezinta 2 lobi împărțiți în lobuli. Din punct de vedere
histologic, este alcătuit din 2 zone: la periferie se află zona corticală, alcătuită în principal din
limfocite, iar în zona centralî se afla zona medulară, alcătuită din țesut epitelial.
 măduva osoasă – se găsește în interiorul oaselor, în special a celor late (ex. stern, oasele
bazinului). La acest nivel se produce maturizarea limfocitelor B.
 ficatul - îndeplinește rolul de organ limfatic central doar în viată intrauterină și reprezintă
locul unde se realizează diferențierea și maturizarea limfocitelor B.
Organele limfatice periferice sunt:
 ganglionii limfatici – sunt aglomerări celulare de forma rotunjită care se găsesc pe traseul
vaselor limfatice. Au un diametru de 10-15 mm și conțin foliculi limfatici bogați în limfocite. În
organismul uman se găsesc între 400-700 de ganglioni care filtrează și purifică limfa. Aceștia
sunt repartizați într-o rețea profundă (ganglionii din regiunea abdominală, toracală și a gâtului) și
într-o rețea superficială (ganglionii inghinali, occipitali, axilari și cervicali). Din punct de vedere
filogenetic, ganglionii limfatici au o zonă corticală (la periferie) care este locul de proliferare și
diferențiere a limfocitelor B, o zonă paracorticală (zona timodependentă) în care predomina
limfocitele T și o zona medulară (în jurul hilului) alcătuită din limfocite B și T, vase de sânge,
vase limfatice etc.
 splina - este situată în hipocondrul stâng (în etajul abdominal superior). În mod normal
nu este palpabilă decât atunci când dimensiunile acesteia sunt mărite (splenomegalie). La
exterior are o capsulă subțire care transmite septuri conjunctive în interiorul organului. Din punct
de vedere structural și funcțional aceasta are 2 regiuni: pulpa roșie, care conține macrofage și are
rolul de distrugere a hematiilor și pulpa albă, care corespunde foliculilor limfatici și este alcătuită
din limfocite B și T.
 țesuturile limfatice – se găsesc la nivelul mucoasei tubului digestiv, respirator și la
nivelul tegumentului. La nivelul tubului digestiv se găsesc celule imunitare fie diseminate, fie
grupate în foliculi limfatici a căror structură se aseamănă cu cea a ganglionilor și a splinei.
Foliculi limfatici izolați se găsesc la nivelul esofagului, colonului, rectului. La nivelul faringelui,
foliculii sunt organizați în amigdale faringiene.
Circulația limfatica
Circulația limfatică începe în spațiile interstițiale și se terminî în spațiul retroclavicular drept sau
stâng. Circulația limfei se realizează prin următoarele mecanisme:
 propriul mecanism de contracție al vaselor mari limfatice (10-15 contracții/minut);
 presiunea pe vasele limfatice exercitată de forțele externe: contracția musculară,
pulsațiile arteriale, peristaltismul intestinal;
 modificările de presiune intratoracică, pozitive și negative, ce apar în timpul respirației.
Limfaticele și ganglionii membrului superior
1. Limfaticele membrului superior
  Limfatice superficiale – repartizate la suprafața membrelor, mai dense la nivelul
degetelor și pe fața palmară a mâinii. Colectoarele interosoase anterioare și posterioare urcă pe
antebraț, apoi pe braț, colectând limfa adusă prin capilare și se reunesc în final în regiunea
axilară.
 Limfatice profunde – sunt două colectoare radiale profunde la nivelul pumnului care
însoțesc artera radială și se anastomozează la plica cotului. Mai există două colectoare cubitale
profunde care urcă de-a lungul vaselor cubitale până la plica cotului. Colectoarele interosoase
anterioare și posterioare se unesc cu celelalte colectare la nivelul plicii cotului. Din aceste
colectoare ale antebrațului se nasc 2 sau 3 colectoare humerale. Acestea se pot reuni în treimea
mijlocie a cotului cu una sau două ramuri ale ganglionilor epitrohleeni și cu câteva ramuri
musculare.
 2. Ganglionii limfatici ai membrului superior
Ganglioni superficiali:
a. Supraepitrohleeni – 2-3 cm deasupra trohleei.
b. Ganglionii stratului deltopectoral.
c. Grupul toracic (mamar extern) – cuprinde 5 –7 ganglioni lipiți de peretele toracic al
coastelor de la a 2-a la a 6-a. Ei drenează o mare parte a limfaticelor sânului, ale peretelui antero-
lateral al toracelui, ale tegumentelor și mușchilor peretelui abdominal supra-ombilical;
d. Grupul scapular – cuprinde 5 –10 ganglioni aflați de-a lungul venei scapulare inferioare
până la vărsarea acesteia în vena axilara. Ei drenează tegumentele și mușchii peretelui toracic
posterior și ai parții postero-laterale de la baza gâtului. Limfa se varsă apoi în ganglionii
humerali;
e. Grupul central – numără 4-6 ganglioni la care vin colectoarele de la sân. Acest grup este
inclus în grăsimea din partea medie a axilei și își trimite eferentele spre grupul subclavicular;
f. Grupul subclavicular – cuprinde 6-12 ganglioni. El ocupa vârful piramidei axilare deasupra
micului pectoral. Acest grup primește vasele eferente ale altor grupuri, trunchiul superficial
interdeltopectoral și colectoarele superficiale ale glandei mamare.
Ganglioni profunzi- se pot afla de-a lungul arterei radiale, cubitale, interosoase și
humerale.
Ganglioni axilari - majoritatea acestora sunt subaponevrotici, deci profunzi. Puține
limfatice ale membrului superior nu converg spre ganglionii axilari. se găsesc aici grupul
humeral, toracic, scapular, central, subclavicular. Toate vasele colectoare limfatice ale
membrului superior (superficiale sau profunde) ajung la grupul humeral. Colectoarele cele mai
externe ale brațului pot scurtcircuita grupul humeral si comunica direct cu grupul sub- sau
supraclavicular. Grupul humeral numără 5 –7 ganglioni in zona posterointerna a axilei.
Limfaticele si ganglionii membrului inferior
1. Limfaticele membrului inferior
 Colectoarele superficiale satelite ale safenei interne – merg spre colectoarele inghinale.
 Colectoarele superficiale ale safanei externe – merg spre ganglionii limfatici poplitei.
 Colectoarele regiunii fesiere
 Colectoarele profunde:
a. principale – cele care urmează vasele:
 care urmăresc artera nutritivă a osului;
 ale membranei interosoase;
 cele care urmează arterele plantare;
 care însoțesc anastomoza dintre artera pedioasa si artera plantara externa;
 care însoțesc artera tibiala anterioara;
 satelitele arterei tibiale posterioare care se varsă in ganglionul popliteu cel mai extern.
b. căi accesorii:
 limfaticele satelite ale arterei obturatorii, care se varsă în grupul intern al ganglionilor
iliaci externi;
 limfaticele satelite ale arterei sciatice, care se varsă în ganglionii iliaci interni;
  limfaticele satelite ale arterei fesiere, care pot ajunge în ganglionii limfatici și în cei ai
arterei iliace comune.
Limfaticele sunt mai numeroase la picior decât la gamba și coapsă. La picior sunt mai
numeroase pe fața plantară decât pe fața dorsală.
2. Ganglionii limfatici ai membrului inferior
Ganglionii inghinali – se împart în superficiali si profunzi. Cei profunzi sunt mai puțin
numeroși, respectiv 1-3. Ei sunt legați de grupul intern al ganglionilor iliaci.

Ganglionii poplitei:
- Ganglionul safen extern – primește colectoarele satelite ale venei safene externe,
provenind de la treimea posterioară a merginii externe a piciorului, de la partea externă a
călcâiului și de la fața posterioară a gambei.
- Ganglionul tibial anterior – se găsește la nivelul membranei interosoase, deci
subaponevrotic.
Ganglionii iliaci și lomboaortici
Lanțurile iliace constituie releul obligatoriu prin care limfa, venind de la membrele
inferioare se varsă în canalul toracic.
Ganglionii iliaci se împart în trei lanțuri:
 lanțul extern – pe marginea externa a arterelor iliace, primitivă și externă, având
tendința sa se insinueze între psoas și arteră;
 lanțul mijlociu – este plasat înăuntrul arterei iliace externe, pe fața anterointernă a
venei. Se continuă în spatele arterei iliace primitive;
 lanțul intern – se naște în spatele parții interne a arcadei crurale și se continuă de-a
lungul arterei iliace interne.
Lanțurile iliace primesc și trunchiurile care drenează majoritatea viscerelor pelviene.
Lanțurile ganglionare lomboaortice se împart în patru grupe care prelungesc lanțurile ilio-
pelvine. Din plexul lomboaortic se desprind două trunchiuri lombare care, prin reunirea lor
supra- sau subdiafragmatic, formează canalul toracic. Dacă confluentul este subdiafragmatic, el
primește trunchiul limfatic intestinal care drenează chilul absorbit la nivelul intestinului subțire.
Limfaticele capului si ale gatului
Cercul ganglionar pericervical – cuprinde:
a. grupul occipital profund – situat sub unghiul postero-superior al mușchiului
sternocleidomastoidian și pe țesutul fibrotendinos care acoperă linia occipitală superioară între
inserțiile SCM și trapezului; primește limfaticele din porțiunea occipitală a pielii păroase a
capului.
b. grupul mastoidian – situat la capătul proximal al sternocleidomastoidianului; primește
limfaticele feței posterioare ale pavilionului urechii și a teritoriului parietal al pielii păroase a
capului.
c. grupul parotidian – se subdivide în trei grupe:
 grupul superficial și preauricular;
 grupul sub-aponevrotic;
 ganglionii intraglandulari.
Grupul parotidian primește limfa din regiunile temporala si frontala a pielii păroase a
capului, de la pleoape, de la rădăcina nasului, de la urechea externa.
d. grupul submaxilar profund – plasat pe marginea inferioară a mandibulei și obrazului; primește
limfa de la pleoapa inferioară, de la nas, obraz, buze, de la gingii și de la planșeul bucal.
e. grupul submentonier – care poate fi profund sau superficial, plasat între cele două părți ale
mușchiului digastric; primește limfa de la menton, de la buza inferioară, de la partea mediană a
gingiei inferioare, de la planșeul bucal și de la vârful limbii.
Grupele laterale profunde ale gâtului (lanțul ganglionar substernomastoidian profund) –
plasat de la mastoidă până la baza gâtului.
Grupul cervical profund juxta-visceral- cuprinde:
a. ganglionii retrofaringieni;
b. ganglionii prelaringieni;
c. ganglionii pretrahleali;
d.ganglionii lanțului recurențial.
Vasele limfatice ale capului și gâtului – merg la ganglionii substernomastoidieni.
Limfaticele trunchiului
1. Limfaticele feței anterioare a trunchiului
Limfaticele fetei anterioare a toracelui (pieptul) – pieptul este drenat pe cale
anterointerna, fără sa treacă prin piramida axilara, direct prin ganglionii aflați deasupra
articulațiilor condrosternale.
Limfaticele abdominale – se îndreaptă sub linia medio-abdominală subombilicală spre
grupele ganglionare inghinale corespunzătoare, adică grupele superointernă și superoexternă.
2.  Limfaticele fetei posterioare a trunchiului
Limfaticele feței posterioare a trunchiului se repartizează în două teritorii distincte, delimitate
printr-o linie mai mult sau mai puțin orizontală, care trece deasupra vertebrelor T10- T12.
 fața posterioară a toracelui – este drenată spre ganglionii axilari, mai precis spre grupele
subscapulare homolaterale.
 limfaticele părții inferioare a spatelui (regiunea lombară până la vertebrele T11-T12) –
drenează limfa spre lanțurile ganglionare inghinale.
Regiunea mediodorsală inferioară este drenată spre plica inghinală homolaterală.
Colectoarele limfatice posterioare devin laterale, pentru a înainta pe fața antero-laterală a
abdomenului spre grupul ganglionar inghinal superoextern.
Patologia sistemului limfatic
Limfedemul – este o disfuncție a sistemului limfatic ce constă în acumularea de limfă în spațiile
interstițiale, ceea ce duce la creșterea dimensiunilor segmentului afectat, cel mai frecvent brațul
sau gambă.
 Etiologia și clasificarea limfedemului:
limfedem primar- poate fi prezent la naștere sau se manifestă mai
târziu și nu se i cunosc cauzele;
limfedem secundar – poate apărea în urma unor traumatisme, a
unor intervenții chirurgicale (prin ablația ganglionilor), în urma
radioterapiei sau a unor infecții.
Tablou clinic:
- creșterea dimensiunilor regiunii afectate;
- senzația de „piele strânsă”;
- senzația de greutate la nivelul membrului afectat;
- înțepături, furnicături;
- durere mai mult sau mai puțin importantă, atât local dar și cu
iradiere;
- scurgerea de lichid limfatic la nivelul tegumentului.
Stadializarea edemului:
a. gradul I (spontan reversibil) – edemul apare la presiunea tegumentului și scade la
elevația membrului;
b. gradul II – presiunea degetelor nu lasă godeu. În acest caz se instalează fibroza care
marchează debutul edemațierii membrului.
c. gradul III (elefantiazis) – este ireversibil iar dimensiunile membrului afectat sunt foarte
mari. Țesutul este dur, fibrotic. În acest caz se indică chirurgia de debridare.
Limfedemul secundar apărut la membrul superior sau la cel inferior are în general o
evoluție proximo-distală.
Dacă limfedemul nu este tratat, lichidul bogat în proteine continuă să se acumuleze
ducând la fibrozarea membrului. Acesta devine un mediu de cultură propice pentru dezvoltarea
bacteriilor și apariția secundară a limfangitei.

Drenajul limfatic manual reprezintă acel tip de masaj prin intermediul căruia se asigură
drenarea lichidelor excedentare de la nivel celular, menținând, în același timp, echilibrul hidric al
spațiilor interstițiale și evacuarea deșeurilor provenind din metabolismul celular. La evacuarea
acestor lichide interstițiale participa 2 procese distincte, respectiv captarea limfei realizată de
rețeaua de capilare limfatice și evacuarea, departe de zona infiltrată, a substanțelor preluate în
capilarele limfatice. Captarea este consecința creșterii locale a presiunii tisulare, de aceea, cu cât
va fi mai mare presiunea, cu atât va fi mai mult preluată de capilarele limfatice.
Manevrele specifice drenajului limfatic manual prin care se facilitează procesele de
captare si evacuare a limfei sunt:
 Manevra de captare (resorbție) se execută prin deplasarea pielii cu mâna pe planurile
subiacente, dinspre partea sa cubitală (deget 5) spre cea radială (deget 2), brațul efectuând
mișcări de abducție și adducție față de trunchi, presiunea asupra pielii având loc în timpul
abducției.
 Manevra de evacuare (de apel), se execută în sens invers față de manevrele de captare,
dinspre radial spre cubital, presiunea executându-se în adducția brațului față de trunchi.
În timp ce manevrele de captare se execută doar acolo unde există infiltrate, respectiv
edeme, urmate de manevrele de apel care vor purta ceea ce s-a captat în cantitate crescută spre
locul de vărsare, manevrele de apel sunt nelipsite din orice tip de drenaj limfatic, fie că este
executat în scop pur terapeutic, fie în scop estetic, deoarece acestea au un dublu rol, evidențiat
experimental, de captare și de evacuare, deschizând, de asemenea, numeroase colectoare
limfatice obișnuit nefuncționale.
Manevre specifice de drenaj limfatic manual
 cercurile cu degetele – sunt implicate degetele 2,3,4,5. Cercurile cu degetele sunt
mișcări circulare concentrice realizate apăsând ușor pielea și deplasând-o față de planul profund.
Presiunea realizată pe parcursul acestor manevre este ușoara și progresivă. Mâna se deplasează
fără a freca.
 cercurile cu policele – executate exclusiv cu policele în scopul captării sau
evacuării
 mișcarea combinată – reprezintă asocierea cercurilor cu degetele cu cercurile cu
policele, acesta din urmă terminând mișcarea începuta de celelalte degete, fie în același sens fie
în sensuri diferite. Trebuie evitată ciupirea pielii între police și celelalte degete.
 presiunile „în brățară” – se realizează pe acele zone care pot fi înconjurate de una sau
cele două mâini. Daca presiunile în brățară se aplică din aproape în aproape, de la proximal către
distal, presiunea propriu-zisă merge din amonte în aval, în sensul facilitării resorbției la nivelul
capilarelor și limfaticelor. Mâinile înconjoară segmentul de drenat și presiunile sunt intermitente,
adică faza de presiune urmează fazei de relaxare.
Drenajul manual al ganglionilor limfatici
Drenajul manual al ganglionilor limfatici se execută la fel de blând și prudent ca și
drenajul manual al căilor limfatice. Mâna intră în contact cu pielea prin index. Mâna se așază pe
pielea pacientului, o deprimă și o tensionează în sens proximal. Degetele sunt perpendiculare pe
direcția de evacuare a ganglionilor, adică a vaselor aferente. Mișcarea poate fi realizată cu
ambele mâini suprapuse, fără a fi vorba de creșterea presiunii. Presiunea se exercită cu mâna
aflată deasupra.
Drenajul capului și gâtului - poartă această denumire pentru ca grupurile ganglionare
posterioare, de la baza craniului, drenează limfa din partea occipitală, parietală și temporală a
pielii păroase a capului. Acesta începe de la baza gâtului, de la nivelul ganglionilor
retroclaviculari și urcă pe toate fețele gâtului până la ganglionii mastoidieni și occipitali.
Pompajul ganglionilor va coincide cu manevrele de drenaj (manevre de apel și retur) deoarece
zona este împânzită de ganglioni și de limfatice cu traiect foarte scurt. Acesta va fi executat sub
forma cercurilor cu degetele sau cu policele, orientând limfa spre releul retroclavicular, ultima
stație înainte de vărsare, această manevră influențând și vărsarea limfei în zonele discutate de pe
traiectul venelor subclaviculare.
Protocol 1 – Drenajul capului și gâtului
Poziția pacientului: decubit dorsal, eventual cu o perniță cilindrică sub ceafă
Poziția maseurului: în partea dreapta a pacientului, cu fața spre fața acestuia sau la capul
acestuia, ca pentru masajul cosmetic al feței
1. pompajul ganglionilor retroclaviculari – fiind o zonă mai extinsă și cu roluri majore se
pompează de cel puțin 7 ori, prin cercuri mici cu degetele.
2. drenajul feței anterioare a gâtului- de-a lungul marginii anterioare a SCM și a corpului
acestuia, acționând pe ganglionii grupului substeronomastoidieni (grup lateral profund) și
indirect, pe ganglionii juxta-viscerali.
3. drenajul feței laterale a gâtului- se execută pe marginea postero-lalerala a SCM și parțial pe
marginea anterioară a trapezului superior, până la nivelul ganglionii occipitali, în același mod ca
drenajul feței anterioare a gâtului: de 3 ori mișcarea de apel, de 3 ori mișcarea de retur.
4. pompajul ganglionilor retroclaviculari – de 7 ori
 mișcarea de apel începe de la baza gâtului și înaintează pe SCM prin cercuri mici cu
degetele până la nivelul ganglionilor mastoidieni și occipitali, întâlnind locul de inserție pe
occipital al SCM-ului și al trapezului. Se execută de 3 ori, revenind la locul de plecare imediat ce
am ajuns la nivelul ganglionii occipitali;
 mișcarea de retur se execută cu aceleași mișcări, presiuni, intensitate, ritm și pe aceeași
regiune ca și mișcarea de apel, doar că se pornește de la baza craniului și se înaintează spre baza
gâtului. Se executa de 3 ori.
Indicațiile drenajului gâtului:
 ridurile gâtului;
 îmbătrânirea pielii și țesuturilor;
 întărirea imunității în sfera ORL.
 
Drenajul capului și feței – ca și în cazul gâtului, drenarea feței implică automat și
drenajul pielii păroase a capului, respectiv a zonei frontale și temporale, deoarece sunt pompate
grupurile ganglionare parotidiene (drenează regiunea frontală, temporala și periorbitală). În mod
obișnuit, în drenajul limfatic general nu este cuprins și drenajul feței, dar acesta se poate executa
de sine stătător, alături de proceduri cosmetice sau de masajul somatic al feței, în cabinetele de
înfrumusețare, în scopul eliminării cearcănelor și edemelor palpebrale, diminuării ridurilor și
îmbunătățirii condiției pielii sensibile a feței. În acest caz, drenajul feței va fi întotdeauna
precedat de drenajul gâtului, aceasta fiind ordinea firească ținând cont de locul de vărsare a
limfei și teritoriile drenate.
Protocol 2 – Drenajul capului și al feței
Poziția pacientului: decubit dorsal, eventual cu o perniță cilindrică sub ceafă.
Poziția maseurului: la capul pacientului, ca pentru masajul cosmetic al feței.
1. pompajul ganglionilor:
 grupul ganglionilor mastoidieni – de 3 ori pompaj dirijat în jos;
 grupul ganglionilor occipitali – de 3 ori pompaj dirijat în jos;
 grupul ganglionilor submaxilari și submentonieri – de 3 ori pompaj spre lateral, pornind
de la unghiul mandibulei spre menton;
 grupul ganglionilor parotidieni – de 3 ori pompaj dirijat spre ureche și spre în jos.
2. drenajul propriu-zis al feței – împarte fața după o linie imaginară ce pornește din unghiul
intern al ochiului și se termină anterior față de ureche:
 regiunea mentonieră – manevre de apel către ganglionii mentonieri, cu indexul și
mediusul, pornind de la menton spre buza inferioară – de 3 ori; retur spre menton de 3 ori.
 regiunea buzei superioare – manevre de apel spre ganglionii submandibulari, pornind
lateral de menton spre buza superioară până în porțiunea subnazală de 3 ori; retur de 3 ori.
 regiunea obrajilor – drenaj spre ganglionii submaxilari, cu indexul și mediusul de la
nivelul marginii mandibulei spre nas și pleoapa inferioară peste obraji, de 3 ori; retur de 3 ori.
 drenajul pleoapelor – se desfășoară după traiectul liniei imaginare descrise anterior, de la
ganglionii parotidieni spre unghiul intern al ochilor. Apel de 3 ori; retur de 3 ori.
 conturul ochilor- realizează drenarea regiunii periorbitare și se execută cu degetele (fără
police) așezate "în cupă" pe conturul orbitelor, fără însă a presa globii oculari. Se aplică presiune
ușoara cu tendința de a o dirija spre exterior, de 2-3 ori.
 drenajul sprâncenelor – se execută ca o ciupire dirijată spre exterior (ganglionii
parotidieni), pornind de la extremitatea externă a sprâncenei spre cea internă.
 drenajul regiunii frontale și temporale – de la nivelul zonei preauriculare spre
centrul frunții, străbătând întreaga suprafață și drenând spre ganglionii parotidieni, cu indexul și
mediusul, de 3 ori; retur de 3 ori.
3. manevre finale – se aplică după drenajul feței, înainte de pompajul ganglionar final. Se pot
aplica ambele sau doar una dintre manevre, ambele având același scop: captarea limfei din
conturul feței și dirijarea acesteia spre ganglioni.
 manevra îngerului – rădăcinile mâinilor se sprijină pe frunte, pumnul fluctuat la 90 grade
fața de antebraț. Se coboară palmele peste frunte și cu marginea cubitală se inițiază o mișcare de
întindere spre lateral a pielii feței.
 acoperișul îngerului – palmele sunt ținute ca un acoperiș deasupra feței; la începutul
manevrei așezăm palmele în poziția descrisă pe fața tracționând spre intern, dirijând astfel limfa
spre grupele ganglionare responsabile.
4. pompajul final al ganglionilor- se execută ca și cel inițial, doar ca se continuă și cu pompajul
simplu al ganglionilor regiunii gâtului terminând cu ganglionii retroclaviculari. Ordinea va fi:
ganglionii parotidieni, ganglionii submaxilari, ganglionii submentonieri, ganglionii mastoidieni,
ganglionii occipitali, ganglionii sternomastoidieni, ganglionii retroclaviculari.
Indicațiile drenajului limfatic al feței:
 riduri;
  pungi sub ochi;
 cearcăne;
 edeme palpebrale;
 edeme în alte regiuni ale feței;
 piele prea uscată/ prea încărcată de sebum.
Protocol 3 – Drenajul pielii păroase a capului
Aceasta regiune poate fi lucrată separat în unele situații care vor fi prezentate în indicații.
Poziția pacientului: așezat cu capul sprijinit anterior
1. pompajul ganglionilor: ganglionii mastoidieni, ganglionii occipitali, ganglionii parotidieni.
2. drenajul propriu-zis – se lucrează pe zone, astfel:
 zona posterioaraă– de la nivelul ganglionilor occipitali spre vertex: de 3 ori apel, de 3 ori
retur.
 zona postero-laterală – de la nivelul ganglionilor occipitali și mastoidieni pe partea
postero-laterală spre vertex: de 3 ori apel, de 3 ori retur.
 zona laterală – de la ganglionii parotidieni spre vertex pe partea laterală a capului: de 3
ori apel, de 3 ori retur.
 zona anterioară (frontală) – de la ganglionii parotidieni spre porțiunea anterioară a
capului, pe toată partea acoperită de păr a osului frontal: de 3 ori apel, de 3 ori retur.
3. pompajul final al ganglionilor: ganglionii parotidieni, ganglionii mastoidieni, ganglionii
occipitali, ganglionii sternomastoidieni, ganglionii retroclaviculari.
Indicațiile drenajului limfatic distinct al pielii păroase a capului:
 mătreața și piele păroasă cu exces seboreic;
 căderea parului;
 păr fragil, fără luciu, despicat, care se rupe ușor, dureri ale capului, migrene;

Drenajul limfatic al membrului superior

Punctul de pornire în cazul acestei regiuni este la nivelul ganglionilor retroclaviculari.
După aceștia se abordează marea grupa a ganglionii axilari. Drenarea ganglionilor axilari se face
în grupul subclavicular, releul retroclavicular nefiind atins. Pentru îmbunătățirea condițiilor
cailor de vărsare și a locașurilor propriu-zise, se lucrează și grupul ganglionar retroclavicular
precum și originea marelui duct limfatic –cisterna Pecquet. În drenajul limfatic general, drenajul
membrului superior se executa imediat după regiunea gâtului, urmat de toracele anterior.
 Protocol 4 – Drenajul membrului superior
 Poziția pacientului: decubit dorsal cu brațul în abducție față de trunchi.
1. pompajul ganglionilor retroclaviculari – cu indexul și mediusul, de 7 ori.
2. pompajul cisternei Pecquet- mișcarea se efectuează cu rădăcina mâinii, policele fiind îndreptat
cranial; de 7 ori.
3. pompajul ganglionilor axilari, cu indexul și mediusul:
 grupul central (în centrul axilei) – de 3 ori;
 grupul toracic (pe marginea marelui pectoral) – de 3 ori;
 grupul humeral (pe marginea marelui dorsal) – de 3 ori.
4. drenajul brațului
 fața internă– de la ganglionii axilari spre cot (epitrohlee), aplicând aproape toată palma;
de 3 ori apel, de 3 ori retur;
 fața externă– de la umăr (regiunea deltoidiană) spre cot, cu toată palma; de 3 ori apel, de
3 ori retur;
 presiunile în brățară – cu toată mâna sau despicătura mâinii, presiunea gradată orientată
spre ganglionii axilari, de 3 ori.
5. pompajul ganglionilor supratrohleeni – deasupra marginii interne a cotului, se execută de 3
ori.
6. drenajul antebrațului
 fața internă – de la fața interioară a cotului spre pumn; de 3 ori apel, de 3 ori retur;
 fața externă – de la fața externă a cotului spre pumn, de 3 ori apel, de 3 ori retur;
 manevra sandwich – palmele lucrează simultan pe fața internă și externă a antebrațului:
de 3 ori apel, de 3 ori retur;
 presiunile în brățară – cu toată mâna sau despicătura mâinii, presiunea gradată orientată
spre cot, de 3 ori.
7. drenajul pumnului și al mâinii
 pompaj pe fața anterioară a pumnului, sub pliul de flexie;
 drenajul feței palmare – cu policele pe eminența tenară și hipotenară până la articulațiile
metacarpofalangiene; de 3 ori apel, de 3 ori retur;
 drenajul feței dorsale – manevrele sunt identice cu ale feței palmare; de 3 ori apel, de 3
ori retur;
 drenajul degetelor – se execută de la extremitatea proximală spre extremitatea distală, sub
formă de presiuni ușoare orientate în sus, pe fețele superioară și inferioară, apoi pe fețele laterale;
de 3 ori apel, de 3 ori retur.
8. manevre finale:
 returul mâinii – o dată;
 pompajul pliului pumnului;
 manevra sandwich a antebrațului – un retur;
 pompajul ganglionilor supraepitrohleeni;
 manevra sandwich la nivelul brațului – un retur;
 pompajul ganglionii axilari- de cate 3 ori grupul humeral, toracic și central.
Drenajul limfatic al peretelui toracic anterior și al sânului
În cadrul drenajului limfatic general, se execută după drenajul membrelor superioare și
înainte de drenajul abdomenului. Ca și în cazul membrelor superioare, daca se execută de sine
stătător se va aborda mai întâi calea de vărsare prin aplicarea pompajelor ganglionilor
retroclaviculari și a cisternei Pecquet. Din punct de vedere anatomic grupul ganglionilor mamari
externi se întind pana la nivelul coastei a 6-a, dar partea lor inferioara se denumește uneori ca
fiind ganglionii mamari mijlocii. De asemenea, exista câțiva ganglioni și la baza glandei mamare
care se constituie ca grup separat și care se denumește ca grup al ganglionilor mamari inferiori.
Drenarea limfei sânului se realizează prin colectoare în aceste grupuri, dar o parte a acesteia
poate sa ajungă direct la ganglionii subscapulari împreuna cu limfa jumătății respective de spate,
urmând apoi calea fireasca. La nivelul toracelui anterior există colectoare care trec dintr-o
jumătate în cealaltă, motiv pentru care, în cazul unui edem masiv al brațului, primele ședințe de
drenaj se vor face exclusiv pe partea opusă a toracelui și abia apoi se va trece la apelul regiunii
interesate.
Protocol 5 – Drenajul limfatic al peretelui toracic anterior și al sânului
Poziția pacientului: decubit dorsal cu brațele în ușoară abducție.
Poziția maseurului: pe partea opusă regiunii lucrate.
1. pompajul ganglionilor retroclaviculari – cu indexul și mediusul, de 7 ori.
2. pompajul cisternei Pecquet – mișcare efectuata cu rădăcina mâinii, policele fiind îndreptat
cranial, de 7 ori.
3. pompajul ganglionilor axilari, cu indexul și mediusul:
 grupul central (în centrul axilei) – de 3 ori;
 grupul mamar extern (pe marginea pectoralului mare) – de 3 ori.
4. pompajul grupurilor de ganglioni mamari mijlocii și inferiori, situate mai jos de ganglionii
mamari externi și spre partea inferioară a sânului – de 3 ori.
5. drenajul părții costale laterale – manevra de apel se execută de la pliul axilar spre partea
infero-laterală a grilajului costal; de 3 ori apel, de 3 ori retur.
6. drenajul sânului – începe de la joncțiunea dintre regiunea suprapectorală și regiunea axilară,
continuă spre regiunea medio-sternală și apoi spre partea inferioară a sânului, unii autori numind
acesta modalitate de drenaj „în bandă". Se execută cercuri cu ambele police sau cu toate
degetele, uneori putând aplica manevra combinată. Manevrele de drenaj se îndreaptă spre
marginea exterioară a toracelui pentru a ajunge la ganglionii responsabili cu drenarea acestei
regiuni; de 3 ori apel, de 3 ori retur.
7. drenajul zonei inferioare a grilajului costal – pornește de la ganglionii mamari externi spre
rebordul costal, trecând de mai multe ori „în evantai”, după nevoile zonei.
8. pompajul grupurilor de ganglionii mamari mijlocii și inferiori;
9. pompajul ganglionilor axilari;
10. se trece la partea opusă;
11.în cazul în care se execută exclusiv drenajul toracelui și sânului se încheie cu pompajul
cisternei Pecquet și a ganglionilor retroclaviculari

Drenajul limfatic al peretelui abdominal

Drenajul limfatic al peretelui abdominal urmează după drenajul toracelui și precedă
întotdeauna drenajul membrelor inferioare, chiar și în cazul în care nu se execută un drenaj
limfatic general. Drenajul peretelui abdominal se face spre ganglionii axilari în cazul regiunii
supraombilicale și spre ganglionii inghinali în cazul regiunii subombilicale. Limfaticele cavității
abdominale drenează în ganglionii iliaci și lomboaortici de unde se formează apoi cisterna
Pecquet în partea superioară a abdomenului.
Protocol 6 – Drenajul limfatic al abdomenului
Poziția pacientului: decubit dorsal.
Poziția maseurului: în partea dreapta a pacientului.
1. pompajul ganglionilor retroclaviculari – cu indexul și mediusul, de 7 ori.
2. pompajul cisternei Pecquet – mișcare efectuată cu rădăcina mâinii, policele fiind îndreptat
cranial, de 7 ori.
3. pompajul ganglionilor lomboaortici și iliaci – se execută la nivelul spinei iliace antero-
superioare, cu degetele ambelor mâini așezate paramedian, de 3 ori, apoi se trece la partea opusă.

4. pompajul ganglionilor inghinali – de 3 ori fiecare subgrup (supero-extern și supero-intern).

astfel:
5. drenajul propriu-zis al abdomenului – începe din partea stânga a abdomenului, se execută
după direcții ce formează în final un romb, raportându-ne la puncte denumite
 punct median – corespunde cisternei Pecquet și este situat median în partea superioară a
abdomenului (apendicele xifoid);
 punct drept, respectiv stâng superior – situate în părțile laterale ale abdomenului, pe
orizontala ce trece prin ombilic;
 punct drept, respectiv stâng inferior – situate pe liniile ce unesc punctele precedente cu
porțiunea mijlocie a regiunii inghinale.
a. drenajul regiunii abdominale stângi prin manevre de apel realizate cu toată mâna combinate cu
pompaje spre cisterna Pecquet:
 de la punctul stâng superior spre punctul stâng inferior, de 3 ori apel, de 3 ori retur;
 de la punctul median spre punctul stâng superior, de 3 ori apel, de 3 ori retur.
b. drenajul regiunii abdominale drepte – efectuat ca în cazul precedent doar ca mâna utilizată
este cea dreaptă – de la punctul median spre punctul drept superior, de 3 ori apel, de 3 ori retur –
de la punctul drept superior la punctul drept inferior, de 3 ori apel, de 3 ori retur.
c. drenajul de întoarcere – pornește de la punctul drept inferior la punctul stâng inferior, în
potcoavă, schimbând mâna de lucru la nivelul punctului median; de 3 ori.
d. drenajul părții de mijloc a abdomenului se execută prin două manevre:
 manevra lingură – de la nivelul cisternei Pecquet spre marginea inferioară a abdomenului
(simfiza pubiană) – de 3 ori;
  vibrații de la simfiza pubiana spre cisterna Pecquet – de 3 ori.
6. pompaje finale:
 ganglionii inghinali – de 3 ori;
 ganglionii lomboaortici și iliaci – de 3 ori;
 cisterna Pecquet – de 7 ori;
 ganglionii retroclaviculari – de 7 ori.
Drenajul membrelor inferioare
Este unul dintre cele mai importante pentru organism, dată fiind cantitatea mare de limfă
ce se captează la acest nivel și particularitățile de evacuare a acesteia: este îngreunată în condiții
obișnuite de caracteristicile pereților vaselor sanguine și de gravitație și facilitată de o pompă
musculară puternică. Multe din insuficiențele circulației venoase se însoțesc și de o circulație
limfatică deficitară, permițând astfel permanentizarea unui așa numit edem, chiar de mici
proporții, dar care în timp determină apariția aderențelor între diverse structuri: celule, straturi
ale pielii sau între țesuturi diverse.
Conform principiului de lucru din drenajul limfatic manual, pentru a aplica manevrele la
nivelul membrelor inferioare trebuie eliberate colectoarele din aval față de acesta. Drept urmare,
se impune obligativitatea efectuării drenajului limfatic al abdomenului înaintea drenajului
membrelor inferioare. În cazul unui edem al unui membru inferior se execută 3-4 ședințe de
drenaj ale membrului opus, în prealabil. În condițiile celulitei, numărul apelurilor și retururilor
va fi crescut, datorită existenței edemului cronic la acest nivel.
Protocol 7– Drenajul membrelor inferioare - partea anterioară
Poziția pacientului: decubit dorsal, cu genunchii ușor flectati.
1. pompajul ganglionilor inghinali profunzi și superficiali – se realizează din porțiunea
internă spre cea externă a pliului inghinal și apoi paralel cu aceasta, dar cu 1-2 cm mai jos, pe
porțiunea de început a mușchilor coapsei.
2. drenajul coapsei – datorită suprafeței mai mari de lucru față de membrele superioare,
se va executa pe trei porțiuni:
a - fața internă – de la ganglionii inghinali inferiori (interni) spre fața internă a genunchiului,
aplicând toată palma: de 3 ori apel, de 3 ori retur;
b - fața externă – de la ganglionii inghinali supero-externi spre fața externă a genunchiului,
cu toată palma; de 3 ori apel, de 3 ori retur;
c - fața anterioară – de la ganglionii inghinali spre genunchi, manevra „în lingură”; de 3 ori
apel, de 3 ori retur;
d - presiunile în brățară – cu toată mâna sau despicătura mâinii, presiunea este gradată, se
termină cu marginea cubitală a mâinii și este orientată spre ganglionii inghinali, de 3 ori.
3. pompajul ganglionilor poplitei – se cuprinde genunchiul cu ambele mâini, degetele
pătrunzând pe fața posterioară și pompând spre în sus ganglionii din spațiul popliteu.
4. drenajul genunchiului – se realizează spre ganglionii poplitei:
a - fața internă – de la marginea internă a genunchiului spre marginea internă a rotulei, cu
policele ambelor mâini; de 3 ori apel, de 3 ori retur;
b - fața externă – de la marginea externă a genunchiului spre marginea externă a rotulei, cu
policele ambelor mâini; de 3 ori apel, de 3 ori retur.
5. drenajul gambei – abordează implicit și ganglionii tibiali anteriori, nefiind necesară
pomparea acestora separat:
a - fața internă – de la fața internă a genunchiului spre maleola internă, aplicând toata palma; de
3 ori apel, de 3 ori retur;
b - fața externă – de la fața externă a genunchiului spre maleola externă, cu toată palma; de 3 ori
apel, de 3 ori retur;
c - manevra sandwich – de la genunchi spre maleole, cu ambele mâini în același timp; de 3 ori
apel, de 3 ori retur;
d- presiunile în brățară – cu toată mâna sau despicătura mâinii, presiunea este gradată, se termină
cu marginea cubitală a mâinii și este orientată spre ganglionii poplitei, de 3 ori.
6. Drenaju l piciorului:
a - regiunea maleolară și internă a piciorului – se începe cu indexul și mediusul de sub
maleola internă spre articulația metatarsofalangiană a halucelui (deget 1); de 3 ori apel, de 3 ori
retur;
b - regiunea maleolară și externă a piciorului – se începe cu indexul și mediusul de sub
maleola externă și se continuă cu degetele și cu policele ambelor mâini spre articulațiile
metatarsofalangiene ale degetelor 2-5; de 3 ori apel, de 3 ori retur.
7. drenajul degetelor – ca și în cazul mâinilor, se realizează prin pompaje ce interesează toate
fețele acestora.
8. manevre finale:
a - returul fețelor interne și externe ale piciorului – de 3 ori;
b - returul gambei prin manevra sandwich – de 3 ori;
c - pompajul ganglionii poplitei – de 3 ori;
d - returul coapsei prin manevra sandwich – de 3 ori;
e - pompajul ganglionii inghinali profuzi și superficiali – de 3 ori;
Protocol 8 – Drenajul membrelor inferioare – partea posterioară
Poziția pacientului: decubit ventral.
1. drenajul coapsei – ca și fața anterioară, se împarte în 3 porțiuni:
a - fața internă – de la marginea internă a pliului subfesier spre fața internă a genunchiului,
aplicând toată palma; de 3 ori apel, de 3 ori retur;
b - fața externă – de la marginea externă a pliului subfesier spre fața externă a genunchiului, cu
toată palma; de 3 ori apel, de 3 ori retur;
c - fața medio-posterioară – de la pliul subfesier spre genunchi, se execută manevra „în lingură";
de 3 ori apel, de 3 ori retur;
d - presiunile în brățară – cu toată mâna sau despicătura mâinii, presiunea este gradată, se
termină cu marginea cubitală a mâinii și este orientată spre pliul subfesier, de 3 ori.
2. pompajul ganglionilor poplitei – se realizează cu degetele, pompând spre în sus pe
ganglionii din spațiul popliteu.
3. drenajul gambei:
a - fața internă – de la fața internă a genunchiului spre maleola internă, aplicând toata palma; de
3 ori apel, de 3 ori retur;
b - fața externă – de la fața externă a genunchiului spre maleola externă, cu toată palma; de 3 ori
apel, de 3 ori retur;
c - fața medio-posterioară – de la genunchi spre gleznă aplicând manevra „în lingură"; de 3 ori
apel, de 3 ori retur;
d - manevra sandwich – de la genunchi spre maleole, cu ambele mâni în același timp; de 3 ori
apel, de 3 ori retur;
e - presiunile în brățară – cu toată mâna sau despicătura mâinii, presiunea este gradată, se
termină cu marginea cubitală a mâinii și este orientată spre ganglionii poplitei, de 3 ori.
4. drenajul piciorului – se execută cu genunchiul flectat, se lucrează regiunea internă și
externă ca la fața anterioară, cu indexul și mediusul în regiunea submaleolară și cu policele la
nivelul plantei; de 3 ori apel, de 3 ori retur.
5. drenajul degetelor – se face ca în cazul mâinilor prin pompaje pe toate fețele acestora.
6. manevre finale:
a - returul plantei – de 3 ori;
b - returul gambei prin manevra sandwich – de 3 ori;
c - pompajul ganglionilor poplitei – de 3 ori;
d - returul coapsei prin manevra sandwich – de 3 ori.

Drenajul feței posterioare a trunchiului

Se va efectua după 3 regiuni, în funcție de direcția pe care o adoptă colectoarele limfatice
spre locul de vărsare. Astfel, cele 3 regiuni vor fi: regiunea dorsală, regiunea lombară și regiunea
fesieră. Drenajul feței posterioare a trunchiului reprezintă partea finală a drenajului limfatic
general, urmând după membrele inferioare în ordinea: regiune fesieră, lombară și apoi dorsală.
Este indicat inclusiv pentru relaxare fizica și psihică datorită ritmului lent și blândeții
manevrelor. Drenajul regiunii fesiere este de obicei indicat în tratamentul celulitei dar și al
hemoroizilor și tulburărilor circulatorii de la acest nivel.
Protocol 9 – Drenajul regiunii dorsale (vertebra cervicală 4 – vertebra toracală 12).
Poziția pacientului: decubit ventral.
Poziția maseurului: pe partea opusă celei lucrate.
1. pompajul ganglionilor retroclavicluari – cu indexul și mediusul, de 7 ori.
2. pompajul ganglionilor axilari – respectiv grupul subscapular și eventual grupul central,
ambele cu orientare spre în sus, spre grupul subclavicular; de 3 ori.
3. drenajul porțiunii dorsale laterale – de la pliul axilar spre extremitatea inferioară a
grilajului costal (ca la sân); de 3 ori apel, de 3 ori retur.
4. drenajul porțiunii dorsale superioare și mijlocii – se realizează de-a lungul trapezului, de
la marginea lui scapulară spre vertebra cervicală 4, coborând apoi pe lângă coloana vertebrală
spre T12. Presiunile și orientarea drenajului se fac înspre lateral ca la peretele toracic anterior,
putându-se lucra fie cu toată palma, fie cu policele ambelor mâini; de 3 ori apel, de 3 ori retur.
5. drenajul porțiunii dorsale inferioare – de la pliul axilar spre marginea inferioară a
grilajului costal, „în evantai”; de 3 ori apel, de 3 ori retur.
Dacă se urmărește doar drenarea toracelui, se va încheia cu pompajul ganglionilor axilari
(subscapulari).
Protocol 10 – Drenajul regiunii lombare.
1. pompajul ganglionilor inghinali – atât cât se poate efectua, pe grupul supero-extern care
drenează aceasta regiune.
2. drenajul porțiunii lombare laterale – orientând limfa spre ganglionii inghinali superiori;
de 3 ori apel, de 3 ori retur.
3. drenajul porțiunii lombare medii – zona de la vertebra T12 până la marginea superioară a
pliului interfesier reprezintă punctul de plecare, drenarea efectuându-se spre lateral (ganglionii
inghinali superiori). Manevra se execută cu toata palma sau cu policele; de 3 ori apel, de 3 ori
retur.
4. pompajul ganglionilor inghinali.
Protocol 11- Drenajul regiunii fesiere.
1. pompajul ganglionilor inghinali – atât cât se poate efectua, pe grupul supero-extern care
drenează aceasta regiune.
2. drenajul porțiunii fesiere mijlocii – manevrele de drenaj se încep de la limita inferioară a
șanțului interfesier, direcționând spre ganglionii inghinali inferiori și îndreptându-ne spre limita
superioară a șanțului interfesier, executate de 3 ori; de 3 ori retur.
3. drenajul porțiunii sacrale – în potcoava cu policele, înspre în jos; se repeta de 3 ori.
4. drenajul porțiunii fesiere laterale – se face spre ganglionii inghinali supero-externi; de 3 ori
apel, de 3 ori retur.
5. pompajul ganglionilor inghinali.
Drenajul limfatic general (desfășurare)
Pacientul se afla in decubit dorsal.
1. pompajul ganglionilor retroclaviculari – de 7 ori (cercuri mici cu degetele)
2. drenajul feței anterioare a gâtului – de-a lungul marginii anterioare a SCM-ului și a corpului
acestuia; de 3 ori apel, de 3 ori retur.
3. drenajul feței laterale a gâtului – pe marginea postero-laterală a SCM-ului și marginea
anterioară a trapezului superior; de 3 ori apel, de 3 ori retur.
4. pompajul ganglionilor retroclaviculari – de 7 ori.
5. pompajul cisternei Pecquet- de 7 ori.
6. pompajul ganglionilor axilari, cu indexul și mediusul:
 grupul humeral (pe marginea marelui dorsal) – de 3 ori;
  grupul toracic (pe marginea pectoralului mare) – de 3 ori;
 grupul central (în centrul axilei) – de 3 ori.
7. drenajul brațului:
 fața internă – de 3 ori apel, de 3 ori retur;
 fața externă – de 3 ori apel, de 3 ori retur;
 presiunile în brățară – de 3 ori.
8. pompajul ganglionilor supraepitrohleeni – de 3 ori.
9. drenajul antebrațului:
 fața internă– de 3 ori apel, de 3 ori retur;
 fața externă – de 3 ori apel, de 3 ori retur;
 manevra sandwich – de 3 ori apel, de 3 ori retur;
 presiunile în brățara – de 3 ori.
10. drenajul pumnului și al mâinii:
 pompaj pe fața anterioară a pumnului, sub pliul de flexie;
 drenajul feței palmare – de 3 ori apel, de 3 ori retur;
 drenajul feței dorsale – de 3 ori apel, de 3 ori retur;
 drenajul degetelor – de 3 ori apel, de 3 ori retur.
11. manevrele finale.
12. pompajul ganglionilor axilari – de câte 3 ori grupul central, toracic și humeral.
13. se lucrează membrul superior opus.
14. pompajul ganglionilor mamari – grupul mamar extern, mijlociu și inferior, de 3 ori.
15. drenajul părții costale laterale – de 3 ori apel, de 3 ori retur.
16. drenajul sânului – „în bandă"; de 3 ori apel, de 3 ori retur.
17. drenajul zonei inferioare a grilajului costal – „în evantai"; de 3 ori apel, de 3 ori retur.
18. pompajul grupurilor de ganglioni mamari mijlocii și inferiori.
19. pompajul ganglionilor axilari.
20. se lucrează partea opusă.
21. pompajul ganglionilor retroclaviculari – de 7 ori.
22. pompajul cisternei Pecquet – de 7 ori.
23. pompajul ganglionilor lomboaortici și iliaci – de 3 ori pe fiecare parte.
24. pompajul ganglionilor inghinali – de 3 ori fiecare subgrup (supero-extern și supero-intern).
25. drenajul propriu-zis al abdomenului:
a - drenajul regiunii abdominale stângi:
 de la punctul stâng superior spre cel stâng inferior – de 3 ori apel, 3 ori retur;
 de la punctul median spre punctul stâng superior – de 3 ori apel, 3 ori retur.
b - drenajul regiunii abdominale drepte:
 de la punctul median spre punctul drept superior – de 3 ori apel, 3 ori retur;
 de la punctul drept superior la cel drept inferior – de 3 ori apel, 3 ori retur.
c. drenajul de întoarcere – „în potcoava" de 3 ori.
d. drenajul parții de mijloc a abdomenului:
 manevra lingura – de 3 ori;
 vibrații – de 3 ori.
26. pompajul ganglionilor inghinali, lomboaortici și iliaci – de 3 ori.
27. drenajul coapsei:
 fața internă – de 3 ori apel, de 3 ori retur;
 fața externă – de 3 ori apel, de 3 ori retur;
 fața anterioară – „în lingură”; de 3 ori apel, de 3 ori retur;
 presiunile în brățară – de 3 ori.
28. pompajul ganglionilor poplitei.
29. drenajul genunchiului:
 fața internă – de 3 ori apel, de 3 ori retur;
 fața externă – de 3 ori apel, de 3 ori retur.
30. drenajul gambei:
 fața interna – de 3 ori apel, de 3 ori retur;
 fața externa – de 3 ori apel, de 3 ori retur;
 manevra sandwich – de 3 ori apel, de 3 ori retur;
 presiunile în brățară – de 3 ori.
31. drenajul piciorului:
 regiunea maleolară și internă a piciorului – de 3 ori apel, de 3 ori retur;
 regiunea maleolară și externă a piciorului – de 3 ori apel, de 3 ori retur.
32. drenajul degetelor.
33. manevrele finale.
34. pompajul ganglionilor inghinali profunzi și superficiali – de 3 ori.
 
Se modifica poziția pacientului in decubit ventral.
35. drenajul coapsei:
 fața internă – de 3 ori apel, de 3 ori retur;
 fața externă – de 3 ori apel, de 3 ori retur;
 fața medio-posterioară – „în lingură” – de 3 ori apel, de 3 ori retur;
 presiunile în brățară – de 3 ori.
36. pompajul ganglionilor poplitei.
37. drenajul gambei:
 fața internă – de 3 ori apel, de 3 ori retur;
 fața externă – de 3 ori apel, de 3 ori retur;
 fața medie posterioară – „în lingurî" – de 3 ori apel, 3 ori retur;
 manevra sandwich – de 3 ori apel, de 3 ori retur;
 presiunile în brățară – de 3 ori.
38. drenajul piciorului – regiunea internă și externă – de 3 ori apel, de 3 ori retur.
39. drenajul degetelor.
40. manevre finale.
41. pompajul ganglionilor inghinali- atât cât se poate efectua, pe grupul supero-extern care
drenează aceasta regiune.
42. drenajul porțiunii mediane a regiunii fesiere – de la porțiunea inferioară a șanțului interfesier
spre porțiunea sa superioară – de 3 ori apel, de 3 ori retur.
43. drenajul porțiunii laterale a regiunii fesiere – de ln spina iliacă antero-superioară la articulația
coxo-femurală – de 3 ori apel, de 3 ori retur.
44. drenajul porțiunii sacrale – „în potcoavă” cu policele înspre în jos; se repetă de 3 ori.
45. drenajul porțiunii lombare laterale – orientând limfa spre ganglionii inghinali superiori – de 3
ori apel, de 3 ori retur.
46. drenajul porțiunii lombare medii – de 3 ori apel, de 3 ori retur.
47.pompajul ganglionilor inghinali.
48. pompajul ganglionilor retroclaviculari – de 7 ori.
49. pompajul ganglionilor axilari – grupul subscapular și grupul central; de 3 ori.
50. drenajul porțiunii dorsale superioare – de 3 ori apel, de 3 ori retur.
51. drenajul porțiunii dorsale laterale – de 3 ori apel, de 3 ori retur.
52. drenajul porțiunii dorsale mijlocii-inferioare – de 3 ori apel, de 3 ori retur.
53. pompajul ganglionilor axilari (subscapulari).
54. pompajul ganglionilor retroclaviculari – de 7 ori.

Reguli posibile în drenajul limfatic manual pe regiuni

 Drenajul limfatic al feței urmează întotdeauna celui al gâtului.
  Drenajul limfatic al membrului superior și cel al toracelui anterior se pot face de sine
stătător, dar este recomandată execuția lor împreună.
 Drenajul limfatic al membrelor inferioare se face obligatoriu cu drenajul prealabil al
abdomenului (abdomenul poate fi drenat singur).
 Regiunea lombară și cea fesieră se pot drena împreună cu abdomenul atunci când este
cazul și vrem să stimulăm acțiunea.
 Manevrele trebuie să fie lente, ritmul manevrelor fiind de la 2-3 la 10 secunde.
 Presiunea de aplicare a manevrelor nu trebuie să depășească 40-50 mm Hg.
 Sunt necesare mai multe repetări pe același loc, de 2, 3 sau 4 ori înainte de a deplasa
mâna, pentru a mobiliza coloana de limfă.
 Faza cea mai importantă a manevrei este relaxarea presiunii, în momentul în care
capilarele și-au redobândit calibrul inițial. Daca presiunea propulsează limfa capilarelor către
colectoare, relaxarea permite capilarelor să se umple din nou.
Indicații generale
 prima fază a tratamentului în toate formele de edem de origine venoasă, cardiacă sau
limfatică cu excepția edemului congenital în care nu exista căi limfatice;
 tratamentul proceselor inflamatorii;
 perioada pre- și postoperatorie în chirurgia estetică, plastică și reparatorie (implantul
grefelor cutanate, lipoabsorbție, intervenții corectoare pentru diverse segmente, etc.);
 tratamentul leziunilor cutanate (cicatrici după arsuri, intervenții chirurgicale, accidente,
etc);
 tratamentul obezității;
 tratamentul celulitei;
 tratamentul tulburărilor trofice distale ale membrelor, consecutive insuficientelor arteriale
sau venoase;
 tratamentul oboselii cronice- ritmul lent al manevrei, asociat blândeții execuției, creând
condițiile relaxării fizice și psihice a pacientului;
 tratamentele cosmetice ale feței cu vizarea ridurilor, cearcănelor, pungilor și oricăror
modificări apărute datorita unei irigații ineficiente, pentru hrănirea și regenerarea celulelor pielii
și pentru eliminarea resturilor metabolice.

 Contraindicații generale
Acestea se limitează, mai ales, la procesele infecțioase grave, dar și la recidivele metastatice care
reprezintă contraindicația cea mai clara în acest moment.