Sistemul limfatic are o mare importanta in buna functionare a

organismului nostru. Daca el nu si-ar face constiincios datoria,

am cadea mult mai usor prada infectiilor de tot felul.
Spre deosebire de alte tipuri de masaj,drenajul limfatic este mai
mult decat un rasfat, pe care ar trebui sa ni-l oferim. Este mai
mult o procedura medicala, care ne ajuta pentru:
• stimularea circulatiei venoase si limfatice
• eliminarea celulitei
• mentinerea unei circulatii sanatoase
• prevenirea varicelor
• eliminarea edemelor post operatorii
• eliminarea edemelor post traumatice
• prevenirea tromboflebitei
• eliminarea obezitatii
• detoxifierea totala a organismului
• este ideal pentru tratamentul limfedemelor cu diferite etiologii
Indiferent daca tii dieta sau nu, daca vrei sa slabesti sau sa te
mentii, daca esti sanatos sau suferi de o anumita boala, drenajul
limfatic este vital !
Circulatia limfatica
Limfa este captata in tesuturi de capilarele limfatice, iar
circulatia limfei se face dinspre tesuturi spre sange prin
intermediul valvelor, prin contractia muschilor netezi ai peretelui
vascular, trecand prin statii intermediare – ganglionii limfatici.
Dupa ce a fost filtrata, ea este evacuata si directionata spre
inima. Limfa este colectata in canalul toracic si marea vena
limfatica, ce deverseaza limfa in sange, la nivelul venelor situate
la baza gatului.
Limfa dreneaza mediul intern, jucand rolul de supapa de
preaplin.
Circulatia limfatica este mentinuta de contractia muschilor
scheletici; de asemenea, debitul circulator al limfei este
modificat, in functie de jocul presiunilor toracice
negativa/pozitiva, determinate de ciclul inspiratie-expiratie.
Sistemul cardio-vascular participa la aceasta circulatie, prin
transmiterea vibratiilor/pulsatiilor prin contiguitate, contribuind
la progresia limfei.
Favorizarea varsarii finale a limfei in circulatia venoasa este
realizata de contractiile muschilor netezi din peretii canalelor
limfatice, care joaca rol si de pompa, atragand limfa din
periferie, prin presiunile negative create. Circulatia limfei este,
totusi, mult mai lenta decat cea sanguina.

Activitatea fizica amelioreaza circulatia limfei si drenajul

substantelor nocive. Mentinerea pentru perioade lungi de timp a
pozitiei asezat, pozitia incorecta pe scaun, sedentarismul,
stresul prelungit, depunerile celulitice, tulburarile de circulatie
periferica, afectiunile pulmonare, cardiace, renale si endocrine
sunt cativa dintre factorii care pot afecta circulatia limfei in
organism.

Exista trei factori principali care influenteaza circulatia

limfatica:
- propriul mecanism de contractie al vaselor mari limfatice.
Actiunea
reflexa a acestei contractii este facilitata de o stimulare de
intindere;
- presiunea pe vasele limfatice exercitata de fortele externe
(contractii
musculare si pulsatii arteriale);
- modificarile in presiunea intratoracica ce apar in timpul
respiratiei, care
cresc fluxul limfatic.

Prin drenaj limfatic se elimina deseurile din metabolismul

celular, ajutand si la mentinerea echilibrului hidric si electrolitic
al spatiilor interstitiale. Substantele sunt transportate prin
vasele precolectoare si, apoi, prin cele colectoare, spre
circulatia sanguina, dupa preluarea in capilarele limfatice.

Limfedemul reprezinta acumularea de lichid limfatic in spatiile

interstitiale, mai ales in tesutul adipos subcutanat, crescand
astfel dimensiunea segmentului afectat, cel mai frecvent pe
brate sau gambe, reprezentand, astfel, o disfunctie a sistemului
limfatic, avand loc o colectie anormala, excendentara de
proteine tisulare, cu edem, inflamatie cronica si fibroza.

Exista doua tipuri principale de limfedem:

- limfedemul acut, care dureaza mai putin de 6 luni si este
tranzitoriu. Acesta apare de obicei prin sectionarea vaselor
limfatice dupa interventii chirurgicale. Poate apare la
aproximativ 6 saptamani dupa tratamentul chirurgical, ca
urmare a unei flebite sau limfangite acute, in urma drenajului
chirurgical sau dupa imobilizarea membrului;
- limfedemul cronic, care este mai frecvent si mai dificil de
tratat. Este de obicei insidios si neasociat cu eritem. Aceasta
forma apare frecvent la 18-24 de luni dupa interventia
chirurgicala ; daca intervalul de timp este mai mare se pune
problema unei eventuale recidive tumorale.

Limfedemul poate aparea in urmatoarele circumstante :

imobilizare segmentara, infectii sau leziuni ale vaselor limfatice,
postchirurgical sau prin recidiva unei tumori sau extensia
acesteia catre ganglionii limfatici. Alte cauze: hipoalbuminemie
determinata de diabetul zaharat, insuficienta cardiaca,
hipertensiunea arteriala, insuficienta renala sau ca urmare a
unui aport scazut al proteinelor in organism prin anorexie,
depresie, varsaturi, anxietate, diaree, afectiuni intestinale sau
prin pierderi de proteine (hemoragii, drenaj chirurgical, ascita).

Diagnosticul de limfedem se pune pe existenta urmatoarelor

simptome si semne:
- eritem si cresterea temperaturii locale;
- senzatia de greutate la nivelul segmentului afectat;
- senzatia de “piele stransa”;
- durere, mai mult sau mai putin importanta, atat local dar si cu
iradiere
(de exemplu, durere in umar, omoplat);
- intepaturi si furnicaturi;
- edematierea regiunii afectate;
- scurgerea de lichid limfatic la nivelul tegumentului.

Sunt cunoscute 3 grade ale limfedemului :

- gradul I (spontan reversibil): edemul apare la presiunea
tegumentului si scade la elevatia membrului ;
- gradul II – presiunea degetelor. Se instaleaza fibroza, marcand
debutul edematierii membrului. Disparitia edemului nu mai
depinde de elevatia segmentului afectat;
- gradul III (elefantiazis), in care edemul este ireversibil,
dimensiunile membrului afectat fiind foarte mari, iar tesutul este
fibrotic, dur.

DRENAJUL LIMFATIC MANUAL

Drenajul limfatic manual este indicat in:

- afectiuni de origine circulatorie: insuficienta venoasa,
insuficienta
limfatica, varice – ulcer varicos, celulita, edem ciclic idiopatic,
sindrom
Meniere,
- edeme posttraumatice si postoperatorii din fracturi, entorse,
hematoame, algodistrofie, limfedemul bratului postmastectomie;
- nevralgii (trigemen, facial, intercostala);
- sechele dupa accident vascular cerebral;
- afectiuni respiratorii: astm, bronsita, mucoviscidoza sau
infectii (gripa,
sinuzita);
- afectiuni reumatismale: cervicalgii, sindrom dureros lombar,
periartrita
scapulohumerala, coxartroza, gonartroza;
- afectiuni ale sistemului nervos (tulburari motorii cerebrale);
- stres, migrene, insomnie.

Efectele drenajului limfatic

- cresterea, la nivelul zonei corticale a ganglionilor limfatici, a
numarului de
limfocite, cu rol in sinteza anticorpilor si stimularea proceselor
imunitare.
- accelerarea resorbtiei lichidelor si macromoleculelor in exces
din interstitiu,
prin capilarele limfatice si stimularea peristaltismului vaselor
limfatice, ce
determina resorbtia edemelor;
- favorizarea regenerarii tisulare, prin cresterea productiei de
limfocite si
prin eliminarea edemului interstitial, care incetineste
microcirculatia.