Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
România deţine atât elemente care au însemnătate pentru turism cât şi o multitudine de mijloace
care pot facilita activităţile specifice acestui domeniu. Răspândirea acestora în teritoriu este diferită
existând aglomerări de obiective ce au condiţionat şi concentrări de modalităţi şi resurse de punere în
valoare a acestora. Mai mult în prima categorie evoluţia locală, regională este variată în contextul
impunerii unora spreanumite tipuri de activităţi turistice, unele recunoscute pe plan naţional şi
internaţional în raport de altele care dispun de obiective la fel de însemnate dar puţin cunoscute şi unde
mijloacele de valorificare sunt reduse.
Experţii în domeniu, consideră turismul ca fiind un fenomen economico-social
specific civilizaţiei moderne, dezvoltarea sa spectaculoasă constituind o trăsătură
caracteristică a secolului nostru. Pe măsura trecerii anilor şi amplificării călătoriilor, abordările
fenomenului turistic au
devenit tot mai numeroase, iar definiţia turismului s-a îmbogăţit, încercând să reflecte cît mai
fidel complexitatea acestei activităţi.
Pe plan social, turismul îşi aduce un aport substanţial la ridicarea nivelului de instruire,
cultură şi civilizaţie al oamenilor. Prin stimularea schimbului de valori, turismul favorizează
îmbogăţirea orizontului cultural, informaţional, atât pentru turişti, cât şi pentru populaţia locală.
“Materia primă” a industriei turismului, resursele naturale ş i antropice, se vor transforma
în “produse turistice” numai printr- un consum efectiv de muncă vie, înglobată în prestaţiile de
servicii turistice.
Pornind de la această idee, proiectul îşi propune o abordare a turismului religios în România.
Astfel,proiectul este structurat in 3 capitole:
Capitolul 1 – Turismul Religios în România, destinaţii religioase în România.
Capitolul 2 – prezinta un studiu de caz: “Pelerinaj în Bucovina”
Capitolul 3 – “Concluzii si propuneri” în legătură cu turismul religios în România
La întocmirea lucrării am folosit un bogat şi diversificat material bibliografic, dar şi
cunoştinţele dobândite în stagiile de pregătire practică realizate la şcoală.
CAPITOLUL I
TURISMUL RELIGIOS ÎN ROMÂNIA
3
3. Pelerinajul este adesea un act spiritual de mulțumire adusă lui Dumnezeu pentru binefacerile primite
de la El; astfel pelerinajul este în sine un act de asceză și o ofrandă de gratitudine.
4. Pelerinajul cuprinde și un act de pocăință pentru păcate, fiind completat cu mărturisirea păcatelor și
rugăciuni de iertare pentru mântuirea sufletului.
5. Pelerinajul poate fi motivat și de o dorință puternică de a primi ajutorul lui Dumnezeu spre a realiza
o lucrare importantă sau a primi vindecarea de o boală fizică sau psihică.
Provincia turistică Dobrogea cuprinde spațiul dintre Dunăre și Marea Neagră. Această
provincie are caracter complex, elemente turistice naturale se imbină cu cele antropice, iar
infrastructura și dotările sunt variate dar cu o distribuție diferită. Se impun două zone turistice
Regiunea istorică din sudul Bucovinei, localizată în nordul României, este invadată de o
colecție impresionantă de mânăstiri din secolul al 15-lea, multe dintre ele având pereții pictați, și în
exterior și în interior-punandu-se printre cele mai fascinante monumente artistice din Europa.
Numărul impresionant al bisericilor din Bucovina, România, cu interesantele fresce interioare
și exterioare, a fost păstrat incă din timpurile medievale. Datorită unicitătii și valorii lor artistice,
acestea au fost adăugate la Lista cu Moșteniri Culturale Internaționale a UNESCO, în 1993. Într-
4
adevăr, nu există alt loc pe pămant în care se află un astfel de grup de biserici, cu o așa de inaltă calitate
a frescelor exterioare.
5
- Biserica Pătrăuţi - a facut parte din ansamblul singurei mănăstiri de maici ctitorită de
Ştefan cel Mare. Mănăstirea era destinată în special îngrijirii răniţilor din luptele purtate în preajma
Cetăţii de Scaun a Sucevei.
Pisania în limba slavonă aflată deasupra portalului de intrare consemnează:
Provincia turistică Transilvania include partea centrală a României desfăşurată între ramurile
Carpaţilor. Precumpănesc obiectivele istorice şi cultural tradiţionale (cetăţi şi ruine de cetăţi antice şi
medievale nu numai în oraşe dar şi în sate, castele şi palate, biserici în stil gotic, baroc, renascentist
etc., cetăţi ţărăneşti, biserici din lemn, clădiri din sec. XVIII-XIX etc.). Se adaugă elemente ale cadrului
natural (lacuri sărate rezultate prin prăbuşirea exploatărilor de sare pe seama cărora s-au dezvoltat
staţiuni balneare, rezervaţii naturale floristice, geomorfologice, peisaje inedite etc.). Provincia
Dealurilor Transilvane se caracterizează printr-o dotare corespunzătoare mai ales în oraşe, dar apariţia
unor centre de turism rural în cadrul depresiunilor Sibiu şi Făgăraş sau în arealul Bistriţa-Cluj.
Obiective religioase Transilvania:
- Biserica fortificată de la Cârţa - Situată între Sibiu şi Braşov, biserica fortificată de la Cârţa
este una dintre cele mai vechi aşezăminte de cult din România.
6
Datează din anul 1202, de pe vremea călugărilor cistercieni,
care au întemeiat în România mai multe mănăstiri. Biserica
fortificată de la Cârţa a fost întemeiată de călugarii de rit cistercian
între anii 1202 – 1206. Este una dintre cele mai vechi mănăstiri
cisterciene, reprezentantă a stilului gotic timpuriu, din Europa.
Biserica a fost construită în formă de cruce. A fost una dintre
cele mai importante şi impozante biserici fortificate din
Transilvania, iar teritoriul pe care a fost construită a fost donat
voievodului Benedict al Transilvaniei de către regele Andrei al II-lea al Ungariei. Prima atestare a
bisericii de la Cârţa datează din anul 1223.
- Mănăstirea Râmeţ - Cea mai facilă cale de acces spre mănăstire este din Teiuş, unde se găsesc
mai multe curse regulate catre Mănăstirea Râmeţ, drumul fiind asfaltat. Calea de acces dinspre Aiud
este mai dificilă, lipsa mijloacelor de transport până la Râmeţ fiind principala problemă, alături de
drumul nemodernizat. Cei care vor alege această cale se vor bucura
însă de o privelişte de neuitat de pe platoul Trascăului. Istoricul
mănăstirii a stârnit numeroase controverse.
Cercetători renumiţi precum Nicolae Iorga şi Virgil
Vatasianu au susţinut că ctitorirea s-a produs în jurul anului 1487,
însă cercetări ulterioare au demonstrat că data reală este undeva în
jurul anului 1377.
Mănăstirea Râmeţ a fost ctitorită de călugări singuratici,
denumirea ‘râmeţi’ însemnând ‘eremiţi’, mai exact pustnici.
Forma bisericii din Mănăstirea Râmeş este dreptunghiulară, având o boltă semicilindrică pe lungime.
Deasupra pronaosului se poate observa clopotniţa masivă.
Interesant este că sub altar izvorăşte apă din munte şi de aceea mănăstirea poartă hramul Izvorul
Tămăduirii.
7
aspectul geomorfologic al teritoriului – o neobişnuită diversitate de rezervaţii peisajistice sau
landşafturi naturale şi monumente geologice unice, de valoare europeană şi mondială. O diversitate de
atracţii pentru turişti oferă vestigiile fortificaţiilor medievale, diverse complexe arheologice, în primul
rînd, Orheiul Vechi, mănăstirile rupestre, conacele boiereşti şi casele ţărăneşti.
Turismul religios este un sector important al economiei mondiale si are o tendinţă de creştere
permanentă la nivel internaţional. Industria turismului cuprinde o gamă variată de intreprinderi publice
si private, generatoare de beneficii economice si sociale, de noi locuri de muncă pentru diferite
categorii de angajaţi, oferind oportunităţi de angajare mai cu seama pentru femei. Republica Moldova
trebuie să se promoveze eficient ca o destinaţie turistică pe pieţele turistice internaționale.
- Mănăstirea Agapia - Biserica a fost reparată şi modificată de mai multe ori de-a lungul
secolelor.
În prezent, biserica are două exonartexuri, un
pronaos, un naos cu turn, un altar, dar şi un
diaconicon şi un protezis pe fiecare parte a altarului.
Manastirea Agapia, vedere generala.
Inscripţia de pe peretele bisericii închinată
Arhanghelilor Mihail şi Gavriil mărturiseşte: “In the
name of the Father and the Son and the Holy Spirit, I,
slave of God hetman Gavriil and my wife Liliana,
made and endowed this Agapia Monastery again,
during the days of the right believer and lover of Christ Prince Vasile Lupu. And the construction
started in the year 7150 (1642), October, the 15th day, and was completed in 7152 (1644), September,
the 3rd, and was consecrated in 7155 (1647), September, the 12th”. După sfinţire, mulţi călugări ai
vechii Agapia s-au mutat în josul dealului şi, puţin câte puţin, o mănăstire a fost construită în jurul
bisericii.
8
în costume populare, arhitecturã şi specialitãţi culinare specifice. Unul dintre cele mai importante
aspecte ale moştenirii culturale maramureşene derivã din puternica influenţã ce a avut-o religia. Religia
ortodoxã predominã în aceastã regiune, dar putem gãsi şi comunitãţi de romano-catolici şi greco-
catolici. Monumentele religioase ale Bisericii Ortodoxe din Maramureş sunt spectaculoase, cele mai
rãspândite monumente fiind bisericile de lemn din satele judeţului. Bisericile sunt construite în stil
gotic şi sunt caracterizate de clopotniţe înalte de lemn.
Zona Maramureşului are o atât de bogată ofertă turistică, încât singurul lucru care nu este
disponibil în limitele acesteia e marea. În rest, regiunea acoperă totul, de la excursii pe munte şi
sporturi extreme la turism cultural şi religios. Dacă sunteţi un iubitor al naturii, cu siguranţă veţi iubi
peisajele montane şi ale văilor, care vă lasă fără respiraţie. Mai mult de 30 de zone naturale protejate,
pajişti line, pline de iarbă în timpul verii şi de zăpadă în timpul iernii, munţi acoperiţi de păduri veşnic
înverzite, toate se oglindesc în ape limpezi, de cristal, întinse pe toată regiunea.
Obiective religioase Maramures:
- Schitul Bixad - este un vechi aşezământ, atestat documentar la inceputul secolului al XVII-lea.
Pe la anul 1700 se instalează aici arhimândritul Isaia, venit de
la Mănăstirea Sfântul Pavel, din Muntele Athos, şi convertit la
uniatism, iniţiind o intensă activitate prounionistă în regiune. În
urma uciderii sale, în anul 1701, mănăstirea este părăsită,
rămânând astfel până în anul 1759. În decursul timpului, a jucat un
important rol cultural şi naţional. În anul 1954 este din nou inchisă
şi redeschisă în 1990.
- Biserica Bârsana - Biserica este foarte întunecată înăuntru. Pronaosul foarte mic şi foarte jos
nu are nici o fereastră. Naosul este mult mai spaţios, cu o boltă înaltă, dar nici aici nu intră multă
lumină.
Termenul „bârsan” denumeşte un cioban care îşi ţine
oile cu lână bogată şi lungă, cuvântul devenind un prenume
în timpurile medievale. Satul Bârsana a fost în proprietatea
cneazului Stanislau, fiul lui Stan Bârsan, atestat în
documente între 1326 şi 1346. Trebuie ca până atunci
mănăstirea să fi existat de câteva secole, după cum un
document din 6 noiembrie 1405 atestă existenţa unui câmp al
9
mănăstirii. Biserica a fost folosită în scopuri monahale până în 1791, când mănăstirea a fost desfiinţată.
În 1802, sătenii au hotărât să mute biserica nefolosită în mijlocul comunităţii lor.
Provincia turistică Banat. Banatul este o provincie istorică care cuprinde zone din România,
Serbia (Banatul Sârbesc) şi o mică parte din Ungaria. Bogdan Petriceicu Haşdeu spunea că „dintre
toate regiunile locuite astăzi de români la nord de Dunăre, Banatul şi Oltenia, cu prelungirea lor cea
comună în ţara Haţegului, sunt singurele care reprezintă o continuitate neîntreruptă geografico –
istorică a neamului românesc – un cuib de unde se romaniza treptat ţările spre apus, spre crivăţ şi spre
răsărit, ba indirect şi cele de peste Dunăre, cuibul mereu descărcându-şi prinosul, dar ramânând
totdeauna plin.”
Regiunile conduse de un ban se numeau „banaturi”, în perioada austro-ungară. Denumirea s-a limitat
mai tarziu la actuala provincie „Banat”.
Obiective religioase Banat:
- Schitul Semenic - Frumuseţea naturală a locului a determinat pe oameni de bună-credinţă să
construiască, în anii 1945-1946, pe temelii de piatră şi de fier,
o frumoasă bisericuţă din lemn, asemenea bisericilor de lemn
din Maramureş. Iniţiativa construirii unui schit aparţine
domnului ing. Alexandru Papp, director general al Societăţii
U.D.R. (Uzinele şi Domeniile Reşiţa), precum şi numeroşilor
credincioşi din Reşiţa şi din alte părţi.
- Mănăstirea Cebza - Despre timpul când s-a construit biserica mănăstirii, aflată azi în
mijlocul cimitirului parohial şi despre călugării care au vieţuit aici nu se ştiu prea multe. Primele
informaţii se află în istoriografia străină care vorbeşte de existenţa unui vechi locaş de inchinare şi de
izvorul aflat sub altarul bisericii considerat de credincioşi ca având puteri vindecătoare.
Tradiţia atribuie bisericii mănăstireşti de la Cebza
origini mult anterioare secolului al XVIII-lea, actuala
construcţie fiind continuatoarea mai multor înaintaşe
care au fost ridicate pe locul celei de astăzi. Cunoscută
sub denumirea de "mănăstire" găsim unele însemnări
pe cărţile vechi bisericeşti. Astfel pe fila unui
Antologhion este următoarea însemnare: "Biserica s-a
zidit la 1758 cu turn de lemn", amintind şi de înnoirile
10
care s-au făcut in 1780 şi 1815. Pe fila manuscrisului unei Evanghelii găsim scris cu cirilică
următoarele: "În curgerea anului 1850 s-au acoperit mănăstirea cu cheltuiala bisericii prin rânduiala
tutorilor (epitropilor) Vitu Chirica şi Păun Tradii, iar preoţii Trăila Mustet, Andrei Olariu, Ioan
Petrovici şi Grigorie Petcu capelan ". O altă însemnare spune: "Spre aducerea aminte. În curgerea
anului 1882 s-au acoperit sfânta mănăstire cu şindrilă de nou cu cheltuiala bisericii prin preotul
Alexandru Bugariu şi George Treta chinez (primar) şi Simion Treta ca tutore la sfânta mănăstire".
Provincia turistică Oltenia. Moştenirea Imperiului Roman şi a Daciei se regăseşte de-a lungul
întregii regiuni. Ruinele podului construit peste Dunăre de cunoscutul arhitect al antichităţii, Apolodor
din Damasc, pentru pătrunderea trupelor imperiale în Dacia, cele ale băilor termale romane construite
pe timpul împaratului Adrian sau cele ale cetăţilor dacice Sucidava şi Buridava deschid o filă din
trecutul daco-roman al poporului nostru. Antichitatea dacică şi romană este reprezentată de
asemenea prin aşezarea fortificată geto-gatică de la Sprâncenata, judeţul Olt (sec. II î. Hr.), zidurile
cetăţii bizantine de la Celei - Corabia cu Fântâna Secretă, monument unic al arhitecturii romane
bizantine.
Oltenia este de asemenea un ţinut al mănăstirilor, bisericilor şi schiturilor, fiind a doua regiune
după Moldova ca număr şi importanţă a acestor aşezăminte religioase. Regiunea însumează peste 60
mănăstiri şi schituri ortodoxe, din toate perioadele istorice ale regiunii, începând cu secolul 14, unele
din acestea prezentând fresce exterioare de o valoare deosebită şi constituind veritabile locuri de
pelerinaj care atrag un număr important de turişti. Bisericile de lemn reprezintă o altă interesantă
moştenire din timpurile medievale. Mănăstirile de pe Valea Oltului: Cozia, Stănişoara, Bistriţa,
Frăsinei, Hurezi, Surpatele, Govora, Turnu, Cheia, Mânastirea Dintr-un Lemn, Arnota - în judeţul
Vâlcea, Tismana, Lainici, Polovragi, Strâmba şi Crasna - în Gorj, situate în zone pitoreşti, constituie
adevărate izvoare de spiritualitate şi de renaştere sufletească.
De un interes special sunt asa numitele 'Cule', case fortificate ce se găsesc numai în Oltenia.
Având originile în Afganistan si în Iran, culele au fost construite in secolul XVIII de către micii
proprietari pentru a se proteja de invaziile turceşti de peste Dunăre. Cu timpul, aceste "cule" şi-au
pierdut destinaţia defensivă, şi au devenit pentru locuitorii săi mai ales un semn de apartenenţă la clasa
proprietarilor de pamânt.
11
Obiective religioase Oltenia:
- Mănăstirea Strehareţi - este menţionată pentru
prima dată în anul 1478. Potrivit documentelor, actuala biserică a
Mănăstirii Strehareţi este ctitorită de episcopul Varlaam al
Râmnicului, ajuns mitropolit al Ţării Româneşti. Alte izvoare îl
dau pe monarhul Serafim. Numele acestuia este întâlnit prima oară
pe o inscripţie la Mănăstirea Deleni, judeţul Olt, menţionat ca
stareţ.
- Cula de la Curtişoara - este una dintre cele mai reprezentative pentru judeţul Gorj şi una
dintre cele mai frumoase. Era o locuinţă permanentă,
fiind ridicată pe trei nivele (caturi) pe un platou ce
domina valea Jiului asigurând vizibilitate spre sud în
direcţia Târgu Jiu. Cula a fost restaurată în anii 1966-
1967 şi integrată secţiei de etnografie a Muzeului
Judeţean Gorj, şi anume în cadrul Muzeului
arhitecturii populare din Gorj, aflat chiar în
Curtişoara, la 10 Km nord de Târgu Jiu.
12
CAPITOLUL II
STUDIU DE CAZ
-PELERINAJ IN BUCOVINA-
13
- ZIUA 1: Bucureşti - Ploieşti - Braşov - Lacul Roşu: Cheile Bicazului, cele mai spectaculoase
chei din România – Mănăstirea Agapia: pictura Nicolae Grigorescu - Mănăstirea
Văratec:mormântul Veronicăi Micle - Boroaia: Părintele Ilarion Argatu.
- Lacul Roşu: Cheile Bicazului.
In aval de Lacu Roşu incep Cheile Bicazului, chei în Carpaţii
Orientali, pe valea râului Bicaz, care fac legatura între
Transilvania şi Moldova. Are o lungime de 8 km de la Lacu
Roşu până la satul Bicazul Ardelean. Pereţii de calcar ai Cheilor
Bicazului sunt un rezultat al fierestruirii lor de către apele repezi
ale Bicazului. Cheile Bicazului fac parte din Parcul Naţional
Cheile Bicazului-Hăşmaş care are ca arii protejate: Lacu Roşu,
Cheile Bicazului, Hăşmaşul Mare.
Drumul din Cheile Bicazului este format din serpentine ameţitoare. Pereţii de calcar ai stâncilor
ascund peşteri (precum Peştera Neagră şi Peştera Cascada) cât si avene ( Licas, Avenul cu trei intrări).
Pe parcursul serpentinelor din Chei există mici magazine cu suveniruri, produse lucrate de artizanii
romani şi de cei maghiari din zona.
- Mănăstirea Agapia: pictura Nicolae Grigorescu.
Mănăstirea Agapia este împodobită spre nemurire de sfinţii pictaţi de Nicolae Grigorescu între anii
1858 – 1861. Lucrarea de executare a picturii interioare a
bisericii i-a fost încredinţată pictorului de către Maica
Stareţă a Mănăstirii Agapia, Tavefta Ursache. Aceasta a
văzut o icoană mare cu Maica Domnului pictată de
Grigorescu, icoana pe care o regăsim şi astăzi în muzeul
mănăstirii şi astfel s-a convins de talentul pictorului.
- Mănăstirea Văratec: mormântul Veronicăi Micle.
În curtea lăcaşului, ale cărui turle cenuşii, învelite în tablă, se zăresc de
departe, se află din august 1889, mormântul poetei Veronicăi Micle.
- Poeta Veronica Micle (1850-1889) s-a retras la Văratec la două săptămâni de la
înmormântarea poetului Mihai Eminescu. A locuit în casa Fevroniei Sârbu,
obişnuind să se plimbe prin împrejurimi. Avea des migrene şi era deprimată. În
noaptea de 2/3 august 1889, poeta s-a sinucis cu arsenic. Doctorul Taussig a pus
14
diagnosticul de congestie cerebrală şi astfel Veronica Micle a fost înmormântată la 5 august în cimitirul
mănăstirii, la umbra unui brad.
- Boroaia: Părintele Ilarion Argatu.
Părintele Ilarion Argatu este unul dintre marii duhovnici ai vremurilor noastre. "Trebuie să nu uităm
nici o clipă că zilele noastre sunt scurte pe Pamant. Dar
eternitatea, veşnicia o avem în cer, promisă de Dumnezeu, şi pe
aceea trebuie să o păstrăm cu sfinţenie" (Părintele Ilarion
Argatu). Mare duhovnic şi nevoitor, părintele este unul dintre
cei mai renumiţi preoţi ortodocşi exorcişti români.
Părintele Ilarion s-a născut la data de 2 august 1913, în
localitatea Valea Glodului, comuna Vultureşti, judeţul
Suceava, şi a adormit în data de 11 mai 1999, la Mănăstirea
Cernica.
15
Aceasta a fost ridicată pentru a face faţă mulţimii credincioşilor ce veneau să se închine moaştelor
Sfântului Ioan cel Nou.
Biserica a fost începută de voievodul Bogdan al III-lea, fiul lui Ştefan cel Mare, în 1514 şi
terminată de Stefăniţă Vodă, fiul lui Bogdan în 1522, aşa cum ne arată şi pisania aflată deasupra uşii de
intrare în pridvor. Biserica a fost sfinţită de Mitropolitul Teoctist.
- Cetatea Sucevei.
Cetatea de Scaun a Sucevei este atestată documentar la 11
Februarie 1388, ridicată în vremea domniei lui Petru I (1375-
1391). Alexandru cel Bun (1400-1432) a intervenit la rândul
său în sistemul defensiv al cetăţii prin întărirea cu un zid de
apărarea a primei intrări situată pe latura sudică a fortului.
Aceasta a suferit modificări odată cu preluarea conducerii
Moldovei de către eroul legendar Ştefan cel Mare (1457-
1504), canonizat în anul 1992, conducător dibaci, diplomat
desăvârşit şi strateg militar, calităţi recunoscute de însăşi
contemporanii săi. În încercarea de a pătrunde în cetate vom întâlni patru elemente defensive: şanţ de
apărare, pod de acces, zid de apărare în exterior şi capcana căreia istoricii i-au dat numele de cursa de
şoareci.
- Muzeul Satului Bucovinean.
Organizat în apropierea Cetăţii de Scaun a Sucevei, Muzeul
Satului Bucovinean pune în valoare patrimoniul arhitectonic de
factură populară dinŢara de Sus. Cel mai tânăr dintre muzeele în
aer liber ale României s-a înfiripat în deceniul al VIII-lea al
secolului trecut, când satul bucovinean dispunea de nenumărate
monumente de arhitectură populară, şi a prins contur după 1990,
când noi gospodării şi instalaţii tehnice populare au fost transferate, reconstruite şi deschise publicului
vizitator.
Imaginea de ansamblu a muzeului reflectă organizarea şi activitatea complexă a unui sat, imaginat
ca o sinteză, model al satului bucovinean. Inedit pentru Muzeul Satului Bucovinean o constituie
reprezentarea vieţii spirituale a ţăranului prin marcarea riturilor de trecere. În casa Straja sunt expuse
obiecte de recuzită pentru ritualul de botez, iar în casa Cacica este marcat ceremonialul de
înmormântare, cele două praguri ale vieţii.
16
- Mănăstirea Hagigadar(Mănăstirea Dorinţelor).
Mănăstirea Hagigadar este o fostă mănăstire armenească de maici, construită în perioada 1512-
1513 în satul Bulai din comuna Moara (judetul Suceava)
Mănăstirea este situată în apropierea drumului european E85
(Fălticeni-Suceava), pe partea stângă, în vale, înainte de
intrarea în municipiul Suceava, la 3 km de oraș.
Mănăstirea Hagigadar a fost inclusă în Lista
monumentelor istorice din județul Suceava, elaborată în anul
2004, având codul SV-II-a-A-05504. Ansamblul este format
din 2 obiective:
- Biserica "Adormirea Maicii Domnului"-Hagigadar - datând din anul 1512 și având codul SV-II-
m-A-05504.01
- Zidul de incintă - datând din anul 1512 și având codul SV-II-m-A-05504.02
- Mănăstirea Râşca.
La început, biserica includea altarul, naosul, pronaosul şi
probabil exonartexul. La capătul estic, sunt trei abside, ca în
majoritatea mănăstirilor din secolul al XVI-lea. Un turn sprijinit
de arcurile moldoveneşti se ridică deasupra naosului.
Biserica „Sf. Nicolae” a fost construită in două etape.
Capătul estic aparţine stilului de construire a bisericilor din
secolul al XVI-lea, cu fresce exterioare. Capătul vestic, cu
portalul mic şi deschis, datează din anii 1611-1617.
Deşi mănăstirea Râşca este o fundaţie princiară şi deşi este
asociată cu memoria celui mai învăţat cronicar moldovean al secolului al XVI-lea, Episcopul de Roman
Macarie, ea nu s-a bucurat de faima pe care au avut-o alte edificii similare.
- Mănăstirea Voroneţ.
17
Cu voia Bunului Dumnezeu, cu rugăciunile Sf. Cuvios Daniil Sihastrul şi prin osârdia
Binecredinciosului Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt s-a înălţat, din 26 mai până în 14 septembrie
1488, Mănăstirea Voroneţ cu hramul Sf. Mare Mucenic Gheorghe.
In 1547 i s-a adăugat pridvorul şi i s-a făcut pictura exterioară
sub privegherea Mitropolitului Grigorie Roşca, ce se
odihneşte în pridvor: Încă de la inceput Mănăstirea a fost
binecuvantată cu călugări cu aleasa viaţă duhovnicească, în
vremea Sf. Cuvios Daniil Sihastrul fiind o adevarată lavră a
isihasmului românesc. Viaţa monarhală s-a întrerupt în anul
1785 după anexarea Bucovinei la Imperiul Habsburgic şi s-a reluat în anul 1991, de data aceasta cu
obşte de călugăriţe sub stăreţia Stavroforei Irina Pantescu. Tânăra obşte se străduieşte să îmbine
armonios rugăciunea cu munca în gospodărie, în câmp, în atelierul de pictură şi în îndrumarea
vizitatorilor:
- Mănăstirea Humor.
Mănăstirea Humorului este situată mai sus pe râul Humorului, aproape de oraşul Gura Humorului,
împrejmuită de dealuri împădurite. În jur, pe valea râului s-a
format şi satul ce dă numele mănăstirii, Mănăstirea Humorului.
În timpul secolului al XV-lea Humor a fost printre cele mai
cunoscute mănăstiri din judeţ.
Biserica Adormirii Maicii Domnului este fără turn,
construcţie tipică bisericilor din zonă şi a fost construită de un
nobil nu de un prinţ conducător. Exonartexul cu deschidere este
primul de acest gen din România.
Ruinele primei biserici a Mănăstirii Humorului sau Humor,
cum era cunoscută pe atunci, se află cinci sute de metri mai
încolo. Un document menţionat de Alexandru cel Bun certifică faptul că judecătorul Oana a construit o
mănăstire în Humor.
- Mănăstirea Putna.
Actuala biserică a fost practic reconstruită între 1653 şi
1662 de către Vasile Lupu şi urmaşii săi.
18
Ştefan cel Mare a construit mănăstirea ca fiind locul său de înmormântare, între anii 1466 şi 1469, iar
biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” a fost sfinţită un an mai târziu.
Primul egumen a fost Arhimandritul Iosif de la Manastirea Neamt, primul centru monahal
important din Moldova. Acesta a fost însoţit de către caligrafi, care au fost primii dascăli ai noii şcoli
care a urmat exemplul celei din Neamţ. A început ca şcoală de retorică, logică şi gramatică pentru
viitorii cronicari sau personal cleric, dar curând Putna a devenit unul din cele mai importante centre
culturale ale ţinutului.
- Mănăstirea Suceviţa.
Mănăstirea Suceviţa reprezintă un monument istoric de seamă al ţării noastre, datând de la sfârşitul
secolului al XVI-lea. Situată în satul Suceviţa, aflat la sud-vest de Rădăuţi, mănăstirea face onoare
oraşului Suceava, important centru economic al României, şi totodată o răscruce de drumuri.
Într-o călătorie de vizitare a mănăstirilor din vremea lui Ştefan cel Mare şi a urmaşilor săi, ajuns la
Mănăstirea Suceviţa, drumeţul se va afla în faţa unui întreg univers spiritual.
Pornind de la arhitectura complexului, ce seamănă mai
mult a cetate fortificată sau curte domească, cuprinzând
central biserica, mănăstirea se prezintă ca un nucleu al
credinţei ortodoxe, ce păstrează şi astăzi farmecul şi
atmosfera monahală străveche. In incinta fortificată se
găsesc casele domneşti şi chiliile, dar şi un muzeu ce
păstrează autentice valori ale artei religioase de secol XV
– XVI: sculptură în lemn şi piatră, broderii, argintărie şi manuscrise care au fost dăruite mănăstirii de
ctitorii şi de urmaşii acestora.
Întregul complex pe care îl reprezintă mănăstirea Suceviţa impresionează prin îmbinarea
armonioasă dintre arhitectură (religioasă, de apărare şi civilă), pictură, sculptură (în piatră şi lemn) şi
exemple ale artei decorative religioase. Astfel, mănăstirea face dovada continuităţii trdiţiei autohtone a
veacurilor XV şi XVI, reprezentând un simbol al dăinuirii în timp.
- Mănăstirea Moldoviţa.
Cea mai importantă caracteristică a Bisericii „Buna Vestire” este
exonartexul cu cele trei bolţi în faţada vestică. Dintre toate bisericile
bucovinene, picturile exterioare de aici s-au pastrat cel mai bine.
Alexandru cel Bun a construit prima mănăstire în Moldoviţa pe
malurile râului cu acelaşi nume, la începutul secolului al XV-lea. Locul
19
ales era departe de sate, în mijlocul pădurii. A donat pământuri şi sclavi tătarilor, iar prima comunitate
din jur fusese creată. Prima atestare a mănăstirii este din anul 1402, iar cele ulterioare sunt mărturii ale
donaţiilor făcute. Totuşi, nu există nici o atestare care să arate când sau cum a fost distrusă mănăstirea,
dar este posibil ca un cutremur să o fi nimicit la începutul celui de-al XVI-lea veac.
20
- Mănăstirea Secu: moaştele Sf. Varlaam.
În şedinta din 12-13 februarie 2007, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe
Române, la propunerea Sinodului Mitropolitan Iaşi, a aprobat canonizarea
Mitropolitului Varlaam Moţoc. Proclamarea oficială a canonizării va avea loc
la data de 30 August 2007 la Mănăstirea Secu, locul unde se află şi
mormântul marelui ierarh.
În data de 4-5 iunie, osemintele Sfântului Ierarh Varlaam au fost deshumate
din mormântul aflat în peretele de sud al bisericii mănăstirii. Începând cu data
de 30 august, pelerinii se vor putea inchina la Sfintele Moaşte ce vor fi
aşezate într-o frumoasă raclă din argint şi aur în biserica Mănăstirii Secu.
Cercetându-ne trecutul şi cinstind pe sfinţii noştri ierarhi, martiri, cuvioşi, mărturisitori, preoţi şi
credincioşi, care s-au învrednicit de a primi de la Dumnezeu “Cununa sfinţeniei” şi ale căror nume au
rămas în evlavia credincioşilor, aflăm la loc de cinste şi numele Mitropolitului Varlaam al Moldovei.
El s-a născut într-un sat din părţile Neamţului, dintr-o familie de oameni luminaţi şi curaţi la suflet,
puternic inrădăcinaţi în credinţa ortodoxă. Din Sfântul Botez a primit numele de Vasile. El mai avea
încă patru fraţi: Gavriil, Ştefan, Caterina şi Nastasia.
- Mănăstirea Neamţ: icoana Maicii Domnului Nemţeancă, Icoana Maicii
Domnului cu trei mâini, moaştele Sf. Simeon.
Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Neamţ este una dintre cele mai
vechi şi frumoase icoane din ţară, renumită ca făcătoare-de-minuni. Istoria
acestei icoane ne-a fost însemnată în scris de către "stareţul Neonil", în anul
1839. Cea mai veche şi mai valoroasă, nu doar dintre icoanele făcătoare de
minuni din Moldova, ci din România, este considerată Maica Domnului
"Lidiancă", de la Mănăstirea Neamţ. Această icoană este cunoscută cu numele de
Lidiancă pentru că ar fi o copie după o icoană a Maicii Domnului din Lida şi pentru că are chipul
Sfântului Gheorghe, originar din Lida.
Icoana de la Mănăstirea Neamt a fost dăruită domnitorului Alexandru cel Bun al Moldovei, de către
împăratul bizantin Ioan al VIII-lea Paleologul, în anul 1402. Icoana este minunată atât prin măiestria cu
care a fost lucrată şi pentru vechimea ei, cât şi pentru faptul că este zugravită pe ambele feţe, pe spatele
ei fiind icoana Sfântului Mare Mucenic Gheorghe.
21
- Ziua 5: Mănăstirea Bistriţa: icoana Sfintei Ana făcătoare de minuni, Mănăstirea Izvorul
Mureşului – Braşov - Ploieşti - Bucureşti.
- Mănăstirea Bistriţa: icoana Sfintei Ana făcătoare de minuni.
Adăpostită la Mănăstirea Bistrița, icoana Sfintei Ana de la Mănăstirea
Bistriţa este una dintre icoanele cele mai cinstite din Moldova. Se spune
că icoana scoate diavolii din oameni, vindecă bolnavii, dă rod pântecelor
sterpe și alungă seceta.
Potrivit tradiţiei, icoana a fost dăruită Doamnei Ana, soția lui
Alexandru cel Bun, de către împărăteasa Irena (Ana), soția împăratului
bizantin Manuel al II-lea Paleologul şi de către Patriarhul Matei al
Constantinopolului, în anul 1401. Un manuscris de la începutul secolului
al XVIII-lea, atribuit Mitropolitului Gheorghe al Moldovei și Sucevei (1723-1729), păstrat la Arhivele
Statului din Piatra-Neamț, conține o informație privind donația icoanei Sfânta Ana: „… Iar maica lui
Andronic Paleolog îi mera numele Anna, împărăteasa lui Mănăil (Paleolog), și măria sa încă au trimis
dar, Doamnei Annei fericitului Alexandru Vodă, o sfântă icoană, Sfânta Ana, maica Maicii Preacuratei,
făcătoare de minuni, ferecată și împodobită cu cheltuială împărăteasă. Iar Măria sa, Doamna Ana, a
trimis un dar Mănăstirii Bistrița, fiind făcută sfânta mănăstire de fericitul Alexandru Voievod și
Doamna Ana. Iar această sfântă icoană, la vreme de neploaie, scoțându-să cu litanie afară din mănăstire
și făcând o sfeștanie, până ce să întoarce în mănăstire numai ce plouă, de nu peste tot, iar câtu-i hotarul
mănăstirii… Și acestă istorie am scris eu cu condeiul meu, Mitropolitul Gheorghe, la anul 7231,
februarie 19…”.
- Mănăstirea Izvorul Mureşului.
Sfânta Mănăstire cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” din Izvoru Mureşului este aşezată la
poalele Hăşmaşului Mare, între cei doi fraţi de cruce
Mureşul şi Oltul, la o altitudine de 950 m, pe DN 12 între
Miercurea Ciuc şi Gheorghieni.
În decursul istoriei, Biserica Ortodoxă din
Transilvania a avut multe de suferit în această parte de
ţară românească, Ortodoxia nefiind recunoscută multă
vreme. Această rană a neamului şi a Bisericii româneşti a
22
rămas deschisă până după primul război mondial, când spaţiul transilvănean se alipeşte din punct de
vedere administrativ celor două mari provincii româneşti: Ţara Românească şi Moldova.
Anul 1940 a adus pentru comunităţile şi instituţiile româneşti din zonă grele încercări, suferinţe şi
tragedii de neimaginat. În contextul acestor vremuri politico-istorice deosebit de grele, multe din
Bisericile judeţelor Covasna şi Harghita, unele nou ridicate, au fost distruse.
Servicii:
- Transport cu autocarul (aer condiţionat, şofer amabil şi profesionist) însoţitor organizator.
50,60lei/persoană
- Cazare la Pensiunea Ilea***, 90lei/persoană/noapte
- Nr șoferi: 1
- Nr zile: 5
Joi (zi,seara) – Vineri (zi,seara) – Sambata (zi,seara) – Duminica (zi,seara) – Luni (zi)
- Cazare: 90 lei/persoana/noapte
- Alimentatie: 60 lei/persoana/zi
- T.V.A: 20%
23
830 km∙ 2.5 lei/km
1. Transport: = 50,60 lei/persoană
41 turişti
16
8. Comision agenţie: 809,86lei ∙ = 129,57lei
100
20
9. T.V.A: 129,57lei ∙ = 25,91 lei
100
10. PREŢ TOTAL: 809,86 + 129,57 + 25,91 = 965,34 lei = 966 lei/persoană
24
Nr. Articole de Elemente de Valoarea
Elemente de cheltuieli
crt. circulaţie calcul Per turist Totală
Cumpărăt
Furnizor: Three Stars Holiday Seria CDL or:
Mihai Ionuţ
C.U.I/C.I.
F:
RO1210002177 și numărul: 318
25
Nr.Reg.Co
Sediul: 1 Decembrie 1918 m.:
Nr.83, Giurgiu
Județ: Giurgiu Factura fiscala C.U.I.
RO52ROCT1110231210002
Contul: Sediu:
177
Banca: ROCT Nr.Facturii: 318
Data(zz.ll.aaa
25.08.2016 Județ:
a)
Tel./Fax 0246/221193 Nr. aviz însoțire a mărfii: Contul:
fe.threestarsholiday@yahoo.co
Email (dacă este cazul) Banca:
m
COTA TVA : 20%
Prețul
Valoare
unitar
Denumirea produselor sau a Valoarea a
Nr.crt. U.M. Cantitatea (fără
serviciilor (lucrărilor) - lei - TVA
TVA)
- lei -
- lei -
0 1 2 3 4 5 (3x4) 6
1 Pelerinaj Bucovina lei 1 639,43 639,43 25,91
Semnătura
Date privind expediția ,
și
ștampila Numele delegatului: din care:
furnizorului Identificat cu C.I. Seria/Număr: accize
Semnătur
Eliberată de:
a Total de plată (col.5 +
de col.6)
Mijlocul de transport nr.:
primire
Expedierea s-a făcut în prezența noastră
la data 665,34
ora Semnături:
27
Referitor la rolul turismului în cadrul economiei naţionale, literatura de specialitate evidențiază
faptul că el are "un impact considerabil asupra economiilor, societăţilor şi culturilor diferitelor ţări de
referinţă".
Turismul joacă un rol important în viaţa economică şi socială, acţionează ca un element
dinamizator al sistemului economic global, ca un mijloc de diversificare a structurii economice, ca o
pârghie de atenuare a dezechilibrelor interregionale sau un mijloc activ de educare, de ridicare a
nivelului de instruire, cultură şi civilizaţie al oamenilor. Turismul prezintă o complexitate în continuă
creştere, în plan economic sintetizează rezultatele unui mare număr de activităţi, în plan psiho-social, se
constituie ca o modalitate superioara de organizare a timpului liber.
Turismul cultural-religios constituie doar o mică parte din veniturile realizate în sectorul
turismului în România. Totodată, în România există un larg patrimoniu mobil şi imobil care constituie
baza de dezvoltare pentru turismul cultural-religios. Patrimoniul religios constituie o resursă
degradabilă a României, cu un potenţial imens de dezvoltare. Dar strategia şi metodologia pentru
dezvoltarea turismului religios este deficitară.
Dezvoltarea acestor obiective patrimoniale în obiective turistice, înseamnă formarea de
parteneriate, găsirea de soluţii integrate pentru comunitate şi nu în ultimul rând obţinerea unor finanţări.
Odată cu dezvoltarea acestui tip de turism se salvează de la degradare o parte din patrimoniul
cultural-religios, prin găsirea unor surse de finanţare stabile, iar includerea obiectivelor religioase în
cadrul unor produse turistice ar însemna şi promovarea zonei, nu numai a obiectivului.
Acest fapt se poate realiza doar cu participarea activă a tuturor actorilor domeniului turismului
religios, inclusiv persoanele ce locuiesc în comunităţile alăturate unor asemenea obiective.
BIBLIOGRAFIE
29