Turismul religios este acel tip de turism ce are ca scop vizitarea edificiilor religioase cu implicaii de ordin spiritual.

Din acest punct de vedere nu se poate opera o distincie clar ntre cei ce viziteaz aceste lcauri cu motive religioase sau de alt natur, impactul pe care l are vizitarea putnd fi sau nu religios. Se manifest dou tendine n cltoriile religioase: cele care au ca singur scop motivaia turistic i cele care mbin aceast motivaie cu cea cultural. Multitudinea de motivaii corespunde mai bine complexitii omului modern. Din perspectiva unora, ntre acestea nu exist prea multe puncte comune. Avnd n vedere obiectivele intrinseci pe care turismul i religia le au, atragerea turitilor ar trebui s fie un scop comun. Marketingul religios, la fel de real ca i cel turistic, chiar dac mai puin cunoscut ar trebui s se mbine cu acesta din urm pentru satisfacerea multiplelor categorii de turiti. Un management atental destinaiilor religioase ar putea aduce beneficii att pentru operatorii turistici ct i pentru instituiile religioase. Pelerinajul este vzut ca o cltorie la locuri sfinte, ntlniri sau manifestri cu caracter religios. Cltoria n sine,la locurile sfinte, ar trebui s fie o peniten, o suferin necesar pentru atingerea unui anumit nivel spiritual. Ca urmare confortul, relaxarea, distracia i alte forme de distragere nu ar avea ce cuta n pelerinaj. Vzut n felul acesta, pelerinajul are prea puine puncte comune cu turismul. De multe ori micuele i clugrii din diverse lcauri religioase se simt chiar agresai de cei ce nu caut mplinirea spiritual ci doar curioziti ale vieii monahale sau a lcaurilor sfinte. Turismul de factur religioasa apare n a II- a etap a evoluiei turismului, numit etapa pseudo-turistic, ce coincide perioadei Evului Mediu timpuriu i mijlociu pn n Epoca Renaterii.Pelerinajele se ndreptau spre Roma si Ierusalim pentru cretini, Meka i Medina n Arabia Saudit pentru musulmani, Lhasa i sanctuarele din India si Indochina pentru buditi, Muntele Fuji pentru japonezi.Turismul religios este acel tip de turism care are ca scop vizitarea edificiilor religioase cuimplicaii de ordin spiritual. Noiunea de religios s-a dezvoltat de la ntelegerea motivaiilor turitilor. Dezvoltarea turismului cultural in general si a turismului religios in particular este ncurajata si de transformarea insasi a ideii de cultura. Astfel, declara ia din Mexic de la Reuniunea Mondiala a Turismului (iulie-august 1982) define te cultura in termenii urmtori: In sensul sau cel mai larg, cultura poate fi astzi considerata un ansamblu de trasaturi distincte,

spirituale si materiale, intelectuale si afective, care caracterizeaz o societate sau un grup social. Ea nglobeaz sin afara artelor si a literaturii, moduri de via a, drepturile fundamentale ale omului, sisteme de valori, tradiii cretine. Cultura da omului capacitatea de reflecie asupra nsui, ea ne face sa fim umani, raionali, critici si angajai etc. Prin ea putem discerne valorile si putem, face alegeri, prin ea omul se exprima, ia la cuno tina de el nsui, se recunoate ca un proiect neterminat. Importanta promovrii prin turism a unei aciuni de imbogatire spirituala si morala a omului a fost relevata si in cadrul Conferinei Mondiale a Turismului de la Manila, din 1980, unde s-a precizat ca: In practicarea turismului, elementele spirituale trebuie sa fie mai presus de elementele tehnice si materiale. Turismul cultural si, mai ales, turismul religios si de pelerinaje ridica problema protejarii patrimoniului cultural-religios mondial, a respectarii si neatentarii la traditiile culturale, stilul si ritmul de viata al destinatiilor turistice. In acest sens, Declaratia de la Osaka a Forumului Turismului Mondial ( 3-4 noiembrie 1994) remarca necesitatea asumarii, de catre industria turistica si de catre turisti a responsabilitatii pentru conservarea mediului natural si a mostenirii culturale. Despre imperativul asigurarii unui echilibru intre dezvoltarea industriei turistice si valorificarea patrimoniului cultural mondial s-a discutat si in cadrul lucrarilor Conferintei de dezvoltare Durabila a Turismului ( aprilie 1995 ) de la Lanzarote Insulele canare, in Spania. In afirmarea turismului cultural, O.M.T. colaboreaza si cu UNESCO. Astfel, la 29 februarie 1996, acste doua organizatii internationale au semnat un acord de colaborare in vederea elaborarii unui proiect de protejare a siturilor istorice si de promovare a turismului cultural. Se afirma cu aceasta ocazie ca: Muzeele cele mai importante ale lumii si atractiile culturale sunt deja suprasaturate cu turisti in perioadele de varf de sezon, deci este foarte important pentru noi sa folosim toate resursele pe care le avem la dispozitie pentru o mai buna distributie a vizitatorilor, in alte perioade de timp ale anului si in locuri mai putin cunoscute. ( Francesco Frangialli reprezentant al Secretariatului General al O.M.T.). Turismul religios este una dintre cele mai vechi forme de cltorie, Grecia inspirandu-i pe calatori - fie pentru scopuri religioase, fie din simple considerente ce tin de auto-explorare de-a lungul anilor, cu tradiia sa bogat n lacasuri ortodoxe. Cu biserici bine conservate din epoca bizantina, mnstiri si metocuri, ara este un tinut al locurile sfinte, dedicate lui Dumnezeu. Insulele i partea continentala pot oferi un tur cultural al lacasurilor si cladirilor, cu natura lor greaca. Pornind intr-o calatorie religioas n Grecia, e

ca si cand ai cltori napoi n timp, explorand credinta prin ochii credincio ilor de altadata. Cu toate acestea, nu conteaz dac unii turiti cred ntr-o anumit dogm sau nu. Pur i simplu vizita acestor lacasuri inspira veneraie, permitandu-ti sa descoperi o alta latura a Greciei, care mbin istoria, arhitectura, natura si religia, ntr-o experien cultural unic.

- Manastirile Muntelui Athos Mnstirile Meteora Mnstirea Maga Spileo Mnstirea Hosios Loukas Mnstirea Sfntul Ioan Datele statistice privind sectorul turismului indic o mbuntire considerabil n acest an fa de anul trecut, deoarece n perioada ianuarie-martie 2013 numrul vizitatorilor strini n Grecia a crescut cu 4,6%, depind cifra de un milion, conform datelor Bncii Centrale a Greciei.1 n aprilie, numrul turitilor care au sosit n Grecia cu avionul a sczut cu 9,2%, n schimb a crescut numrul vizitatorilor din Europa de Est. Din iunie, numrul vizitatorilor strini va crete semnificativ, conform rezervrilor. Analitii consider c Grecia a beneficiat de turbulenele din Egipt, care au avut ca rezultat scderea rezervrilor din statele europene ctre aceast ar. Giorgos Tsakiris, eful Asociaiei hotelierilor din Grecia, a declarat recent c, n 2012, cheltuielile turitilor au sczut cu 5% comparativ cu 2011, ajungnd la 10,02 miliarde de euro. nnoptrile n unitile turistice au sczut cu 7%, la 141 milioane, iar sosirile au nregistrat un declin de 6%, la 15,5 milioane. Reprezentnd aproximativ 15% din Produsul Intern Brut i o cincime din locurile de munc, turismul este un sector cheie pentru Grecia. Aproximativ 15 milioane de turiti viziteaz anual Grecia.2 n perioada Lasatei Secului se desfasoara in oras manifestari culturale bogate, prin initiativa municipalitatii. Orasul sarbatoreste intr-o atmosfera care uneste vechiul cu noul. Evenimentele din cadrul carnavalului se desfasoara in toate cartierele, barzii isi revarsa melodiile pe strazi, peste tot exista gustari traditionale iar distractia cu orchestre, dansuri si petreceri nu lipseste de nicaieri pana la rasaritul soarelui diminetii de Luni, in care incepe
1 2

ekathimerini.com. http://www.agerpres.ro

Postul Pastelui. Toate acestea isi cedeaza locul sarbatorilor traditionale campenesti din Lunea in care incepe Postul Pastelui, care se desfasoara in diferite locuri frumoase ale regiunii. In aceeasi perioada este de asemenea organizata Vanatoarea dupa Comoara Pierduta, un joc care se bazeaza pe actiune, pe voie buna si pe istoria regiunii. Pentru o promovare mai intens s-au organizat trasee turistice. Unul dintre cele mai remarcabile trasee turistice din Grecia este Calea Urmat de Apostolul Pavel.Acest traseu i sensibilizeaz pe cretini i iubitorii de istorie i reprezint o combinaie ideal intre un pelerinaj i o excursie n care turistul poate vedea cele mai frumoase locuri din Grecia. n 2012 Grecia a apelat la promovarea pe posturile interna ionale de televiziune,astfel Autoritile de la Atena au demarat o campanie de promovare a turismului n Grecia pe postul de televiziune Travel Channel, a anunat Organizaia Naional de Turism a Greciei, ntr-un comunicat. Campania de promovare a demarat pe 14 mai i a avut o durat de 3 luni. Spoturile publicitare ale Greciei, cu o durat de 60 de secunde au fost difuzate n total de 910 ori in toate rile care care difuzeaz canalul n Europa, n Orientul Mijlociu i Africa. Travel Channel a realizat filmrile n Salonic, Pilio, Volos, Meteora, Zagoria, Corfu, Atena, Santorini i Creta. Pe durata campaniei, a fost difuzat, de asemenea, interviul secretarului general al Organizatiei Naionale de Turism a Greciei (EOT), Giorgios Koletsos, i a existat un omagiu adus Greciei n revista de cltorii Travel Today. Totodat, pe durata unui ntreg weekend, emisiunea canalului a fost dedicat turismului elen, cu proiecii ale recentelor filmri ce au avut loc n Grecia.

Romnia Romanii au aparut in istorie ca popor crestin. O veche traditie pastrata pana astazi marturiseste ca Sfantul Apostol Andrei cel dintai chemat, a vestit cuvantul Evangheliei in partile sud-estice ale Romniei, indeosebi in tinuturile de langa malul Marii Negre, unde a luat fiinta, in sec. al IV-lea, prima biserica locala si primul centru episcopal, cu sediul la Tomis. Dovada unei vechi si puternice credinte crestine o ofera numeroasele biserici, mnstiri si schituri construite pretutindeni in tara. Manstirile alctuiesc ansambluri arhitectonic centrate n jurul unui edificiu de cult din categoria bisericilor sau catedralelor. Lng funcia religioas propriu-zis, manstirile sunt i habitate caracteristice, productoare de bunuri i atracii turistice (articole de artizanat, hramuri, pelerinaje).n Romnia se ntlnesc mai ales n Bucovina i Sub- Carpaii Moldovei: Vorone,Humor, Putna, Moldovia, Sucevita, Dragomirna, Golia, Galata, Agapia, Humor

In Romnia exista 3000 monumente istorice religioase, din care 300 au valente artistice deosebite. Cele mai multe dateaza din perioada feudala si premoderna si prezinta trasaturile artei bizantine si orientale (armene, siriene, turcesti etc.)transilvanis, aflata multa vreme sub sezeranitate straina, cu populatie venita din alte zone ale Euuropei, cu o influenta catolica mai puternica, a asimilat si prelucrat stilurile artei occidentale: romanic, gotic, Renastere, baroc. Perioada moderna dezvolta cu precadere arhitectura civila, edificiile religioase construite acum fiind mai puin valoroase arhitectural si artistic, purtand amprenta stilului neoclasic sau romantismului. Vorbind despre turismul religios n Romnia trebuie s lum n considerare 6 aspecte: - Morminte sfinte, ca locuri de pelerinaj, care sunt privite singular i care pot fi nsoite de foarte puine atracii turistice. n cazul Romniei nu se poate vorbi de morminte sfinte, n schimb existmai multe monumente de cult care adapostesc rmie pamntene ale unor sfini (mormntulSfintei Paraschiva la Iai) sau martiri (oseminele primilor prini martiri cretini de la mnstireaCoco din nordul Dobrogei). - Sanctuarele religioase care au importan turistic datorit particularitililor istoricoculturale,i care pot fi nsoite de alte valori culturale sau de peisaj, festiviti cretine, fiind o combinaientre atracia turistic i valoarea spiritual pentru credincioi. Cu toate c nu este la fel de renumitca sanctuarele religioase din Marea Britanie, sanctuarul dacic de la Sarmisegetusa Dacic dinMunii Orstiei poate constitui un bun exemplu de combinaie ntre valoarea turistic si ceaspiritual a sanctuarului.- Bunuri cultural-religioase, care au un statut de monumente arhitectonice si artistice consideratemari atracii turistice. Din acest punct de vedere Romnia are un avantaj datorit unor monumenterenumite cum ar fi: mnstirile din Moldova, Muntenia, Oltenia sau Transilvania i catredralelecatolice din Brasov, Cluj-Napoca. - Destinaiile religioase, unde au loc manifestri religioase. n Romnia un bun exemplu lconstituie sarbtorile de Craciun i sfritul anului n zona Maramure sau n Bucovina. - Circuite de vizitare a unor importante lcae de cult, unele cu valoare pur religioas, asociate cucele cu valoare istoric i artistic: circuitul mnstirilor din Bucovina, Moldova, Dobrogea. - Hramurile i pelerinajele religioase, concentreaz, pentru 1-3 zile, un mare numr de credincioi venii din toat ara, uneori chiar turiti strini aflai n sejur sau n tranzit n Romnia.

Majoritatea absolut se desfsoar vara, la 20 iulie (Sf. Ilie), 15 august (Adormirea Maicii Domnului), dar si n prima lun a toamnei, la 8 septembrie (Naterea Maicii Domnului) i 14septembrie (nlarea Sfintei Cruci). Dintre hramurile cu larg audien sunt cele ale mnstirilor din Bucovina, Sub-Carpaii Moldovei, Sub-Carpaii Getici, sau Transilvania. Taberele religioase pentru tineret se desfaoar n toat lumea n perioada de vara.n

cazul Romniei, conform strategiei propuse prin programul " Orizont 2025", autoritaile vor sprijini bisericile de diferite culte, in special pe cele care ajut tinerii cu probleme sociale.El poate fi individual sau in grup organizat cum sunt pelerinajele i taberele religioase. Se practic de o anumita categorie de personae si vizeaz att promovarea valorilor culturale, cat si acelor spirituale. De aceea nu se poate face o distincie net ntre turismul cultural, referindu-ne lavizitarea edificiilor religioase, i turismul religios. Spre exemplu, turitii care merg la mnstiri din curiozitate, din nevoia de a cunoate locuri i lucruri noi, atrai de frumuseea lor prin arta, prinfaptul c sunt situate n locuri mai retrase, pitoreti, dar i prin viaa deosebit care o duc cei ce locuiesc n ele, n momentul ntalnirii cu lcaul de cult ei se transform subit n pelerini: ii schimb vestimentaia, aprind lumnri, se nchin la icoane. Impactul a operat ceva n el. ntalnirea cu sacrul modific motivaia exterioar a cltoriei, vizitatorul descoperind i o motivaie interioar, de alt ordin dect cel turistic. Pornind de la noiunea de turism cultural-religios se poate vorbi de dou mari tendine de caltorii:- Clatorie unifuncional, care are un singur scop de natur religioas.Un exemplu foarte bun n cazul Romniei sunt cltoriile religioase efectuate la lcauri cu icoane fctoare de minuni:Mnstirea Neam, Mnstirea Agapia, Sihastria sau Nicula. Participantul la acest gen de cltorieeste strict pelerinul... Turismul cultural si, mai ales, turismul religios si de pelerinaje ridica problema protejarii patrimoniului cultural-religios mondial, a respectarii si neatentarii la traditiile culturale, stilul si ritmul de viata al destinatiilor turistice. In acest sens, Declaratia de la Osaka a Forumului Turismului Mondial ( 3-4 noiembrie 1994) remarca necesitatea asumarii, de catre industria turistica si de catre turisti a responsabilitatii pentru conservarea mediului natural si a mostenirii culturale. Turismul cultural-religios constituie doar o mica parte din veniturile realizate in sectorul turismului in Romania. Totodata, in Romania exista un larg patrimoniu mobil si imobil care constituie baza de dezvoltare pentru turismul cultural-religios.

Potenial turistic religios n Romnia

ara noastr este binecuvntat cu mii de lcuri sfintei monumente religioase, unele provenind chiar din primele veacuri cretine. 1 . Regiunea turistic a cmpiei i dealurilor de vest Obiectivele religioase, din grupa bisericilor, catedralelor i mnstirilor nu lipsesc n habitatele de mare tradiie, etalnd valori arhitecturale, picturi i sculpturi interioare foarte interesante.Catedralele din Timioara , Oradea i Satu Mare; mnstirile Partos, Sraca,Povrgina; bisericile din Beltiug, Apa, Stana, Tileag devin puncte luminoase n ghidul turistical regiunii. 2 . Regiunea turistic Oa - Maramure - Obcinile Bucovinei Bisericile de lemn din Maramure(Ieudat,ugatag, Srbi, Breb, Giuleti, Moisei,Dragomireti) constituie repere de marcale creativitii i originalitii artizanilor localnici. nspre Podiul Sucevei mnstirile Vorone, Humor, Moldovia, cu minunatele fresceexterioare, atrag turitii. 3 . Regiunea munilor Apuseni Bisericile din lemn de la Lupa, Vidra, Garda de Sus, Rieni impresioneaz prin frumuseea lor.O mnstire vestit este cea de la Rmei, printre cele mai vechi din Transilvania. 4. Regiunea depresiunii Transilvaniei Obiectivele religioase sunt reprezentate prin bisericile de lemn din zona Slajului (Fildu deSus, Agrij), cele ctitorite de tefan cel Mare la Vad i Feleac; ctitoria lui Mihai Viteazul de la Lujerdiu, dar i prin bisericile fortificate din Podiul Trnavelor (Alma, Biertan, Axente Sever).Catedralele gotice din Cluj-Napocai Alba Iulia, cele ortodoxe din Cluj-Napoca, Alba Iulia i Trgu Mure precum i mnstirile Nicula i Rohia, ntregesc o salbde atracii recunoscut prin valoarea s. 5 . Regiunea Munilor Poiana Rusc La loc de frunte sunt bisericile de piatr ale Depresiunii Haegului (Densu, Sntmaria Orlea, Strei Sngeorgiu). 6 . Regiunea grupei centrale a Carpailor Orientalii Subcarpaii Moldovei

Dac n perimetrul muntos atraciile de provenien antropic sunt puine i se datoreaz etnografiei secuilor, n SubCarpaii Moldovei ele predomin net. Este de ajuns s menionm mnstirile Agapia, Neam, Vratec, Secu, Sihstria, Bistria, Schitul Duru. n judeul Neam, ntlnim monumente religioase de peste 100 ani. Unele dintre ele au faciliti de cazare pentru cei care vor s petreac mai mult timp n preajma lor. 7 . Regiunea turistic a Podiului Moldovei Sunt reprezentative pentru acest subiect bisericile cu fresce Suceviai Arbore, mnstirile Putna, Dragomirna, Trei Ierarhi, Golia, Galata, Cetuia, Bisericile Sf. Ion, Sf.Nicolae,Sf.Ioan Boteztorul precum i cele din Dorohoi: Hui, Brlad, Rdui, Hrlu, Dobrov sunt mrturia permanentei credinei strmoeti. 8 . Regiunea curburii carpatice De menionat sunt Biserica Neagr i mnstirea Cheia. 9 . Regiunea turistic a Carpailor Meridionali Obiectivele turistice religioase sunt mnstirile: Sinaia, Smbta, Cozia. 10 . Regiunea Subcarpailor Getici Edificiilor religioase le revine poziia dominant. Mnstirile Dealu, Curtea de Arge, Cozia,Govora, Frsinei, Bistria, Hurez, Tismana sunt obiective cu o funcie atractiv de multatestat. Niciunde un circuit al mnstirilor nu este mai dens i mai uor de parcurs dectaici, iar faima marilor voievozi aureoleaz ctitoriile de la Cozia, Curtea de Arge, Hurez. 11 . Regiunea Cmpiei Romne Edificiile religioase, constituite din bisericii mnstiri sunt concentrate n Bucureti (Stavropoleos, Sf. Gheorghe Vechi, Patriarhiei, mnstirile Snagov, Cernica, Radu Vod,Pasrea) dar i n celelalte orae, sau n vecintatea lor. 12. Regiunea Podiului Dobrogei n aceast regiune amintim: Petera Sf. Apostol Andrei, Basilica de la Niculiel, Cetatea Halmirys, Complexul monahal de la Basarabi - Murfatlar. n ceea ce privete Romnia, numrul turitilor implicai n turismul religios a depit 500000.Aceast cifr, din pcate, nu este exact, putnd fi amplificat de numrul pelerinilor care merg la marile srbtori, cum este Sf. Paraschiva la Iai, Sf. Dimitrie cel Noula

Bucureti, 15 august la Nicula, sau Rusaliile la umuleu ( numai n ultimul caz numrul pelerinilor sosii aici depesc cifra de 100.000 de oameni anual.Exist i cteva Centre de pelerinaj. Cel mai important este Centrul de pelerinaj Sf.Paraschiva, care a organizat peste 354 de pelerinaje dintre care: 31 de pelerinaje n strintate; 323 de pelerinaje n Romnia; pelerinaje n Romnia, n special n regiunea Moldovei

Aspectele problematice cu care se confrunt acest tip de turism sunt legate de infrastructura de acces la monumentele de arhitectura nvechit i insuficient, lipsa spaiilor de parcare dotate cu puncte de informare i promovare, lipsa punctelor de belvedere pentru, biserici i mnstiri, lipsa spaiilor speciale de campare pentru turismul de pelerinaj. Analizele derulate pn n prezent prin proiect au condus la inventarierea a peste 1.550 obiective cultural religioase din Regiunea NordEst, dar pentru a spori ansa acestora de a fi promovate i reabilitate, trebuie depuse eforturi pentru nregistrarea ct mai multor dintre ele n patrimoniul national i UNESCO. Patrimoniul cultural-religios constituie o resursa degradabila a Romaniei, cu un potential imens de dezvoltare. Dar strategia si metodologia pentru dezvoltarea turismului culturalreligios este deficitara. Dezvoltarea acestor obiective patrimoniale in obiective turistice, inseamna formarea de parteneriate, gasirea de solutii integrate pentru comunitate si nu in ultimul rand obtinerea unor finantari. Odata cu dezvoltarea acestui tip de turism se salveaza de la degradare o parte din patrimoniul cultural-religios, prin gasirea unor surse de finantare stabile, iar includerea obiectivelor cultural-religioase in cadrul unor produse turistice ar insemna si promovarea zonei, nu numai a obiectivului. Acest fapt se poate realiza doar cu participarea activa a tuturor actorilor domeniului turismului cultural-religios, inclusiv persoanele ce locuiesc in comunitatile alaturate unor asemenea obiective.

Direcii strategice - Promovarea turismului religios din Romnia pe plan internaional.

- Creterea nivelului incintelor.

de pregtire al ghizilor

implicai n turismul religios

- Amenajarea accesului la obiectivele turistice, a zonei amplasata n apropierea acestora i a

- Dezvoltarea unei reele de centre de informare turistica n zonele cele mai reprezentative din punct de vedere al turismului religios -Iniierea unor programe turistice tematice culturale, religioase (pelerinaje ale cretinilor la mnstiri Putna, Rohia, Cozia, Tismana, Goriai Trei Ierarhi, pelerinaje aleadepilor altorreligii etc.), istorice (legate de voievoziitefan cel Mare, Mihai Viteazul, ConstantinBrncoveanu etc., de daco-romanitate, altele), aezrii civilizaie german, armean, ceh,slovac, maghiar, etc., dezvoltarea structurilor turistice adecvate n localitile vizitabile. Turismul religios const n pelerinajele credincioilor la lcaurile de cult, considerate sfinte de diferite religii. n aceeai msur, marile srbtori de cult, hramurile mnstirilor i bisericilor atrag, n perioada srbtorilor religioase tradiionale, un numr considerabil depelerini.