TURISMUL RELIGIOS IN ROMANIA

Introducere

Turismul religios este un fenomen care se extinde la nivel internațional, iar din punct de
vedere conceptual, practica depășește cu mult atât progresele teoretice, cât și reglementările
practice. În acest domeniu, practica este mult mai dezvoltată decât abordările teoretice. Tendințele
actuale și încercările de a rezolva această situație nu sunt corect corelate, nereușind să surprindă
imaginea reală a turismului religios, cu dificultățile și potențialul său deosebit. De asemenea, există
dificultăți în definirea principiilor și reglementărilor turistice, indiferent de motivația religioasă a
turistului. Există, de asemenea, unele rezerve în utilizarea termenului de turism religios, în special
datorită conotațiilor asociate acestei noțiuni de către companiile de turism și, de asemenea, datorită
modului în care structurează pachetele de servicii. În contextul construirii unei societăți bazate pe
cunoaștere, sunt necesare noi delimitări epistemologice ale conceptelor fundamentale ale turismului
religios. Propunem o dezvoltare teoretică a principalelor concepte implicate: turismul rural, turismul
religios, pelerinajele.

Religia in Romania

În România, religia a ajuns la atenția cercetătorilor în perioada 1990-2000. Vladimir Trebici a

subliniat rolul religiei ca factor determinant pentru multe procese sociale, economice, demografice
etc. Motivația pentru consumul de servicii turistice în zonele rurale este diversificată, fiind strâns
legată de nevoi precum recrearea fizică, relaxarea, setea de cunoaștere, descoperirea identității
culturale, etc. Când se analizează turismul rural turistic, gama determinărilor este limitată, aspectele
intime au un procent ridicat. Există o legătură directă între "moștenirea" fiecărei denominațiuni
religioase, sistemul de valori al familiei și motivația pentru pelerinaj, în detrimentul metodelor
moderne de promovare. Aceste aspecte sunt foarte importante în zonele rurale, în regiuni precum
Bucovina sau Maramureș, unde tradițiile și valorile mostenite s-au păstrat mai bine. Din punct de
vedere cultural, aceste zone sunt speciale, mai ales pentru că tradițiile și valorile nu pot fi separate
de elementul religios. Societatea bazată pe cunoaștere este, de asemenea, un concept nou. Aceasta
pune sub semnul întrebării principiile importante pentru dezvoltarea turismului religios în zonele
rurale.

Asemănări / deosebiri între turismul cognitiv şi turismul în scop cultural religios

Turismul cultural religios reprezintă o formă aparte de turism caracterizată prin necesitatea
cognitivă a individului, prin căutari permanente, prin dorinţa de a se informa, educa, regăsi sau
desăvârşi.
Prin turismul religios turiştii se deplasează spre locuri sfinte, morminte, moaşte sfinte, biserici
şi mănăstiri cu speranţa regăsirii de sine, a căutărilor liniştii sufleteşti, a împăcarii cu eul propriu și cu
realitatea. Cautarea divinităţii prin pelerinaje organizate în grupuri sau deplasări individuale este
specific unui segment de piaţă diferit, ce nu poate fi încadrat nici într-o altă clasificare după vârstă,
sex, venituri, categorie socială, educaţie, etc. deoarece motivaţia turistică este strict spirituală şi
personală.
Turismul religios impune individului anumite sacrificii acceptate de bunăvoie cum ar fi: ţinuta
decentă chiar sobră, atitudine plină de respect şi pioşenie, reculegere, rugăciune, meditaţie,
contemplaţie, interiorizare, conştientizare asupra binelui şi răului din fiecare individ.Turistul aflat în
vizită la obiectivele religioase acceptă fără comentarii regulile bisericești, se supune de bunăvoie,
uneori cu bucurie şi chiar cu speranţă canoanelor indicate de slujitorii acestora.
Din punct de vedere spiritual, turistul pelerin se simte puternic și superior, iar bucuria
sufletească îl înalţă deasupra bucuriilor materiale şi trecătoare ale vieţii cotidiene. Turistul pelerin
simte că a depăşit o anume dificultate şi se întoarce împăcat cu sine şi cu cei din jur, încărcat cu
energia pozitivă necesară depăşirii grijilor cotidiene şi pregătit psihic și fizic pentru continuarea
activităților. Acestea sunt doar câteva motive pentru care turiştii de orice vârstă sau condiţie socială
îşi îndreaptă paşii spre cunoaştere, în căutarea valorilor adevarate şi nemuritoare. Judeţul Suceava se
impune între judeţele ţării printr-un potenţial cultural-religios de excepţie.
Obiectivele turistice naturale şi cultural istorice se impun, în primul rând ca documente –
geologice, arheologice, istorice, artistice, arhitectonice, etc. – care exprimă complet şi complex
caracteristicile epocii în care au fost create, gradul de dezvoltare a tehnicii, a artei, dezvoltarea
socială, situaţia politică, etc. În acest caz, şi obiectul de arhivă sau o piesă de muzeu devin argumente
în cunoaşterea sau înţelegerea unei epoci.
În al doilea rând, aceste obiective au o valoare simbolică, prin mesajul patriotic pe care îl
transmit. Prin turism, fiecare monument devine un instrument de influenţare directă a conştiinţei
oamenilor, de educare a lor în spiritul admiraţiei şi preţuirii valorilor istorice.
Turiştii internaţionali sosesc în special pentru cunoaştere, iar cei români ca urmare a religiei
sunt mai atraşi de obiectivele cultural religioase din motive de ordin spiritual. Călătoriile turistice sunt
adevărate lecţii, în aer liber, de ştiinţe ale naturii, de istorie, arheologie, geologie, geografie, de artă şi
cultură, sunt mijloace de educare şi îmbogăţire a cunoştinţelor.

Asemănări între turismul cognitiv şi cel religios:

- constă în deplasarea turiştilor către obiectivele cultural religioase, fiind turism itinerant;
- utilizează infrastructura generală şi specifică;
- beneficiază de servicii gratuite, dar şi cu plată;
- beneficiază de ghizi specializaţi.

Deosebiri între turismul cognitiv şi turismul religios:

- turismul religios înseamnă penitenţă, frustrare, biciuire fizică de bună voie până la un nivel
de conştiinţă al individului care să-l aducă în armonie cu propria persoană;
- turismul cognitiv se derulează normal, iar cel religios nu beneficiază de confort, mijloace de
agrement, relaxare;
- turismul cognitiv presupune acumulare de cunoştinţe care pot fi ulterior împărtăşite, iar cel
religios, nu;
- turismul religios constă în deplasare în condiţii de profundă interiorizare şi meditaţie, iar cel
cognitiv este orientat spre socializare.

Limitele conceptuale privind turismul religios

Există o lipsă de informații și elemente teoretice de bază esențiale în asigurarea

reglementărilor pentru domeniile de dezvoltare a turismului religios. Analizând conceptul de turism
rural rural, se remarcă multe controverse care apar din diferite puncte de vedere, cum ar fi
autoritățile religioase, cercetătorii, operatorii de turism turistic. La început, călătoriile oamenilor
către diferite instituții religioase (mănăstiri, schituri, catedrale etc.) nu au fost considerate decât
pelerinaje de către autoritățile religioase și administrațiile locale, cu implicații profunde în ceea ce
privește dezvoltarea locală. În contextul lipsei reglementărilor teoretice și a definițiilor clare,
abordările practice ale agențiilor de turism s-au materializat ca servicii specifice în cadrul pachetelor
mai mult sau mai puțin dedicate acestor nevoi, ceea ce a dus la o mai mare ambiguitate a părții
consumatorului. Analiza implică concepte precum: turismul rural, pelerinaj, religie, cultură, nevoia de
consum, termeni dezvoltați în anii de observații și progrese teoretice și practice. Împărțirea a două
astfel de noțiuni complexe în vederea obținerii celui de-al treilea - "turismul rural religios" - necesită
o analiză calitativă fenomenologică, ca parte a unei perspective dominante. În acest scop, evaluăm
importanța numeroaselor interacțiuni și asociații bazate pe relația dintre destinația religioasă și
motivația consumatorului turistic. Aceste concepte, aparent nu convergente, necesită granițe mai
profunde și mai sistematice pentru a da șansa unei dezvoltări durabile.
Potrivit Dictionarului Turistic International (1969), turismul reprezintă setul de măsuri menite
să ajute turistul sau o companie specializată să organizeze o călătorie limitată în timp pentru plăcere
sau în alte scopuri. Dicționarul de marketing și de afaceri definește turismul ca fenomen socio-
economic care implică relațiile și activitățile care se desfășoară într-o țară și, de asemenea, în
circuitul valorilor materiale și spirituale schimbate între țări în timp ce petrec timpul liber. Conferința
OMC de la Ottawa (iunie 1991) a redefinit turismul, precizând că termenul se referă la activitățile
întreprinse de persoane în timpul deplasărilor în locuri în afara zonei lor rezidențiale de mai mult de
24 de ore sau de cel puțin o noapte și mai puțin de un an pentru petrecerea timpului liber , afaceri și
alte scopuri care nu au legătură cu exercitarea unei activități remunerate din interiorul locului vizitat
(Mill, 1992).
Analizând aceste definiții, cel puțin cinci elemente apar atât de importante pentru activitățile
turistice (Matei, 2005):
- activitățile turistice depășesc rutina și dincolo de zona în care au loc activitățile de rutină;
- turismul înseamnă călătorii, dar nu neapărat mijloace de transport;
- turismul înseamnă cazare pe locul de destinație (hoteluri, moteluri, campinguri, locuințe ale
rudelor sau prietenilor turiștilor etc.) timp de cel puțin o noapte;
- mese regulate la destinație;
- există o motivație personală; destinația îi motivează pe consumator; sunt necesare anumite
facilități pentru a sprijini consumul.
Noțiunea de turism rural a evoluat de la identificarea inițială atât a motivației, cât și a
destinației (zona rurală). Conceptul turismului religios a fost explicat prin accentuarea diferenței
majore în ceea ce privește alte tipuri de turism, adică motivația spirituală.
Nu considerăm că asocierea dintre motivația religioasă și activitățile turistice este suficientă
pentru a determina conceptul de turism religios.
Această simplă asociere generează o confuzie frecvent întâlnită între turismul religios și
pelerinajul. Vom demara câteva elemente specifice ale pelerinajului ca formă de călătorie care sunt
relevante pentru argumentarea noastră:
- există o motivație a călătoriei și este profund religioasă;
- destinație - religioasă;
- activitățile în care pelerinul se angajează în mod voluntar au semnificație religioasă
(ceremonii, activități curente, penitență);
- calitatea serviciilor nu este reglementată și depinde de oferta locală din partea
administrațiilor publice sau religioase;
- cheltuiala de 24 de ore nu înseamnă neapărat cazare în structurile turistice; cazare este, de
obicei, oferită în mod liber sau calitatea și prețul sunt ambele foarte scăzute;
- mijloace de transport - calitatea nu este neapărat un criteriu în alegerea lor.
În general, turismul religios este un amestec între elementele de atracție religioasă, motivația
turistică generală și transportul. În practica agențiilor de turism, managementul exploatează ambele
dimensiuni ale potențialului client, cel al pelerinului și cel al turismului, iar delimitarea nu este
conceptualizată la nivelul produselor turistice (transport, cazare, cazare, activități complementare
etc.).
Pentru a completa conceptul de turism religios, ne concentrăm asupra altor aspecte
semnificative:
• destinația este rurală, într-un loc cu semnificație religioasă și activitățile implicate depășesc limitele
obișnuite sau de rutină;
• implică călătorii;
• cazarea la locul de destinație este de cel puțin o noapte;
• toate serviciile sunt caracteristice turismului rural și au o calitate reglementată și recunoscută;
• nu implică neapărat credința turistică într-o anumită religie;
• implică o motivație spirituală cu privire la un sit spiritual-religios sau cu o anumită semnificație
religioasă;
• destinația poate implica motivații complementare specifice turismului Pentru abordarea noastră,
un aspect important al acestor demarcări este cel dintre religie și cultură.
Intenționăm o abordare epistemologică a acestor noțiuni, dar în primul rând sunt necesare
anumite specificații. Chiar dacă includerea elementului religios în explicarea conceptului de cultură
implică necesitatea de a trata turismul religios ca fiind subsidiar turismului cultural, modul practic de
manifestare a acestuia necesită o abordare separată. Este evident că, uneori, nu putem face o
distincție majoră între elemente, adică când vizităm situri religioase și locuri sfinte etc., patrimoniul
istoric și cultural. Astfel, motivațiile unor consumatori se completează reciproc. Din acest punct de
vedere, Cohen propune o clasificare în funcție de modul de petrecere a timpului liber: turiștii
interesați de problemele existențiale; turiștii interesați de experiențe / cunoștințe noi; turiștii
interesați de relaxare / divertisment. Pavicec, urmând Smith, face o paralelă între două categorii
opuse: turistic și pelerin, pe de o parte, sacru și profan, pe de altă parte.
Conform motivatiei turismului (Stanescu, 2002) si pelerinajului, această abordare este
prezentată în figura de mai jos:

Pelerinaj Turism Religios Turism

I II III IV V

Credinta Cultura Distratie

Analizând informațiile, unele aspecte importante au nevoie de detalii:

• În primul caz, credința este motivația fundamentală și avem de-a face cu un pelerin pios, dedicat
unei căi profund spirituale;
• În cel de-al doilea caz, motivația credinței este mai puternică decât motivația turistică și astfel avem
de-a face cu majoritatea pelerinilor;
• În cel de-al treilea caz, călătoria are multiple motivații, fie la fel de puternice sau complementare;
consumatorul arată nevoia de cultură și, de asemenea, acumularea de noi experiențe;
• În al treilea caz, nevoile culturale sunt interconectate cu nevoile de divertisment, iar vizitarea
siturilor religioase este doar o sursă de cunoaștere și de relaxare activă;
• În ultimul caz avem de-a face cu turismul obișnuit, unde predomină motivația pentru relaxare și
divertisment.
În ceea ce privește turismul rural românesc rural, motivația este corelată în mod intim cu
anumite aspecte specifice: viața monahală cu valorile umane din trecut și prezent, caracteristice
acestui domeniu, artefactele religioase speciale, mănăstirile (multe dintre ele fiind istorice și unele
chiar UNESCO monumente), manifestări religioase/sărbători deosebit de frumoase și pitorești.
Turismul religios devine din ce în ce mai important pentru pachetele de servicii turistice furnizate de
operatorii de turism. De asemenea, un rol tot mai important în promovarea destinațiilor turistice îl au
instituțiile religioase și au creat departamente speciale pentru turism. În România, în afară de
centrele de pelerinaj, preoții parohiști promovează intens acest tip de turism în timpul serviciilor
divine. Datorită faptului că se manifestă un interes deosebit pentru zonele turistice străine, prin
aceste pelerinaje avem de-a face cu exportul de turiști religioși. Biserica are nevoie de o politică
eficientă de marketing pentru a atrage turiști străini.
Potențiale legături între societatea cunoașterii și turismul religios în Regiunea de Dezvoltare Nord-
Est, România

Din punct de vedere geografic, Regiunea de Dezvoltare Nord-Est corespunde Mitropoliei

Moldovei și Bucovinei, iar punctul administrativ include șase județe. Dintre cele aproximativ 200 de
mănăstiri care aparțin Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, multe dintre acestea sunt de interes
național și chiar internațional. În cele șase județe Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava și Vaslui,
administrate de trei arhiepiscopii (Iași, Suceava și Rădăuți, Roman și Bacău) și o eparhie (Huși), sută
de mii de pelerini vin în fiecare an numai prin frumusețea acestor locuri, dar și prin spiritualitatea
intensă care este omniprezentă în această zonă. Numărul de unități religioase din regiune, indiferent
de natura lor: biserici (în orașe sau sate), case de rugăciune, moschei, schituri în Regiunea de
Dezvoltare Nord-Est:

Romano- Ortodoxa A altor

Ortodoxe catolice Iudaice Veche Adventista Evanghelista Baptista religii Total
Bacau 413 106 4 11 31 13 7 6 591
Botosani 381 7 4 7 39 21 16 7 482
Iasi 499 38 8 15 28 18 6 6 618
Neamt 417 42 3 29 24 9 15 9 548
Suceava 440 54 10 35 47 27 28 23 664
Vaslui 430 4 3 12 21 22 3 5 500
Total 2580 251 32 109 190 110 75 56 3403

Sursa: http://statistici.insse.ro

Dintre cele 3 403 de unități religioase vizitate de obicei de oameni, majoritatea sunt
ortodocși, 75,8%, apoi romano-catolici, 7,4% și 5,6% adventiști. De asemenea, în județele Iași, Vaslui
și Botoșani există mai multe biserici ortodoxe (peste 80%). Județul Suceava are cea mai importantă
varietate de clădiri religioase, 34%. Cel mai mare număr de biserici romano-catolice se află în Bacău.
Există numeroase monumente care conțin relicve de sfinți, cum ar fi Sfântul Parascheva din Iași,
Sfântul Ioan din Suceava etc., relicve bisericești, icoane miracole. Acestea sunt elemente de mare
atracție atât din punct de vedere spiritual-religios, dar mai ales din punct de vedere turistic.
Mănăstirile din nordul Moldovei au devenit patrimoniul UNESCO în 1993 și sunt următoarele:
Manastirea Voroneț, Manastirea Humor, Manastirea Moldovița, Manastirea Probota, Manastirea
Sfantul Ioan cel Nou din Suceava, Manastirea Pătrăuți și Manastirea Arbore.

1. Promovarea turismului religios

În ceea ce privește marketingul, se promovează foarte puțin turism religios. Centrul de

Informare Turistică este un instrument important în promovarea destinațiilor turistice, iar prioritatea
acestuia este prezentarea întregii oferte de servicii turistice. Datoria este aceea de a informa clienții
și de ai ajuta să găsească cazare, să promoveze și să vândă programe turistice, să organizeze
evenimente, să vândă produse turistice și suveniruri etc. În Regiunea de Dezvoltare Nord-Est există
11 Centre de Informare Turistică, dintre care 8 fiind pe lista administrației centrale (ministrul
turismului).

Suceava Iasi Neamt Bacau

Centre de informare 4 3 2 2
Puncte de informare 3
 Nu există centre de informare turistică în județele Botoșani și Vaslui, aceste zone fiind
marginalizate și din acest punct de vedere.
Numai Centrul de Pelerinaj Saint Parascheva din Iași este specializat în turism religios/servicii
de pelerinaj, dar nu este inclus pe lista ministrului turismului. Promovează spiritualitatea și cultura în
contextul ecumenic local și internațional. Oameni de toate culturile și orientările sunt încurajați să
descopere, să cunoască și să aprecieze monumentele cu valoare religioasă, istorică și artistică în
România (în special în Bucovina). Servicii furnizate:
• Pelerinaje în România
• Pelerinajele în străinătate
• Turul orașului și excursii prin Iași și mănăstirile din jurul Iași;
• excursii, expediții și tabere de studiu pentru diferite domenii de activitate;
• Cazare în case de oaspeți și locuri de cazare ale Bisericii, în România;
• Închirierea mijloacelor de transport pentru persoane: automobile, microbuse, autobuze;
• Liderii și ghidurile grupurilor de turism certificate de Autoritatea Națională pentru Turism pentru
limbile română, engleză, franceză și germană;
• Consiliere pentru pelerinaje, călătorii de studiu;
• Servicii de informare pentru turismul religios;
• Bază de date

Analiza turismului religios din Bucovina

În ultima vreme, turismul din Bucovina a fost promovat foarte mult, din prisma a 4 tipuri de
turism, și anume: turismul religios, turismul pentru tradițiile și obiceiurile specifice zonei, turismul
pentru sănătate și SPA, precum și turismul activ. Toate aceste tipuri de turism sunt importante, însă
în opinia mea, turismul religios este cel mai important în această regiune, și este cel mai
reprezentativ. Astfel, în această lucrare voi încerca să analizez acest tip de turism practicat în
Bucovina prin prisma punctelor pozitive și a punctelor negative, pentru a se putea contura o idee
despre ce se face bine, dar și pentru a se vedea undemai trebuie făcute îmbunătățiri. Această lucrare
nu este una teoretică, ci una mai degrabă practică, deoarece aceste aspecte le-am observat chiar eu,
în cadrul unei excursii în această regiune, și consider că această lucrare poate fi utilă persoanelor,
societăților sau chiar instituțiilor care promovează sau interactionează cu turismul religios din
Bucovina.
Bucovina se afla in Nordul Moldovei, una din cele trei mari provincii istorice ale
Romaniei,alaturi de Muntenia si Transilvania. Regiunea si-a primit acest nume după anexarea
acesteia la Imperiul Hapsburgic, în 1775.
Bucovina este împărțită în prezent pe teritoriul a două țări, și anume România, în zona
adiacentăorașelor Rădăuți, Suceava, Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Siret
șiVicovu de Sus, și în Ucraina în zona adiacentă orașelor Cernăuți, Cozmeni, Zastavna, Văscăuți,
Vijnița, Sadagura și Storojineț.
Din punct de vedere turistic, Bucovina este cel mai bine cunoscută datorită mănăstirilor
construite aici de către domnitorii și boierii moldoveni, mănăstiri unice, reprezentate fiecare de către
o culoare specifică: Voroneț- albastru, Sucevița – verde, Moldovița –galben, Humor - roșu.
Aceste mănăstiri au fost construite majoritatea în timpul domniei lui Ștefan cel Mare (1457 - 1504),
iar munca domnitorului a fost continuată cu devotament de către fiii acestuia, PetruRareș
remarcându-se prin faptul că el a fost primul care a împodobit fațadele mănăstirilor și ale bisericilor
cu fresce deosebit de frumoase care ilustrau pasaje din Biblie.
Totodată, datorităunicității mănăstirilor, până în acest moment 6 mănăstiri au intrat în
patrimoniul UNESCO. Din aceste considerente, precum si din cauza frumuseții naturii și a localnicilor
deosebit de primitori, Bucovina e alegerea ideală pentru turiștii care doresc să se bucure de
atmosferă linistită și relaxantă.
Deși în Bucovina cel mai important tip de turism practicat e cel religios, pe lângă acesta mai
sunt practicate și alte tipuri, precum turismul pentru tradiții (sau turism rural), turismul pentru
sănătateși SPA, precum și turismul activ. Majoritatea turiștilor care vin în această regiune încearcă
săcombine mai multe tipuri de turism, pentru că este o regiune care oferă mult prea multe atracții,ca
cineva să poată experimenta un singur tip de turism. Astfel, produsele turistice oferite înaceastă
regiune includ tururi de 1-2 zile ale mănăstirilor, sau tururi mai lungi pentru relaxare înnatură și în
mediul rural.
Din păcate, agențiile de turism care oferă pachete turistice în această regiune oferă foarte
puține pachete, iar acestea majoritatea sunt axate pe turismul religios, și mai exact oferă tururi
alemănăstirilor bucovinene.
Astfel, probabil și din cauza agențiilor de turism, turismul religios este cel mai bine promovat
aici, iar mănăstirile din Bucovina sunt cea mai mare atracție a zonei, însă sunt de părere că și acestea
sunt slab exploatate, și că s-ar putea crea pachete mult mai complexe, care întradevăr să promoveze
toate mănăstirile, nu doar cele care sunt monumente UNESCO, deoarece fiecare are oistorie unică în
spate, și povestea fiecăreia este aproape la fel de interesantă.
Numărul turiștilor străini care viziteazăBucovina este mult mai mic decat cel al românilor,
situație pentru care există în opinia noastrămai multe explicații logice: în primul rând, ofertele din
Bucovina sunt slab promovate în afarațării, puțini tour-operatori oferind tururi exclusive în această
regiune; există tour-operatori străini,care oferă tururi în România, însă aceste tururi acoperă fiecare
zonă a tării în o zi, ceea ce e prea putin pentru aceasta zonă comprimată, însă plină de inedit;
totodata, prezența străinilor pemeleagurile noastre este redusă și din cauza lipsei serviciilor
adiacente celor de cazare si alimentație - în Bucovina se ofera facilități de cazare pentru toate
buzunarele și pentru toate pretențiile, servicii de alimentație de asemenea, însă nu se poate sta intr-
o asemenea zonă preamult timp, fără servicii suplimentare precum excursii, ghidaje, sau activitați
recreative controlate, activități care trebuiesc inițiate în primul rând de către unitatile de cazare.

* Puncte pozitive si puncte negative ale turismului religios din Bucovina

Puncte pozitive:
- Picturi deosebit de frumoase - picturile din interiorul și din exteriorul mănăstirilor suntfoarte
frumoase, înfățisând scene din Biblie;
- Decorațiuni frumoase - obiectele de decor din mănăstiri și din complexele monahale au un farmec
aparte, dând originalitate locului. Unele din aceste decorațiuni sunt foarte vechi, unele datând de la
finalul secolului XVI;
- Arhitectură interesantă - arhitectura clădirilor religioase din Bucovina este unică în țară,iar în lume,
mai sunt clădiri cu o asemenea arhitectură doar în partea de Bucovina din Ucraina;
- Atmosferă primitoare și aducătoare de speranță - în interiorul mănăstirilor atmosfera esteunică, și
cumva îndeamnă spre umilință. Măicuțele ce se îngrijesc de aceste lăcașe de cultîncearcă să mentină
atmosfera de pioșenie chiar și cu multimea de vizitatori prezenți. Cutoate acestea, o parte din ele nu
vor să interacționeze prea mult cu vizitatorii din cauză căele cred că mănăstirea este un loc unde
oamenii trebuie să se roage, și nu doar să meargăsa facă poze, iar o altă parte sunt foarte deschise
către publicul larg oferind informațiidespre orice sunt întrebate (orice ține de viața publică a lor, și
puțin și din cea monahală).Totodată, atmosfera din complexele monahale te duce cu gândul la
timpurile vechi, neatinse cumva de modificările apărute de-a lungul timpului.
- Restaurarea mănăstirilor - majoritatea mănăstirilor din Bucovina datează din secolulXVI, și
degradarea acestora este cât se poate de evidentă. Cu toate acestea, majoritatea mănăstirilor au
trecut prin procese de restaurare, sau sunt în prezent în asemenea procese, pentru a împiedica
degradarea mai mare, sau pentru a îmbunătăți sau proteja picturile mănăstirilor. Cu toate acestea,
există anumite legi nescrise ale mănăstirilor care nu permit repictarea acestora, așa că singurul lucru
ce se poate face e să se protejeze picturile existente.
- Promovarea UNESCO - o parte din mănăstirile din Bucovina sunt incluse în patrimoniul UNESCO, și
astfel beneficiază de promovare la nivel internațional, fapt care este beneficdin punctul de vedere al
exploatării lăcașelor de cult, dar negativ din puctul de vedere al faptului ca astfel degradarea
mănăstirilor este accentuată.
- Comerțul - la fiecare mănăstire măicuțele vând diverse obiecte pentru a susține activitatea
mănăstirii. De la cărti de rugăciuni până la magneți de frigider, poți găsi fel de fel delucruri care să-ti
aducă aminte peste ani că ai vizitat locul respectiv.
Din păcate, aici se vând fel de fel de suveniruri care nu sunt neaparat specifice zonei sau domeniului
religios.

Puncte negative:
- Lipsa prezentării vieții monohale a măicuțelor - tot ceea ce se poate vedea la o mănăstiree partea
frumoasă și vizibilă, adică mănăstirea în sine si pe alocuri câteva măicuțe.Lipseste cu desăvârșire
prezentarea vieții mai intime să-i spunem așa a măicuțelor, adicăar fi frumos să aflăm ce fac acestea
și în momentele în care nu fac pe ghizii în jurulmănăstirilor.
- Prea multe informații - la toate mănăstirile la care am fost ni s-au dat mult prea multe informații, pe
care indiferent de cât de interesați am fi, nu avem cum să le reținem în urma unei povestiri.
- Pereți zgâriați - la toate mănăstirile la care am fost, pereții erau scrijeliți, cu scris pe ei, sifoarte
distruși din acest punct de vedere.
- Deschiderea mănăstirilor după restaurare - când vizitam mănăstirea Moldovița, aceastaera în plin
proces de restaurare. Era plin de schele și unelte peste tot, nu se vedea mainimic din picturile de la
interiorul mănăstirii și exista și riscul de a ne accidenta.
- Lipsa informațiilor în legătură cu locurile importante din cadrul complexelor monahale - la toate
mănăstirile la care am fost, nu prea am găsit informații despre diverse obiecte, sau clădiri din
complex. În cel mai bun caz am găsit o tăbliță pe care era descrisă istoria mănăstirii; totodată, acolo
mai erau menționate în cel mai bun caz diversele “puncte de atracție”.
- Lipsa cunoștiințelor de limbi străine - la majoritatea mănăstirilor măicuțelor nu vorbesclimbi străine.
Din toate mănăstirile vizitate, doar la mănăstirea Sucevița am dat peste omăicuță ghid care știa vorbi
engleză si franceză.
- Lipsa personalului specializat pentru activitatea de turism - în cadrul complexelor monahale nu
există personal specializat care să se ocupe de turiști, iar sarcina de a face pe ghidul pică pe umerii
măicuțelor care sunt de servici.
- Lipsa protecției mănăstirilor împotriva fenomenelor meteorologice - la toate mănăstirile peretele de
Nord este spălat de ploi aproape în întregime din cauza lipsei unei protecții împotriva acestora.

Manastirea Voronet

Supranumită „Capela Sixtină a Estului” pentru fresca „Judecăţii de Apoi” care a fost pictată cu
celebrul pigment „Albastru de Voroneţ”, în mai bine de jumătate de mileniu de existenţă biserica
Mănăstirii Voroneţ, monument UNESCO, a avut parte de o istorie zbuciumată.
Biserica Mănăstirii Voroneţ a fost ridicată în anul 1488 în numai 3 luni şi 3 săptămâni, ceea ce
constituie un record pentru acea vreme. Pictura interioară a bisericii datează, în cea mai mare parte,
încă de pe vremea lui Ştefan cel Mare, fiind realizată în 1496, iar pictura exterioară a fost realizată în
perioada lui Petru Rareş. Biserica Mănăstirii Voroneţ este supranumită „Capela Sixtină a Estului”
datorită frescei de pe faţada de vest care ilustrează „Judecata de Apoi”.
La Mănăstirea Voroneţ şi-a petrecut Daniil Sihastrul ultimii de 26 de ani din viaţă. Pustnicul a
murit în 1496 şi a fost îngropat în biserica Mănăstirii Voroneţ. A fost canonizat în 1992 şi a devenit
Sfântul Cuvios Daniil Sihastrul.
Caracteristic Voroneţului nu este doar natura pigmentului albastru, aşa-numitul „Albastru de
Voroneţ”, ci mai ales rezistenţa acestuia în condiţii climatice foarte aspre, fapt care se datorează
originalităţii tehnicii de lucru aplicate de către pictorii moldoveni.
Cu excepţia pigmentului negru, obţinut din cărbune de lemn, toţi ceilalţi pigmenţi folosiţi în
pictură (interioară şi exterioară) sunt substanţe minerale, naturale sau de sinteză: argile colorate cu
oxid de fier hidratat (ocru), sau oxid de fier anhidru (ocru roşu), hidrosilicat de Fe, Al, Mg şi K (verde
de pământ), oxid roşu de plumb (miniu), minerale de cupru (azurit şi malachit), sulfură de mercur
(roşu cinabru), silicaţi (albastru smalţ), carbonat de calciu (alb de var). Suprinzător, pictura include şi
cele 12 semne zodiacale, în imediata apropiere a Mântuitorului.
Desfiinţată în 1785, de ocupanţii austrieci, Mănăstirea Voroneţ îşi reaia activitatea abia în
1991. Biserica Mănăstirii Voroneţ a fost declarată monument istoric în urmă cu 97 de ani, în 1918. A
fost inclusă în 1993 în patrimoniul cultural mondial UNESCO.

PENSIUNI TURISTICE DIN JUDEȚUL SUCEAVA

La nivelul judeţului Suceava s-a extins baza tehnico-materială de cazare, în ultimii ani
înfiinţându-se tot mai multe pensiuni atât în mediul urban cât şi în mediul rural. Apropierea acestora
de celebrele mănăstiri favorizează circulaţia turistică. Se remarcă constituirea unor microstaţiuni în
preajma mănăstirilor.

Pensiuni din zona Voroneţ

Pensiunea Localitatea Categoria de clasificare

PENSIUNE TURISTICA CASA GURA HUMORULUI 4 STELE
CRISTIAN
PENSIUNE TURISTICA ELENA GURA HUMORULUI 4 STELE
PENSIUNE TURISTICA HILDE’S GURA HUMORULUI 4 STELE
PENSIUNE TURISTICA IOANA GURA HUMORULUI 4 STELE
PENSIUNE TURISTICA GURA HUMORULUI 4 STELE
ELEGANCE
PENSIUNE TURISTICA CASA GURA HUMORULUI 4 STELE
HUMOR
PENSIUNE TURISTICA LION’S GURA HUMORULUI 3 STELE
PENSIUNE TURISTICĂ CASA GURA HUMORULUI 3 STELE
AURA
PENSIUNE TURISTICA VORONET GURA HUMORULUI 3 STELE
PENSIUNE TURISTICA VILA GURA HUMORULUI 2 STELE
MARIA
PENSIUNE TURISTICA LA GURA HUMORULUI 2 STELE
DUMBRAVA
PENSIUNE TURISTICA GURA HUMORULUI 2 STELE
HUMORELUL
PENSIUNE TURISTICA GURA HUMORULUI 2 STELE
BUCOVINA
PENSIUNE TURISTICA GURA HUMORULUI 2 STELE
BOGDANEASA
PENSIUNE TURISTICA CASA GURA HUMORULUI 2 STELE
BOCA

Pensiunile se află în preajma mănăstirii Voroneţ, care este situată în centrul oraşului Gura
Humorului. Turiştii sosesc tot mai mulţi de la un an la altul pentru a vizita pictura care datează din
anul 1496 şi arhitectura religioasă care îşi păstrează în mare măsură forma iniţială.
Pensiuni din zona Putnei

Pensiunea Localitatea Categoria de clasificare

PENSIUNE TURISTICA FAST RADAUTI 3 STELE
PENSIUNE TURISTICA CASA RADAUTI 2 STELE
ALBA
PENSIUNE TURISTICA MONTE RADAUTI 2 STELE
CARLO
PENSIUNE TURISTICA AZUR RADAUTI 1 STEA
PENSIUNE TURISTICA DOWN SIRET 2 STELE
TOWN
PENSIUNE TURISTICA HANUL SOLCA 2 STELE
SOLCA
PENSIUNE TURISTICA PUTNA 3 FLORI
MADALINA
PENSIUNE TURISTICA CERBUL PUTNA 3 FLORI
PENSIUNE TURISTICA ISIDORA PUTNA 2 FLORI
PENSIUNE TURISTICA PUTNA PUTNA 2 FLORI
CABANA POIANA PUTNA PUTNA 3 FLORI

Datorită mănăstirii care este un lăcaş monahal ortodox, unul din cele mai importante centre
culturale, religioase și artistice românești, unde se află cel mai mare şi mai important muzeu
monastic din ţară, atracţia turiştilor dornici de cultură, dar şi pelerinilor creşte. A fost supranumită
"Ierusalimul Neamului Românesc" (M. Eminescu spunea la Sărbătorirea a 400 de ani de la construirea
mănăstirii: „Să facem din Putna, Ierusalimul neamului românesc, iar din mormântul lui Ştefan, altar al
conştiinţei naţionale). Pensiunile se află în preajma mănăstirii deoarece mulţi turişti o vizitează
pentru a se relaxa fiind o zonă extrem de frumoasă, dar şi pentru reculegere sau pentru a vedea
mănăstirea din toate punctele de vedere.

Pensiuni din zona Sucevitei

Pensiunea Localitatea Categorie de clasificare

PENSIUNE TURISTICA ALUNIS SUCEVITA 3 FLORI
PENSIUNE TURISTICA CASA SUCEVITA 3 FLORI
AVRAM
PENSIUNE TURISTICA CASA SUCEVITA 3 FLORI
LINA
PENSIUNE TURISTICA MEMORY SUCEVITA 3 FLORI
PENSIUNE TURISTICA CASA SUCEVITA 3 FLORI
PISLARU
PENSIUNE TURISTICA CASA SUCEVITA 2 FLORI
ANDREEA
PENSIUNE TURISTICA CASA SUCEVITA 2 FLORI
BARSAN
PENSIUNE TURISTICA LETITIA SUCEVITA 2 FLORI
PENSIUNE TURISTICA CRISTAL SUCEVITA 2 FLORI
CORP A
PENSIUNE TURISTICA CRISTAL SUCEVITA 2 FLORI
CORP B
PENSIUNE TURISTICA CHIRAS SUCEVITA 2 FLORI
TOADER
PENSIUNE TURISTICA CASA SUCEVITA 2 FLORI
CRISTI
PENSIUNE TURISTICA CASA SUCEVITA 2 FLORI
MIORITA
PENSIUNE TURISTICA VENERA SUCEVITA 2 FLORI
PENSIUNE TURISTICA ASPASIA SUCEVITA 2 FLORI
PENSIUNE TURISTICA FELICIA SUCEVITA 2 FLORI
PENSIUNE TURISTICA SILVA SUCEVITA 2 FLORI
PENSIUNE TURISTICA SUCEVITA 2 FLORI
PARASCHIVA
PENSIUNE TURISTICA POIANA SUCEVITA 2 FLORI
DE VIS
PENSIUNE TURISTICA CASA SUCEVITA 2 FLORI
TRAIAN
PENSIUNE TURISTICA SUCEVITA 2 FLORI
ROMANTIC PENSION
PENSIUNE TURISTICA NICOLETA SUCEVITA 2 FLORI

Pensiunile sunt amplasate în preajma mănăstirii Suceviţa care este frecventată de turişti pe
timp de vară pentru a vedea stilul arhitecturii moldoveneşti(îmbinare de elemente de artă bizantină
şi gotică, la care se adaugă elemente de arhitectură ale vechilor biserici de lemn din Moldova,
edificiul, de mari proporţii, păstrează planul trilobat şi stilul statornicit în epoca lui Ştefan cel Mare,
cu pridvorul închis).

Pensiuni din zona Humorului

Pensiune Localitatea Categorie de clasificare

PENSIUNE TURISTICA FLOARE MANASTIREA HUMORULUI 4 FLORI
DE COLT
PENSIUNE TURISTICA IRIS MANASTIREA HUMORULUI 4 FLORI
PENSIUNE TURISTICA ANDREEA MANASTIREA HUMORULUI 3 FLORI
PENSIUNE TURISTICA MARIDOR MANASTIREA HUMORULUI 3 FLORI
PENSIUNE TURISTICA FLOARE MANASTIREA HUMORULUI 3 FLORI
DE IRIS
PENSIUNE TURISTICA CASA MANASTIREA HUMORULUI 2 FLORI
ANCUTA
PENSIUNE TURISTICA CASA MANASTIREA HUMORULUI 2 FLORI
LAUR
PENSIUNE TURISTICA CASA MANASTIREA HUMORULUI 2 FLORI
BUBURUZAN
PENSIUNE TURISTICA MANASTIREA HUMORULUI 2 FLORI
GHEORGHITA MARIA
PENSIUNE TURISTICA CASA MANASTIREA HUMORULUI 2 FLORI
GEORGETA
PENSIUNE TURISTICA CASA MANASTIREA HUMORULUI 2 FLORI
CORINA

Toate pensiunile se află în preajma mănăstirii Humorului, iar acest fapt ajută la atragerea
multor turişti, fiind aşezată într-un cadru natural de o rară frumuseţe, cu privelişti încă sălbatice şi
pitoreşti.
CLASIFICAREA OBIECTIVELOR RELIGIOASE DIN ROMÂNIA DUPĂ CULTE

În Romania coexistă mai multe culte, fiecare având un patrimoniu extrem de variat şi bogat
reprezentat. Structura cultelor se prezintă astfel:
• Biserica Ortodoxă Română
◦ Mitropolia Munteniei si Dobrogei
◦ Mitropolia Moldovei si Bucovinei
◦ Mitropolia Ardealului
◦ Mitropolia Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului
◦ Mitropolia Olteniei
◦ Mitropolia Banatului
• Episcopia Ortodoxă Sârba de Timişoara
• Biserica Catolică
◦ Biserica Romano-Catolică
◦ Biserica Româna Unită cu Roma, Greco-Catolică
◦ Ordinariatul Armeano-Catolic
• Cultele Protestante
◦ Biserica Reformată
◦ Biserica Evanghelică C.A.
◦ Biserica Evanghelică Lutherană
◦ Biserica Unitariană
• Biserica Armeană
• Biserica Creştină Rusă de Rit Vechi
• Culte Neoprotestante
◦ Uniunea Bisericilor Creştine Baptiste
◦ Uniunea Penticostală - Biserica Lui Dumnezeu Apostolică
◦ Biserica Creştină Adventistă de Ziua a Şaptea
◦ Biserica Creştină După Evanghelie
◦ Biserica Evanghelică Română
• Cultul Musulman
• Cultul mozaic
• Organizatia Religioasă "Martorii Lui Iehova"
• Episcopia ortodoxă sârbă de Timişoara

Infrastructura specifică turismului cultural religios

Infrastructura specifică turismului cultural religios cuprinde ansamblul unităților de cazare,

alimentație ce deservesc acestui segment de consumatori. Cazarea pentru pelerini se face în spațiile
administrate de mănăstiri tip arhondaric (Mănăstirea Putna) sau în pensiunile construite în preajma
acestora. Servirea mesei are loc la pensiuni sau la mănăstirile care au posibilități: Putna, Dragomirna,
Sucevița, Moldovița. România deține o 92 bază tehnico materială de cazare foarte bună ca număr,
egală cu cea a Elveției, dar cu unități numeroase de confort mai redus, peste 345 000 unități de
cazare, dintre care aproape jumătate sunt pe litoral. În Republica Moldova existau în 2009
aproximativ 250 unități de cazare cu 28370 locuri și 116 structuri permanente. În ultimii ani s-a
dublat numărul unităților de cazare, înregistrându-se o medie de 22,9 turiști pe zi în 2010, aceștia
orientându-se către turismul viniviticol, orașul Chișinău și mănăstiri. Numărul de turiști a scăzut în
Republica Moldova în ultimii ani, ca urmare a faptului că populația țării este atrasă de destinații din
afara țării, iar specialiștii proprii ar trebui încurajați să revină să investească în țară.
 Pelerinajele sunt practicate prin agenții de turism, dar și de personal bisericesc. În România,
în prezent există 3000 agenții de turism, dintre care 800 în București, iar în Republica Moldova 274,
dintre care, 200 în Chișinău. În Suceava există 42 agenții de turism. Numărul acestora rămâne
insuficient comparativ cu alte țări: Italia are 13000 agenții de turism și este pe locul I în europa, iar
Franța 5000.
Pe lângă agențiile de tip clasic funcționează și Agenții Touroperatoare Online (OTA), cu
deosebirea că munca de căutare, informare, rezervare o face turistul și nu agentul de turism. La nivel
mondial cele mai cunoscute sunt: Expedia, Priceline.com, Sabre Holdings, Orbitz, Worldwide. În
România funcționează următoarele agenții online: Par avion.ro, companie a grupului HappyTour,
Vola.ro în colaborare cu Polonia și extinsă în Ucraina și Vietnam, Traveo.ro lansată de Accent Travel.
Personalul angajat este calificat și cunoaște limbi de circulație internațională.

Puncte tari și puncte slabe

Punctele tari ale turismului cultural religios sunt:
 Ofertă turistică excepțională prin atracții de talie mondială;
 Infrastructura generală care deservește deopotrivă și turismul cultural religios;
 Existența pensiunilor în preajma mănăstirilor;
 Personal foarte calificat în domeniu pe toate nivele, de la studii submedii, medii,
superioare, doctorale și postdoctorale cu specialiști cu stagii de perfecționare în alte țări;
 Promovare susținută de către fiecare agent economic, dar și la nivel de județ sau țară;
 Participare la simpozioane, conferințe și târguri internaționale;
 Organizarea de manifestări internaționale în țară cu invitați din străinătate;
 Încurajarea tuturor segmentelor de piață să participe la diferite programe, de exemplu
programe pentru seniori;
 Dedicarea unei săptămâni activităților extrașcolare pentru elevii de toate vârstele;
 Acordarea unor facilități de călătorie prin aranjamente turistice. Puncte slabe:
 Investiții reduse pentru restaurarea și întreținerea monumentelor istorice, cultural
religioase;
 Insuficiența spațiilor de cazare de confort ridicat;
 Preocupare scăzută a atașaților culturali ai ambasadelor țării în străinătate;
 Promovare internațională ineficientă;
 Parte din antreprenorii și specialiștii buni rămân în străinătate;
 Calitate scăzută a serviciilor, urmărindu-se profitul imediat.
 Grad ridicat de criminalitate și infracționalitate.

Promovarea turismului cultural religios

Acțiunile specifice de promovare în cadrul turismului cultural religios sunt orientate spre o
destinație sau alta, care se dorește a fi promovată. Pelerinii caută singuri aceste destinații atunci când
consideră că au nevoie. În Republica Moldova sunt mai reduse pelerinajele, ca urmare a faptului că
dezechilibrele capitalismului se produc mai lent. În scopul creșterii încasărilor trebuie intensificate
acțiunile de promovare pe plan internațional.

Analiza patrimoniului cultural religios

Existența resurselor turistice naturale și ant
ropice favorizează în România practicarea aproape a tuturor formelor de turism cunoscute.
Densitatea și valoarea deosebită a obiectivelor turistice cultural religioase distribuite pe întrg
teritoriul și în special în județul Suceava determină cu precădere dezvoltarea turismului cultural
religios ca formă de bază.
În Republica Moldova există de asemeni un potențial turistic cultural religios extrem de
valoros ce cuprinde 6 cetăți medievale din piatră, peste 1000 de monumente de arhitectură
protejate de stat cu peste 15000 obiective muzeistice în aer liber, 5698 monumente protejate, 66
muzee cu 673 piese de patrimoniu. Dintre acestea sunt peste 50 mănăstiri ortodoxe datând din
sec.XV- XVII, unele foarte cunoscute: Vărzărești, Căpriana, Orheiul Vechi, etc. Cele peste 891 de
edificii ecleziastice constituie un potențial ce poate fi valorificat prin turism cultural religios ca
destinații favorite pentru turiștii interni, dar și pentru cei străini, formalitățile vamale îngreunând
circulația turistică internațională.
În județul Suceava, prin turism cultural religios se pot valorifica cele peste 449 monumente
istorice, de arhitectură, dintre care 84 biserici și mănăstiri, iar 8 sunt monumente UNESCO.
La Mănăstirea Putna se află mormântul celui mai glorios voievod român din toate timpurile,
Ștefan cel Mare, acoperit cu marmură de Carara și ale soțiilor Maria de Mangop, Maria Voichița și
fiilor săi Petru și Bogdan. Putna are cel mai mare muzeu monastic din țară cu piese foarte voloroase
cum ar fi: Tetraevangheliarul de la Humor, Acoperământul de mormânt al Doamnei Maria de
Mangop, o replică a sabiei voievodului Ștefan cel Mare, epitafuri, epitrahile, veșminte preoțești vechi,
dar și o bibliotecă de carte veche, foarte valoroasă cu 60 de manuscrise slavo romane din sec.XV- XVII
scrise pe foi de pergament legate în piele, lemn sau ferecate în aur și argint, care reprezintă cele mai
valoroase cărți de cult și exegeză teologică. Dintre acestea, aparțin epocii lui Ștefan cel Mare doar 11
cărți, 3 tetraevangheliare, 2 psaltiri, 1 ceaslov, alte cărți de învățătură.
Mănăstirea Sucevița, ea însăși monument arhitectural cu elemente de artă bizantină și gotică
îmbinate în stil moldovenesc are mormintele funerare ale voievozilor frați Ieremie și Simion Movilă
acoperite cu marmură de Rușchița sculptate cu stema Moldovei. Iconostasul este sculptat în stil
baroc rococo în lemn de tisa, iar icoanele vechi pictate se restaurează în atelierul propriu.
Mănăstirea Voroneț reprezintă o sinteză de elemente gotice și bizantine într-o arhitectură
moldovenească. Pictura peretelui de apus este unică în arta orientului creștin, cea mai valoroasă
dintre mănnăstirile unicat pe plan mondial, care poate fi oricând alături de Capela Sixtină de la Roma,
San Marco, Assisi, fiind mult superioară celor de la Athos și Camposanto.
La Mănăstirea Moldovița se află jilțul domnitorului Petru Rareș decorat cu stema Moldovei,
manuscrise din sec. XV-XVII, aici funcționând un important centru de cultură, ca de altfel în toate
mănăstirile din epoca feudală.
Mănăstirea Dragomirna are tetraevangheliare și cărți de învățătură, manuscrise din perioada
feudală, aici a funcționat în 1429, primul și singurul centru de cultură română în limba slavonă.
Manuscrisele feudale dovedesc importanța școlii de aici, un tetraevangheliar fiind astăzi la biblioteca
din Oxford, iar altul la Muzeul de istorie din Moscova. Stranele sunt sculptate în lemn de Tisa
încrustate cu fildeș, icoane aurite și argintate, morminte funerare din marmură sculptată cu stema
Moldovei. Din patrimoniu mai fac parte: o cruce din abanos ferecată din 1542, evangheliar din 1557,
epitaf brodat cu aur din 1588, un liturghier, un exemplar din Cazania lui Varlaam- prima carte în
limba română scrisă în Moldova cu alfabet chirilic și tipărită la Iași în 1643, un policandru de cristal
donat de Ecaterina aIIa a Rusiei. La picturile exterioare unicat se adaugă valoarea incontestabilă a
muzeelor monastice, manifestările cultural religioase, toate într-un cadru natural peisagistic deosebit
ce încadrează Bucovina în rândul destinațiilor turistice de elită la nivel mondial.

Studiu comparativ între agenţiile de turism şi agenţiile de pelerinaj

În România, agenţiile de turism efectuează şi pelerinaje, dar există şi centre independente de

pelerinaj pe lângă biserici şi mănăstiri. Turiştii/pelerinii sunt bineveniţi pentru că în acelaşi timp aduc
şi mici daruri, cresc prestigiul lăcaşului respectiv, dar totuşi provoacă o tulburare a liniştii lor fireşti.
Peste 42 de agenţii de turism din judeţul Suceava colaborează cu marii touroperatori din
ţară şi străinătate specializaţi în pelerinaje şi revând produsele turistice locale, desigur consacrat fiind
„Turul clasic al mănăstirilor”.

ASEMANARI DEOSEBIRI
-sunt organizare de agentii conduse de persoane -motivatia religioasa a turistilor ce prefera
ce detin Brevet de Turism pelerinajele
-au rol important in diminuarea efectelor crizei
economice
-contribuie la dezvoltarea economica a
localitatilor de interes
-au efecte pozitive pe piata muncii
-se creeaza o puternica imagine de tara
-sunt conduse de preoti
-pelerinajele sprijina persoanele defavorizate
-serviciile turistice sunt minime in cazul
pelerinajelor si nu de cel mai ridicat confort
-pelerinii isi asuma penitenta
-pelerinajele nu tin seama de sezonalitate, se
organizeaza in tot timpul anului
-se consolideaza dialogul ecumenic
-se consolideaza religia ortodoxa

S-a constatat că majoritatea persoanelor care sosesc la mănăstiri sunt români, peste 75%, iar
sosirile de turiști străini înregistrează aproximativ 25% și provin din Germania, Spania, Austria, Italia,
etc.

Rolul turismului cultural religios în dezvoltarea centrelor de pelerinaj

Turismul religios este o formă de turism care există, de secole şi care mai păstrează
încă unele trăsături, în privinţa pelerinajului propriu-zis, dar care a evoluat enorm.
Astăzi turismul religios implică din partea turiştilor un nivel de instruire şi un grad de cultură
ridicat care să permită aprecierea obiectivelor cultural - religioase din punct de vedere al arhitecturii,
construcţiei, valorii, semnificaţiilor spirituale şi conţinutului de obiecte de artă. Se păstrează încă
pelerinajele determinate de tradiţiile religioase din diferite ţări (pelerinajul obligatoriu la Mecca), sau
cele legate de evenimente şi manifestări specifice (moaşte de sfinţi, icoane făcătoare de minuni).
Turismul religios este un fenomen complex care se află în continuă transformare şi diversificare,
păstrându-şi însă elementul de bază care 1-a consacrat: religia.
Turismul de factură religioasă apare în a II -a etapă a evoluţiei turismului, numită etapa
pseudo-turistică, ce coincide perioadei evului mediu timpuriu şi mijlociu până în epoca renaşterii.
Pelerinajele religioase se îndreptau spre Roma si Ierusalim pentru creştini, Mecca si Medina în Arabia
Saudită pentru musulmani, Lhasa şi sanctuarele din India si Indochina pentru budişti, muntele Fuji
pentru japonezi.
Turismul religios este acel tip de turism care are ca scop vizitarea edificiilor religioase cu
implicaţii de ordin spiritual. Noţiunea de religios s-a dezvoltat de la înţelegerea motivaţiilor turiştilor.
Diferenţa dintre această formă de turism şi altele o constituie motivaţia religioasă a turiştilor.
Formele de manifestare ale turismului religios sunt diverse: pelerinaje religioase, tabere religioase
pentru tineret.
Taberele religioase pentru tineret se desfăşoară în toata lumea în perioada de vară. În cazul
României, conform strategiei propuse prin programul „Orizont 2025", autorităţile vor sprijini
bisericile de diferite culte, în principal cei cu probleme sociale (el poate fi individual sau în grup
organizat cum sunt pelerinajele şi taberele religioase. Se practică de către o anumită categorie de
persoane şi vizează atât promovarea valorilor culturale, cât şi a celor spirituale. De aceea nu se poate
face o distincţie netă între turismul cultural, referindu-ne la vizitarea edificiilor religioase, şi turismul
religios. Spre exemplu, turiştii care merg la mănăstiri din curiozitate, din nevoia de a cunoaşte locuri
şi lucruri noi, atraşi de frumuseţea lor prin artă, prin faptul că sunt situate în locuri mai retrase,
pitoreşti dar şi prin viaţa deosebită pe care o duc cei ce locuiesc în ele, în momentul întâlnirii cu
lăcaşul de cult ei se transformă subit în pelerini: îşi schimbă vestimentaţia, aprind o lumânare, se
închină la icoane. Impactul a operat ceva în el. Întâlnirea cu sacrul modifică motivaţia exterioară a
călătoriei, vizitatorul descoperind şi o motivaţie interioară, de alt ordin decât cel pur turistic.
Pornind de la noţiunea de turism cultural religios se poate vorbi de două mari tendinţe de
călătorii:
- Călătorie unifuncţională, care are un singur scop de natură religioasă. Un exemplu foarte bun
în cazul României sunt călătoriile religioase efectuate la lăcaşuri cu icoane făcătoare de
 minuni: mănăstirea Neamţ, mănăstirea Agapia, Sihăstria sau Nicula. Participantul la acest gen
de călătorie este strict pelerinul.
- Călătorie plurifuncţională, care îmbină aspectele religioase ale călătoriei cu cele strict
culturale, şi care permit vizitarea unui număr mai mare de obiective turistice. Atunci când
elementul de atracţie pentru turişti se află într-un monument sau altă formă a patrimoniului
cultural de factură religioasă, se poate vorbi de turism în spaţiu religios.
O altă tendinţă a ultimelor decenii ale secolului trecut este de a petrece un sejur în
apropierea unor lăcaşe de cult renumite. Astfel, multe ansambluri monahale şi-au realizat propriile
case de oaspeţi în care primesc un număr redus de credincioşi şi în care trebuie respectate anumite
norme pe durata şederii, pentru a nu perturba ordinea activităţii monahale. Între turism şi religie
există nenumărate interacţiuni şi combinaţii pe baza relaţiei dintre locul sacru şi motivaţia turistului.
Centrele de pelerinaj sunt mijloace moderne de promovare a spiritualităţii şi culturii în
contextul ecumenic local şi internaţional. Acestea au rolul de a dirija, coordona şi controla procesul
de organizare al pelerinajelor.
Acestea oferă o serie de servicii cum ar fi:
1.excursii pentru pelerinii din ţară şi străinătate;
2.pelerinaje pentru pelerini de alte confesiuni, în special din Europa Occidentală;
3.tururi de oraşe;
4.expediţii şi tabere de studii;
5.cazare în case de oaspeţi şi spaţii de primire ale bisericilor din România;
6.consiliere pelerinaje;
7.servicii de informare pentru turismul religios.
Se consideră că pelerinajul modern este un pact pe care industria turismului l-a încheiat cu
religia. Cei care susţin diferenţe fundamentale dintre turism şi pelerinajul religios punctează
disensiunile majore. Pelerinajul este văzut ca o călătorie la locuri sfinte, întâlniri sau manifestări cu
caracter religios.
După opiniile bisericii, pelerinajul nu vizează doar influenţarea psihicului prin instalarea liniştii
sufleteşti, împlinirea spirituală ci consideră că o cale de atingere a acestei stări este biciuirea fizicului.
Călătoria în sine, la locurile sfinte, ar trebui sa fie o penitenţă, o suferinţă necesară pentru atingerea
unui anumit nivel spiritual.
Ca urmare confortul, relaxarea, agrementul şi alte forme de destindere şi distracţie nu ar
avea ce caută în pelerinaj. Văzut în felul acesta, pelerinajul are prea puţine puncte comune cu
turismul. Turismul având la bază o motivaţie religioasă este mult promovat de agenţiile de turism,
însă ne întrebăm dacă se poate desfăşura acest tip de turism fără participarea reală a celor din
„destinaţiile" vizate.
De cele mai multe ori, Biserica preferă să organizeze ea singură aceste pelerinaje, grupul să
fie însoţit de preot, care pe parcursul deplasării să desfăşoare activităţi specifice: rugăciuni, discuţii
pe teme spirituale etc. În finalul unui tur, făcut după „toate regulile Bisericii", se acordă chiar un
certificat ce atestă acest lucru. În acest caz, activităţile colaterale sunt reduse la minim.
Pe de altă parte însă, dintotdeauna turismul a fost considerat o formă de călătorie sacră sau
spirituală. Trebuie să pleci, să ieşi din mediul tău obişnuit pentru a te regăsi. Călătoria cu orice scop
înseamnă o desprindere, o experimentare care influenţează şi de multe ori schimbă.
Agenţiile de pelerinaje pot dezvolta oferte turistice determinate de anumite evenimente
cultural religioase, cum ar fi festivaluri de muzică religioasă, tabere de pictură bisericească sau
icoane, sculptură pentru elevi şi studenţi, turism de parastase şi hramuri.

Turismul de hramuri
În România, datorită faptului că există multe mănăstiri ce poartă numele unor sfinţi, acestea
sărbătoresc hramul prin slujbe speciale, care adună mii de oameni de pretutindeni şi care determină
creşterea circulaţiei turistice, utilizarea şi dezvoltarea infrastructurii specific, creşterea numărului de
locuri de muncă, dezvoltându-se astfel turismul de hramuri.
 Prin deplasarea turiştilor către mormintele sfinte la comemorarea sfinţilor şi personalităţilor
se dezvoltă turismul de parastase.
Personalul şi slujitorii bisericeşti în număr sufficient asigură buna desfăşurare a acestor forme
de turism, împreună cu agenţiile specializate.
În Romania sunt 631 de mănăstiri, în care trăiesc 3500 călugări şi 5000 de măicuţe confom
recensământului din 2002. Din totalul populaţiei ţării, 18 817 975 sunt creştini ortodocşi.
România are 18300 biserici, dintre care 1000 în construcţie şi renovare. De asemeni
organizarea BOR cuprinde cinci mitropolii: Mitropolia Munteniei şi Dobrogei, Mitroplia Banatului,
Mitropolia Olteniei, Mitropolia Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, Mitropolia Moldovei şi
Bucovinei.
În Republica Moldova populația este majoritar creștin ortodoxă și beneficiază de aceleași
oferte turistice prezentate prin agențiile de turism sau organizatori de pelerinaje. Destinațiile
consacrate din România atrag deopotrivă și turiștii din Republica Moldova. Mănăstirile Căpriana,
Saharna, Noul Neamț sunt câteva din cele peste 53 de mănăstiri și schituri din Republica Moldova,
deasemeni foarte cunoscute în România. Agențiile de turism din România, implicit și din Suceava
organizează și derulează programe turistice în Republica Moldova la obiectivele demare atracție
turistică: cetateaSoroca, Orheiul Vechi, Mănăstirea Căpriana, Mănăstirea Saharna, Beciurile de vinuri
domnești de la Cricova, Chișinău, etc.
La nivelul judeţului Suceava există 39 de mănăstiri dintre care 27 de schituri, în care vieţuiesc
670 persoane dintre care 445 de maici. Fiecare biserică sau mănăstire are o denumire, care
generează o sărbătoare a locului numită hram. De exemplu: hramul Sf. Parascheva la Iaşi- 14
octombrie, hramul de Sanziene la Suceava, de Sf. Ioan- 24 iunie, hramul Adormirea Maicii Domnului-
15 august la M-rea Putna, etc.
Aceste sărbători generează fenomene turistice şi religioase de amploare prin deplasarea
oamenilor din diverse localităţi spre cea în care este hramul bisericii sau mănăstirii. Aceste fluxuri
turistice conduc la ocuparea spaţiilor de cazare, atât cele proprii ale mănăstirilor cât şi a unităţilor de
cazare din împrejurimi. Fenomenul este în continuă creştere ca urmare şi a dezvoltării infrastructurii
de primire şi a transporturilor.
În anul 2010, în România, turismul reprezenta 3,5% din PIB, iar 1,6% din forța de muncă
ocupată lucra în turism, față de 4% cât reprezenta turismul european din PIB –ul Uniunii Europene. În
anul 2015, turismul reprezenta 9,5% din PIB-ul global, iar în România doar 5,1% din PIB, fiind pe
ultimul loc în Europa. Această situație este total nemulțumitoare întrucât potențialul turistic al
României este cu mult superior mediei europene, fiind chiar pe unul din primele locuri în Europa,
având în vedere nu numai atracțiile cultural religioase din toată țara ci și litoralul și Delta Dunării,
potențialul montan, speologic, domeniile schiabile, cele peste 70 de stațiuni balneare care dețin o
treime din rezerva de ape minerale europene.
În 2016, cifra de afaceri în turism a atins 1,4 mld lei și se fac eforturi pentru includerea liniilor
aeriene în turismul mondial, agențiile de turism vând tot mai mult atracțiile sfinte Ierusalim, Mecca,
Grecia, etc. Circulația turistică s-a intensificat și în Republica Moldova, astfel cifra de afaceri în 2010 a
fost de 237,6 mln lei, iar investițiile au reprezentat 6% din cifra de afaceri, conform Biroului Național
de Statistică al Republicii Moldova. Numărul structurilor de cazare turistică a crescut în Republica
Moldova de la 250 în 2010 la 275 în 2014. Numărul turiștilor cazați a fost de 229893 în 2010, iar în
2014 s-au înregistrat 283001 turiști, dintre care turiști străini 8956 în 2010 și 14362 în 2014. Numărul
înnoptărilor a crescut de la 1412166 în 2010 la 1514273 în 2014. Turismul cultural religios este în
creștere și în Republica Moldova alături de oferta balneară, turismul viniviticol, turismul de afaceri.
Eficiența economică a turismului cultural religios este pusă în evidență prin structura
cheltuielilor efectuate de turiști. Turistul/pelerinul este mult mai cheltuitor decât turistul obișnuit,
pentru că este mai vulnerabil sufletește, fiind accentuată starea de nemulțumire. Pe baza
observațiilor personale, a chestionarelor administrate, a discuțiilor cu pelerinii, se constată că aceștia
cheltuie încă o dată suma dată agențiilor de turism/pelerinaje.
Pentru un pelerinaj de două zile, Suceava- Manastirea Prislop, un pelerin achită 200 lei
organizatorilor, dar mai cheltuie cel puțin 200 lei pentru acatiste, suveniruri, cărți, icoane,etc.
 Cifra de afaceri a unei agenții de turism, pe parcursul unui an este de 1 mld. Lei în medie, însă
o agenție specializată în pelerinaje își poate dubla într-un an cifra de afaceri, ajungând la un rulaj de 2
mld. lei.

Asociatii si intreprinderi

ANAT - Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism

ANAT este asociația patronală a agențiilor de turism din România, cărora le reprezintă interesele
profesionale la nivel național, european și internațional. Asociația are ca membri activi 500 de agenții
de turism, cele mai importante din țară, ce cumulează peste 80% din vânzările pachetelor de turism
și călătorie, estimate la aproape 1 miliard de euro anual și au împreună peste 4.600 de angajați.

Membrii asociați sunt birouri naționale sau regionale de promovare a turismului, companii aeriene și
de transport, companii rent-a-car, hoteluri și restaurante, edituri, sisteme de rezervări, asigurători,
prestatori de servicii medicale, fundații/asociații cu activitate în turism.

Industria turismului în România are peste 120.000 de angajați și contribuie la economia națională cu
aproape 2% din PIB, dar are un potențial de creștere apreciat în prezent la peste 6% din PIB.

ANAT are următoarele obiective:

să furnizeze consiliere și consultanță membrilor săi în legatură cu activitatea profesională a agențiilor

de turism;
să ofere membrilor cadrul organizațional pentru formularea punctelor de vedere ale ANAT în
subiectele de interes comun și să le susțină în fața autorităților competente;
să confere siguranță prin apartenența la un grup de prestigiu, profesionist, care facilitează schimbul
de experiență între membri și proiectele comune;
să ușureze afirmarea fiecărui membru în comunitatea turistică prin participarea la evenimente și
activități ale comisiilor și grupurilor de lucru.

ANTREC - Autoritatea Naţională pentru Turism Rural şi Ecologic

Pe parcursul celor 18 ani de activitate, ANTREC şi-a demonstrat iniţiativa şi capacitatea sa

organizatorică în crearea unei reţele viabile în această parte a Europei, aflată în adevărată competiţie
cu ţări cu o veche tradiţie în acest domeniu. Tot mai multe pensiuni turistice şi agroturistice doresc să
intre în circuitul ANTREC datorită avantajelor oferite de aceasta prin:

–promovarea internă şi externă la târguri şi expoziţii;

–fluxului de turişti de care se bucură;

–apărarea interesele proprietarilor de pensiuni prin organizarea de întâlniri de lucru, întâlniri cu

autorităţile locale şi municipale, întâlniri cu presa şi organele de control;

–facilitarea instruirii proprietarilor de pensiuni prin cursuri de calificare ca administrator în pensiune

sau ca lucrător în pensiunea turistică
BOR - Biserica Ortodoxă Română

Biserica Ortodoxa Româna este organizata ca Patriarhie, cu titulatura “Patriarhia Româna”.

PATRIARHIA ROMÂNĂ

Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române este Preafericitul Parinte Patriarh DANIEL, ales la data de
12 septembrie 2007 și întronizat ca cel de al VI-a Patriarh al României la data de 30 septembrie 2007.
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române este Arhiepiscopul Bucurestilor si Mitropolitul Munteniei si
Dobrogei. Titulatura sa este: “Preafericirea Sa, Preafericitul Parinte DANIEL, Arhiepiscopul
Bucurestilor, Mitropolitul Munteniei si Dobrogei, Loctiitor al tronului Cezareei Capadociei si
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române sau Patriarhul României”.

Episcopi-Vicari Patriarhali:
Preasfintitul Episcop-Vicar Patriarhal VARLAAM PLOIEȘTEANUL, secretar al Sfântului Sinod
Preasfintitul Episcop-Vicar Patriarhal IERONIM SINAITUL

Patriarhia Româna cuprinde eparhii (arhiepiscopii si episcopii) grupate în mitropolii, precum si alte
unitati în interiorul sau în afara granitelor României, după cum urmează:

I. MITROPOLIA MUNTENIEI ȘI DOBROGEI

II. MITROPOLIA MOLDOVEI SI BUCOVINEI
III. MITROPOLIA ARDEALULUI
IV. MITROPOLIA CLUJULUI, MARAMURESULUI ȘI SĂLAJULUI
V. MITROPOLIA OLTENIEI
VI. MITROPOLIA BANATULUI
VII. MITROPOLIA BASARABIEI
VIII. MITROPOLIA ORTODOXA ROMANA A EUROPEI OCCIDENTALE SI MERIDIONALE
IX. MITROPOLIA ORTODOXA ROMANA a GERMANIEI, EUROPEI CENTRALE SI DE NORD
X. MITROPOLIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ A CELOR DOUĂ AMERICI, cu sediul la Chicago.

Reprezentante și comunități ale Patriarhiei Române în străinătate:

Reprezentanța Patriarhiei Române la Locurile Sfinte (Așezământul Românesc de la Ierusalim;

Așezământul Românesc de la Ierihon cu Centrul de Studii și Pelerinaje „Sfântul Cuvios Ioan Iacob”,
Așezământul Românesc de la Iordan),
Reprezentanța Patriarhiei Române pe lângă instituțiile europene (Bruxelles),
Reprezentanța Patriarhiei Române de la Sofia (Bulgaria),
Reprezentanța Patriarhiei Române de la Tokyo (Japonia) și Comunitatea Ortodoxă Română din Osaka
(Japonia),
Comunitatea Ortodoxă Română din Turcia (Istanbul),
Comunitatea Ortodoxă Română din Africa de Sud (Johannesburg),
Comunitatea Ortodoxă Română din Cipru (Nicosia),
Comunitatea Ortodoxă Română din Siria (Damasc) și altele.

Bibliografie
I. C. Alecu, Epistemological aspects of religious tourism in rural areas, ICES ,,Gh. Zane" lasi-
Branch of Romanian Academy, Romania, Scholar within The Knowledge Based Society
Poject, POSDRU ID 56815, ROMANIA
II. Alecu, Ionel Ciprian, 2003, Turismul religios, forma a turismului rural, in collection
Turismul rural românesc, PIM Publishing House, Iaşi.
III. V. Trebici, I. Berevoescu. Demografia românească (1990-1997), Centrul de Cercetări
Demografice al Academiei Române, 1997
IV. Bădulescu, Alina, Ban, Olimpia, Turismul religios. Amfiteatru Economic, nr. 18, noiembrie,
2005
V. Dictionar turistic international, editat de Academia Internationala de Turism - MONTE-
CARLO, 1961
VI. Robert Christie Mill, 1992. The Tourism System - An Introductory text. Second Edition.
Prentice Hall International Editions, New Jersey.
VII. Matei, Daniela, 2005. Turism rural. Teorie si aplicaţie, Terra Nostra Publishing House, Iasi
VIII. Stănescu, Ion, 2002. Potenţialul turistic românesc – Eldorado al viitorului. Paco
Publishing House
IX. http://www.antrec.ro/
X. http://www.anat.ro/