Întreprinzătorul, personaj-cheie al

creării şi dezvoltării unei

întreprinderi mici şi mijlocii

 
STUDENTI:
STUPU CRISTINA 204
VAPOR MADALINA 204
 Introducere

 
 În ultima perioadă interesul pentru domeniul afacerilor a crescut
peste tot în lume ca urmare a tendinței multor oameni de a-și
obține libertate de acțiune, de a nu mai depinde de alte persoane.
Pentru a putea întelege mai bine evoluția unei afaceri este
necesară studierea întreprinzătorului, acesta fiind personajul-
cheie în crearea și dezvoltarea unei întreprinderi mici și mijlocii.

 Deși unele persoane sunt predispuse a deveni întreprinzători,

oricine poate ajunge în această postură indiferent de sex, religie,
vârstă sau alte caracteristici. Este important ca un întreprinzător
să dețină anumite caracteristici cum ar fi încrederea în propriile
puteri, flexibilitate, acceptarea riscului, rezistență la stres,
abilități de bun organizator etc. pentru a putea crea o
întreprindere și pentru a ajuta la dezvoltarea acesteia.
Conceptul de întreprinzător

Din timpul primelor scrieri despre antreprenoriat și până în prezent, conceptul a avut
numeroase definiții:

 Jean Baptiste Say definea întreprinzătorul ca fiind persoana care își dedică timpul,
talentul și resursele în direcția producerii, distribuirii și consumului de bunuri și servi
 Jean Marie Toulouse afirmă că “întreprinzătorul este o persoană care creează o nouă
întreprindere.”
 Howard Stevenson definește întreprinzătorul astfel: “asumator de riscuri, fondator de
organizații sau activități, inovator, capitalist și flexibil moral și comportamental.”
 Ovidiu Nicolescu este de părere că “întreprinzătorul poate fi definit ca o persoană car
inițiază sau dezvoltă o afacere, prrin care derulează activități noi, implicându-se
nemijlocit, în mod intens, în vederea obținerii de profit.
Creșterea numărului de persoane care își creează o afacere
proprie are ca factori motivatori următorii:

 dorința de a fi independent;
 spiritul de revanșă;
 dorința de a scăpa de o situație socială modestă;
 puterea;
 prestigiul;
 siguranța traiului familial;
 serviciile aduse societății.
 Caracteristicile întreprinzătorului sunt:

 Ambiţia de a se ridica la standardele cele mai înalte, adesea auto-impuse;

 Fler în anticiparea tendinţelor economice;
 Imaginaţie, creativitate şi pasiune în identificarea oportunităţilor;
 Discernământ în luarea deciziilor strategice;
 Comportament raţional în raport cu ameninţările pieţei;
 Capacitate de orientare şi tenacitate în atingerea obiectivelor propuse;
 Tendinţa spre diferenţiere şi originalitate sub toate aspectele;
 Putere de anticipare şi flexibilitate în adoptarea de măsuri critice;
 Motivare şi perseverenţă;
 Dorinţa de a reuşi în lumea afacerilor;
 Dedicare totală faţă de interesele de business;
 Capacitatea de a învăţa din experienţele anterioare şi dorinţa de auto-depăşire;
 Înclinaţia naturală spre asumarea de riscuri;
 Spirit de iniţiativă şi responsabilitate în rezolvarea problemelor;
 Abilitatea de a tolera schimbarea şi buna adaptare la situaţii de criză şi incertitudini;
 Orientare spre rezultate.
 Înainte de a crea o nouă afacere orice întreprinzător
se gândește la avantaje și obstacole potențiale.

Avantajele întreprinzătorilor sunt:

 Independența și posibilitatea realizării obiectivelor dorite – oferă avantajul de a
nu depinde de o altă persoană;
 Șansa de a se remarca într-un domeniu în care sunt interesați;
 Posibilitatea de a își folosi întregul potențial – face ca întreprinzătorii să își
găsească în afaceri locul pentru a obține satisfacții, pentru a-și folosi mai bine
calitățile;
 Șansa de a obține profituri importante;
 Recunoașterea eforturilor depuse – întreprinzătorii devin persoane respectate în
cadrul comunității;
 Obstacolele potențiale
pentru un întreprinzător
sunt:
 Incertitudinea veniturilor- începerea unei afaceri nu
garantează obținerea unor venituri;
 Riscul de a pierde întreaga investiție;
 Munca grea pe un timp îndelungat;
 Stresul ridicat;
 Responsabilitatea completă;
 Descurajarea și deziluzia.

Obstacolele apar în timpul procesului de creare și exploatare a afacerii și de aceea

întreprinzătorul trebuie să fie rezistent la stres, să fie flexibil, energic, creativ și
să aibă capacitatea de a rezolva rapid problemele. El trebuie să fie mereu atent
la schimbările care apar, să îmbunătățească în permanență activitatatea, să
caute noi oportunități și să nu își piardă încrederea în propriile-i puteri.
Dintre cele mai frecvente greșeli ale
întreprinzătorilor menționăm:

 Managementul deficitar
 Lipsa de experiență
 Controlul financiar de slabă calitate
 Marketing slab
 Lipsa unei strategii fundamentale
 Creșterea necontrolată și incapacitatea de a gestiona creșterea
 Alegerea incorectă a locației
 Inventariere deficitară
 Stabilirea incorectă a prețului
 Rolul de lider al întreprinzătorului

 
Leardership-ul este este o interacţiune între doi sau mai mulţi membri ai unui grup și
presupune o activitate prin care se influenţează comportamentul, credinţele şi sentimentele
membrilor grupului într-o direcţie dorită, de către o persoană cu anumite caracteristici
numită lider.
Pentru ca un întreprinzător să devină lider el trebuie să fie:

 Modest și confident;
 Bun ascultător;
 Capabil de a face legături neașteptate;
 Autentic;
 Capabil să stabilească calea de urmat;
 Capabil să își protejeze angajații;
 Capabil să apere valorile esențiale pentru organizație;
 Promotorul schimbării;
 Exemplu pentru subordonați;
 Promotorul dezvoltării cu alți lideri;
 Capabil de a pregăti alți lideri.
 Dintre cele mai importante sarcini ale unui
întreprinzător-lider putem menționa:

angajarea celor mai potrivite persoane;

dezvoltarea continuă a aptitudinilor angajaților;
crearea și dezvoltarea unei culturi organizaționale și a unei structuri organizatorice
în cadrul cărora angajații să-ți folosească potențialul;
motivarea personalului .

Dintre tehnicile folosite în procesul de recrutare a personalului pot fi menționate:

încurajarea referințelor din partea propriilor angajați, menținerea publicității
pentru recrutare, întărirea relațiilor cu sistemul de învățământ, oferta de
recompense adecvate etc.
Pe măsură ce compania se dezvoltă, întreprinzătorul trebuie să acorde o deosebită
atenție structurii organizatorice prin crearea de compartimente, departamente și
prin stabilirea relațiilor dintre acestea.
Cultura organizațională este un alt factor de care depinde succesul într-o organizație deoarece ea
poate conduce la îmbunătățirea poziției competitive a companiei prin atragerea unor angajați de
calitate și prin crearea unui climat unde aceștia își pot folosi întregul potențial.

Pentru a crea o astfel de cultură, întreprinzătorul ar trebui :

 să asigure un echilibru între respectul față de muncă și față de viața particulară a angajaților;
 să convingă angajații că scopurile organizației sunt importante;
 să cultive simțul umorului și să creeze astfel un mediu plăcut în care angajații se pot manifesta
mai bine;
 să promoveze diversitatea culturală;
 să promoveze onestitatea și integritatea;
 să promoveze pregătirea continuă în rândul angajaților etc.

 Motivarea personalului pentru participarea la realizarea obiectivelor organizației este o altă

activitate care cere întreprinzătorului să se comporte ca un lider. Motivarea arată nivelul de
angajament al salariatului în munca pe care o desfășoară și de aceea joacă un rol atât de
important. Întreprinzătorul trebuie să știe cum să își motiveze angajații și de aceea această
sarcină este adesea dificilă și provocatoare.
Concluzii

 Întreprinzătorii cred în abilitatea lor de a începe și a duce la bun sfârşit sarcinile,

prin propriile acțiuni. Cu alte cuvinte, oamenii care cred că pot deține controlul
asupra evenimentelor și sarcinilor sunt mai predispuși să creeze întreprinderi.
Indivizii cu aceste calități se bazează pe propriile capacități, abilități și acțiuni și își
creează propriile strategii pentru organizarea sarcinilor potrivit vieții lor
antreprenoriale și profesionale.

 Înclinația spre risc este, de asemenea, o caracteristică a întreprinzătorului. Este un

aspect al personalității care măsoară implicarea în activități riscante. Astfel, oamenii
cu predilecție spre riscuri sunt mai predispuși să exploreze oportunitățile, deoarece
orientarea spre risc este o parte fundamentală în antreprenoriat.
Bibliografie

 Burduș, E., Cochină, I., “Întreprinzătorul”, Ed. Pro Universitaria, București, 2010
 Kobia, M., Sikalieh,D., "Towards a search for the meaning of
entrepreneurship", Journal of European Industrial Training, Vol. 34
 Pillis, E., Reardon, K. K., “The influence of personality traits and persuasive
messages on entrepreneurial intention: A cross-cultural comparison", Career
Development International, Vol. 12
 Douglas, E. J.şi Shepherd, D. A., “Entrepreneurship as a utility maximizing
response”, 1999
 http://www.dentestetclinics.ro/echipa-management/fondator/ data 23.03.2015
ora 16:40
 http://www.wall-street.ro/tag/dent-estet.html data 23.03.2015 ora 17:21