CEREREA FINALĂ DE PRODUSE

AGROALIMENTARE

CONSUMUL FAMILIAL ŞI CUMPĂRAREA

DE PRODUSE ALIMENTARE
CEREREA FINALĂ DE PRODUSE
AGROALIMENTARE

1. Cererea finală:
concept şi măsurare

2. Elasticitatea cererii
1. Cererea finală: concept şi măsurare

Satisfacerea consumatorul final

=
raţiunea existenţei unui sistem de marketing
Diferența dintre

 Nevoi?

 Dorințe?

 Cerere?
Kotler, Ph., Keller, K.,L.
 Conceptul de cerere finală

Cererea = cantitatea de bunuri şi servicii pe care

cumpărătorii sunt dispuşi să o achiziţioneze, la
un moment dat, de pe piaţă, pentru satisfacerea
nevoilor de consum

Cumpărătorii = utilizatorii
(consumul productiv)
= consumatorii individuali
(consumul final)
Teoria economică:

Consumatorul individual
=
Unitate de consum

 problema alegerii (venit limitat)

....
(până la epuizarea venitului disponibil)
Teoria economică:

 funcţia de utilitate a produselor - maximizată sub

constrângerea veniturilor disponibile ale consumatorului
=
un produs este numit “util” atunci când corespunde unei cereri
(unei necesităţi sau dorinţe a consumatorului şi se poate, efectiv,
încadra în bugetul său disponibil)

Produse utilizabile
Cererea individuală

Funcţia cererii unui consumator

=
cantitatea dintr-un aliment pe care o va
cumpăra, la niveluri de preţuri diferite, în
condiţiile în care veniturile şi toţi ceilalţi
factori care influenţează cererea rămân
neschimbaţi.
Preţ (P) Preţul şi cantitatea evoluează în sens
invers

P1
Curba cererii
P2 Relaţiile dintre acestea:
curbă a cererii în funcţie de preţ
 curbă a cererii în funcţie de venit.
Q2
Q1 Cantitate (Q)

Corelaţia cerere - preţ

Efectul de substituire

Apariţie:
în alimentaţia cotidiană a populaţiei, urmare a
lipsei de pe piaţă a unor produse sau a
creşterii preţurilor acestora, alimentele
respective pot fi înlocuite cu altele cărora le-
au scăzut preţurile şi care se găsesc pe piaţă
Efectul de substituire

Manifestare:

atunci când ……..

scade preţul unui produs, ceea ce

antrenează consumatorul să-l cumpere în

defavoarea altuia, pe care-l cumpăra anterior
în mod regulat, dar al cărui preţ a rămas
constant.
https://www.zf.ro/companii/retail-agrobusiness/retailerii-au-redus-preturile-
la-alimentele-de-baza-carne-lapte-si-ulei-cu-12-in-linie-cu-promisiunile-
14586420
Substituirea = rezultatul (efectul) modificării
preţului

Două produse sunt substituibile unul altuia

atunci când consumatorul le consideră ca
fiind ……………….
concurente în utilizarea pe care le-o
poate da.

(va consacra resursele bugetului său alimentar

fie unuia, fie celuilalt, dar nu celor două
produse în acelaşi timp)
Efectul de substituire

Consumatorul, cu acelaşi venit total,

va putea cumpăra o cantitate mai mare
(sau o mai mare varietate de produse
alimentare, după dorinţa sa).

Puterea de cumpărare creşte

în timp ce venitul rămâne acelaşi.
Substituirea are un efect comparabil cu creşterea venitului (în condiţiile în care preţurile rămân constante).

scăderea
Creşterea preţului sau diminuarea venitului acţionează în acelaşi sens: contribuie la …………… cantităţii
 Cererea pieţei (totală)
= suma cererilor individuale pentru un
produs, într-un spaţiu geografic dat
Modalităţile de studiere a cererii pieţei:

 în secţiune transversală (instantaneu).

Se are în vedere doar un moment din evoluţia
pieţei;

 în secţiune longitudinală (în timp).

Se au în vedere mai multe momente, aflate la
distanţe egale de timp, pentru a se estima
tendinţa cererii.
Studierea cererii în secţiune transversală
(instantaneu)

 Panelul

 Ancheta periodică
Studierea cererii în secţiune longitudinală (în
timp)

 pe măsură ce trece timpul, între anumite

eforturi comerciale ale întreprinderii şi
cererea pieţei se creează o legătură tot mai
puternică

(exemplul tipic: legătura dintre cheltuielile de

publicitate şi creşterea vânzărilor)
Elasticitatea cererii

Cererea - factori de influenţă:

- preţul produsului
- venitul familial
- preţul produselor substituibile
- modul de viaţă
- obiceiurile de consum
- mediul de viaţă etc.
Variaţiile cele mai sensibile ale cererii:

 modificarea preţului produsului

 modificarea venitului familial

Elasticitatea

 studierea variaţiei cererii sub influenţa

modificării unuia din factorii săi

 raport ce exprimă relaţia dintre variaţia

relativă a celor două mărimi economice:
cererea, ca factor dependent şi preţul sau
venitul familial, ca factor independent
Elasticitatea simplă a cererii în raport cu preţul

Raportul dintre variaţia relativă a cantităţii cerute şi

variaţia relativă a preţului (………): negativ

(Q/Q ) / (P/P )

Q/Q = variaţia relativă (procentuală) a

cantităţii de produs cerută;
P/P = variaţia relativă (procentuală) a preţului
 Preţul scade cu 2%
 Cantitatea cerută creşte cu 4%
 Coeficientul de elasticitate?

 Preţul crește cu 1%
 Coeficientul de elasticitate este -0,5
 Cantitatea cerută?

https://www.youtube.com/watch?v=WWz38xAl-
a4&ab_channel=BloombergQuicktake%3ANow
Elasticitatea încrucişată
- evidenţiază relaţiile de concurenţă sau de
complementaritate existente între unele produse

 raportul dintre variaţia relativă a cantităţii

cerute din produsul A şi variaţia relativă a
preţului produsului B, în condiţiile în care preţul
produsului A rămâne neschimbat
(QA/QA ) / (PB/PB )

- Produse concurente: pozitiv

- Produse complementare: negativ
 Preţul vinului creşte cu 20%
 Cantitatea de bere cerută creşte cu 5%
 Coeficientul de elasticitate încrucişată pentru bere în
raport cu preţul vinul?

 Preţul zahărului creşte cu 10%

 Cantitatea de cafea cerută scade cu 2%
 Coeficientul de elasticitate încrucişată pentru cafea
în raport cu preţul zahărului?
Efectul King (inelasticitatea cererii unor
produse agricole în raport cu preţul)

 după o anumită cantitate, creşterea ofertei de produse agricole

aduse pe piaţă antrenează o scădere a sumei totale cuvenite
producătorilor

Food prices fall

http://www.youtube.com/watch?v=b1B_AM1ZL1g
https://www.youtube.com/watch?v=UO5N5nPPwGA&ab_channel=CNBC
min.5:40

 consecinţa inelasticităţii cererii pentru numeroase produse

agricole
Influenţa modificării ofertei asupra preţului principalelor produse agricole
Produsul Dacă oferta se modifică cu 1% Preţul se modifică în sens opus cu (%)

Cartofi 1 6,7

Ouă 1 4,4

Grâu 1 4,2

Carne de porc 1 4,2

Lapte 1 3,1

Carne de vită 1 2,4

Unt 1 2,2

Carne de pasăre 1 1,7

Sursa: adaptare după Kohls, R., Uhl, J., Marketing of agricultural products – Eighth edition, Prentice
Hall, New Jersy, 1998, pag.179.

Carne de pasăre 1 1,7

Unt 1 2,2

Carne de vită 1 2,4

Dacă oferta se
Lapte 1 3,1 modifică cu 1%
Carne de porc 1 4,2 Preţul se modifică în
sens opus cu (%)
Grâu 1 4,2

Ouă 1 4,4

Cartofi 1 6,7

0 2 4 6 8 10
Efectul King

Politici de limitare şi control a cantităţilor de

produse agricole puse pe piaţă pentru:

 atenuarea
 eliminarea
 preîntâmpinarea

efectului King
Elasticitatea cererii în raport cu venitul familiilor

Puterea de cumpărare a unei familii este

determinată de venitul său, în condiţiile în
care preţurile rămân constante.

Variaţia puterii de cumpărare a unei familii

antrenează modificarea structurii cheltuielilor.
Coeficientul de elasticitate a cererii în raport cu
venitul

(Q/Q ) / (V/V )

Q/Q = variaţia relativă a cantităţii

V/V = variaţia relativă a venitului familiei

 Legile lui Engel

Atunci când venitul unei familii creşte:

1. cheltuielile alimentare cresc şi ele, dar într-o proporţie mai redusă

decât creşterea venitului;
2. cheltuielile cu îmbrăcămintea, încălţămintea şi locuinţa cresc în
aceeaşi măsură cu creşterea venitului;
3. celelalte cheltuieli cresc într-o proporţie mai mare decât creşterea
venitului.

Food_Prices
http://www.youtube.com/watch?v=a3YE4UBvMx0
Venitul unei familii era de 5000 lei, iar în prezent
crește la 6000 lei.

 cheltuielile alimentare erau de 2500 lei

 cheltuielile cu îmbrăcămintea, încălţămintea şi locuinţa
erau de 2000 lei
 celelalte cheltuieli erau de 500 lei.

 cheltuielile alimentare cresc cu 15%,

 cheltuielile cu îmbrăcămintea, încălțămintea și locuința
cresc cu 20%,
 Cu cât cresc celelalte cheltuieli (lei și %)?
 CONSUMUL FAMILIAL
ŞI CUMPĂRAREA
DE PRODUSE ALIMENTARE

1. Fundamentele consumului
familial
2. Cumpărarea

- Factorii care influenţează

decizia de cumpărare
- Informaţii cu privire la produs
1. Fundamentele consumului familial

 alimentele necesare unei familii sunt

cumpărate de către o singură persoană, dar
sunt consumate de către toţi membrii
acesteia

 consumul nu este direct proporţional cu

numărul persoanelor ce compun familia

Scări de echivalenţă a consumului

Cea mai utilizată = scara Oxford

(Consumul şefului gospodăriei = 1 u.c.

Consumul persoanelor adulte = 0,7 u.c.
Consumul copiilor = 0,5 u.c.)
Veniturile gospodăriilor sunt fracţionate

1. necesităţile primare (hrană, ...)

...
n.
Prima cheltuială pe care o face orice gospodărie este cea cu
alimentele.
ENGEL
Pe măsură ce venitul unei gospodării creşte, partea din venit
consacrată cheltuielilor alimentare rămâne relativ stabilă din
punct de vedere absolut, dar sub aspect relativ prezintă o
tendinţă de scădere.

La exercițiul anterior, calculați ponderile cheltuielilor după creșterea

venitului și comparați-le cu cele din perioada precedentă.
2. Cumpărarea

2.1.Variabilele (factorii) care influenţează decizia de

cumpărare

 variabile de marketing

 variabile de mediu
Variabilele de marketing

1. preţul
2. calitatea
3. publicitatea, promovarea şi animarea
4. distribuţia

 Optimizarea mixului 
Preţul

 rol de reglare a pieţei

– Primul rol al preţului este de a ajusta oferta la cerere

 rol de indicator de calitate a produselor

agroalimentare
– “a cumpăra ce este mai scump înseamnă a cumpăra ce este
mai bun”.
– Neputând judeca obiectiv calităţile unui produs, cumpărătorul
se orientează după preţ pentru a ghida alegerea sa.
Calitatea

 Pentru unele produse - aspectul exterior

 Pentru alte produse
– degustare
– agenţi specializaţi în prezentarea produselor

 Data de fabricaţie şi data de expirare

  garantarea calităţii 
Publicitatea, promovarea şi animarea

 modalităţi diferite de prezentare

a “mesajului”

 Informaţii despre produs

 Reducerile de preţ
 Creşterea cantităţii pentru acelaşi preţ
 Reducerea preţului la următoarea cumpărare
 Oferirea de cadouri ce fac plăcere consumatorului
 Prezentarea, de către cumpărător, a “dovezilor” de
cumpărare
Distribuţia

 http://www.youtube.com/watch?
v=RJphoRD1w0I (Walmart)
 Marea distribuţie se generalizează
 Economie de timp
 Economie de bani
 Noi forme de comerţ 30 secunde 4 minute
Variabilele de mediu

 locul de rezidenţă a cumpărătorului –

frecventează un magazin mai mult decât altul

 înclinaţia consumatorului de a fi fidel

furnizorului
Gravitaţia comercială

 Legea gravitaţiei comerciale (Reilly):

– două localităţi A şi B atrag cumpărătorii dintr-o

localitate intermediară T, mai mică, în raport
direct proporţional cu numărul locuitorilor acestor
localităţi şi în raport invers proporţional cu pătratul
distanţei dintre localitatea T şi localităţile A şi B.
 Să se calculeze cumpărătorii atrași de magazinele
din cartierele A şi B dintr-un cartier intermediar T,
aflat la o distanţă de 3,5 de km de cartierul A (1500
locuitori) şi de 1 km faţă de cartierul B (200 locuitori).

 Să se stabilească, pe traseul dintre A şi B, ariile de

atracţie comercială ale celor două magazine,
respectiv punctul în care Ca=Cb, iar cumparatorului
îi este indiferent unde se duce să facă cumpărăturile.
 Să se calculeze ariile de atracţie comercială
ale localităţilor Bucureşti (1.996.814 locuitori)
şi Ploieşti (248.399 locuitori), cunoscând că
distanţa dintre aceste localităţi este de 60
km.