Apa este lichidul cu cea mai mare raspandire ( ocupand aproximativ ¾ din suprafata globului terestru ) si, fara exagerare

, cel mai important pentru viata. Apa este „matricea vietii”. Ea este importanta nu numai pentru faptul ca este, din punct de vedere cantitativ,componentul major al organismelor vii, dar si pentru motivul ca ia parte la organizarea structurala a biosistemelor si la activitatea metabolica celulara. Apa este sinonimul vieţii biologice, fiind constituentul major al materiei vii, în medie 80%, la animalele superioare între 60-70%, 98% la organismele marine, la bacteriile sporulate 50%. Până la apariţia apei, acum mai bine de 3 miliarde de ani, nu existase nici o formă de viaţă cu excepţia unor bacterii şi a algelor albastre. Datorită apei au apărut vieţuitoare ce s-au diversificat, au populat mările şi oceanele, s-au extins pe uscat, rămând însă dependente de apă. Element major al lumii minerale şi biologice apa reprezintă deasemenea un suport al vieţii şi activităţii umane, consumul de apă pentru cerinţele populaţiei şi a a activităţilor acesteia, per locuitor, la nivel mondial este de 250 m3 pe an,. 100 m3 în ţările în curs de dezvoltare şi 1500 m3 în SUA. Datorita ponderii sale foarte mari in lumea vie, apa constituie „cadrul molecular” in care se desfasoara procesele vietii. 1. Apa constituie solventul universal al materiei vii, atat la nivelul intracelular cat si interstitial. 2. In interiorul celulelor apa intervine intr-o serie de reactii biochimice, cum ar fi de exemplu, reactiile de hidroliza, de oxidare si de condensare. 3. In cazul plantelor, apa constituie unul din cei doi reactanti in procesul de fotosinteza ( celalalt fiind dioxidul de carbon ). 4. Apa constituie mediul de transport al moleculelor, ionilor macromoleculelor si al celulelor de la un organ la altul. Acest transport se realizeaza de catre fluidele circulante extracelulare. 5. Apa este agentul de eliminare a catabolitilor toxici in afara organismului, in procesele de transpiratie si mictiune. 6. Apa constituie mediul de flotatie al unor celule libere cum ar fi eritrocitele, limfocitele, leucocitele. 7. Apa asigura protectia la socuri mecanice a unor sisteme ( sistemul nervos central ) sau a embrionului si fatului. 8. In cazul animalelor homeoterme, apa intervine substantial si eficient in procesele de termoreglare.

şi mulţi alţii). Aquaporina este o proteină formată din patru unităţi de alfa-aminoacizi. câteva luni mai târziu obţine Premiul Nobel pentru descoperirea “din întâmplare” a aquaporinelor. Acest amănunt este deosebit de important. pentru sănătatea noastră şi aşa se explică afirmaţia corectă a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (dar şi altor celebrităţi de-a lungul istoriei – Hipocrate. dar partea îngustată este constantă pentru toate celulele şi are un diametru identic cu cel al unei singure molecule de apă! Este un exemplu dintre sutele de mii de perfectă adaptabilitate de care dă dovadă organismul nostru – o veritabilă maşinărie ce atinge perfecţiunea. Acea “apă” este de fapt o soluţie apoasă minerală care trebuie “strecurată” cu cheltuieli mari energetice de celulele noastre. Knapp. dacă ar putea trece şi alte molecule de substanţă în afară de H2O (mineralele metalice aducătoare de boală. de Profesorul român Gheorghe Benga Şeful catedrei de biochimie de la Facultatea de Medicină din Cluj Napoca. Snow. clor folosit la dezinfecţie. după ani de cercetări. Pasteur. Paracelsus. Aquaporinele sau canalele de intrare a apei în celule au fost descoperite în 1986. cu o structură hexagonală extrem de complexă. În 2003 el îi prezintă la un Congres caietele cu cercetări lui Peter Agree care. Forma acesteia este perfect adaptată transportului de apă. (formă de clepsidră care străbate toată membrana celulară). plumb din . Pentru că. Tot la nivelul membranei celulare există o mulţime de mecanisme biochimice de protecţie (consumatoare de energie) care “pun ordine” în ceea ce intră în aquaporine (în celulă). Părţile largi ale acestei clepsidre proteice sunt variabile în functie de tipul de celulă în care se afla.Cum circulă apa în organismul nostru şi de ce este această informaţie importantă? Pe suprafaţa fiecărei din celulele noastre se află circa două milioane de orificii. canale sau pori prin care intră apa.

O continua curgere de molecule de apa. care contin doar 6% apa.5 litri de apă pe zi pentru a compensa pierderile hidrice. excreţie). prin mijlocirea a mai tot ce inghitim. corpul nostru contine circa 50% apa. menţinerii constantelor fiziologice ca de exemplu temperatura corpului. Numeroase reactii au ca rezultat dioxidul de carbon si apa. .5 litri de apă. dezvoltat intr-un mediu lichid. O mare parte este folosita pentru eliminarea din organism a substantelor inutile sau toxice rezultate in urma reactiilor metabolice. desigur. ar putea provoca dezechilibre grave intracelulare. 46 sunt apă. totusi. în ţesutul nervos 70-80%. 90%. care primeste diverse roluri. Apa din organism constituie mediu pentru desfaşurarea proceselor fiziologice (absorţie. fie ca este vorba despre bauturi sau despre ceea ce numim in mod obisnuit mancare – de la alune. hidrocarburi din zecile de deversări în fluviu. pesticide. datorita reactiilor biochimice din tabloul complex al metabolismului. În plus trebuie ca apa pe care o bem să aibă o compoziţie echilibrată şi satisfacatoare în sărurile minerale şi oligo-elementele indispensabile metabolismului şi menţinerii homeostaziei mediilor biologice. apa este introdusa in corp gratie sistemului digestiv. Organismul nostru elimină zilnic 2. pe masura ce omul inainteaza in varsta. Complicate mecanisme hormonale regleaza cu finete echilibrul hidric. etc).reţelele vechi şi cârpite. Organismul uman nu poate suporta lipsa de apă mai mult de 4-5 zile deşi poate trăi 30 fără hrană. Ele sunt însă oprite (“strecurate”) la intrarea în celule apoi sunt fie eliminate (tot de apă. Pierderea a 15 % din apa din ţesuturi duce la moarte. prin alimente aportul de apă este de aproximativ 1 litru în consecinţă ar trebui consumaţi cel putin 1. • Fiziologic Cantitatea totală din organismul uman reprezintă la adult 60-70% din greutatea corporală. Rolul apei pentru organismul uman. uneori fatale pentru întregul organism. Fatul uman. o neintrerupta miscare a lor intre fluidul intracelular si cel extracelular tine in functiune fantastica alcatuire care este organismul viu. care inglobeaza adesea apa in proportie de peste 80%. Dar apa este fabricata si in interiorul corpului. Continutul de lichid din organism scade treptat. ajustand absorbtia si eliminarea apei astfel incat delicata balanta sa nu se incline primejdios in nici o parte. prin dizolvare şi direcţionate spre organele de excreţie) fie depozitate (fenomenul de “bioacumulare” care ne ucide lent înainte de vreme). În ţesuturile tinere conţinutulde apă este mai mare: 80-90% în embrion şi 70 % în nounăscutul la termen. In mod normal. chiar si la maturitate. difuzie. are corpul alcatuit din apa in proportie de 90%. pana la legume si fructe zemoase. astfel la un adult de 70 de kg. În organism cantitatea de apă cea mai mare este în plasmă. Pentru sănătate şi pentru a fi in formă este esenţial băutul apei din abundenţă.

Astfel. alimentele şi calea fecal-orală sunt de asemenea căi de transmitere). cat si participant in cadrul interactiunilor moleculare: actioneaza ca solvent. prevenirea îmbolnăvirilor. Apa este un facor indispensabil pentru salubritatea unei localităţi: spălatul stăzilor. hepatita. in fine. pentru a face posibila desfasurarea tuturor proceselor vitale. Apa în cantitate insuficientă sau greu accesibilă pentru satisfacerea nevoilor de igienă individuală generează unele boli diareice sau boli infecţioase ale pielii care. în asemenea situaţii. parazitoze intestinale. De fapt. prepararea hranei sau în scop de îmbăiere. Cantitatea de apă necesară pentru nevoile gospodăreşti este estimată între 40-280/l/om/zi. o cantitate importanta este pur si simplu retinuta in corp. Holera şi febra tifoidă sunt exemplele clasice de astfel de îmbolnăviri (apa contaminată nu reprezintă singura cauză de îmbolnăvire. hormonii si alte substante esentiale. Relaţia dintre apă şi sănătate este condiţionată de trei probleme esenţiale: • Constrângerile în apă şi consecinţele lor asupra activităţilor umane. dar si ca factor de separare. etc. • Menţinerea calităţii apei în condiţile cererii crescânde de apă. • Igienic Apa este un element de bază pentru satisfacerea igienei individuale. • Îmbolnăvirile prin lipsă de apă. are atat de multe functii. etc. Alte îmbolnăviri precum leptospiroza (şobolani) pot fi contractate prin contactul direct al pielii zgâriate cu apa contaminată. ca bolile diareice. regleaza temperatura corpului etc. toate îmbolnăvirile posibil transmise prin .O alta parte e utilizata pentru controlul temperaturii corpului. transporta nutrientii produsi de metabolism. Si. de vreme ce acestea implica substante solubile si reactii ce se desfasoara in prezenta apei. vizibilă îndeosebi în cazul îmbolnăvirilor asociate insuficienţei calitative şi cantitative de apa potabilă şi lipsei sistemelor adecvate de tratare a apelor uzate. eliminand deseurile. Marea majoritate a îmbolnăvirilor asociate apei sunt boli transmisibile. pot deveni endemice. • Social Satisfacerea cerinţelor de apă ale unei comunităţii conduce la progres social: posibilitate de dezvoltare economică. ca solvent sau separator de substanţe. prepararea hranei. din punctul de vedere al igienei îmbolnăviril sunt clasificate în funcţie de situaţiile în care asupra apei intervine omul. face curatenie. incat chiar si sumara insiruire a catorva ne face sa intelegem de ce e indispensabila. îmbolnăvirile asociate apei sunt grupate în patru categorii: • Îmbolnăvirile transmise de apă. ierbii din parcuri: • Economic Dezvlotarea economică presupune consum de apă în scopuri extrem de variate: ca materie primă. Apa este deci atat mediu. igienă şi salubritate la nivel înalt. • Legătura directă existentă între apă şi sănătate. clasificate în general după natura agentului patogen. Practic. pastreaza forma celulelor. udatul florilor. transpiratia ramane un mijloc extrem de eficient de a preveni supraincalzirea organismului. clădirilor. a locuinţei. Ele rezultă din contaminarea apei cu bacterii patogene eliminate de om sau animale infectate fiind transmise direct prin folosirea apei la băut.

. Aceasta se transmite prin tulpină şi rădăcină până la perii absorbanţi. Această categorie de boli cuprinde. apariţia şi a altor agenţi patogeni oportunişti care să găsească mediu favorabil de dezvoltare în diverse noi dispozitive tehnologice în care se utilizează apă. putând conduce direct sau indirect la boli parazitare la om. Îmbolnăvirile cu suport hidric. regimul de apă al plantelor Plantele superioare terestre absorb apa în mod pasiv şi activ. Astfel. şi boli parazitare. temperatură. vegetale sau animale (crustacee. Alte infecţii sunt cele cauzate de Cryptosporidium cu semnificaţie clinică din cauza imunodeficienţei pe care o provoacă. pneumonia produsă de bacteriile din genul Legionella (bacterii care proliferează în sistemele de aer condiţionat sau de încălzire a apei). Sunt îmbolnăviri infecţioase ai căror agenţi pot prolifera în apă şi pot pătrunde în corpul uman pe cale respiratorie: meningita generată de amoebe. prin ingerarea de către acesta a organismelor acvatice. Îmbolnăvirile legate de apă. Este previzibilă însă. de asemenea. Aceştia pătrunşi printre particulele solului. Bolile prin lipsă de apă pot fi reduse prin asigurarea unei cantităţi suficiente. se petrece o parte din ciclul de viaţă al unor paraziţi. rădăcina absoarbe cantităţi mari de apă şi transpiraţia este redusă. În gazdele intermediare care trăiesc în apă. Cele patru categorii de boli asociate apei descrise mai sus constituie o preocupare pentru ţările în curs de dezvoltare. Ascensiunea apei în corpul plantei este determinată de presiunea radiculară mai ales primăvara. Absorbţia pasivă Datorită transpiraţiei la nivelul frunzelor. apa este absorbită de rădăcină şi condusă prin tulpină până la frunză. ca de exemplu variate forme de tifos. filarioza. pH. în schimb. Acest tip de absorbţie asigură cea mai mare cantitate de apă absorbită de o plantă terestră superioară. aderând la acesta.• • • apă pot fi induse prin lipsa sau insuficienţa de apă. apa ajunge până la muguri. Are loc absorbţia apei de capilaritate din spaţiile rămase între particulele solului. celulele acestora se află într-o stare de nesaturaţie mărind forţa de sucţiune (franceză: succion = sugere). Apa poate fi un habitat pentru insecte acvafile vectoare ale unor boli ca malaria. înainte de apariţia primelor frunze. această a cincea categorie apare în prezent în ţările dezvoltate. Îmbolnăvirile propagate prin apă. peşte) infestate şi consumate crude sau insuficient preparate. encefalita sau menigita virală. substanţe toxice din sol. Absorbţia activă se realizează prin apariţia unei presiuni pozitive în rădăcina plantei (presiune radiculară) bine aprovizionată cu apă . Intensitatea absorbţiei apei este condiţionată de: cantitatea de apă din mediul înconjurător.Astfel. astfel încât. Ascensiunea apei este generată de forţa de sucţiune a celulelor din frunze abia după apariţia acestora..

primul lucru pe care il fac oamenii de stiinta este sa stabileasca daca apa este prezenta sau nu. Un mare procent al lucrurilor vii. Administrarea unor cantităţi prea mari de apă în sol nu este de dorit căci. se evaporă repede. Iată suficiente aspecte ce relevă importanţa biologică a apei. motiv pentru care este considerată pe drept cuvânt ‚‚izvorul vieţii’’. se gaseste in apa. ceea ce de asemenea nu este indicat. Apa nu asigura numai mediul care face aceste reactii posibile. Datorită unei accentuate lipse de umiditate. Cantităţi prea mari de apă. folosindu-se ape cu un conţinut mic de săruri dizolvate. asa cum o stim. Aproximativ 70 – 90% din toata materia organica este apa. prin evaporare apa antrenează cantităţi mari de săruri. apare ofilire de durată. în cazul unor secete. preferabil până la adâncimea de 1 m (la această adâncime ajung majoritatea rădăcinilor plantelor de cultură). De ce? Pentru ca viata pe Pamant depinde de apa. exista pe Marte sau alte planete. Apa. plante sau animale. Viata pe Pamant se presupune ca a aparut din apa. având ca rezultat sărăturarea solului. chimia vietii este chimia apei. străbătând doar o porţiune mică din sol. . apa insasi este un important reactant sau un produs al acestor reactii. Pe scurt. Reactiile chimice in toate plantele si animalele au loc intr-un mediu apos. chimia vietii De cate ori incercam sa determinam daca viata. Apa de irigaţii se introduce în pământ prin udări. Combaterea secetei se realizează prin irigaţie.Ofilirea se manifestă atunci când apare un dezechilibru în aprovizionarea cu apă a unei plante.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Special offer for students: Only $4.99/month.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Cancel anytime.