P. 1
Importanta Apei in Organismele Vii - Biochimie Final

Importanta Apei in Organismele Vii - Biochimie Final

|Views: 3,688|Likes:
Published by Popoi Liliana

More info:

Published by: Popoi Liliana on Oct 14, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/08/2013

pdf

text

original

Apa este lichidul cu cea mai mare raspandire ( ocupand aproximativ ¾ din suprafata globului terestru ) si, fara exagerare

, cel mai important pentru viata. Apa este „matricea vietii”. Ea este importanta nu numai pentru faptul ca este, din punct de vedere cantitativ,componentul major al organismelor vii, dar si pentru motivul ca ia parte la organizarea structurala a biosistemelor si la activitatea metabolica celulara. Apa este sinonimul vieţii biologice, fiind constituentul major al materiei vii, în medie 80%, la animalele superioare între 60-70%, 98% la organismele marine, la bacteriile sporulate 50%. Până la apariţia apei, acum mai bine de 3 miliarde de ani, nu existase nici o formă de viaţă cu excepţia unor bacterii şi a algelor albastre. Datorită apei au apărut vieţuitoare ce s-au diversificat, au populat mările şi oceanele, s-au extins pe uscat, rămând însă dependente de apă. Element major al lumii minerale şi biologice apa reprezintă deasemenea un suport al vieţii şi activităţii umane, consumul de apă pentru cerinţele populaţiei şi a a activităţilor acesteia, per locuitor, la nivel mondial este de 250 m3 pe an,. 100 m3 în ţările în curs de dezvoltare şi 1500 m3 în SUA. Datorita ponderii sale foarte mari in lumea vie, apa constituie „cadrul molecular” in care se desfasoara procesele vietii. 1. Apa constituie solventul universal al materiei vii, atat la nivelul intracelular cat si interstitial. 2. In interiorul celulelor apa intervine intr-o serie de reactii biochimice, cum ar fi de exemplu, reactiile de hidroliza, de oxidare si de condensare. 3. In cazul plantelor, apa constituie unul din cei doi reactanti in procesul de fotosinteza ( celalalt fiind dioxidul de carbon ). 4. Apa constituie mediul de transport al moleculelor, ionilor macromoleculelor si al celulelor de la un organ la altul. Acest transport se realizeaza de catre fluidele circulante extracelulare. 5. Apa este agentul de eliminare a catabolitilor toxici in afara organismului, in procesele de transpiratie si mictiune. 6. Apa constituie mediul de flotatie al unor celule libere cum ar fi eritrocitele, limfocitele, leucocitele. 7. Apa asigura protectia la socuri mecanice a unor sisteme ( sistemul nervos central ) sau a embrionului si fatului. 8. In cazul animalelor homeoterme, apa intervine substantial si eficient in procesele de termoreglare.

de Profesorul român Gheorghe Benga Şeful catedrei de biochimie de la Facultatea de Medicină din Cluj Napoca. clor folosit la dezinfecţie. plumb din . şi mulţi alţii). dacă ar putea trece şi alte molecule de substanţă în afară de H2O (mineralele metalice aducătoare de boală. dar partea îngustată este constantă pentru toate celulele şi are un diametru identic cu cel al unei singure molecule de apă! Este un exemplu dintre sutele de mii de perfectă adaptabilitate de care dă dovadă organismul nostru – o veritabilă maşinărie ce atinge perfecţiunea. pentru sănătatea noastră şi aşa se explică afirmaţia corectă a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (dar şi altor celebrităţi de-a lungul istoriei – Hipocrate. Pasteur. Aquaporinele sau canalele de intrare a apei în celule au fost descoperite în 1986. canale sau pori prin care intră apa. Snow. Acest amănunt este deosebit de important. În 2003 el îi prezintă la un Congres caietele cu cercetări lui Peter Agree care. cu o structură hexagonală extrem de complexă. Forma acesteia este perfect adaptată transportului de apă. Aquaporina este o proteină formată din patru unităţi de alfa-aminoacizi. după ani de cercetări. (formă de clepsidră care străbate toată membrana celulară). Paracelsus. Tot la nivelul membranei celulare există o mulţime de mecanisme biochimice de protecţie (consumatoare de energie) care “pun ordine” în ceea ce intră în aquaporine (în celulă). câteva luni mai târziu obţine Premiul Nobel pentru descoperirea “din întâmplare” a aquaporinelor. Părţile largi ale acestei clepsidre proteice sunt variabile în functie de tipul de celulă în care se afla.Cum circulă apa în organismul nostru şi de ce este această informaţie importantă? Pe suprafaţa fiecărei din celulele noastre se află circa două milioane de orificii. Acea “apă” este de fapt o soluţie apoasă minerală care trebuie “strecurată” cu cheltuieli mari energetice de celulele noastre. Knapp. Pentru că.

ajustand absorbtia si eliminarea apei astfel incat delicata balanta sa nu se incline primejdios in nici o parte. In mod normal. pesticide. în ţesutul nervos 70-80%. Fatul uman. care inglobeaza adesea apa in proportie de peste 80%. Apa din organism constituie mediu pentru desfaşurarea proceselor fiziologice (absorţie. O mare parte este folosita pentru eliminarea din organism a substantelor inutile sau toxice rezultate in urma reactiilor metabolice. ar putea provoca dezechilibre grave intracelulare. dezvoltat intr-un mediu lichid. menţinerii constantelor fiziologice ca de exemplu temperatura corpului. Rolul apei pentru organismul uman. Pierderea a 15 % din apa din ţesuturi duce la moarte. prin alimente aportul de apă este de aproximativ 1 litru în consecinţă ar trebui consumaţi cel putin 1. Pentru sănătate şi pentru a fi in formă este esenţial băutul apei din abundenţă. excreţie).5 litri de apă. care contin doar 6% apa. pe masura ce omul inainteaza in varsta. chiar si la maturitate. • Fiziologic Cantitatea totală din organismul uman reprezintă la adult 60-70% din greutatea corporală. Dar apa este fabricata si in interiorul corpului.reţelele vechi şi cârpite. uneori fatale pentru întregul organism. . fie ca este vorba despre bauturi sau despre ceea ce numim in mod obisnuit mancare – de la alune. 46 sunt apă. O continua curgere de molecule de apa. În organism cantitatea de apă cea mai mare este în plasmă. Ele sunt însă oprite (“strecurate”) la intrarea în celule apoi sunt fie eliminate (tot de apă. prin dizolvare şi direcţionate spre organele de excreţie) fie depozitate (fenomenul de “bioacumulare” care ne ucide lent înainte de vreme). o neintrerupta miscare a lor intre fluidul intracelular si cel extracelular tine in functiune fantastica alcatuire care este organismul viu. datorita reactiilor biochimice din tabloul complex al metabolismului. difuzie.5 litri de apă pe zi pentru a compensa pierderile hidrice. care primeste diverse roluri. Numeroase reactii au ca rezultat dioxidul de carbon si apa. etc). Organismul uman nu poate suporta lipsa de apă mai mult de 4-5 zile deşi poate trăi 30 fără hrană. corpul nostru contine circa 50% apa. 90%. Complicate mecanisme hormonale regleaza cu finete echilibrul hidric. totusi. hidrocarburi din zecile de deversări în fluviu. pana la legume si fructe zemoase. prin mijlocirea a mai tot ce inghitim. Continutul de lichid din organism scade treptat. În plus trebuie ca apa pe care o bem să aibă o compoziţie echilibrată şi satisfacatoare în sărurile minerale şi oligo-elementele indispensabile metabolismului şi menţinerii homeostaziei mediilor biologice. desigur. astfel la un adult de 70 de kg. are corpul alcatuit din apa in proportie de 90%. În ţesuturile tinere conţinutulde apă este mai mare: 80-90% în embrion şi 70 % în nounăscutul la termen. apa este introdusa in corp gratie sistemului digestiv. Organismul nostru elimină zilnic 2.

Si. • Social Satisfacerea cerinţelor de apă ale unei comunităţii conduce la progres social: posibilitate de dezvoltare economică. parazitoze intestinale. • Legătura directă existentă între apă şi sănătate. Holera şi febra tifoidă sunt exemplele clasice de astfel de îmbolnăviri (apa contaminată nu reprezintă singura cauză de îmbolnăvire. Cantitatea de apă necesară pentru nevoile gospodăreşti este estimată între 40-280/l/om/zi. igienă şi salubritate la nivel înalt. pot deveni endemice. Apa este deci atat mediu. de vreme ce acestea implica substante solubile si reactii ce se desfasoara in prezenta apei. Apa în cantitate insuficientă sau greu accesibilă pentru satisfacerea nevoilor de igienă individuală generează unele boli diareice sau boli infecţioase ale pielii care. Practic. prepararea hranei. din punctul de vedere al igienei îmbolnăviril sunt clasificate în funcţie de situaţiile în care asupra apei intervine omul. etc. pastreaza forma celulelor. a locuinţei. eliminand deseurile. transpiratia ramane un mijloc extrem de eficient de a preveni supraincalzirea organismului. în asemenea situaţii. o cantitate importanta este pur si simplu retinuta in corp. pentru a face posibila desfasurarea tuturor proceselor vitale. cat si participant in cadrul interactiunilor moleculare: actioneaza ca solvent. ca bolile diareice. regleaza temperatura corpului etc. are atat de multe functii. face curatenie. in fine. vizibilă îndeosebi în cazul îmbolnăvirilor asociate insuficienţei calitative şi cantitative de apa potabilă şi lipsei sistemelor adecvate de tratare a apelor uzate. îmbolnăvirile asociate apei sunt grupate în patru categorii: • Îmbolnăvirile transmise de apă. hormonii si alte substante esentiale. ierbii din parcuri: • Economic Dezvlotarea economică presupune consum de apă în scopuri extrem de variate: ca materie primă.O alta parte e utilizata pentru controlul temperaturii corpului. Astfel. hepatita. alimentele şi calea fecal-orală sunt de asemenea căi de transmitere). prepararea hranei sau în scop de îmbăiere. Alte îmbolnăviri precum leptospiroza (şobolani) pot fi contractate prin contactul direct al pielii zgâriate cu apa contaminată. toate îmbolnăvirile posibil transmise prin . Marea majoritate a îmbolnăvirilor asociate apei sunt boli transmisibile. Apa este un facor indispensabil pentru salubritatea unei localităţi: spălatul stăzilor. De fapt. ca solvent sau separator de substanţe. incat chiar si sumara insiruire a catorva ne face sa intelegem de ce e indispensabila. prevenirea îmbolnăvirilor. • Igienic Apa este un element de bază pentru satisfacerea igienei individuale. • Îmbolnăvirile prin lipsă de apă. Relaţia dintre apă şi sănătate este condiţionată de trei probleme esenţiale: • Constrângerile în apă şi consecinţele lor asupra activităţilor umane. Ele rezultă din contaminarea apei cu bacterii patogene eliminate de om sau animale infectate fiind transmise direct prin folosirea apei la băut. clădirilor. dar si ca factor de separare. • Menţinerea calităţii apei în condiţile cererii crescânde de apă. udatul florilor. transporta nutrientii produsi de metabolism. clasificate în general după natura agentului patogen. etc.

encefalita sau menigita virală. În gazdele intermediare care trăiesc în apă. astfel încât. de asemenea.• • • apă pot fi induse prin lipsa sau insuficienţa de apă. Acest tip de absorbţie asigură cea mai mare cantitate de apă absorbită de o plantă terestră superioară. Bolile prin lipsă de apă pot fi reduse prin asigurarea unei cantităţi suficiente. celulele acestora se află într-o stare de nesaturaţie mărind forţa de sucţiune (franceză: succion = sugere). Îmbolnăvirile propagate prin apă. aderând la acesta. substanţe toxice din sol.. Aceasta se transmite prin tulpină şi rădăcină până la perii absorbanţi. Îmbolnăvirile legate de apă. Aceştia pătrunşi printre particulele solului. Intensitatea absorbţiei apei este condiţionată de: cantitatea de apă din mediul înconjurător. se petrece o parte din ciclul de viaţă al unor paraziţi. pneumonia produsă de bacteriile din genul Legionella (bacterii care proliferează în sistemele de aer condiţionat sau de încălzire a apei). ca de exemplu variate forme de tifos. peşte) infestate şi consumate crude sau insuficient preparate. Sunt îmbolnăviri infecţioase ai căror agenţi pot prolifera în apă şi pot pătrunde în corpul uman pe cale respiratorie: meningita generată de amoebe. rădăcina absoarbe cantităţi mari de apă şi transpiraţia este redusă. înainte de apariţia primelor frunze. Este previzibilă însă. prin ingerarea de către acesta a organismelor acvatice. temperatură. Ascensiunea apei este generată de forţa de sucţiune a celulelor din frunze abia după apariţia acestora. în schimb. putând conduce direct sau indirect la boli parazitare la om. şi boli parazitare. Absorbţia pasivă Datorită transpiraţiei la nivelul frunzelor. Apa poate fi un habitat pentru insecte acvafile vectoare ale unor boli ca malaria. apa este absorbită de rădăcină şi condusă prin tulpină până la frunză. Îmbolnăvirile cu suport hidric. filarioza. Ascensiunea apei în corpul plantei este determinată de presiunea radiculară mai ales primăvara. Această categorie de boli cuprinde. Are loc absorbţia apei de capilaritate din spaţiile rămase între particulele solului. regimul de apă al plantelor Plantele superioare terestre absorb apa în mod pasiv şi activ. vegetale sau animale (crustacee. apa ajunge până la muguri.Astfel. . pH. Cele patru categorii de boli asociate apei descrise mai sus constituie o preocupare pentru ţările în curs de dezvoltare. această a cincea categorie apare în prezent în ţările dezvoltate. apariţia şi a altor agenţi patogeni oportunişti care să găsească mediu favorabil de dezvoltare în diverse noi dispozitive tehnologice în care se utilizează apă. Absorbţia activă se realizează prin apariţia unei presiuni pozitive în rădăcina plantei (presiune radiculară) bine aprovizionată cu apă . Alte infecţii sunt cele cauzate de Cryptosporidium cu semnificaţie clinică din cauza imunodeficienţei pe care o provoacă. Astfel.

asa cum o stim. având ca rezultat sărăturarea solului. chimia vietii De cate ori incercam sa determinam daca viata. . motiv pentru care este considerată pe drept cuvânt ‚‚izvorul vieţii’’. Administrarea unor cantităţi prea mari de apă în sol nu este de dorit căci. Reactiile chimice in toate plantele si animalele au loc intr-un mediu apos. chimia vietii este chimia apei. De ce? Pentru ca viata pe Pamant depinde de apa. în cazul unor secete. se gaseste in apa. Datorită unei accentuate lipse de umiditate. folosindu-se ape cu un conţinut mic de săruri dizolvate. Apa de irigaţii se introduce în pământ prin udări. Iată suficiente aspecte ce relevă importanţa biologică a apei. străbătând doar o porţiune mică din sol. prin evaporare apa antrenează cantităţi mari de săruri. Apa nu asigura numai mediul care face aceste reactii posibile. apare ofilire de durată. Viata pe Pamant se presupune ca a aparut din apa. ceea ce de asemenea nu este indicat. Combaterea secetei se realizează prin irigaţie. exista pe Marte sau alte planete. Aproximativ 70 – 90% din toata materia organica este apa. Cantităţi prea mari de apă. apa insasi este un important reactant sau un produs al acestor reactii. Pe scurt. se evaporă repede. primul lucru pe care il fac oamenii de stiinta este sa stabileasca daca apa este prezenta sau nu. Apa. plante sau animale. preferabil până la adâncimea de 1 m (la această adâncime ajung majoritatea rădăcinilor plantelor de cultură). Un mare procent al lucrurilor vii.Ofilirea se manifestă atunci când apare un dezechilibru în aprovizionarea cu apă a unei plante.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->