Apa este lichidul cu cea mai mare raspandire ( ocupand aproximativ ¾ din suprafata globului terestru ) si, fara exagerare

, cel mai important pentru viata. Apa este „matricea vietii”. Ea este importanta nu numai pentru faptul ca este, din punct de vedere cantitativ,componentul major al organismelor vii, dar si pentru motivul ca ia parte la organizarea structurala a biosistemelor si la activitatea metabolica celulara. Apa este sinonimul vieţii biologice, fiind constituentul major al materiei vii, în medie 80%, la animalele superioare între 60-70%, 98% la organismele marine, la bacteriile sporulate 50%. Până la apariţia apei, acum mai bine de 3 miliarde de ani, nu existase nici o formă de viaţă cu excepţia unor bacterii şi a algelor albastre. Datorită apei au apărut vieţuitoare ce s-au diversificat, au populat mările şi oceanele, s-au extins pe uscat, rămând însă dependente de apă. Element major al lumii minerale şi biologice apa reprezintă deasemenea un suport al vieţii şi activităţii umane, consumul de apă pentru cerinţele populaţiei şi a a activităţilor acesteia, per locuitor, la nivel mondial este de 250 m3 pe an,. 100 m3 în ţările în curs de dezvoltare şi 1500 m3 în SUA. Datorita ponderii sale foarte mari in lumea vie, apa constituie „cadrul molecular” in care se desfasoara procesele vietii. 1. Apa constituie solventul universal al materiei vii, atat la nivelul intracelular cat si interstitial. 2. In interiorul celulelor apa intervine intr-o serie de reactii biochimice, cum ar fi de exemplu, reactiile de hidroliza, de oxidare si de condensare. 3. In cazul plantelor, apa constituie unul din cei doi reactanti in procesul de fotosinteza ( celalalt fiind dioxidul de carbon ). 4. Apa constituie mediul de transport al moleculelor, ionilor macromoleculelor si al celulelor de la un organ la altul. Acest transport se realizeaza de catre fluidele circulante extracelulare. 5. Apa este agentul de eliminare a catabolitilor toxici in afara organismului, in procesele de transpiratie si mictiune. 6. Apa constituie mediul de flotatie al unor celule libere cum ar fi eritrocitele, limfocitele, leucocitele. 7. Apa asigura protectia la socuri mecanice a unor sisteme ( sistemul nervos central ) sau a embrionului si fatului. 8. In cazul animalelor homeoterme, apa intervine substantial si eficient in procesele de termoreglare.

Snow. dar partea îngustată este constantă pentru toate celulele şi are un diametru identic cu cel al unei singure molecule de apă! Este un exemplu dintre sutele de mii de perfectă adaptabilitate de care dă dovadă organismul nostru – o veritabilă maşinărie ce atinge perfecţiunea. Knapp. Pentru că. Părţile largi ale acestei clepsidre proteice sunt variabile în functie de tipul de celulă în care se afla. Pasteur. canale sau pori prin care intră apa.Cum circulă apa în organismul nostru şi de ce este această informaţie importantă? Pe suprafaţa fiecărei din celulele noastre se află circa două milioane de orificii. clor folosit la dezinfecţie. Tot la nivelul membranei celulare există o mulţime de mecanisme biochimice de protecţie (consumatoare de energie) care “pun ordine” în ceea ce intră în aquaporine (în celulă). pentru sănătatea noastră şi aşa se explică afirmaţia corectă a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (dar şi altor celebrităţi de-a lungul istoriei – Hipocrate. de Profesorul român Gheorghe Benga Şeful catedrei de biochimie de la Facultatea de Medicină din Cluj Napoca. Aquaporina este o proteină formată din patru unităţi de alfa-aminoacizi. Aquaporinele sau canalele de intrare a apei în celule au fost descoperite în 1986. cu o structură hexagonală extrem de complexă. după ani de cercetări. dacă ar putea trece şi alte molecule de substanţă în afară de H2O (mineralele metalice aducătoare de boală. câteva luni mai târziu obţine Premiul Nobel pentru descoperirea “din întâmplare” a aquaporinelor. şi mulţi alţii). (formă de clepsidră care străbate toată membrana celulară). plumb din . Paracelsus. Forma acesteia este perfect adaptată transportului de apă. În 2003 el îi prezintă la un Congres caietele cu cercetări lui Peter Agree care. Acea “apă” este de fapt o soluţie apoasă minerală care trebuie “strecurată” cu cheltuieli mari energetice de celulele noastre. Acest amănunt este deosebit de important.

În organism cantitatea de apă cea mai mare este în plasmă. Rolul apei pentru organismul uman. prin dizolvare şi direcţionate spre organele de excreţie) fie depozitate (fenomenul de “bioacumulare” care ne ucide lent înainte de vreme). Organismul uman nu poate suporta lipsa de apă mai mult de 4-5 zile deşi poate trăi 30 fără hrană. în ţesutul nervos 70-80%. O mare parte este folosita pentru eliminarea din organism a substantelor inutile sau toxice rezultate in urma reactiilor metabolice. menţinerii constantelor fiziologice ca de exemplu temperatura corpului.5 litri de apă pe zi pentru a compensa pierderile hidrice. corpul nostru contine circa 50% apa. ajustand absorbtia si eliminarea apei astfel incat delicata balanta sa nu se incline primejdios in nici o parte. datorita reactiilor biochimice din tabloul complex al metabolismului. O continua curgere de molecule de apa. Pierderea a 15 % din apa din ţesuturi duce la moarte. Complicate mecanisme hormonale regleaza cu finete echilibrul hidric. Dar apa este fabricata si in interiorul corpului. Pentru sănătate şi pentru a fi in formă este esenţial băutul apei din abundenţă. pesticide.reţelele vechi şi cârpite. o neintrerupta miscare a lor intre fluidul intracelular si cel extracelular tine in functiune fantastica alcatuire care este organismul viu. Ele sunt însă oprite (“strecurate”) la intrarea în celule apoi sunt fie eliminate (tot de apă. Apa din organism constituie mediu pentru desfaşurarea proceselor fiziologice (absorţie. 90%. prin alimente aportul de apă este de aproximativ 1 litru în consecinţă ar trebui consumaţi cel putin 1. 46 sunt apă. fie ca este vorba despre bauturi sau despre ceea ce numim in mod obisnuit mancare – de la alune. apa este introdusa in corp gratie sistemului digestiv. desigur. etc). are corpul alcatuit din apa in proportie de 90%. hidrocarburi din zecile de deversări în fluviu.5 litri de apă. excreţie). care primeste diverse roluri. Numeroase reactii au ca rezultat dioxidul de carbon si apa. Continutul de lichid din organism scade treptat. totusi. dezvoltat intr-un mediu lichid. În plus trebuie ca apa pe care o bem să aibă o compoziţie echilibrată şi satisfacatoare în sărurile minerale şi oligo-elementele indispensabile metabolismului şi menţinerii homeostaziei mediilor biologice. pana la legume si fructe zemoase. In mod normal. prin mijlocirea a mai tot ce inghitim. . ar putea provoca dezechilibre grave intracelulare. pe masura ce omul inainteaza in varsta. uneori fatale pentru întregul organism. care inglobeaza adesea apa in proportie de peste 80%. care contin doar 6% apa. • Fiziologic Cantitatea totală din organismul uman reprezintă la adult 60-70% din greutatea corporală. Fatul uman. chiar si la maturitate. astfel la un adult de 70 de kg. Organismul nostru elimină zilnic 2. În ţesuturile tinere conţinutulde apă este mai mare: 80-90% în embrion şi 70 % în nounăscutul la termen. difuzie.

clasificate în general după natura agentului patogen. regleaza temperatura corpului etc. parazitoze intestinale. Astfel. hormonii si alte substante esentiale. Ele rezultă din contaminarea apei cu bacterii patogene eliminate de om sau animale infectate fiind transmise direct prin folosirea apei la băut. Alte îmbolnăviri precum leptospiroza (şobolani) pot fi contractate prin contactul direct al pielii zgâriate cu apa contaminată. hepatita. transporta nutrientii produsi de metabolism. pastreaza forma celulelor. ierbii din parcuri: • Economic Dezvlotarea economică presupune consum de apă în scopuri extrem de variate: ca materie primă. etc. etc. in fine. are atat de multe functii. Apa este deci atat mediu. cat si participant in cadrul interactiunilor moleculare: actioneaza ca solvent. • Social Satisfacerea cerinţelor de apă ale unei comunităţii conduce la progres social: posibilitate de dezvoltare economică. în asemenea situaţii. o cantitate importanta este pur si simplu retinuta in corp. • Îmbolnăvirile prin lipsă de apă. eliminand deseurile. face curatenie. îmbolnăvirile asociate apei sunt grupate în patru categorii: • Îmbolnăvirile transmise de apă. de vreme ce acestea implica substante solubile si reactii ce se desfasoara in prezenta apei. Marea majoritate a îmbolnăvirilor asociate apei sunt boli transmisibile. • Legătura directă existentă între apă şi sănătate. igienă şi salubritate la nivel înalt. clădirilor. incat chiar si sumara insiruire a catorva ne face sa intelegem de ce e indispensabila. Si. din punctul de vedere al igienei îmbolnăviril sunt clasificate în funcţie de situaţiile în care asupra apei intervine omul. Apa este un facor indispensabil pentru salubritatea unei localităţi: spălatul stăzilor. pot deveni endemice. ca bolile diareice. • Igienic Apa este un element de bază pentru satisfacerea igienei individuale. toate îmbolnăvirile posibil transmise prin . dar si ca factor de separare. udatul florilor. alimentele şi calea fecal-orală sunt de asemenea căi de transmitere). Apa în cantitate insuficientă sau greu accesibilă pentru satisfacerea nevoilor de igienă individuală generează unele boli diareice sau boli infecţioase ale pielii care. a locuinţei. vizibilă îndeosebi în cazul îmbolnăvirilor asociate insuficienţei calitative şi cantitative de apa potabilă şi lipsei sistemelor adecvate de tratare a apelor uzate. pentru a face posibila desfasurarea tuturor proceselor vitale. prevenirea îmbolnăvirilor. • Menţinerea calităţii apei în condiţile cererii crescânde de apă. Cantitatea de apă necesară pentru nevoile gospodăreşti este estimată între 40-280/l/om/zi. prepararea hranei.O alta parte e utilizata pentru controlul temperaturii corpului. Practic. transpiratia ramane un mijloc extrem de eficient de a preveni supraincalzirea organismului. prepararea hranei sau în scop de îmbăiere. ca solvent sau separator de substanţe. Relaţia dintre apă şi sănătate este condiţionată de trei probleme esenţiale: • Constrângerile în apă şi consecinţele lor asupra activităţilor umane. Holera şi febra tifoidă sunt exemplele clasice de astfel de îmbolnăviri (apa contaminată nu reprezintă singura cauză de îmbolnăvire. De fapt.

şi boli parazitare. Astfel. Îmbolnăvirile legate de apă. În gazdele intermediare care trăiesc în apă. de asemenea. astfel încât. Îmbolnăvirile propagate prin apă. filarioza. apariţia şi a altor agenţi patogeni oportunişti care să găsească mediu favorabil de dezvoltare în diverse noi dispozitive tehnologice în care se utilizează apă. această a cincea categorie apare în prezent în ţările dezvoltate. Îmbolnăvirile cu suport hidric. se petrece o parte din ciclul de viaţă al unor paraziţi. peşte) infestate şi consumate crude sau insuficient preparate. aderând la acesta. pH. regimul de apă al plantelor Plantele superioare terestre absorb apa în mod pasiv şi activ. encefalita sau menigita virală.. Cele patru categorii de boli asociate apei descrise mai sus constituie o preocupare pentru ţările în curs de dezvoltare. Intensitatea absorbţiei apei este condiţionată de: cantitatea de apă din mediul înconjurător. Ascensiunea apei în corpul plantei este determinată de presiunea radiculară mai ales primăvara. Aceştia pătrunşi printre particulele solului. Această categorie de boli cuprinde. Apa poate fi un habitat pentru insecte acvafile vectoare ale unor boli ca malaria. apa ajunge până la muguri. substanţe toxice din sol. prin ingerarea de către acesta a organismelor acvatice. înainte de apariţia primelor frunze. rădăcina absoarbe cantităţi mari de apă şi transpiraţia este redusă. ca de exemplu variate forme de tifos. temperatură. putând conduce direct sau indirect la boli parazitare la om. Ascensiunea apei este generată de forţa de sucţiune a celulelor din frunze abia după apariţia acestora. Acest tip de absorbţie asigură cea mai mare cantitate de apă absorbită de o plantă terestră superioară. Aceasta se transmite prin tulpină şi rădăcină până la perii absorbanţi. celulele acestora se află într-o stare de nesaturaţie mărind forţa de sucţiune (franceză: succion = sugere).• • • apă pot fi induse prin lipsa sau insuficienţa de apă. pneumonia produsă de bacteriile din genul Legionella (bacterii care proliferează în sistemele de aer condiţionat sau de încălzire a apei). Absorbţia pasivă Datorită transpiraţiei la nivelul frunzelor. Bolile prin lipsă de apă pot fi reduse prin asigurarea unei cantităţi suficiente. Are loc absorbţia apei de capilaritate din spaţiile rămase între particulele solului. . Alte infecţii sunt cele cauzate de Cryptosporidium cu semnificaţie clinică din cauza imunodeficienţei pe care o provoacă. Absorbţia activă se realizează prin apariţia unei presiuni pozitive în rădăcina plantei (presiune radiculară) bine aprovizionată cu apă . vegetale sau animale (crustacee. Este previzibilă însă.Astfel. Sunt îmbolnăviri infecţioase ai căror agenţi pot prolifera în apă şi pot pătrunde în corpul uman pe cale respiratorie: meningita generată de amoebe. apa este absorbită de rădăcină şi condusă prin tulpină până la frunză. în schimb.

Un mare procent al lucrurilor vii. Cantităţi prea mari de apă. având ca rezultat sărăturarea solului. Datorită unei accentuate lipse de umiditate. se gaseste in apa. motiv pentru care este considerată pe drept cuvânt ‚‚izvorul vieţii’’. asa cum o stim. Apa. Administrarea unor cantităţi prea mari de apă în sol nu este de dorit căci.Ofilirea se manifestă atunci când apare un dezechilibru în aprovizionarea cu apă a unei plante. Pe scurt. apa insasi este un important reactant sau un produs al acestor reactii. în cazul unor secete. preferabil până la adâncimea de 1 m (la această adâncime ajung majoritatea rădăcinilor plantelor de cultură). Combaterea secetei se realizează prin irigaţie. prin evaporare apa antrenează cantităţi mari de săruri. Iată suficiente aspecte ce relevă importanţa biologică a apei. . Apa nu asigura numai mediul care face aceste reactii posibile. Aproximativ 70 – 90% din toata materia organica este apa. se evaporă repede. De ce? Pentru ca viata pe Pamant depinde de apa. ceea ce de asemenea nu este indicat. plante sau animale. folosindu-se ape cu un conţinut mic de săruri dizolvate. Viata pe Pamant se presupune ca a aparut din apa. exista pe Marte sau alte planete. chimia vietii De cate ori incercam sa determinam daca viata. Reactiile chimice in toate plantele si animalele au loc intr-un mediu apos. chimia vietii este chimia apei. străbătând doar o porţiune mică din sol. primul lucru pe care il fac oamenii de stiinta este sa stabileasca daca apa este prezenta sau nu. apare ofilire de durată. Apa de irigaţii se introduce în pământ prin udări.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful