Apa este lichidul cu cea mai mare raspandire ( ocupand aproximativ ¾ din suprafata globului terestru ) si, fara exagerare

, cel mai important pentru viata. Apa este „matricea vietii”. Ea este importanta nu numai pentru faptul ca este, din punct de vedere cantitativ,componentul major al organismelor vii, dar si pentru motivul ca ia parte la organizarea structurala a biosistemelor si la activitatea metabolica celulara. Apa este sinonimul vieţii biologice, fiind constituentul major al materiei vii, în medie 80%, la animalele superioare între 60-70%, 98% la organismele marine, la bacteriile sporulate 50%. Până la apariţia apei, acum mai bine de 3 miliarde de ani, nu existase nici o formă de viaţă cu excepţia unor bacterii şi a algelor albastre. Datorită apei au apărut vieţuitoare ce s-au diversificat, au populat mările şi oceanele, s-au extins pe uscat, rămând însă dependente de apă. Element major al lumii minerale şi biologice apa reprezintă deasemenea un suport al vieţii şi activităţii umane, consumul de apă pentru cerinţele populaţiei şi a a activităţilor acesteia, per locuitor, la nivel mondial este de 250 m3 pe an,. 100 m3 în ţările în curs de dezvoltare şi 1500 m3 în SUA. Datorita ponderii sale foarte mari in lumea vie, apa constituie „cadrul molecular” in care se desfasoara procesele vietii. 1. Apa constituie solventul universal al materiei vii, atat la nivelul intracelular cat si interstitial. 2. In interiorul celulelor apa intervine intr-o serie de reactii biochimice, cum ar fi de exemplu, reactiile de hidroliza, de oxidare si de condensare. 3. In cazul plantelor, apa constituie unul din cei doi reactanti in procesul de fotosinteza ( celalalt fiind dioxidul de carbon ). 4. Apa constituie mediul de transport al moleculelor, ionilor macromoleculelor si al celulelor de la un organ la altul. Acest transport se realizeaza de catre fluidele circulante extracelulare. 5. Apa este agentul de eliminare a catabolitilor toxici in afara organismului, in procesele de transpiratie si mictiune. 6. Apa constituie mediul de flotatie al unor celule libere cum ar fi eritrocitele, limfocitele, leucocitele. 7. Apa asigura protectia la socuri mecanice a unor sisteme ( sistemul nervos central ) sau a embrionului si fatului. 8. In cazul animalelor homeoterme, apa intervine substantial si eficient in procesele de termoreglare.

Snow. cu o structură hexagonală extrem de complexă. după ani de cercetări. Acest amănunt este deosebit de important. (formă de clepsidră care străbate toată membrana celulară). Knapp. canale sau pori prin care intră apa. În 2003 el îi prezintă la un Congres caietele cu cercetări lui Peter Agree care. Pentru că. Aquaporina este o proteină formată din patru unităţi de alfa-aminoacizi.Cum circulă apa în organismul nostru şi de ce este această informaţie importantă? Pe suprafaţa fiecărei din celulele noastre se află circa două milioane de orificii. de Profesorul român Gheorghe Benga Şeful catedrei de biochimie de la Facultatea de Medicină din Cluj Napoca. Tot la nivelul membranei celulare există o mulţime de mecanisme biochimice de protecţie (consumatoare de energie) care “pun ordine” în ceea ce intră în aquaporine (în celulă). plumb din . Pasteur. dacă ar putea trece şi alte molecule de substanţă în afară de H2O (mineralele metalice aducătoare de boală. câteva luni mai târziu obţine Premiul Nobel pentru descoperirea “din întâmplare” a aquaporinelor. clor folosit la dezinfecţie. Acea “apă” este de fapt o soluţie apoasă minerală care trebuie “strecurată” cu cheltuieli mari energetice de celulele noastre. Paracelsus. şi mulţi alţii). Părţile largi ale acestei clepsidre proteice sunt variabile în functie de tipul de celulă în care se afla. Forma acesteia este perfect adaptată transportului de apă. pentru sănătatea noastră şi aşa se explică afirmaţia corectă a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (dar şi altor celebrităţi de-a lungul istoriei – Hipocrate. Aquaporinele sau canalele de intrare a apei în celule au fost descoperite în 1986. dar partea îngustată este constantă pentru toate celulele şi are un diametru identic cu cel al unei singure molecule de apă! Este un exemplu dintre sutele de mii de perfectă adaptabilitate de care dă dovadă organismul nostru – o veritabilă maşinărie ce atinge perfecţiunea.

ar putea provoca dezechilibre grave intracelulare. Numeroase reactii au ca rezultat dioxidul de carbon si apa. corpul nostru contine circa 50% apa. care contin doar 6% apa. • Fiziologic Cantitatea totală din organismul uman reprezintă la adult 60-70% din greutatea corporală. care primeste diverse roluri. Pierderea a 15 % din apa din ţesuturi duce la moarte. care inglobeaza adesea apa in proportie de peste 80%. excreţie). difuzie. Complicate mecanisme hormonale regleaza cu finete echilibrul hidric. ajustand absorbtia si eliminarea apei astfel incat delicata balanta sa nu se incline primejdios in nici o parte. desigur. prin mijlocirea a mai tot ce inghitim. O mare parte este folosita pentru eliminarea din organism a substantelor inutile sau toxice rezultate in urma reactiilor metabolice. prin alimente aportul de apă este de aproximativ 1 litru în consecinţă ar trebui consumaţi cel putin 1. Apa din organism constituie mediu pentru desfaşurarea proceselor fiziologice (absorţie. O continua curgere de molecule de apa.5 litri de apă. 46 sunt apă. Organismul nostru elimină zilnic 2. chiar si la maturitate. menţinerii constantelor fiziologice ca de exemplu temperatura corpului. apa este introdusa in corp gratie sistemului digestiv. În ţesuturile tinere conţinutulde apă este mai mare: 80-90% în embrion şi 70 % în nounăscutul la termen. astfel la un adult de 70 de kg. Continutul de lichid din organism scade treptat. În plus trebuie ca apa pe care o bem să aibă o compoziţie echilibrată şi satisfacatoare în sărurile minerale şi oligo-elementele indispensabile metabolismului şi menţinerii homeostaziei mediilor biologice. În organism cantitatea de apă cea mai mare este în plasmă. etc).5 litri de apă pe zi pentru a compensa pierderile hidrice.reţelele vechi şi cârpite. datorita reactiilor biochimice din tabloul complex al metabolismului. are corpul alcatuit din apa in proportie de 90%. totusi. Dar apa este fabricata si in interiorul corpului. Ele sunt însă oprite (“strecurate”) la intrarea în celule apoi sunt fie eliminate (tot de apă. . în ţesutul nervos 70-80%. uneori fatale pentru întregul organism. In mod normal. pana la legume si fructe zemoase. 90%. prin dizolvare şi direcţionate spre organele de excreţie) fie depozitate (fenomenul de “bioacumulare” care ne ucide lent înainte de vreme). Pentru sănătate şi pentru a fi in formă este esenţial băutul apei din abundenţă. o neintrerupta miscare a lor intre fluidul intracelular si cel extracelular tine in functiune fantastica alcatuire care este organismul viu. pesticide. fie ca este vorba despre bauturi sau despre ceea ce numim in mod obisnuit mancare – de la alune. dezvoltat intr-un mediu lichid. Organismul uman nu poate suporta lipsa de apă mai mult de 4-5 zile deşi poate trăi 30 fără hrană. Rolul apei pentru organismul uman. Fatul uman. pe masura ce omul inainteaza in varsta. hidrocarburi din zecile de deversări în fluviu.

Apa este un facor indispensabil pentru salubritatea unei localităţi: spălatul stăzilor. hepatita. Practic. face curatenie. eliminand deseurile. pot deveni endemice. vizibilă îndeosebi în cazul îmbolnăvirilor asociate insuficienţei calitative şi cantitative de apa potabilă şi lipsei sistemelor adecvate de tratare a apelor uzate. transpiratia ramane un mijloc extrem de eficient de a preveni supraincalzirea organismului. regleaza temperatura corpului etc. incat chiar si sumara insiruire a catorva ne face sa intelegem de ce e indispensabila. De fapt. de vreme ce acestea implica substante solubile si reactii ce se desfasoara in prezenta apei. etc. are atat de multe functii. Ele rezultă din contaminarea apei cu bacterii patogene eliminate de om sau animale infectate fiind transmise direct prin folosirea apei la băut. clădirilor. parazitoze intestinale.O alta parte e utilizata pentru controlul temperaturii corpului. alimentele şi calea fecal-orală sunt de asemenea căi de transmitere). • Igienic Apa este un element de bază pentru satisfacerea igienei individuale. Relaţia dintre apă şi sănătate este condiţionată de trei probleme esenţiale: • Constrângerile în apă şi consecinţele lor asupra activităţilor umane. prevenirea îmbolnăvirilor. • Legătura directă existentă între apă şi sănătate. Cantitatea de apă necesară pentru nevoile gospodăreşti este estimată între 40-280/l/om/zi. • Menţinerea calităţii apei în condiţile cererii crescânde de apă. clasificate în general după natura agentului patogen. pentru a face posibila desfasurarea tuturor proceselor vitale. ca solvent sau separator de substanţe. Astfel. din punctul de vedere al igienei îmbolnăviril sunt clasificate în funcţie de situaţiile în care asupra apei intervine omul. ierbii din parcuri: • Economic Dezvlotarea economică presupune consum de apă în scopuri extrem de variate: ca materie primă. etc. Marea majoritate a îmbolnăvirilor asociate apei sunt boli transmisibile. Apa este deci atat mediu. prepararea hranei sau în scop de îmbăiere. dar si ca factor de separare. toate îmbolnăvirile posibil transmise prin . ca bolile diareice. Holera şi febra tifoidă sunt exemplele clasice de astfel de îmbolnăviri (apa contaminată nu reprezintă singura cauză de îmbolnăvire. in fine. prepararea hranei. transporta nutrientii produsi de metabolism. Apa în cantitate insuficientă sau greu accesibilă pentru satisfacerea nevoilor de igienă individuală generează unele boli diareice sau boli infecţioase ale pielii care. îmbolnăvirile asociate apei sunt grupate în patru categorii: • Îmbolnăvirile transmise de apă. Si. igienă şi salubritate la nivel înalt. • Îmbolnăvirile prin lipsă de apă. o cantitate importanta este pur si simplu retinuta in corp. a locuinţei. în asemenea situaţii. • Social Satisfacerea cerinţelor de apă ale unei comunităţii conduce la progres social: posibilitate de dezvoltare economică. udatul florilor. cat si participant in cadrul interactiunilor moleculare: actioneaza ca solvent. hormonii si alte substante esentiale. pastreaza forma celulelor. Alte îmbolnăviri precum leptospiroza (şobolani) pot fi contractate prin contactul direct al pielii zgâriate cu apa contaminată.

Aceştia pătrunşi printre particulele solului. pH.. Are loc absorbţia apei de capilaritate din spaţiile rămase între particulele solului. aderând la acesta. Apa poate fi un habitat pentru insecte acvafile vectoare ale unor boli ca malaria. Sunt îmbolnăviri infecţioase ai căror agenţi pot prolifera în apă şi pot pătrunde în corpul uman pe cale respiratorie: meningita generată de amoebe. în schimb. Astfel. pneumonia produsă de bacteriile din genul Legionella (bacterii care proliferează în sistemele de aer condiţionat sau de încălzire a apei). Acest tip de absorbţie asigură cea mai mare cantitate de apă absorbită de o plantă terestră superioară. Absorbţia pasivă Datorită transpiraţiei la nivelul frunzelor. celulele acestora se află într-o stare de nesaturaţie mărind forţa de sucţiune (franceză: succion = sugere). Îmbolnăvirile propagate prin apă. Aceasta se transmite prin tulpină şi rădăcină până la perii absorbanţi. această a cincea categorie apare în prezent în ţările dezvoltate. prin ingerarea de către acesta a organismelor acvatice. encefalita sau menigita virală. Bolile prin lipsă de apă pot fi reduse prin asigurarea unei cantităţi suficiente. peşte) infestate şi consumate crude sau insuficient preparate. Această categorie de boli cuprinde. Ascensiunea apei în corpul plantei este determinată de presiunea radiculară mai ales primăvara. astfel încât. . regimul de apă al plantelor Plantele superioare terestre absorb apa în mod pasiv şi activ. Îmbolnăvirile legate de apă. Este previzibilă însă. substanţe toxice din sol. rădăcina absoarbe cantităţi mari de apă şi transpiraţia este redusă. ca de exemplu variate forme de tifos. Absorbţia activă se realizează prin apariţia unei presiuni pozitive în rădăcina plantei (presiune radiculară) bine aprovizionată cu apă . şi boli parazitare. filarioza. apa este absorbită de rădăcină şi condusă prin tulpină până la frunză. vegetale sau animale (crustacee. putând conduce direct sau indirect la boli parazitare la om. se petrece o parte din ciclul de viaţă al unor paraziţi. temperatură. apariţia şi a altor agenţi patogeni oportunişti care să găsească mediu favorabil de dezvoltare în diverse noi dispozitive tehnologice în care se utilizează apă. Intensitatea absorbţiei apei este condiţionată de: cantitatea de apă din mediul înconjurător. înainte de apariţia primelor frunze. de asemenea. Cele patru categorii de boli asociate apei descrise mai sus constituie o preocupare pentru ţările în curs de dezvoltare. apa ajunge până la muguri. Ascensiunea apei este generată de forţa de sucţiune a celulelor din frunze abia după apariţia acestora. În gazdele intermediare care trăiesc în apă.Astfel.• • • apă pot fi induse prin lipsa sau insuficienţa de apă. Alte infecţii sunt cele cauzate de Cryptosporidium cu semnificaţie clinică din cauza imunodeficienţei pe care o provoacă. Îmbolnăvirile cu suport hidric.

Viata pe Pamant se presupune ca a aparut din apa. Un mare procent al lucrurilor vii. apa insasi este un important reactant sau un produs al acestor reactii. apare ofilire de durată. plante sau animale. Combaterea secetei se realizează prin irigaţie. Reactiile chimice in toate plantele si animalele au loc intr-un mediu apos. ceea ce de asemenea nu este indicat. Datorită unei accentuate lipse de umiditate. motiv pentru care este considerată pe drept cuvânt ‚‚izvorul vieţii’’. Aproximativ 70 – 90% din toata materia organica este apa. în cazul unor secete. Apa de irigaţii se introduce în pământ prin udări. Cantităţi prea mari de apă. . chimia vietii De cate ori incercam sa determinam daca viata. se gaseste in apa. prin evaporare apa antrenează cantităţi mari de săruri. Administrarea unor cantităţi prea mari de apă în sol nu este de dorit căci. folosindu-se ape cu un conţinut mic de săruri dizolvate. chimia vietii este chimia apei. Pe scurt. exista pe Marte sau alte planete. având ca rezultat sărăturarea solului.Ofilirea se manifestă atunci când apare un dezechilibru în aprovizionarea cu apă a unei plante. Apa. Apa nu asigura numai mediul care face aceste reactii posibile. străbătând doar o porţiune mică din sol. se evaporă repede. preferabil până la adâncimea de 1 m (la această adâncime ajung majoritatea rădăcinilor plantelor de cultură). asa cum o stim. primul lucru pe care il fac oamenii de stiinta este sa stabileasca daca apa este prezenta sau nu. Iată suficiente aspecte ce relevă importanţa biologică a apei. De ce? Pentru ca viata pe Pamant depinde de apa.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful