Apa este lichidul cu cea mai mare raspandire ( ocupand aproximativ ¾ din suprafata globului terestru ) si, fara exagerare

, cel mai important pentru viata. Apa este „matricea vietii”. Ea este importanta nu numai pentru faptul ca este, din punct de vedere cantitativ,componentul major al organismelor vii, dar si pentru motivul ca ia parte la organizarea structurala a biosistemelor si la activitatea metabolica celulara. Apa este sinonimul vieţii biologice, fiind constituentul major al materiei vii, în medie 80%, la animalele superioare între 60-70%, 98% la organismele marine, la bacteriile sporulate 50%. Până la apariţia apei, acum mai bine de 3 miliarde de ani, nu existase nici o formă de viaţă cu excepţia unor bacterii şi a algelor albastre. Datorită apei au apărut vieţuitoare ce s-au diversificat, au populat mările şi oceanele, s-au extins pe uscat, rămând însă dependente de apă. Element major al lumii minerale şi biologice apa reprezintă deasemenea un suport al vieţii şi activităţii umane, consumul de apă pentru cerinţele populaţiei şi a a activităţilor acesteia, per locuitor, la nivel mondial este de 250 m3 pe an,. 100 m3 în ţările în curs de dezvoltare şi 1500 m3 în SUA. Datorita ponderii sale foarte mari in lumea vie, apa constituie „cadrul molecular” in care se desfasoara procesele vietii. 1. Apa constituie solventul universal al materiei vii, atat la nivelul intracelular cat si interstitial. 2. In interiorul celulelor apa intervine intr-o serie de reactii biochimice, cum ar fi de exemplu, reactiile de hidroliza, de oxidare si de condensare. 3. In cazul plantelor, apa constituie unul din cei doi reactanti in procesul de fotosinteza ( celalalt fiind dioxidul de carbon ). 4. Apa constituie mediul de transport al moleculelor, ionilor macromoleculelor si al celulelor de la un organ la altul. Acest transport se realizeaza de catre fluidele circulante extracelulare. 5. Apa este agentul de eliminare a catabolitilor toxici in afara organismului, in procesele de transpiratie si mictiune. 6. Apa constituie mediul de flotatie al unor celule libere cum ar fi eritrocitele, limfocitele, leucocitele. 7. Apa asigura protectia la socuri mecanice a unor sisteme ( sistemul nervos central ) sau a embrionului si fatului. 8. In cazul animalelor homeoterme, apa intervine substantial si eficient in procesele de termoreglare.

după ani de cercetări. Pasteur. Tot la nivelul membranei celulare există o mulţime de mecanisme biochimice de protecţie (consumatoare de energie) care “pun ordine” în ceea ce intră în aquaporine (în celulă). de Profesorul român Gheorghe Benga Şeful catedrei de biochimie de la Facultatea de Medicină din Cluj Napoca. În 2003 el îi prezintă la un Congres caietele cu cercetări lui Peter Agree care. Paracelsus. Aquaporinele sau canalele de intrare a apei în celule au fost descoperite în 1986. clor folosit la dezinfecţie. Acest amănunt este deosebit de important. plumb din . Pentru că. Knapp. Forma acesteia este perfect adaptată transportului de apă. Snow. Aquaporina este o proteină formată din patru unităţi de alfa-aminoacizi. canale sau pori prin care intră apa. Acea “apă” este de fapt o soluţie apoasă minerală care trebuie “strecurată” cu cheltuieli mari energetice de celulele noastre. câteva luni mai târziu obţine Premiul Nobel pentru descoperirea “din întâmplare” a aquaporinelor. cu o structură hexagonală extrem de complexă.Cum circulă apa în organismul nostru şi de ce este această informaţie importantă? Pe suprafaţa fiecărei din celulele noastre se află circa două milioane de orificii. dar partea îngustată este constantă pentru toate celulele şi are un diametru identic cu cel al unei singure molecule de apă! Este un exemplu dintre sutele de mii de perfectă adaptabilitate de care dă dovadă organismul nostru – o veritabilă maşinărie ce atinge perfecţiunea. şi mulţi alţii). pentru sănătatea noastră şi aşa se explică afirmaţia corectă a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (dar şi altor celebrităţi de-a lungul istoriei – Hipocrate. Părţile largi ale acestei clepsidre proteice sunt variabile în functie de tipul de celulă în care se afla. (formă de clepsidră care străbate toată membrana celulară). dacă ar putea trece şi alte molecule de substanţă în afară de H2O (mineralele metalice aducătoare de boală.

46 sunt apă. datorita reactiilor biochimice din tabloul complex al metabolismului. prin mijlocirea a mai tot ce inghitim. menţinerii constantelor fiziologice ca de exemplu temperatura corpului. Fatul uman. hidrocarburi din zecile de deversări în fluviu. uneori fatale pentru întregul organism. etc). Ele sunt însă oprite (“strecurate”) la intrarea în celule apoi sunt fie eliminate (tot de apă. prin alimente aportul de apă este de aproximativ 1 litru în consecinţă ar trebui consumaţi cel putin 1. care inglobeaza adesea apa in proportie de peste 80%. chiar si la maturitate. În ţesuturile tinere conţinutulde apă este mai mare: 80-90% în embrion şi 70 % în nounăscutul la termen. • Fiziologic Cantitatea totală din organismul uman reprezintă la adult 60-70% din greutatea corporală. pe masura ce omul inainteaza in varsta. În organism cantitatea de apă cea mai mare este în plasmă. prin dizolvare şi direcţionate spre organele de excreţie) fie depozitate (fenomenul de “bioacumulare” care ne ucide lent înainte de vreme). Pentru sănătate şi pentru a fi in formă este esenţial băutul apei din abundenţă. Organismul uman nu poate suporta lipsa de apă mai mult de 4-5 zile deşi poate trăi 30 fără hrană. Dar apa este fabricata si in interiorul corpului. Organismul nostru elimină zilnic 2. dezvoltat intr-un mediu lichid. are corpul alcatuit din apa in proportie de 90%. astfel la un adult de 70 de kg. totusi. corpul nostru contine circa 50% apa.5 litri de apă. In mod normal. ar putea provoca dezechilibre grave intracelulare.5 litri de apă pe zi pentru a compensa pierderile hidrice. ajustand absorbtia si eliminarea apei astfel incat delicata balanta sa nu se incline primejdios in nici o parte. Pierderea a 15 % din apa din ţesuturi duce la moarte. care contin doar 6% apa. apa este introdusa in corp gratie sistemului digestiv. Rolul apei pentru organismul uman. pesticide. O mare parte este folosita pentru eliminarea din organism a substantelor inutile sau toxice rezultate in urma reactiilor metabolice. excreţie). desigur. Apa din organism constituie mediu pentru desfaşurarea proceselor fiziologice (absorţie. fie ca este vorba despre bauturi sau despre ceea ce numim in mod obisnuit mancare – de la alune. în ţesutul nervos 70-80%. pana la legume si fructe zemoase. . Continutul de lichid din organism scade treptat. O continua curgere de molecule de apa. 90%. difuzie. Numeroase reactii au ca rezultat dioxidul de carbon si apa. În plus trebuie ca apa pe care o bem să aibă o compoziţie echilibrată şi satisfacatoare în sărurile minerale şi oligo-elementele indispensabile metabolismului şi menţinerii homeostaziei mediilor biologice. o neintrerupta miscare a lor intre fluidul intracelular si cel extracelular tine in functiune fantastica alcatuire care este organismul viu.reţelele vechi şi cârpite. Complicate mecanisme hormonale regleaza cu finete echilibrul hidric. care primeste diverse roluri.

ierbii din parcuri: • Economic Dezvlotarea economică presupune consum de apă în scopuri extrem de variate: ca materie primă. udatul florilor. regleaza temperatura corpului etc. Cantitatea de apă necesară pentru nevoile gospodăreşti este estimată între 40-280/l/om/zi. Apa este deci atat mediu. o cantitate importanta este pur si simplu retinuta in corp. dar si ca factor de separare. etc. hepatita. • Îmbolnăvirile prin lipsă de apă. prevenirea îmbolnăvirilor. parazitoze intestinale. ca bolile diareice. prepararea hranei. Apa este un facor indispensabil pentru salubritatea unei localităţi: spălatul stăzilor. eliminand deseurile. în asemenea situaţii. • Igienic Apa este un element de bază pentru satisfacerea igienei individuale. hormonii si alte substante esentiale. in fine. clasificate în general după natura agentului patogen. Practic. Ele rezultă din contaminarea apei cu bacterii patogene eliminate de om sau animale infectate fiind transmise direct prin folosirea apei la băut. are atat de multe functii. clădirilor. pentru a face posibila desfasurarea tuturor proceselor vitale. alimentele şi calea fecal-orală sunt de asemenea căi de transmitere). Alte îmbolnăviri precum leptospiroza (şobolani) pot fi contractate prin contactul direct al pielii zgâriate cu apa contaminată. Apa în cantitate insuficientă sau greu accesibilă pentru satisfacerea nevoilor de igienă individuală generează unele boli diareice sau boli infecţioase ale pielii care. face curatenie. incat chiar si sumara insiruire a catorva ne face sa intelegem de ce e indispensabila. ca solvent sau separator de substanţe. • Legătura directă existentă între apă şi sănătate. Si. • Menţinerea calităţii apei în condiţile cererii crescânde de apă. cat si participant in cadrul interactiunilor moleculare: actioneaza ca solvent. Marea majoritate a îmbolnăvirilor asociate apei sunt boli transmisibile. pastreaza forma celulelor. prepararea hranei sau în scop de îmbăiere. • Social Satisfacerea cerinţelor de apă ale unei comunităţii conduce la progres social: posibilitate de dezvoltare economică. vizibilă îndeosebi în cazul îmbolnăvirilor asociate insuficienţei calitative şi cantitative de apa potabilă şi lipsei sistemelor adecvate de tratare a apelor uzate. de vreme ce acestea implica substante solubile si reactii ce se desfasoara in prezenta apei. igienă şi salubritate la nivel înalt. etc. toate îmbolnăvirile posibil transmise prin . Relaţia dintre apă şi sănătate este condiţionată de trei probleme esenţiale: • Constrângerile în apă şi consecinţele lor asupra activităţilor umane. pot deveni endemice. transpiratia ramane un mijloc extrem de eficient de a preveni supraincalzirea organismului. transporta nutrientii produsi de metabolism. Astfel. De fapt. Holera şi febra tifoidă sunt exemplele clasice de astfel de îmbolnăviri (apa contaminată nu reprezintă singura cauză de îmbolnăvire. din punctul de vedere al igienei îmbolnăviril sunt clasificate în funcţie de situaţiile în care asupra apei intervine omul.O alta parte e utilizata pentru controlul temperaturii corpului. a locuinţei. îmbolnăvirile asociate apei sunt grupate în patru categorii: • Îmbolnăvirile transmise de apă.

pH. Ascensiunea apei este generată de forţa de sucţiune a celulelor din frunze abia după apariţia acestora. aderând la acesta. Absorbţia activă se realizează prin apariţia unei presiuni pozitive în rădăcina plantei (presiune radiculară) bine aprovizionată cu apă . astfel încât. filarioza. apa este absorbită de rădăcină şi condusă prin tulpină până la frunză. Această categorie de boli cuprinde. Ascensiunea apei în corpul plantei este determinată de presiunea radiculară mai ales primăvara. prin ingerarea de către acesta a organismelor acvatice.Astfel. Are loc absorbţia apei de capilaritate din spaţiile rămase între particulele solului. pneumonia produsă de bacteriile din genul Legionella (bacterii care proliferează în sistemele de aer condiţionat sau de încălzire a apei). Este previzibilă însă. rădăcina absoarbe cantităţi mari de apă şi transpiraţia este redusă. Intensitatea absorbţiei apei este condiţionată de: cantitatea de apă din mediul înconjurător. encefalita sau menigita virală. celulele acestora se află într-o stare de nesaturaţie mărind forţa de sucţiune (franceză: succion = sugere). temperatură. Bolile prin lipsă de apă pot fi reduse prin asigurarea unei cantităţi suficiente.. Aceştia pătrunşi printre particulele solului. Aceasta se transmite prin tulpină şi rădăcină până la perii absorbanţi. Îmbolnăvirile propagate prin apă. În gazdele intermediare care trăiesc în apă. Sunt îmbolnăviri infecţioase ai căror agenţi pot prolifera în apă şi pot pătrunde în corpul uman pe cale respiratorie: meningita generată de amoebe. înainte de apariţia primelor frunze.• • • apă pot fi induse prin lipsa sau insuficienţa de apă. apa ajunge până la muguri. în schimb. de asemenea. regimul de apă al plantelor Plantele superioare terestre absorb apa în mod pasiv şi activ. Apa poate fi un habitat pentru insecte acvafile vectoare ale unor boli ca malaria. vegetale sau animale (crustacee. substanţe toxice din sol. apariţia şi a altor agenţi patogeni oportunişti care să găsească mediu favorabil de dezvoltare în diverse noi dispozitive tehnologice în care se utilizează apă. se petrece o parte din ciclul de viaţă al unor paraziţi. Alte infecţii sunt cele cauzate de Cryptosporidium cu semnificaţie clinică din cauza imunodeficienţei pe care o provoacă. Cele patru categorii de boli asociate apei descrise mai sus constituie o preocupare pentru ţările în curs de dezvoltare. şi boli parazitare. ca de exemplu variate forme de tifos. Îmbolnăvirile legate de apă. Acest tip de absorbţie asigură cea mai mare cantitate de apă absorbită de o plantă terestră superioară. peşte) infestate şi consumate crude sau insuficient preparate. Absorbţia pasivă Datorită transpiraţiei la nivelul frunzelor. putând conduce direct sau indirect la boli parazitare la om. Îmbolnăvirile cu suport hidric. Astfel. . această a cincea categorie apare în prezent în ţările dezvoltate.

Aproximativ 70 – 90% din toata materia organica este apa. folosindu-se ape cu un conţinut mic de săruri dizolvate. plante sau animale. De ce? Pentru ca viata pe Pamant depinde de apa. chimia vietii este chimia apei. prin evaporare apa antrenează cantităţi mari de săruri.Ofilirea se manifestă atunci când apare un dezechilibru în aprovizionarea cu apă a unei plante. Administrarea unor cantităţi prea mari de apă în sol nu este de dorit căci. asa cum o stim. Viata pe Pamant se presupune ca a aparut din apa. preferabil până la adâncimea de 1 m (la această adâncime ajung majoritatea rădăcinilor plantelor de cultură). străbătând doar o porţiune mică din sol. chimia vietii De cate ori incercam sa determinam daca viata. în cazul unor secete. se gaseste in apa. Cantităţi prea mari de apă. Datorită unei accentuate lipse de umiditate. apa insasi este un important reactant sau un produs al acestor reactii. apare ofilire de durată. Un mare procent al lucrurilor vii. Apa de irigaţii se introduce în pământ prin udări. Reactiile chimice in toate plantele si animalele au loc intr-un mediu apos. Iată suficiente aspecte ce relevă importanţa biologică a apei. Apa. se evaporă repede. exista pe Marte sau alte planete. având ca rezultat sărăturarea solului. primul lucru pe care il fac oamenii de stiinta este sa stabileasca daca apa este prezenta sau nu. Apa nu asigura numai mediul care face aceste reactii posibile. ceea ce de asemenea nu este indicat. . motiv pentru care este considerată pe drept cuvânt ‚‚izvorul vieţii’’. Pe scurt. Combaterea secetei se realizează prin irigaţie.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful