Apa este lichidul cu cea mai mare raspandire ( ocupand aproximativ din suprafata globului terestru ) si, fara

a exagerare, cel mai important pentru viata. Apa este matricea vietii. Ea este importanta nu numai pentru faptul ca este, din punct de vedere cantitativ,componentul major al organismelor vii, dar si pentru motivul ca ia parte la organizarea structurala a biosistemelor si la activitatea metabolica celulara. Apa este sinonimul vieii biologice, fiind constituentul major al materiei vii, n medie 80%, la animalele superioare ntre 60-70%, 98% la organismele marine, la bacteriile sporulate 50%. Pn la apariia apei, acum mai bine de 3 miliarde de ani, nu existase nici o form de via cu excepia unor bacterii i a algelor albastre. Datorit apei au aprut vieuitoare ce s-au diversificat, au populat mrile i oceanele, s-au extins pe uscat, rmnd ns dependente de ap. Element major al lumii minerale i biologice apa reprezint deasemenea un suport al vieii i activitii umane, consumul de ap pentru cerinele populaiei i a a activitilor acesteia, per locuitor, la nivel mondial este de 250 m3 pe an,. 100 m3 n rile n curs de dezvoltare i 1500 m3 n SUA. Datorita ponderii sale foarte mari in lumea vie, apa constituie cadrul molecular in care se desfasoara procesele vietii. 1. Apa constituie solventul universal al materiei vii, atat la nivelul intracelular cat si interstitial. 2. In interiorul celulelor apa intervine intr-o serie de reactii biochimice, cum ar fi de exemplu, reactiile de hidroliza, de oxidare si de condensare. 3. In cazul plantelor, apa constituie unul din cei doi reactanti in procesul de fotosinteza ( celalalt fiind dioxidul de carbon ). 4. Apa constituie mediul de transport al moleculelor, ionilor macromoleculelor si al celulelor de la un organ la altul. Acest transport se realizeaza de catre fluidele circulante extracelulare. 5. Apa este agentul de eliminare a catabolitilor toxici in afara organismului, in procesele de transpiratie si mictiune. 6. Apa constituie mediul de flotatie al unor celule libere cum ar fi eritrocitele, limfocitele, leucocitele. 7. Apa asigura protectia la socuri mecanice a unor sisteme ( sistemul nervos central ) sau a embrionului si fatului. 8. In cazul animalelor homeoterme, apa intervine substantial si eficient in procesele de termoreglare.

Cum circul apa n organismul nostru i de ce este aceast informaie important? Pe suprafaa fiecrei din celulele noastre se afl circa dou milioane de orificii, canale sau pori prin care intr apa. Acea ap este de fapt o soluie apoas mineral care trebuie strecurat cu cheltuieli mari energetice de celulele noastre.

Aquaporinele sau canalele de intrare a apei n celule au fost descoperite n 1986, dup ani de cercetri, de Profesorul romn Gheorghe Benga eful catedrei de biochimie de la Facultatea de Medicin din Cluj Napoca. n 2003 el i prezint la un Congres caietele cu cercetri lui Peter Agree care, cteva luni mai trziu obine Premiul Nobel pentru descoperirea din ntmplare a aquaporinelor. Aquaporina este o protein format din patru uniti de alfa-aminoacizi, cu o structur hexagonal extrem de complex. Forma acesteia este perfect adaptat transportului de ap, (form de clepsidr care strbate toat membrana celular). Prile largi ale acestei clepsidre proteice sunt variabile n functie de tipul de celul n care se afla, dar partea ngustat este constant pentru toate celulele i are un diametru identic cu cel al unei singure molecule de ap! Este un exemplu dintre sutele de mii de perfect adaptabilitate de care d dovad organismul nostru o veritabil mainrie ce atinge perfeciunea. Tot la nivelul membranei celulare exist o mulime de mecanisme biochimice de protecie (consumatoare de energie) care pun ordine n ceea ce intr n aquaporine (n celul). Acest amnunt este deosebit de important, pentru sntatea noastr i aa se explic afirmaia corect a Organizaiei Mondiale a Sntii (dar i altor celebriti de-a lungul istoriei Hipocrate, Paracelsus, Pasteur, Snow, Knapp, i muli alii). Pentru c, dac ar putea trece i alte molecule de substan n afar de H2O (mineralele metalice aductoare de boal, clor folosit la dezinfecie, plumb din

reelele vechi i crpite, pesticide, hidrocarburi din zecile de deversri n fluviu, etc), ar putea provoca dezechilibre grave intracelulare, uneori fatale pentru ntregul organism. Ele sunt ns oprite (strecurate) la intrarea n celule apoi sunt fie eliminate (tot de ap, desigur, prin dizolvare i direcionate spre organele de excreie) fie depozitate (fenomenul de bioacumulare care ne ucide lent nainte de vreme).

Rolul apei pentru organismul uman.

Fiziologic Cantitatea total din organismul uman reprezint la adult 60-70% din greutatea corporal, astfel la un adult de 70 de kg, 46 sunt ap. n esuturile tinere coninutulde ap este mai mare: 80-90% n embrion i 70 % n nounscutul la termen. n organism cantitatea de ap cea mai mare este n plasm. 90%, n esutul nervos 70-80%. Apa din organism constituie mediu pentru desfaurarea proceselor fiziologice (absorie, difuzie, excreie), meninerii constantelor fiziologice ca de exemplu temperatura corpului. Organismul nostru elimin zilnic 2,5 litri de ap; prin alimente aportul de ap este de aproximativ 1 litru n consecin ar trebui consumai cel putin 1,5 litri de ap pe zi pentru a compensa pierderile hidrice. Organismul uman nu poate suporta lipsa de ap mai mult de 4-5 zile dei poate tri 30 fr hran. Pierderea a 15 % din apa din esuturi duce la moarte. Pentru sntate i pentru a fi in form este esenial butul apei din abunden. n plus trebuie ca apa pe care o bem s aib o compoziie echilibrat i satisfacatoare n srurile minerale i oligo-elementele indispensabile metabolismului i meninerii homeostaziei mediilor biologice. Fatul uman, dezvoltat intr-un mediu lichid, are corpul alcatuit din apa in proportie de 90%. Continutul de lichid din organism scade treptat, pe masura ce omul inainteaza in varsta; totusi, chiar si la maturitate, corpul nostru contine circa 50% apa. O continua curgere de molecule de apa, o neintrerupta miscare a lor intre fluidul intracelular si cel extracelular tine in functiune fantastica alcatuire care este organismul viu. Complicate mecanisme hormonale regleaza cu finete echilibrul hidric, ajustand absorbtia si eliminarea apei astfel incat delicata balanta sa nu se incline primejdios in nici o parte. In mod normal, apa este introdusa in corp gratie sistemului digestiv, prin mijlocirea a mai tot ce inghitim, fie ca este vorba despre bauturi sau despre ceea ce numim in mod obisnuit mancare de la alune, care contin doar 6% apa, pana la legume si fructe zemoase, care inglobeaza adesea apa in proportie de peste 80%. Dar apa este fabricata si in interiorul corpului, datorita reactiilor biochimice din tabloul complex al metabolismului. Numeroase reactii au ca rezultat dioxidul de carbon si apa, care primeste diverse roluri. O mare parte este folosita pentru eliminarea din organism a substantelor inutile sau toxice rezultate in urma reactiilor metabolice.

O alta parte e utilizata pentru controlul temperaturii corpului; transpiratia ramane un mijloc extrem de eficient de a preveni supraincalzirea organismului. Si, in fine, o cantitate importanta este pur si simplu retinuta in corp, pentru a face posibila desfasurarea tuturor proceselor vitale, de vreme ce acestea implica substante solubile si reactii ce se desfasoara in prezenta apei. Apa este deci atat mediu, cat si participant in cadrul interactiunilor moleculare: actioneaza ca solvent, dar si ca factor de separare, transporta nutrientii produsi de metabolism, hormonii si alte substante esentiale; face curatenie, eliminand deseurile; pastreaza forma celulelor, regleaza temperatura corpului etc. etc. De fapt, are atat de multe functii, incat chiar si sumara insiruire a catorva ne face sa intelegem de ce e indispensabila. Igienic Apa este un element de baz pentru satisfacerea igienei individuale, a locuinei, prepararea hranei. Cantitatea de ap necesar pentru nevoile gospodreti este estimat ntre 40-280/l/om/zi. Apa este un facor indispensabil pentru salubritatea unei localiti: splatul stzilor, cldirilor, udatul florilor, ierbii din parcuri: Economic Dezvlotarea economic presupune consum de ap n scopuri extrem de variate: ca materie prim, ca solvent sau separator de substane, etc. Social Satisfacerea cerinelor de ap ale unei comunitii conduce la progres social: posibilitate de dezvoltare economic, igien i salubritate la nivel nalt, prevenirea mbolnvirilor. Relaia dintre ap i sntate este condiionat de trei probleme eseniale: Constrngerile n ap i consecinele lor asupra activitilor umane. Meninerea calitii apei n condiile cererii crescnde de ap. Legtura direct existent ntre ap i sntate, vizibil ndeosebi n cazul mbolnvirilor asociate insuficienei calitative i cantitative de apa potabil i lipsei sistemelor adecvate de tratare a apelor uzate. Marea majoritate a mbolnvirilor asociate apei sunt boli transmisibile, clasificate n general dup natura agentului patogen; din punctul de vedere al igienei mbolnviril sunt clasificate n funcie de situaiile n care asupra apei intervine omul. Astfel, mbolnvirile asociate apei sunt grupate n patru categorii: mbolnvirile transmise de ap. Ele rezult din contaminarea apei cu bacterii patogene eliminate de om sau animale infectate fiind transmise direct prin folosirea apei la but. prepararea hranei sau n scop de mbiere, ca bolile diareice, hepatita, parazitoze intestinale. Holera i febra tifoid sunt exemplele clasice de astfel de mbolnviri (apa contaminat nu reprezint singura cauz de mbolnvire, alimentele i calea fecal-oral sunt de asemenea ci de transmitere). Alte mbolnviri precum leptospiroza (obolani) pot fi contractate prin contactul direct al pielii zgriate cu apa contaminat. mbolnvirile prin lips de ap. Apa n cantitate insuficient sau greu accesibil pentru satisfacerea nevoilor de igien individual genereaz unele boli diareice sau boli infecioase ale pielii care, n asemenea situaii, pot deveni endemice. Practic, toate mbolnvirile posibil transmise prin

ap pot fi induse prin lipsa sau insuficiena de ap. Aceast categorie de boli cuprinde, de asemenea, i boli parazitare, ca de exemplu variate forme de tifos. Bolile prin lips de ap pot fi reduse prin asigurarea unei cantiti suficiente. mbolnvirile cu suport hidric. n gazdele intermediare care triesc n ap, se petrece o parte din ciclul de via al unor parazii, putnd conduce direct sau indirect la boli parazitare la om, prin ingerarea de ctre acesta a organismelor acvatice, vegetale sau animale (crustacee, pete) infestate i consumate crude sau insuficient preparate.. mbolnvirile legate de ap. Apa poate fi un habitat pentru insecte acvafile vectoare ale unor boli ca malaria, filarioza, encefalita sau menigita viral. mbolnvirile propagate prin ap. Cele patru categorii de boli asociate apei descrise mai sus constituie o preocupare pentru rile n curs de dezvoltare, n schimb, aceast a cincea categorie apare n prezent n rile dezvoltate. Sunt mbolnviri infecioase ai cror ageni pot prolifera n ap i pot ptrunde n corpul uman pe cale respiratorie: meningita generat de amoebe, pneumonia produs de bacteriile din genul Legionella (bacterii care prolifereaz n sistemele de aer condiionat sau de nclzire a apei). Este previzibil ns, apariia i a altor ageni patogeni oportuniti care s gseasc mediu favorabil de dezvoltare n diverse noi dispozitive tehnologice n care se utilizeaz ap. Alte infecii sunt cele cauzate de Cryptosporidium cu semnificaie clinic din cauza imunodeficienei pe care o provoac.

regimul de ap al plantelor
Plantele superioare terestre absorb apa n mod pasiv i activ. Absorbia pasiv Datorit transpiraiei la nivelul frunzelor, celulele acestora se afl ntr-o stare de nesaturaie mrind fora de suciune (francez: succion = sugere). Aceasta se transmite prin tulpin i rdcin pn la perii absorbani. Acetia ptruni printre particulele solului, adernd la acesta. Are loc absorbia apei de capilaritate din spaiile rmase ntre particulele solului. Acest tip de absorbie asigur cea mai mare cantitate de ap absorbit de o plant terestr superioar. Absorbia activ se realizeaz prin apariia unei presiuni pozitive n rdcina plantei (presiune radicular) bine aprovizionat cu ap .Astfel, apa este absorbit de rdcin i condus prin tulpin pn la frunz. Ascensiunea apei n corpul plantei este determinat de presiunea radicular mai ales primvara, nainte de apariia primelor frunze, astfel nct, apa ajunge pn la muguri. Astfel, rdcina absoarbe cantiti mari de ap i transpiraia este redus. Ascensiunea apei este generat de fora de suciune a celulelor din frunze abia dup apariia acestora. Intensitatea absorbiei apei este condiionat de: cantitatea de ap din mediul nconjurtor, temperatur, pH, substane toxice din sol.

Ofilirea se manifest atunci cnd apare un dezechilibru n aprovizionarea cu ap a unei plante. Datorit unei accentuate lipse de umiditate, n cazul unor secete, apare ofilire de durat. Combaterea secetei se realizeaz prin irigaie, folosindu-se ape cu un coninut mic de sruri dizolvate. Apa de irigaii se introduce n pmnt prin udri, preferabil pn la adncimea de 1 m (la aceast adncime ajung majoritatea rdcinilor plantelor de cultur). Administrarea unor cantiti prea mari de ap n sol nu este de dorit cci, prin evaporare apa antreneaz cantiti mari de sruri, avnd ca rezultat srturarea solului. Cantiti prea mari de ap, strbtnd doar o poriune mic din sol, se evapor repede, ceea ce de asemenea nu este indicat. Iat suficiente aspecte ce relev importana biologic a apei, motiv pentru care este considerat pe drept cuvnt izvorul vieii. Apa, chimia vietii De cate ori incercam sa determinam daca viata, asa cum o stim, exista pe Marte sau alte planete, primul lucru pe care il fac oamenii de stiinta este sa stabileasca daca apa este prezenta sau nu. De ce? Pentru ca viata pe Pamant depinde de apa. Un mare procent al lucrurilor vii, plante sau animale, se gaseste in apa. Viata pe Pamant se presupune ca a aparut din apa. Aproximativ 70 90% din toata materia organica este apa. Reactiile chimice in toate plantele si animalele au loc intr-un mediu apos. Apa nu asigura numai mediul care face aceste reactii posibile, apa insasi este un important reactant sau un produs al acestor reactii. Pe scurt, chimia vietii este chimia apei.