JUGANARU AMALIA

AMG III-B

ANCHETA EPIDEMIOLOGICA

Ancheta epidemiologica este o actiune complexa prin care, pornind de la un caz

de tuberculoza nou descoperit, denumit "caz index", aflat n viata sau recent decedat, se
urmareste identificarea tuturor persoanelor care au fost n contact cu bolnavul. Este un act
important n combaterea tuberculozei, care trebuie sa duca la aflarea continuitatii lantului
de infectie si la descoperirea de noi cazuri.
TIPURI DE ANCHET
1. Ancheta ascendenta - de filiatiune: se declanseaza n toate cazurile de mbolnavire la
copii, adolescenti si tineri, precum si n cazurile de tuberculoza la adulti la care
mbolnavirea ar putea fi conditionata de profesie (exemplu, personal zooveterinar). Acest
tip de ancheta se efectueaza si la copiii cu reactie tuberculinica pozitiva pentru stabilirea
filiatiei infectiei. Scopul acestei anchete este depistarea sursei de mbolnavire (infectie).
2. Ancheta descendenta: este obligatorie n cazul mbolnavirilor la adulti, la aceste cazuri
interesndu-ne sa depistam persoanele infectate sau mbolnavite de cazul index.
3. Ancheta mixta: foloseste ambele procedee si se ncepe, dupa cum este cazul, cu un tip
sau altul de ancheta.
ETAPELE ANCHETEI EPIDEMIOLOGICE
stabilirea unor date calendaristice care privesc momentul debutului bolii (infectiei),
momentul n care se presupune ca bolnavul devenit contagios, etc;
ntocmirea unor liste cu persoanele cu care pacientul a venit n contact (arealul
anchetei);
controlul starii de sanatate al tuturor persoanelor cuprinse pe aceasta lista (MRF, IDR,
examen bacteriologic, etc);
nscrierea rezultatelor pe lista contactilor si evaluarea rezultatelor;
aprecierea necesitatii de a extinde ancheta sau de a o orienta n alta directie.
EFECTUARE SI RAPORTARE
Ancheta epidemiologica se declanseaza n 72 de ore de la depistarea cazului index. Primii
pasi n efectuarea unei anchete revine medicilor de familie, de ntreprindere si medicilor
scolari, deoarece acestia cunosc cel mai bine bolnavul si pot stabili corect arealul
anchetei. Sarcinile acestor medici sunt:
stabilirea arealului anchetei;
testarea tuberculinica a persoanelor cu vrsta ntre 0 si 24 ani;
mobilizarea contactilor la control la cabinetele de pneumoftiziologie.
Cabinetele de pneumoftiziologie au urmatoarele atributii:
sa asigure investigatiile tehnice radiologice, bacteriologice, etc.
sa mentina legatura dintre diversele cabinete medicale care participa la efectuarea
anchetei;
sa ndrume toti factorii participanti la ancheta si sa asigure desfasurarea ei;
sa intervina mpreuna cu laboratorul de epidemiologie atunci cnd ancheta este mai
dificila (mbolnaviri multiple, cazuri grave, decese, bolnavi care au circulat pe teritorii
variate, etc.)
EVALUAREA CALITII ANCHETEI
Pentru anchetele ascendente, procentul surselor descoperite este cel mai utilizat indicator
de calitate; acestea se vor aprecia n functie de vrsta cazului index; cnd este vorba de
copii 0-4 ani ancheta ar trebui sa gaseasca sursa aproape n 100% din cazuri; pentru copii
0-9 ani o proportie de 80-85% de surse identificare arata o calitate buna a anchetelor;
pentru anchetele descendente se poate analiza marimea arealului, promptitudinea
declansarii anchetei, numarul de contacti controlati, etc.
DEFICIENE CONSTATATE
neefectuarea anchetelor si la bolnavii care se rembolnavesc;
nu se repeta ancheta la 6-12 luni la bolnavii cronici;
imitarea anchetei numai la contactii familiali
ROLUL ANCHETEI EPIDEMIOLOGICE
Ancheta epidemiologica duce la delimitarea focarului de tuberculoza, cu scopul de a
ntrerupe lantul infectiei, actionnd asupra tuturor inelelor principale (sursa, cai de
transmitere, organism receptor).
Focarul de tuberculoza cuprinde:
bolnavul de tuberculoza;
membrii de familie ai acestuia;
persoanele cu care acesta are spatiu locativ comun (vecini, colegi de dormitor, camin,
etc.);
contactii de la locul unde si desfasoara bolnavul activitatea.
MSURI N FOCARUL DE TUBERCULOZ
izolarea si tratarea bolnavului;
dezinfectia n focar;
controlul contactiilor (initial si apoi la 6 luni);
chimio-profilactizarea copiilor cu vrsta pana la 7 ani;
educatia sanitara a bolnavului si a contractiilor acestuia.