INSOMNIA

Insomnia este un element psihopatologic extrem de des intalnit in

psihiatrie.Insomnia se manifesta n primul rnd sub forma tulburarilor ale somnului,
despre care se presupune ca ar afecta aproximativ 20% dintre oameni (dar n Franta, spre
exemplu, prof. Joel Paquereau, secretarul general al Societatii Franceze de Cercetare a
Somnului, reputat specialist n psihologia somnului spune ca 60% din populatia tarii sale
acuza astfel de tulburari).
Specialistii au identificat trei tipuri de insomnie: trecatoare, intermitenta si cronica.
Insomnia trecatoare se manifesta pe termen scurt, aparind de obicei de-a lungul unei
perioade cuprinse intre o noapte si citeva saptamini.
Insomnia cronica se manifesta prin lipsa somnului aproape in fiecare noapte pe o
perioada de minim o luna. Insomnia trecatoare nu este considerata neaparat o dereglare,
ci de cele mai multe ori este rezultatul unei stari de anxietate, unei anumite medicatii,
boala sau stres.
Studiile arata ca rata de incidenta la femei este cu 40% mai mare, mai ales in rindul celor
care depasesc virsta de 40 de ani.
Insomnia nu se defineste neaparat ca o reducere a cantitatii de somn, ci mai degraba este
legata de calitatea somnului. De fapt, indiferent de cit de lunga este perioada in care
adormi, sau cit de mult te trezesti intr-o noapte, poti sa ai parte de somn suficient. Pentru
a aprecia acest lucru, este important sa intelegi arhitectura propriului somn, adica
tiparul dupa care se alterneaza perioada REM (rapid-eye-movement), sau somnul in care
visezi, si perioada non-REM.
Cauze frecvente ale insomniei
Exista o varietate de cauze care pot provoca tulburari ale somnului, de la grija zilei de
maine, la tulburarile digestive.
Dintre cele de natura psihologica, cele mai frecvente sint tensiunea nervoasa,
anxietatea, ingrijorarea, suprasolicitarea la locul de munca. Sentimentele reprimate, minia
sau resentimentele pot provoca, de asemenea, nopti albe. Adesea, insasi teama de a nu
adormi duce la insomnie.
Tulburarile sistemului digestiv, cum ar fi constipatia, sindromul dispeptic (arsurile la
stomac), consumul excesiv de alimente seara sau, dimpotriva, adormitul pe stomacul gol,
abuzul de dulciuri, cafea sau ceai sunt, de asemenea, cauze frecvente.
Putini ar banui ca fumatul poate determina tulburari de somn, dar ele sint reale si se
datoreaza iritarii sistemului nervos, in special a nervilor sistemului digestiv. Mediul poate
avea o influenta nefasta asupra somnului. Lumina, zgomotul, atmosfera neprimitoare a

incaperii, salteaua de proasta calitate (prea moale), sunt doar citeva cauze ale insomniilor
trecatoare.
Consecintele insomniei
Oboseala, dureri de cap, tensiune musculara lipsa somnului are numeroase repercusiuni
asupra sanatatii. Dispozitia este afectata, de asemenea, de lipsa somnului odihnitor,
consecintele fiind iritabilitate, agresivitate, susceptibilitate etc. Nu sunt de neglijat,
fireste, urmarile asupra atentiei, asupra calitatii si cantitatii muncii, lipsa de eficacitate, de
rigoare, dificultati de concentrare etc.
n ultimii ani se vorbeste din ce n ce mai mult despre efectele secundare ale somniferelor
(somnolenta diurna, dependenta etc.); pe de alta parte, se vorbeste si despre medicamente
de ultima generatie care au redus aceste urmari nedorite.
Pe de alta parte, somniferele nu sunt ntotdeauna necesare; depinde de tipul de tulburare a
somnului si de gravitatea acesteia. Esentiala este, mai nti, revenirea la o corecta igiena a
somnului. Asadar, evitati tutunul, alcoolul si mesele copioase; practicati activitati fizice,
faceti miscare n aer liber! O terapie comportamentala poate fi de asemenea eficace,
mpotriva anxietatii, de pilda.
Medicamentele contra insomniei (hipnoticele) au, din cte se cunoaste, efecte secundare
mai mult sau mai putin importante. Odinioara, astfel de medicamente conduceau la o
dependenta sau conduceau la un efect de sevraj la oprirea tratamentului. Despre
hipnoticele de ultime generatii se spune ca nu conduc la dependenta si ca nu modifica
arhitectura somnului. n orice caz, utilizarea somniferelor impune cu strictete
recomandarea medicului. Ele vor fi utilizate pe durata scurta, iar ntreruperea
tratamentului se va realiza progresiv.Modificarile somnului pot fi atat de importante incat
ajung sa scada semnificativ calitatea vietii individului, manifestandu-se prin somnolenta
diurna, astenie, senzatie de oboseala permanenta, lipsa energiei. Somnul insuficient poate
duce si la aparitia starilor confuzionale, a dificultatilor de concentrare, iar persoana poate
constata ca are probleme in a-si indeplini cu un randament satisfacator activitatile
cotidiene. Modificarea calitatii si cantitatii somnului poate fi si un factor de risc pentru
moartea prematura si moartea subita
Cele mai importante probleme legate de somn la pacientii varstnici sunt insomnia
(somnul insuficient, caracterizat prin treziri frecvente si perioade lungi in care pacientul
nu mai poate readormi) si senzatia de oboseala la trezire. Persoanele pot observa ca
adorm mult mai greu decat in tinerete si se trezesc mai frecvent. Totusi, chiar daca
senzatia este ca nu prea dorm, se pare ca persoanele varstnice ajung sa doarma
aproximativ acelasi numar de ore ca si in tinerete, insa fiind fragmentat, somnul pare in
ansamblu, mai putin.
Aceasta senzatie de insomnie este datorata faptului ca pacientii se trezesc frecvent in
timpul noptii, la varstele inaintate de exemplu, existand o sensibilitate mai mare fata de
zgomote: sunete si zgomote care treceau insesizabile in tinerete, pot trezi foarte usor un
varstnic. O alta cauza pentru care persoanele varstnice dorm mai prost noaptea este
somnul diurn. Fiecare pui de somn pe care il trag in timpul zilei va influenta negativ
somnul de noapte, care ar trebui sa fie cel mai odihnitor.

Pe masura ce inaintam in varsta somnul isi modifica o parte din caracteristici, insa nu
toate. Pentru intelegerea acestor modificari, trebuie intai sa analizam care sunt fazele
normale ale somnului si ulterior putem aprecia care sunt cele ce se modifica pe masura ce
inaintam in varsta. Somnul normal are doua faze, iar la randul lor acestea au anumite
caracteristici fiziologice, neurologice si psihologice.

Gindirea pozitiva ajuta

Dr. Gregg D. Jacobs, profesor de psihiatrie la Facultatea de Medicina a Universitatii
Harvard in lucrarea sa Sa-i spunem noapte buna insomniei, propune un program de
sase saptamani care include o restructurare cognitiva a carei tinta este identificarea si
inlocuirea gindurilor negative cu cele pozitive. Acest lucru nu inseamna nicidecum o
negare a insomniei, ci mai degraba restructurarea cognitiva: a gindi despre insomnie intrun mod mai putin negativ. De exemplu, in timp ce stai intins in pat incercind sa adormi in
loc sa iti spui nu pot sa adorm iar maine voi fi un dezastru la munca, poti sa gindesti
mai devreme sau mai tarziu, tot o sa adorm. Cu putin antrenament, aceasta tehnica
simpla poate deveni un automatism.
Plantele care te ajuta sa inlaturi insomnia
Stresul si anxietatea pot forma o bariera pentru un somn de calitate.
Exista citeva plante recunoscute care induc o stare de relaxare si inlatura efectele
stresului ajutind la obtinerea unui somn linistit.
Valeriana (Valeriana officinalis): a fost folosita ca tranchilizant usor si somnifer de mai
bine de 1000 de ani. Tinand cont de eficienta efectului ei, valeriana a fost comparata cu
diazepamul. Insa, spre deosebire de celelalte barbiturice, valeriana nu produce ameteli
dimineata si nu creeaza dependenta.
Passiflora (Passiflora incarnata): In 1867 a fost introdusa in medicatia din SUA ca
sedativ usor. Efectul de tranchilizant usor este dat de alcaloizii, care se gasesc in partea
aeriana a plantei si care combat depresia si declanseaza o stare de bine. In timpul celui
de-al II-lea Razboi Mondial, in Germania, era folosita la obtinerea serului adevarului.
Gotu Kola (Centella asiatica): Este recunoscuta in intreaga lume pentru capacitatea de a
calma trupul si mintea. In Ayurveda, gotu kola este considerata planta care aduce
echilibrul, care induce starea de relaxare si energizeaza simturile. Din acest motiv este
introdusa in alimentatia yoginilor pentru a-i ajuta sa obtina mai usor starea profunda de
meditatie. Gotu kola este bogata in complexul de vitamine B, recunoscute ca fiind
vitaminele antistres.
Sunatoarea (Hypericum perforatum): Studii realizate prin anii 80 au aratat ca ajuta in
stari de anxietate si stres, imbunatatind calitatea somnului. Astazi are o reputatie
universala de sedativ.
Kava kava (Piper methysticum): face parte din familia piperului si a fost folosita de
secole ca un relaxant natural in sudul Pacificului. Studiile au demonstrat ca folosirea ei
este compatibila cu tratamentul cu Benzodiazepines, insa fara a inregistra efecte
secundare. Trebuie totusi sa se aiba in vedere faptul ca, la unele persoane, poate dezvolta
unele afectiuni ale pielii numite kava dermopatie caracterizata prin descuamarea pielii.