ANIVI,CS

sERVICIUL DE PREVENIRE A INFECTIILOR ASOCIATE ASISTENTEI MEDICALE

N r. inreg. : 3646 I 29.0L.2O21

GHIDUL DE IZOLARE AL UNITATII SANITARE

PENTRU ANUL 2021

Avizat, EIaborat,
Director Medical, Medic epidemiolog,
Prof. dr. Radu-Mircea GORGAN Dr. Andreea-Claudia PREDA
 ANA/TCS

SERVICIUL DE PREVENIRE A INFECTIILOR ASOCIATE ASISTENTEI MEDICALE

INTRODUCERE

Prezentul document are valoare orientativii pi cuprinde informatiile necesare personalului

medical al Spitalului Clinic de Urgenfd "Bagdasar-Arseni" implicat in ingrijirea pacienfilor, cu
privire la misurile de prevenire gi limitare a infecfiilor, in general respectiv a infecfiilor asociate
asistenfei medicale, in particular.
Aceste mdsuri se grupeazt in doui mari categorii: misuri standard (precautiuni standard),
care sunt considerate nivelul de bazd in controlul infecfiilor, respectiv misuri complementare
(precauliuni complementare), care se adreseazi ciii de transmitere a agentului patogen, in
vederea intreruperii lanlului epidemiologic. Aceste tipuri de misuri sunt descrise pe larg in
capitolele urmitoare.
in mediul spitalicesc, pacientul este in relafie directi cu alli pacien[i, cu personalul medical
pi de ingrijire, are contact cu dispozitivele gi echipamentele medicale. Astfel daci ne referim la
microbiota unei unitSli spitalicegti, lanful (procesul) epidemidogic al unei infecfii este constituit
din "triada epidemiologici" clasicS, formatd din: sursa de infecfie, calea de transmitere, popula[ia
receptivd (gazda susceptibilS), cu urmdtoarele caracteristici:
A SURSA: sursele umane pentru microorganismele din spital pot fi:
- pacienfii
- personalul medical, inclusiv studenfii aflafiin practici
- vizitatorii gi insolitorii
{. CAILE DE TRANSMITERE a agen}ilor patogeniintr-un spital sunt:
(1). Transmiterea prin contact - cel mai frecvent mod de transmitere se realizeazS:
o direct - se referl la transferul fizic al microorganismelor de la o gazdi colonizatS/infectat5, la un
organism susceptibil, prin contactul suprafefei unui corp cu suprafafa altui corp. Contactul intre
personalul medical pi pacient, prin activitilile de ingrijire a bolnavului (cand pacientul este intors,
cand se schimb| lenjeria de pat a unui pacient imobilizat etc.), contactulintre doi pacienfi,
contactulintre pacient gi membrii familiei, contactul cu produse biologice, reprezintd exemple de
situalii care creeazi premisele transmiterii, prin contact direct, al microorganismelor.
o indirect - se referi la transferul microorganismelor de la o gazdi colonizatS/infectatd, la un
organism susceptibil, prin intermediul obiectelor din mediulinconjuritor: m6inile contaminate
ale personalului medical/pacienlilor, mdnugi purtate in permanenti, fSri discernSm6nt,
instrumentar contaminat, etc.
Pe aceasti cale se transmit majoritatea microorganismelor patogene, Clostridium difficile,
germeni MDR (VRE, MRSA, ESBL, ERC) etc.
(2). Transmiterea prin picituri- acestea sunt emise in mediu, in timpul vorbitului, tugitului
sau strdnutului. Transmiterea se realizeazi in momentulin care piciturile infectante (care conlin

2
 ANAACS

e€siYlFtE6 H A ht A6g |iaFlrr

SERVICIUL DE PREVENIRE A INFECTIILOR ASOCIATE ASISTENTEI MEDICALE

microorganisme), emise de organismul-gazd5, sunt proiectate la distanli scurtS, fiind depozitate

la nivelul mucoasei conjunctivale, mucoasei nazale sau mucoasei bucale a gazdei susceptibile.

prin intermediul acestei c5i, se transmit: virusurile gripale, adenovirusurile, rhinovirusurile,

grup A,
MERS-CoV (Middle East respiratory syndrome coronavirus), Streptococul B-hemolitc de
Mycoplasma pneumoniae, etc.
(3). Transmiterea pe cale aeriani - se referi la acele particule mici (nuclei de picituri), de
ordinul micronilor, care au viteza de sedimentare lentd 9i care au capacitatea de a rim6ne foarte
mult timp in suspensie, put6ndu-se propaga la distanld de sursi, cu ajutorul curenlilor de aer.
Se pot transmite astfel: Mycobacterium tuberculosis, VZV, virusul rubeolei, SARS-CoV-2
etc'

* popULAT;A RECEpnVA- este reprezentatd de totalitatea indivizilor care au capacitatea

de a face (susceptibilitate) sau nu (rezisten!5, imunitate) o boalS infec[ioasd. Rezisten]a
la

microorganisme patogene diferi foarte mult de la individ la iadivid: unii pot fi imuni la infeclii
aceluia$i
sau pot fi capabili de a rezista colonizirii cu un anumit microorganism; al1ii, expugi
microorganism, pot dezvolta o relafie comensalS cu acegtia, devenind purtStori asimptomatici,
altii pot dezvolta semne clinice de infecfie. Susceptibilitatea la infec[ii este influentatl de
factori
numerogi factori: v5rst5, comorbiditS[i, status hormonal, alimentalia 5i stare de nutritie,
protezarea
climaterici, de mediu (intervenliile chirurgicale, anestezia, catetrismulindelungat,
respiratorie), anumite tratamente (imunosupresoare, antibiotice).

Capitolut 1- Precautiunile standard (PS)

tuturor!acientilor irur1iti, indiferent de statusul de infecliozitate suspectat sau confirmat al

pentru
pacientului, in orice cadru Tn care este asigurati asistenla medicalS gi sunt concepute at6t
a

proteja personalul medical, c6t qi pentru a preveni rdsp6ndirea infecliilor in r6ndul pacienlilor'
pS sunt bazate pe principiul ci toate fluidele corpului (s6ngele, secrefiile, excrefiile - cu
exceplia transpiraliei!), epiderma gi mucoasele pot conline agenli infecliositransmisibili.
Utilizarea acestor misuri reduce riscul de infec[ie in unitatea spitaliceasci, de aceea atdt
pacientii c6t gi vizitatorii trebuie informali giincuraiali se le respecte.
precauliunile standard cuprind: igiena mSinilor, utilizarea echipamentului individual de
protecfie, siguranfa administrdrii injecfiilor, manipularea in condilii de siguran!5 a echipamentelor
medicale, igiena respiratorie 9i eticheta tusei'
lgiena miinilor este cea mai importantd mlsurd pentru reducerea transmiterii agentilor
patogeni. Tipurile, metoda gitimpii de spilare a m6inilor se regdsesc in Protocolul privind igiena
mdinilor,cuprins in Procedura Operolionald privind pdstroreo osepsiei lo nivelulSCNCD. , .
din
Utilizarea echipamentului individual de proteclie face parte, alSturi de igiena m6inilor,
precauliunile standard, considerati ca fiind una dintre metodele principale de prevenire 9i limitare
de
a IAAM, deoarece reprezint5 bariera de protecfieintre personalul medico-sanitargisursa
este descris in
infeclie (persoanele ingrijite). Modul de utilizare a echipamentului medical
3
 ANMCS

uNtrATE AcREDlrATAiu ctctut t cu uN PRooENT DE 90,57 %

sERVICIUL DE PREVENIRE A INFECIIILOR ASOCIATE ASISTENTEI MEDICALE

protocolul privind utilizorea echipamentului individual de protecfie, cuprins in Proceduro

prevenirii 5i
Operolionald privind pdstrarea osepsieiprecum $in"Planul de mdsuriin vederea
personol pe duroto
limitdriitronsmiterii iinfecSiei cu noul coronovirus (circuite pacienli 5i S.C.U.B.A
pondemiei)".
Siguranla administririi injecliilor are ca scop reducerea la minimum a riscului infectios
pentru pacient - prin utilizarea echipamentului posibil contaminat, pentru personalul medical-
prin posibilitatea de infepare, pentru comunitate - prin eliminarea necorespunzdtoare a degeurilor
medicale.
Manipularea in condilii de siguranti a echipamentelor medicale se referi la asigurarea
corectl a curileniei gi dezinfectriei echipamentelor medicale inainte de utilizare, dupt
cum este
decris in procedura Operolionala privind pdstrarea asepsiei la nivelul SCUBA.
utilizarea de
lgiena respiratorie gi eticheta tusei. Se referd la tehnica de tuse 5i strdnut, cu
fa!5 de
batiste (gervetele) de unicS folosinld, cu pozilionarea la minimum l- metru distan!5
substanfelor
celelalte persoane, urmati de igiena m6inilor- spilare simplS igienici/utilizarea
antiseptice. d

Aceasti tehnicd se adreseazi in primul rAnd pacienlilor Siinsotitorilor acestora,

cu
persoane cu asemenea
simptomatologie de posibila infeclie respiratorie, si se aplicd oricirei
manifestiri, inca de la intrarea in unitatea sanitari sanitard (zonele de receplie 5i de triaj ale
pacienlilor), pentru prevenirea promptd a infec!iilor respi ratorii.

Conform Diclionarului Explicativ al limbii rom6ne, cuvantul "izolore" este

definit ca misura
cu caracter profilactic, prin care se interzice unui bolnav contagios
de a veniin contact cu alte
persoane.
Acest concept este utilizat inci din cele mai vechi timpuri (sec. Vlll,
epidemia de pest5,
al agenlilor
Londra) 9i a evoluat o data cu aparilia cunogtintelor despre modul de transmitere
de "izolare" cu
patogeni, astfel ci, in anul 2007, Ghidut CDC privind izolareo inlocuiegte nofiunea
,,precauliuni complementare". Aceast5 noliune line cont de fiziopatologia bolii 9i de
notiunea de
modul de transmitere a agentului patogen.

?n special germeni
cu microorganisme patogene, importante din punct de vedere epidemiologic,
preveni/limita
MDR, ori de c6te ori masurile standard nu sunt suficiente, cu scopul de a
pc nu vortnlocui niciodati precauliunile standard, civin Tn
transmiterea agentului patogen.
completarea lor, PS fiind respectate indiferent de tipul PC.
precauliunile complementare sunt stabilite in funclie de: natura agentului patogen,
gravitatea infecfiei, imunitatea
rezistenfa la antibiotice gi chimioterapice a acestuia, localizarea 9i
pacientului, precum gi starea de imunizare a personalului medical.
' de precauliuni
in funcfie de calea de transmitere a agentului patogen, existd trei categorii
complementare:
l. precautiuni de contact - au scopul de a preveni transmiterea agenlilor patogeni prin
contact direct sau indirect cu pacientul sau mediul de spital.
4
 ANIVI"CS

SERVICIUL DE PREVENIRE A INFECIIILOR ASOCIATE ASISTENTE! MEDICALE

Se aplici in cazul pacienlilor cu drenaje, incontinen!5 fecalS sau eliminarea de alte fluide
biologice (conform tabelului 1), care au risc de contaminare biologici a mediului intraspitalicesc,
respect6nd-se obligatoriu urmitoarele aspecte:

L). pacientul se amplaseazi singur sau cu alfi pacienli infectali cu acelagi agent patogen
(cohortare), intr-un salon at secfiei respective, prevdzut cu grup sanitar propriu, dotat cu apa
curenti caldi gi rece, sipun lichid, antiseptic, hdrtie-prosop.
Salonul-izolator este un spaliu care trebuie pistrat inchis (uga inchisi !!), fiind semnalizat
corespunzitor*.
* Se va afiga pe uga salonului-izolator pictograma specificd "PRECAUTIUNI DE CONTACT".
in cazul secliei ATl, izolarea pacienlilor cu germeni cu risc epidemiologic (MDR) se va face
intr-unul din saloanele-izolator ale secfiei.

nivelul fiecirei sectii, intr-un salon disponibil la acel moment.

,
2). La intrarea in salonul-izolator, personalul medical, de ingriiire 9i auxiliar trebuie si lini
cont de succesiunea corecti a evenimentelor:
- spilarea m6inilor
- imbricarea halatelor 9i punerea mlnugilor
- intrarea in salonul-izolator
- ingrijirea pacientului(lor)
pentru
- debarasarea de halate $i minuti; acestea vor fi inlSturate inainte de iegirea din salon, ca
degeuri infecfioase. Salonul trebuie prevlzut, deci, cu recipiente de colectare a deseurilor
periculoase.
- spdlarea mSinilor
- iegirea din salonul resPectiv
pot fi
Salonul-izolator trebuie dotat cu echipamente de unicl folosinld sau cu unele care
corect decontaminate.
personalul de ingrijire 5i auxiliar trebuie si fie alocat DOAR salonului-izolator. in cazul in
persoanele
care nu se poate respecta aceasti cerin[d din motive obiective (personal insuficient),
care ingrijesc pacienlii purtdtori/infectali cu germeni MDR vor purta OBLIGATORIU echipament
suplimentar, peste cel obligatoriu (minugi, halate de unici folosin!5, m59ti, botogi etc.)
givor
respecta cu strictele pRoTocoLUL DE IGIENA A MAINILOR, la fiecare iegire din salon.

3). Curilenia Tn aceste spatii dedicate izoliriitrebuie si fie foarte riguroasd, cu aplicarea
tuturor etapelor curSleniei (curdlare, dezinfecfie, nebulizare).
NB!: Nu se utilizeazi alte dezinfectante decAt cele avizate, folosite in mod uzual in
unitate!
in
AtAt degeurile rezultate din activitatea medicalS c6t gi lenjeria sunt colectate in salon,
recipiente care se inchid pe loc, dupi care sunt eliminate din salon'
 ANT\ACS
telefon: 021.334.30.54, centrala: 021.334.30 .25, fax: OzL.334.73.5O
l.i.Gbra. of, clsq F8<*4.$tt9{

SERVICIUL DE PREVENIRE A tNFECTIILOR ASOCIATE ASISTENTEI MEDICALE

4). Transportul pacientuluiin afara salonului-izolator se efectueazd numai in scopuri

medicale 9i respect6nd procedurile gi protocoalele in vigoare.
5). Educa[ia pacientului 9i a aparlinitorilor cu privire la regulile pe care trebuie si le
respecte pe perioada internirii respectiv in timpul vizitei (atunci cind acestea sunt permise).
Pacientii vor fi informali asupra regulilor interne ale spitalului respectiv asupra programului
de vizitS, de cdtre departamentul INTERNARI.
Vizitatorii primescinainte de intrareain seclie: botogi, halate de unici utilizare, gi, dupd
caz, masci de tip chirurgical. Dupi echiparea completS, acegtia pot pitrunde in seclii, rim6n6nd
echipali pe toat; durata vizitei. La intrarea in salon, vizitatorii sunt incurajali sd utilizeze solutiile
antiseptice existente in fiecare salon pi si repete gestul la pSrdsirea salonului.
Asistenlii gefi de seclie gi asistenlii de turi au ca atribulii derularea activitSfii de educare-
informare a pacienlilor, a aparlinitorilor acestora gi a vizitatorilor precum 9i monitorizarea
respectirii programului de viziti gi a coduluilinutei, conform Protocolului privind circuitul
vizitotorilor, cuprins in Procedura Operalionald privind pdstrareo osepsieilo nivelulSCUBA.
Misurile de izolare (precaugiunile de contact) se aplid tn conformitate cu semnele 9i
simptomele pacientului gi, in general, nu se agteapti rezultatele de laborator.
pentru pacienlii aflali sub efectul izol5rii/al precauliunilor complementare, se va
timita/interzice accesul vizitatorilor p6ni la incetarea izolSrii.
Durata izolSrii: pini la remiterea simptomelor/p6ni la vindecare, in funclie de natura
agentului patogen (Clostridium difficile, microorganisme MDR, etc.).

ll.Precautiuni privind transmiterqa prin pic5turi - au scopul de a prevenitransmiterea

agenfilor patogeni prin picituri 9i se aplicd in cazul pacien[ilor suspecli/cunoscuti cu infec]ii astfel
transmise.
in cazul pC privind transmiterea prin piclturi sunt valabile toate cele descrise mai sus giin
plus fa!5 de acestea:
- personalul medicalva purta masci chirurgicalS/masci FFP2/KN95|FFP3, pe care o va aplica la
intrarea in salon qio va scoate la iepirea din salon, dupd ce au fost scoase minugile gi dupS ce s-a
efectuat igiena miinilor in prealabil. Nu se va atinge fala cu m6inile cu minugi!
- in timpul manevrelor de explorar€; se recomanda utilizarea protectoarelor faciale/ochelari de
protecfie reutilizabile, care se pot decontamina corespunzdtor/de unici folosinlS;
- pacientultransportat in afara salonului-izolator, numai in scopuri medicale, va purta masca de tip
chirurgical.

!lt. precautiuni privind transmiterea pe cale aeriani - se aplica pentru a preveni

transmiterea agentilor patogeni la mare distanta, prin intermediul aerului.
ln cazul PC privind transmiterea pe cale aeriana sunt valabile toate cele descrise la
"precautiuni de contact" si in plus fata de acestea:
- personalul medical va purta masca de tip FFP2/N95/FFP3
- salonul-izolator trebuie prevazut cu sisteme de speciale de tratare a aerului si de ventilatie
 ANIVI'.CS

SERVICIUL DE PREVENIRE A INFECTIILOR ASOCIATE ASISTENTEI MEDICALE

- pacientul transportat in afara salonului-izolator, numai in scopuri medicale, va purta masca de tip
FFP2lKN9s lFFP3.
Tn cazul infectiei SARS-CoV-2 gi pe durata pandemiei, cele de mai sus (punctele ll. gi lll.) se
completeazi cu misurile din "Plonul de mdsuriin vedereo prevenirii ti limitdriitronsmiterii infecliei
cu noulcoronavirus (circuite pacienli5i personalS.C.U.B.A pe duroto pondemiei)".

Capitolul3 - Colonizarea/infectia cu microorganisme MDR

Microorganismele MDR (multi-drog rezistenti) se referi la agenlii infecliogi - bacterii,
fungigivirusuri (mai rar), care prezintd rezistenfi la antibiotice gichimioterapice.
Colonizarea reprezinti multiplicarea microorganismului MDR pe suprafata organismului-
gazdd (tegumente, mucoase), f5ri a determina o reaclie imuni, leziuni morfofunclionale sau o
simptomatologie clinici detectabilS.

si/sau microbiolosic.
lnfectia asociat5 asistentei medicale cu germeni MPR s6 referi la orice boalS infeclioasd ce
poate fi recunoscuti clinic Ai/sau microbiologic Ai pentru care existi dovada epidemiologicd a
, care afecteazi
fie bolnavul - datoriti ingrijirilor medicale primite, fie personalul sanitar - datoriti activit5tii sale gi
este legati prin incubalie de perioada asist5rii medicale in unitatea respectivi, indiferent daci
simptomele bolii apar sau nu apar pe perioada spitalizirii.
in cele ce urmeazS, sunt prezentate pe larg caracteristicile germenilor MDR, cu procesul
epidemiologic al acestora (tabelul Z).

Adeseori, c6nd discutSm despre germenii MDR bacteriile sunt, de regulS, agenlii infecliogi
la care facem referire, acestea fiind cunoscute ca bocterii rezistente la antibiotice, ins5, alSturi de
bacterii, existi qi fungi sau unele virusuri (mai rar) rezistente la chimioterapice.

Rezistenta la antibiotice a bacteriilor

Conform EUCAST (Comitetul European pentru Testarea SensibilitSlii la Antibiotice),
rezistenfa unei bacterii la un antibiotic se definegte din punct de vedere clinic, ca noliune relativd
pi se referS la supravieluirea acelei bacterii la o concentratie de antibiotic superioard celei care se
poate realiza in organism, stabiliti convenlional, pe baza unor criterii complexe (anatomice,
fiziologice, farmacologie, fa rmacoci netice etc.).
Rezistenfa la antibiotice poate fi constitutivd sau dobdnditd.
Rezistenlo constitutivd se referi la toate bacteriile apartinSnd aceleiagi specii bacteriene,
care sunt natural rezistente la acel antibiotic.
Rezistenlo dobdnditd a bacteriilor la antibiotice poate ap6rea prin modificiri spontane sau
induse, ale materialuluigenetic sau expresieigenelor de rezisten!5 latente gi/sau prin transfer de
material genetic de la o bacterie rezistentS la o bacterie sensibili.
Din punct de vedere microbiologic (epidemiologic), rezistenla unei bacterii la un antibiotic
se definegte ca nofiune absoluti gi se referl la supravieluirea acelei bacterii la o concentratie de
 ANMCS

SERVICIUL DE PREVEN!RE A INFECTIILOR ASOCIATE ASISTENTEI MEDICALE

antibiotic superioari celei la care este sensibili populafia bacteriani sdlbaticS, aparlin6nd aceleiagl
specii bacteriene, adicd acea populafie bacteriani care nu a venit niciodati in contact cu
a ntibioticul respectiv.

Bacteriile cu rezisten!5 dob6nditi la antibiotice reprezint5 o problemS realS de sinltate

public5, prin numirul mare de infecliiin care pot fi implicate, prin severitatea complicafiilor gi a
sechelelor, precum gi prin mortalitatea ridicatS.
Cele mai multe dintre acestea sunt implicate in producerea infecliilor asociate asistenlei
medicale, dar giin anumite infectii cu evolulie preponderenti in ambulator (comunitate), de
exemplu: pneumonia pneumococicS, gonoreea, tuberculoza, etc.
O categorie de agenfi infecfiogi cu implicafii majore in sinitatea publicd o constituie cei
implicafiin infecfiile zoonotice, in mSsura in care bacterii cu rezistenf5 dobSnditd la antibiotice pot
cauza infeclii la om, ca urmare a utilizirii abuzive a antibioticelorin sectorulveterinar, fie pentru
terapia unor infeclii la animale, fie, mai ales, prin utilizarea acestora ca factori de cregtere in hrana
animalelor.
Principalii agenli etiologici rezistenli la antibiotice, carerpot fi implicaliin boli infeclioase la
om, conform Organizaliei Mondiale a S5ndt5!ii, sunt redaliin tabelul urmdtor:
Tabel 1. Boli infeclioase produse de bacterii MDR, conform OMS (considerate a cauza
probleme de sinitate publici):
Boala infectioasi Rezisten!e

Dizenterie Rezistenle multiple

Gonoree Neisseria orheae PenicilinS gi tetraciclini

Staphylococcus aureus MeticilinS, Vancomicind

lnfecfii asociate
asistentei Klebsiella spp. Rezistente multiple
medicale

RispAndire

Rezistenla la antibiotice afecteazi, cu precidere, bacteriile circulante in unitilile de

ingrijire medicali, insd poate apirea Siin mediul extraspitalicesc, ca urmare a utilizSrii inadecvate
a antibioticelor: doze inadecvate, duratd de antibioterapie inadecvatS, lipsa aderenfei la
tratament, eliberarea de antibiotice firi prescriplie medicalS, utilizarea din proprie iniliativd de
cltre pacient a unor antibiotice rdmase prin casi de la o alti curS sau de la un alt pacient, gregeli
cu privire la prescrierea antibioticelor in afecfiuni care nu necesitd terapie antibiotic5 etc.
Conform Refelei Europene de Supraveghere a Rezistenfei la Antibiotice a ECDC (EARS.net),
ratele de rezisten!5 ale bacteriilor izolate din infeclii invazive diagnosticate in unitSlile de ingrijire
medicalS sunt diferite la nivelul statelor membre UE, remarc6ndu-se, in general, un gradient
crescitor de la nord la sud gi de la vest la est.
 ANA/I.CS

SERVICIUL DE PREVENIRE A INFECTIILOR ASOCIATE ASISTENTE! MEDICATE

Rezistenla la antibiotice este risp6nditi pe toate continentele, dar mai ales in !5rile unde
misurile de limitare a risp6ndirii rezistenfei la antibiotice sunt insuficiente sau ineficiente (lndia,
lndonezia, Pakistan, Europa de Est etc.). Mobilitatea populaliona15, in general gi turismul medical,
in particular constituie factori favorizanfi pentru rispSndirea rezisten]ei la antibiotice.

Sursa principalS de bacterii rezistente la antibiotice este reprezentati de

unitifite de ingrijir
medicale din sectorul uman sau veterinar, precum gifermele de animale (in care se mai practic5
administrarea abuzivi de antibiotice in hrana animalelor, ca factor de cregtere).

Modul de transmitere a bacteriilor gi/sau a factorilor de rezistenli la antibiotice constituie

unul dintre cele mai complexe mecanisme, cu implicalii in epidemiologia bolilor transmisibile,
antibioticele fiind utilizate in variate scopuri:
- in terapia infectiilor la om gi animale (pentru consum/ de companie)
- in zootehnie, ca factori de cregtere
- in fazele de procesare a materiei prime pentru obginerea uno? alimente finite
- in hrana animalelor de companie, hrand oblinuti din preparate din carne, care nu pot intra pe
piala alimentarS.
in relafie cu fiecare dintre aceste aspecte ale utilizirii lor, antibioticele pot selecta bacterii
rezistente, care se pot transmite: pe cale directS, intre gazde umane, intre gazde animale gi gazde
umane in ambele sensuri, precum gi indirect, at6t in cazul gazdelor umane, c6t gi al celor animale,
prin intermediul hranei gi al apei.
Conlinutul degeurilor rezultate din activitatea medicalS, zootehnic5 sau industriali poate
ajunge in apele de suprafa!5 prin intermediul levigatelor (suspensii de pulberi antrenate intr-un
mediu lichid) sau poate fi accesat de animale sdlbatice sau comunitare. in acest fel, sunt afectate
flora gi fauna terestri gi acvaticS, prin intermediul acestora exist6nd posibilitatea penetr5rii
circuitului alimentar sau a contactului cu omul gi animalele domestice.
este specifici fiecdrui agent
cauzal, de obicei de la cSteva ore p5nd la citeva zile gi reprezinti perioada de timp dintre primul
contact cu agentul patogen 9i p6nd la aparilia primelor simptome. in cazul bacteriilor mai pulin
dotate cu factori de patogenitate gi care pot cauza infecfii, numai dac5 sunt introduse pasiv in
circulafie, in lesuturi sau pe suprafafa unor dispozitive care r5m6n in organism pentru perioade
indelungate, este posibilS aparilia manifestdrilor clinice de infeclie la intervale mai mari de timp,
mergdnd pSni la 70-72luni de la contaminarea cu bacteria respectivi (ex. infeclii cu stafilococi
coagulazo-negativi pe dispozitive protetice sau gunturi ventriculo-peritoneale).
Perioada de contagiozitate
in cazul transmiterii directe a unei bacterii rezistente, contagiozitatea dureazi at6t timp c5t
dureazd infecfia sau portajul bacteriei respective. Contagiozitatea este mai mare in cazul infectiilor
sau portajuluiin regiuni anatomice deschise (pl5gi, infecfii/portaj cutanat, infeclii/portaj
respirator, enterocolite sau portaj intesti nal).
in cazul transmiterii indirecte, contagiozitatea se poate intinde pe perioade indelungate de
timp gi poate consta nu numai in transmiterea unor bacterii rezistente, ci gi a unor factori de
9
 SERV|CIUL DE PREVENIRE A !NFECTIItOR ASOCIATE ASISTENTEI MEDICALE

rezistenl| care pot trece de la bacterii rezistente la bacterii sensibile, la nivelul "vehiculului" (ap5,
aliment) sau in organismul gazdei(lor) contaminate.

Susceptibilitate
Sunt mai susceptibili la contractarea unei infeclii cu bacterii rezistente la antibiotice,
pacienfii cu boli severe, stare de nutrilie precard 9i deficit imunitar, internaliin unit5lile de
ingrijire. Probabilitatea transmiterii/selectirii de bacterii rezistente este mai mare in caz de
spitalizare de lung5 duratd gitratament cu antibiotice.

este o funclie complexS,

dependenti de factorii de patogenitate ai bacteriei, de o serie de factori care lin de gazdd (factori
ereditari, afecliuni coexistente, particularitSfi comportamentale etc) $i de anumilifactori de mediu.

Procesul epidemiologic al microorganismelor MDR

Cele mai multe dintre bacteriile cu rezistenti dob5nditi'la antibiotice (germeni MDR) sunt
implicate in producerea infecliilor asociate asistenlei medicale, dar 5i in anumite infeclii cu
evolulie preponderentd in ambulator (comunitate), de exemplu: pneumonia pneumococicS,
gonoreea, tuberculoza, $.a.
lnfec[iile asociate asisten]ei medicale fac parte din categoria "problemelor speciale de
sinitate". Consecinlele rezultate din cumularea aspectelor medicale, etice, sociale 9i economice
fac si se acorde o aten[ie sporitl prevenirii acestor infeclii, iarin cazurile uneori inevitabile de
aparifie a acestora, se depun eforturi pentru depistarea precoce, diagnosticarea corectS, aplicarea
tratamentului adecvat gi limitarea extinderiifenomenului morbid. Pentru ca aceste eforturi sd dea
roade, este necesar a se cunoagte procesul epidemiologic al microorganismelor MDR, descris in
tabelul 2.

Tabelul 2. Procesul epidemiologic al microorganismelor MDR

Factori de risc Mod de transmitere
 ANA/I'.CS

l{..*rb*. Gt Cl8€} Foda:ttlol

e6*ttrFlEr> !.{ a}aa.6G !!is*fr

SERVICIUL DE PREVENIRE A INFECTIILOR ASOCIATE IMEDICALE

VRE Epidemiologia VRE .flora normalS a .contact direct cu

(sunt extrem de nu este pe dePlin tractului gastro- suprafe!ele
rezistenti in mediul cunoscutS. intestinal contaminate sau
.igiena deficitari a echipamentul de
extern - . bolnavi critici
sapatamani) .comorbiditlti m6inilor personalului ingrijire a bolnavului,
severe, medical deasemenea
imunosupresie, .obiectele din mediu contaminat
insuficienla renali, (pat , chiuvete, .mAinile personalului
dializa robinete etc) medical
.pacienli care au
suferit o intervenIie
intra-abdominald sau a

cardio-toracici gi
sunt alimentali
parenteral
. antecedente de
spitalizare prelu ngitd
-r/,'ttn,r',
...'!./4rr $-!-tr$i!/i!/i..)iil,1rL i

7, i irtt \,\ i:,:///:r

. v6rsta >65 de ani . pacien[ii .transmitere fecal-

Clostridium difficile
(nu este MDR, dar .imunodeprimati infectali=sursa oral5, prin m6inile
are un potential .afecliuni majori de C. diff. personalului medical,
nosocomial foarte neoplazice/ cronice .fecalele pacien!ilor ca urmare a acordirii
mare!) importante incontinenli ingrijirilor
.contact recent cu .decontaminarea .suprafelele 9i
sistemul sanitar incompleti $i/sau echipamentele
.istoric de ineficientd produce o contaminate cu sPori
antibioterapie, contaminare masivi de C. diff.
11
 ANIVICS

SERVICIUL DE PREVENIRE A INFECTIItOR ASOCIATE ASISTENTEI MEDICALE

imunosupresoare, a mediului
antisecretorii inconjurdtor
gastrice (lPP) 9ilsau .mediul contaminat
interventii (rezervor imPortant!)
chirurgicale pe - sporii rezistS mult
intestin timp in mediul
inconjurdtor, la
uscdciune 9i nu sunt
distrugi prin alte
tipuri de
dezinfectante decAt
cele clorigene/Pe
baza de peroxid de
h

reus
HA-M RSA = Health-aqu ired methicillin-resista nt Sta phylococcrlii au
VRE = enterococi rezistenli la vancomicini
BGN-MDR = bacili gram negativi multi-drog rezistenti
pentru microorganismele MDR, in vederea limitdrii transmiterii acestora, se impun m5suri
de izolare, in funclie de profilul pacientului, dupi cum este
prezentat in tabelul 3'
Tabel 3. lndicatiile de contact:
PROFILUL PACIENTULUI INDICATII DE IZOLARE

ilagile sunt intens colonizate sau infectate cu MRSA, VRE sau

Pacienti cu plagi sau alte situs-uri
nismului microorganism MDR

Toate cazurile de germeni MDR Caz unic/focar de IAAM

conform ord. t7oLl2oh6, capitolul ll, art. 6, litera g), decizia de izolare a pacientului
Directorului de
colonizat/infectat cu germeni MDR revine medicului 9ef de seclie, sPtAAM,
ingrijiri, asistentului gef de seclie, asistentului de salon'

Directorul de ineriiiri :
- coordone.re 5i ,"rifi.e .plicarea misurilor de izolare a bolnavilor cu caracter infectios 5i a
elaborat de
misurilor pentru supravegherea contaclilor, in conformitate cu ghidul de izolare
coordonatorul serviciului de prevenire a infecliilor asociate ingrijirilor medicale'

t2
 ANMCS

SERVICIUL DE PREVENIRE A INFECTTTLOR ASOCIATE ASISTENTEI MEDICALE

- instruiegte asistenfii-gefi asupra misurilor de prevenire a infec[iilor asociate asistentei medicale

care trebuie implementate gi respectate de vizitatori 5i personalul spitalului.

Mediculcurant:
- protejarea propriilor pacien[i de alli pacienli infectali sau de personalul care poate fi infectat, cu
respectarea ghidului de izolare elaborat de Serviciul de prevenire a infecliilor asociate asistentei
medicale

Asistentul sef,de sectie:

- coordoneazi gi verifici aplicarea mdsurilor de izolare a bolnavilor cu caracter infec[ios 9i a
mdsurilor pentru supravegherea contactilor, in conformitate cu ghidul de izolare elaborat de
Serviciului de prevenire a infecliilor asociate asistenlei medicale.
- instruiegte gi supravegheaz5 personalul din subordine asupra misurilor de igieni care trebuie
respectate de vizitatori gi personalul spitalului (portul echipamentului de proteclie individualS,
evitarea aglomerSrii in saloane etc.).
- asigurl necesarul de materiale (sipun, dezinfectant, prosoa de h6rtie, echipament de unicd
folosinld) gi coordoneazd in permanen!5 respectarea de cStre personal giinsolitori a misurilor de
izolare (...)
- intocmegte lista contacfilor din spital ai pacientului pi aplicd misurile asupra contac[ilor, misuri
stabilite de cdtre Medicul gef de secfie, impreuna cu SPIAAM gi Manager/Comitetul Director.

Asistentul medical de salon:

- iniliazd izolarea pacientului care prezinti semne ale unei bolitransmisibile 5i anunti
imediat medicul curant gi Serviciul de prevenire a infecliilor asociate asistentei medicale.

Capitolul 5 - Concluzii
o Microorganismele care cauzeazi IAAM pot fi transmise de la pacienlii colonizali/infectafi,
la alli pacienli gi la personalul medical de ingrijire sau auxiliar.
. Dupi identificarea unui pacient colonizat/infectat cu germeni MDR, se impune de indatd
aplicarea precautiunilor complementare de contact (mlsurile de izolare).
. Dotarea saloanelor de tip izolator cu echipamente de unici folosinli sau cu unele care
pot fi corect decontaminate.
. Cunoa$terea, aplicarea gi respectarea misurilor de igieni a m6inilor.
. precauliunile de contact se aplica fali de pacienlii infectafi/coloniza]i, dar 9i fa!5 de
pacientii cu risc major de a fi colonizali (p6n5 la oblinerea rezultatuluitest5rii).
. Misurile se aplicd in conformitate cu simptomatologia pacientului 9i, in general, Ru se
a$teapti rezultatele de laborator.
. Vizitatorii gi aparlinitorii (atunci cind accesul acestora in unitatea sanitari este
permisltrebuie informati cu privire la regulile pe care trebuie si le respecte pe timpul vizitei.

13
 ANA/ICS
}lsEbarof Cl$i}k rllact

SERVIC!UL DE PREVENIRE A INFECTI!LOR ASOCIATE ASISTENTEI MEDICALE

Bibliografie
L. Ordinu lM.S nr. ILOT|?.OLG privind oproboreo Normelor de suproveghere, prevenire gi
limitore a infecliilor osociate asistenlei medicole in unitdlile sonitare.
2. Vasile Cepoi, Doina Azoicdi- Ghid de Management al infecfiilor nosocomiale, editia a ll,
ed.Global Management Arte, Bucuregti, 201-7
3. Guidelines for Prevention and Control lnfections due to Antibiotic-Resistant
Microorganism, Florida Dep. Of Health, Division of Diseases Control, Bureau of
Epidemiology,ZOLT
4. Constantin Ciufecu, Elvira-SSnziana Ciufecu - Boli transmisibile umane supravegheate in
Uniunea EuropeanS, ed. Total Publishing, Bucuregti, 2015
5. Siegel JD, Rhinehart E, Jackson M, Chiarello L and the Healthcare lnfection Control Practices
Advisory Comitee, 2007 Guideline for lsolation Precautions: Preventing Transmission of
lnfectious Agents in Healthcare Settings
6. http://www.cdc.govlnciod/dhqp/pdf/isolation21007.idf
7 . http ://e cd c. e u ro p a.e u/e n/o ctiv iti e s/s u rv e i I o nce/ EA RS- n et
I

l4