Epidemio Curs+Lp

Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol
Davila”
Departament Clinic II
Disciplina Epidemiologie
Curs de Epidemiologie
pentru studenții de la
Facultatea de Medicină Dentară
INFORMAȚII
UTILE
ȘEF DISCIPLINĂ
CONF. UNIV. DR. DANIELA PIȚIGOI
Cadre didactice
 Șef Lucr. Dr. Livia Hara
 Șef Lucr. Dr. Maria Dorina Crăciun

Colaboratori
 As. Univ. Dr. Paul Daniel Iordache
 Conf. Univ. Dr. Oana Săndulescu
 As. Univ. Dr. Andreea Marilena Păuna
 As. Univ. Drd. Adrian Matei
 As. Univ. Drd. Bianca Georgiana Enciu
 As. Univ. Dr. Drd. Carmen Daniela Chivu

LOCAȚII
 INBI “Prof. Dr. Matei Balș”

 7 ore curs
 7 ore lucrări practice
 Examen – fizic, în aceeași zi cu examenul de Boli infecțioase
 Rezolvarea unui test grilă cu 25 întrebări complement simplu, din materia predată la
curs si la lucrări practice.
Timp de raspuns 25 minute

TEMATICA CURSURILOR MEDICINĂ
DENTARĂ
1. Epidemiologie generală (Conf. Univ. Dr. Daniela Pițigoi, As. Univ. Drd. Carmen Chivu)
 Definiție, istoric, metodă, domenii de utilizare, prevenție
2. Proces infecțios. Proces epidemiologic. Forme de manifestare (Conf. Univ. Dr. Daniela
Pițigoi)
3. Supravegherea Infecțiilor Asociate Asistenței Medicale (Ș. L. Dr. Maria-Dorina Crăciun)

COD CURSURI MD
f3cvhvv
BIBLIOGRAFIE
1. Pițigoi D. et. al., Epidemiologie-curs și lucrări practice (vol. 1), Ed. Universitară “Carol
Davila”, București, 2019
2. Ivan A. Tratat de epidemiologie a bolilor transmisibile. Iași: Ed. Polirom, 2002
3. Heymann DL. Manual de management al bolilor transmisibile. Ediția 19-a. București:

Editura Medicală Amaltea, 2012
4. Gordiș L. Epidemiology. 5th Edition. Philadelphia: Saunders Elsevier, 2014.
5. CDC, Principle of epidemiology in public health. 2012

https://www.cdc.gov/careerpaths/k12teacherroadmap/classroom/principlesofepi.html
6. Burlea M. (sub red.) – Recomandări de vaccinare în pediatrie, Ed. Medicală Amaltea,

2012
7.CNSCBT. Metodologii de supraveghere a bolilor transmisibile în România.

http://www.cnscbt.ro/index.php/metodologii
SURSE DE INFORMARE
Centrul pentru Controlul Bolilor, SUA, Atlanta (CDC)
www.cdc.gov
Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor,

Stockholm, Suedia (ECDC)
 www.ecdc.europa.eu
Organizația Mondială a Sănătății, Geneva (Copenhaga –

Biroul pentru Europa) (OMS)
www.who.int
SURSE DE INFORMARE
Institutul Național de Sănătate Publică, București
o www.insp.gov.ro
Centrul National pentru Supravegherea și Controlul Bolilor Transmisibile

(CNSCBT)
o www.cnscbt.ro
Institutul Național de Boli Infecțioase “Prof. Dr. Matei Balș (link -Comisia
Națională de Luptă anti-SIDA)
o www.mateibals.ro
Ministerul Sănătății
o www.ms.ro
Surse de informare
• Revista MMWR (CDC)
• Revista Eurosurveillance (ECDC) www.eurosurveillance.org

Prelucrarea datelor personale în cadrul
activităților didactice prin intermediul
tehnologiei și al internetului
Ghid pentru prelucrarea datelor personale
Baza legală:
• prevederile art. 94 alin. (2) lit. s) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu
modificările şi completările ulterioare;
• prevederile art. 39 din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea
şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu modificările ulterioare;
• prevederile art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 141/2020 privind
instituirea unor măsuri pentru buna funcţionare a sistemului de învăţământ şi
pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011;
• prevederile Ordinului Ministrului Educaţiei şi Cercetării şi al Ministrului
Sănătăţii nr. 5.487/1.494/2020 privind aprobarea măsurilor de organizare a
activităţii în cadrul unităţilor/instituţiilor de învăţământ în condiţii de siguranţă
epidemiologică pentru prevenirea îmbolnăvirilor cu virusul SARS-CoV-2;
• prevederile art. 23 din Ordinul 5545/2020 al Ministrului Educației și Cercetării
pentru aprobarea Metodologiei-cadru privind desfăşurarea activităţilor didactice
prin intermediul tehnologiei şi al internetului, precum şi pentru prelucrarea
datelor cu caracter personal.
Cuprins
01 Introducere
Definirea datelor cu caracter personal prelucrate
Protecția datelor personale

02 Aspecte privind securitatea în mediul educațional virtual și gestionarea datelor
cu caracter personal
Roluri
03 specifice ale factorilor implicați în organizarea și desfășurarea activităților
didactice pentru învățarea prin intermediul tehnologiei şi al internetului.
01 Introducere
Definiții – conform art. 4 din Regulamentul (UE) nr. 679/2016
"date cu caracter personal" înseamnă orice informaţii privind o persoană fizică identificată sau identificabilă ("persoana
vizată"); o persoană fizică identificabilă este o persoană care poate fi identificată, direct sau indirect, în special prin referire la un
element de identificare, cum ar fi un nume, un număr de identificare, date de localizare, un identificator online, sau la unul sau
mai multe elemente specifice, proprii identităţii sale fizice, fiziologice, genetice, psihice, economice, culturale sau sociale;
"prelucrare" înseamnă orice operaţiune sau set de operaţiuni efectuate asupra datelor cu caracter personal sau asupra seturilor
de date cu caracter personal, cu sau fără utilizarea de mijloace automatizate, cum ar fi colectarea, înregistrarea, organizarea,
structurarea, stocarea, adaptarea sau modificarea, extragerea, consultarea, utilizarea, divulgarea prin transmitere, diseminarea
sau punerea la dispoziţie în orice alt mod, alinierea sau combinarea, restricţionarea, ştergerea sau distrugerea;
"destinatar" înseamnă persoana fizică sau juridică, autoritatea publică, agenţia sau alt organism căreia (căruia) îi sunt divulgate
datele cu caracter personal, indiferent dacă este sau nu o parte terţă.
"consimţământ" al persoanei vizate înseamnă orice manifestare de voinţă liberă, specifică, informată şi lipsită de
ambiguitate a persoanei vizate prin care aceasta acceptă, printr-o declaraţie sau printr-o acţiune fără echivoc, ca datele cu
caracter personal care o privesc să fie prelucrate;
"date biometrice" înseamnă o date cu caracter personal care rezultă în urma unor tehnici de prelucrare specifice
referitoare la caracteristicile fizice, fiziologice sau comportamentale ale unei persoane fizice care permit sau confirmă
identificarea unică a respectivei persoane, cum ar fi imaginile faciale sau datele dactiloscopice;
"sistem de evidenţă a datelor" înseamnă orice set structurat de date cu caracter personal accesibile
conform unor criterii specifice, fie ele centralizate, descentralizate sau repartizate după criterii funcţionale
sau geografice;
"încălcarea securităţii datelor cu caracter personal" înseamnă o încălcare a securităţii care duce, în
mod accidental sau ilegal, la distrugerea, pierderea, modificarea, sau divulgarea neautorizată a datelor cu
caracter personal transmise, stocate sau prelucrate într-un alt mod, sau la accesul neautorizat la acestea;
01 Introducere
Definiții – conform art. 2 din Ordinul MEN 5545/2020
Activitatea didactică prin intermediul tehnologiei şi al internetului este o formă de organizare a procesului didactic ce
implică înlocuirea orelor de predare-învățare-evaluare, care presupun prezenţa fizică a preșcolar/elevilor în sala de curs, cu
activităţi de studiu individual și activități didactice în sistem online. Activitatea este organizată de către cadrele didactice,
acestea asigurând continuitatea procesului didactic prin intermediul tehnologiei şi al internetului;
Mediul educațional virtual – ansamblu de mijloace educaționale digitale și de comunicare care asigură desfășurarea
procesului educațional prin activități specifice organizate prin intermediul tehnologiei şi al internetului, precum:
• platforme digitale educaționale sau destinate creării și partajării resurselor educaționale deschise (RED);
• aplicații destinate comunicării prin intermediul tehnologiei şi al internetului specifice dispozitivelor: desktop, laptop,
tabletă, telefon, cu ajutorul cărora se poate comunica în sistem de video-conferință;
• resurse informaționale digitale – se referă la resurse educaționale deschise de tip lecție, test, tutorial etc, disponibile pe
platforme digitale educaționale, precum și alte resurse de tip text, imagine, modele etc. ce pot fi folosite în procesul
educațional.
Formele de comunicare prin intermediul tehnologiei şi al internetului:

• sincronă – desfășurată într-un mediu virtual de învățare, cu participarea simultană a preșcolarilor/elevilor, a cadrelor
didactice, eventual și a părinților/reprezentanților legali;
• asincronă – desfășurată într-un mediu virtual de învățare, în cadrul căreia preșcolarii/elevii și cadrele didactice nu sunt
conectați simultan;
• mixtă – desfășurată atât sincron cât și asincron.;
Date cu caracter personal prelucrate
– conform art. 5 - 7 din Regulamentul (UE) 679/2016
– conform art. 4 alin. 4 din Ordinul MEN 5545/2020
EVALUARE
Rezultatele evaluării nominale
INFORMAȚII TRANSMISE
PARTICULARITĂȚILE PARTICIPANȚILOR
Mesaje, videoclipuri, fișiere de orice tip
Imagine – student / cadru didactic care conțin date personale transmise prin
Voce – student / cadru didactic e-Learning intermediul aplicațiilor de e-learning
(inclusiv cele de video-audio conferințe) /
UMFCD.ro alte medii (mail instituțional)
IDENTITATEA PARTICIPANȚILOR
Nume și prenume – student / cadru didactic

User și parolă – id-ul de logare la aplicațiile
de e-learning (prenume.nume@umfcd.ro)
02 Protecția datelor personale
Se interzice înregistrarea activităților desfășurate on-line.
01
• conform art. 4 alin. 5 din Ordinul MEN 5545/2020.
02 Asigurarea confidențialității datelor și securitatea mediului on-line.

• conform art. 5 alin. 1 lit. a) și b) din Ordinul MEN 5545/2020
Interzicerea accesului neautorizat / modificarea datelor personale.

03
• conform art. 5 alin. 1 lit. c), d) și e) din Ordinul MEN 5545/2020
Prin măsurile dispuse, unitatea de învățământ trebuie să facă dovada păstrării în siguranță a datelor cu caracter personal.
• conform art. 5 alin. 2 din GDPR și art. 5 alin. 3 din Ordinul MEN 5545/2020
Protecția datelor personale
Directiva (UE) nr. 679/2016 -
GDPR
Securitatea în mediul virtual educațional se face

în conformitate cu directivele europene
conform art. 4 alin. 1 din Ordinul MEN
5545/2020
Directiva (UE) nr. 1148/2016 - NIS
Securitate cibernetică
1. Activarea BitLocker (integrat în sistemul de operare Windows) pe sistemele informatice aparținând universității.
2. Back-up zilnic criptat (arhivare cu parolă / folosirea unor softuri de criptare) pe mediu de stocare extern aparținând
universității (USB stick / HDD) sau în Google Drive.
3. Limitarea drepturilor de administrator pe sistemele informatice aparținând universității prin crearea unor conturi de
user.
4. Instalarea certificatelor SSL pe platformele de e-Learning aparținând universității pentru asigurarea confidențialității
comunicațiilor între server (universitate) și clienți (studenți / profesori).
5. Instalarea unor softuri licențiate pe sistemele informatice aparținând universității: Windows, Office, Antivirus.
6. Instalarea clienților VPN pentru cei care administrează platformele / softurile care prelucrează date personale.
7. Configurarea drepturilor de acces platformele / softurile care prelucrează date personale conform sarcinilor din fișa
postului.
8. Interzicerea folosirii în alte scopuri (didactice) decât cele conform fișei postului a sistemelor informatice aparținând
universității și datelor personale persoanelor vizate (studenți / cadre didactice).
9. Interzicerea înregistrării (audio / video) a activităților on-line. Excepție: art. 272 din Legea 1/2011 – înregistrarea
unor cursului de către profesor și încărcarea în platformele de e-learning. Atenție: Cursul se înregistrează fără
participanți (studenți) cu excepția celor implicați (ex: profesor + asistent).
10. Informarea tuturor participanților la activitățile on-line cu privire la interzicerea înregistrării de orice fel și prin
orice mijloace. Se pot citi drepturile și obligațiile studenților înainte de începerea activităților.
11. Folosirea doar a platformelor / softurilor aprobate prin procedurile interne și a canalelor de comunicație oficiale
aparținând universității (mail instituțional) pentru desfășurarea activităților didactice on-line și comunicare cu studenții.
12. Ștergerea fișierelor electronice (care conțin date personale) din sistemele informatice / Google Drive / medii de stocare
externe după îndeplinirea scopurilor pentru care au fost prelucrate. Exemplu: fișierele cu notele de la evaluări pe
grupe / serii rămân doar la secretariat și pe mail-ul instituțional.
03 Roluri
1. folosesc sistemele informatice / platformele de e-learning /
softurile puse la dispoziție de universitate doar pentru
prelucrarea datelor personale îndeplinirea scopului
didactic.
2. nu înregistrează (audio / video) activitatea desfășurată
în mediul online.
3. nu divulgă date personale nimănui în afară de persoana
cadre didactice 0 vizată (studentul). Exemplu: evoluția și rezultatele
studentului sau datele de conectare la platforme /
sisteme informatice / softuri folosite pentru procesul
didactic.
4. comunică doar prin canale oficiale (mai instituțional /
platforme de e-learning) cu studenții.
1. nu comunică altor persoane datele de conectare la

platformele de e-learning.
2. nu înregistrează (audio / video) activitatea desfășurată în
mediul online.
3. comunică doar prin canale oficiale (mai instituțional /
Studenți platforme de e-learning) cu personalul didactic.
4. Nu întreprind acțiuni de exploatare a vulnerabilităților
sistemelor informatice / platformelor / softurilor destinate
activității didactice online. Exemplu: activități de ocolire a
unor filtre, brute force, flood, accesare sau alterarea
neautorizată a unor date personale.
1. Sprijină cadrele didactice și studenții pentru exploatarea în condiții de siguranță a

resurselor educaționale.
Personalul 2. Asigură configurările necesare și de securitate ale resurselor educaționale.
auxiliar 3. Asigură back-urile pentru platformelor de e-learning / softurilor aparținând universității.
didactic
Responsabil cu protecția datelor
drd. ing. Iulian NĂSTASĂ
Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila”
CURS 1: EPIDEMIOLOGIE GENERALĂ –

DEFINIȚIE, ISTORIC, METODĂ, DOMENII DE
UTILIZARE, PREVENȚIE
Conf. Univ. Dr. Daniela Pițigoi
Ș. L. Dr. Maria Dorina Crăciun
As. Univ. Dr. Paul Daniel Iordache
As. Univ. Dr. Bianca Georgiana Enciu
As. Univ. Dr. Drd. Carmen Daniela Chivu

CUPRINS
I. Epidemiologia - Stiință, metodă, instrument sau

artă
II. Epidemiologia - Specialitate medicală
III. Epidemiologia – Definiții, cuvinte cheie, repere

istorice și metodă
IV. Profilaxia
Obiectivele educaționale
La sfârșitul cursului, studenții vor deține informații referitoare la:
 definiția și istoricul epidemiologiei
 componentele epidemiologiei
 domeniile de utilizare ale epidemiologiei
 metodele de studiu în epidemiologie
 nivelele de prevenție
I. EPIDEMIOLOGIA
STIINȚĂ, METODĂ, INSTRUMENT,

SPECIALITATE MEDICALA,
O MATERIE DIN PROGRAMA
UNIVERSITARĂ
SAU ARTĂ ?
Ce este Epidemiologia ?
O definiție amuzantă a
epidemiologiei este oferită de
profesorul Alfred Neugut în cadrul
primei lucrări practice de
epidemiologie, Septembrie 2001,
Columbia University.
https://www.youtube.com/watch?annotation_i
d=annotation_2385204471&feature=iv&src_v
id=27ECutdXwoo&v=jCK2mflwESM
EPIDEMIOLOGIA
Epi = Deasupra, peste
Demos = Popor, grup
Logos = Știința
Știința care studiază procese la nivel de colectivitate, populație

EPIDEMIOLOGIA
Știința de bază a sănătății publice
identificarea cauzei unei boli
cu scopul de a o preveni
AXIOME ÎN EPIDEMIOLOGIE
Bolile sau alte evenimente legate de sănătate nu

apar întâmplător
Bolile sau alte evenimente legate de sănătate au

cauze, dar și factori preventivi care pot fi
identificați
EPIDEMIOLOGIA
Metodă – elaborarea și testarea ipotezelor
Instrument de acțiune pentru promovarea și protejarea

sănătății (supraveghere și investigație epidemiologică)
Artă – reunește informațiile epidemiologice, biologice, clinice

și de mediu și interpretează rezultatele pentru a descrie
bolile și factorii de risc
EPIDEMIOLOGIA
“este o știință de sinteză, bogată și complexă

care utilizează metodologii propria, dar și tehnici
și metodologii din alte domenii - biostatistica,
sociologie, toxicologie, microbiologie, fiind un
instrument de orientare a politicii medico-
sanitare a unei națiuni (Terris, 1981).”
II. EPIDEMIOLOGIA
SPECIALITATE MEDICALĂ
CE SUNT EPIDEMIOLOGII?
Epidemiologii sunt profesioniștii din domeniul sănătății

publice, care investighează cauzele bolii, identifică
persoanele la risc, determină cum poate fi controlată
sau oprită răspândirea unei boli sau cum poate fi
prevenita apariția ei.
CARE SUNT EVENIMENTELE DE
SĂNĂTATE PUBLICĂ DE INVESTIGAT?
Tip Exemplu
Boli infecțioase SARS-CoV2, Gripa, toxiinfecții alimentare,

difterie, polio, Ebola, Zika, Denga, MERS-
Cov
Boli neinfecțioase Cancer, malformații congenitale, diabet
Expunerea la factori de mediu Poluarea (poluanți declanșatori in astm)
Dezastrele naturale Cutremure, uragane
Terorismul Arma biologică (antrax)

10 AMENINȚĂRI PENTRU SĂNĂTATEA
GLOBALĂ ÎN 2019
1. Poluarea aerului și modificarea climei;
2. Bolile netransmisibile (diabet, cancer, boli cardiace);
3. Pandemia de gripă
“știm că va fi, nu știm când și cât de severă va fi”;
4. Regiuni vulnerabile;
5. Rezistența microbiană;
6. Ebola și alți agenți înalt patogeni;
7. Îngrijirea medicală primară deficitară;
8. Ezitarea la vaccinare;
9. Denga;
10. HIV.
Sursa: WHO https://www.who.int/emergencies/ten-threats-to-global-health-in-2019

2020
 O mare amenințare pentru sănătatea globală - SARS-Cov2

III. EPIDEMIOLOGIA
DEFINIȚII, CUVINTE CHEIE, REPERE

ISTORICE ȘI METODĂ
CLINIC VS. EPIDEMIOLOGIC
Clinician
Epidemiolog
 Persoana
 Populație
 Anamneza,
 Ancheta (investigația)
istoric
 Foaia de observație
epidemiologică
 Fișa de anchetă epidemiologică
 Diagnostic diferențial  Comparații
 Teste diagnostice  Epidemiologie descriptivă
 Tratament  Intervenție (măsuri de prevenire și control)
Epidemiologia studiază grupuri populaționale,
făcând abstracție de individualitatea membrilor ei.

DOMENII DE UTILIZARE
 Sănătate publică
 Medicina clinică
 Identificarea etiologiei sau a cauzei bolilor
 Identificarea factorilor de risc sau a susceptibilității
 Identificarea căilor/modului de transmitere și răspândire
 Explicarea cauzelor și mecanismelor epidemiilor
 Determinarea rolului factorilor de mediu
 Determinarea dimensiunii și a tendintelor fenomenelor
 Evaluarea impactului măsurilor de control
 Evaluarea eficienței și eficacității serviciilor de sănătate, a programelor, a vaccinurilor
și medicamentelor
 Stabilirea priorităților și alocarea resurselor în sănătatea publică

Metoda epidemiologică
Observație
Descriere
Analiză
Experiment
Mr. Poiroit
METODA EPIDEMIOLOGICĂ (1)
 Epidemiologie Observațională
 Observația – metoda de bază
 A condus la stabilirea relațiilor de cauzalitate dintre

boală și factorii de mediu (Hippocrate)
 Semmelweiss - 1847
 Gregg – 1941
Epidemiologie Observațională
In 1847: Dr. Ignaz Semmelweiss a observat transmiterea

infecțiilor severe, fatale, de către doctorii care “omiteau” să
își spele mâinile între examinarea a 2 pacienți.
Aceasta observație a dus la singura concluzie posibilă:
 Spălarea mâinilor cu solutie cloridă după autopsii și

cu apă și săpun între 2 examinări este OBLIGATORIE!
*soluția cloridă + săpunul erau singurele produse

disponibile la vremea respectivă pentru igiena mâinilor
Epidemiologie Descriptivă
Studiul descriptiv reprezintă prima etapă a unei investigații

epidemiologice complexe și precedă, de regulă studiul analitic;
Utilizează datele / informațiile existente;
Definește populația studiată (sau un eșantion);
Definește cazul – pe baza definiției de caz;
Descrie cazurile în funcție de caracteristicile de TIMP – LOC –

PERSOANĂ.
 Epidemiologie Descriptivă
 Persoanele afectate de boală (Cine?)
 vârsta, gen, grup etnic, religie, nivelul educațional, ocupația, stilul de

viață, constituția fizică, etc;
 Locația unde evoluează boala / fenomenul (Unde?) – distribuția geografică a

unei afecțiuni și nivelul de răspândire a acesteia în diverse zone geografice (rural
/ urban), localități, instituții;
 Momentul bolii (Când?) – informații despre timpul și frecvența unei afecțiuni în

timp.
 Aceste variabile se exprimă în ore și zile pentru infecțiile acute sau

intoxicații sau luni, ani pentru afecțiuni cronice (infecția HIV/SIDA).
Epidemiologie Descriptivă – aduce raspuns la următoarele întrebări
 Ce? Cine?
 Unde?
 Când?
 Count on numerator:
 numară, la numărător (Numărarea cazurilor sau a evenimentelor de sănătate)
 Divide by denominator:
 împarte, la numitor (rate, proporții)
 Compare
 Compară
 Formularea ipotezei pe baza informațiilor obținute

 Epidemiologie analitică - aduce raspuns la următoarele

întrebări
 Cum?
 De ce/Din ce cauză?
 Verificarea ipotezei prin studii epidemiologice (transversal, de

cohortă, caz-martor);
 Elaborarea de deducții științifice asupra cauzalității fenomenului

studiat.
Epidemiologie analitică
 studiile analitice
◦ Identificarea cauzelor şi condiţiilor care determină fenomenele de
sănătate (morbiditatea populaţiei, manifestările procesului epidemic),
depistate în urma analizei descriptive, şi
◦ Stabilirea legăturii cauză – efect (cercetarea uneia dintre ele când

cealaltă este cunoscută) în mecanismul de formare a morbidităţii
(dezvoltare a procesului epidemic) de diferită etiologie, în condiţii
concrete de loc sau timp, pentru a stabili modalităţile mai concrete de
intervenţie.
 Epidemiologie experimentală
 Efectuarea unor studii experimentale pentru verificarea

deductiei la care s-a ajuns
Intervenția de sănătate publică

EPIDEMIOLOGIA PRACTICĂ (1)
Supravegherea epidemiologică
Investigarea epidemiologică a unei probleme de sănătate publică – se

declanșează pe baza informațiilor furnizate de sistemele de supraveghere,
presă, alte surse
Studii analitice
Evaluarea epidemiologică – determinarea efectului/impactului unei măsuri
Dezvoltarea politicilor de sănătate

Supravegherea epidemiologică
Supravegherea este procesul continuu și sistematic de culegere, prelucrare, analiză, interpretare

a datelor și diseminare a informației către cei care au nevoie să o cunoască pentru inițierea
acțiunilor – măsuri de prevenire și control. (Stephen B. Thacker, 1996, “Field Epidemiology”)
Obiectivele supravegherii:
◦ Identificarea precoce a epidemiilor;
◦ Prognozarea epidemiilor;
◦ Monitorizarea și / sau descrierea evoluției naturale a unui fenomen, a unei boli;
◦ Evaluarea impactului unor măsuri de prevenire și control (ex. vaccinare, chimioprofilaxie)

asupra evoluției naturale a unei boli sau a unor factori de risc;
◦ Evaluarea și monitorizarea performanțelor unui program;
◦ Stabilirea priorităților pentru sanatatea publica;
◦ Planificarea resurselor materiale si de personal;
◦ Stabilirea strategiilor și policilor de sănătate.

Investigația epidemiologica a unei probleme de sănătate publică – se declanșează pe baza
informațiilor furnizate de sistemele de supraveghere, presă sau alte surse.
Investigaţia epidemiologică (IE) reprezintă totalitatea acțiunilor efectuate pentru a

identifica factorii care au determinat apariţia unei boli transmisibile într-o populaţie.
Este o acţiune sistematică, rapidă, cu durată limitată, efectuată sub prezumţia existenţei unei
probleme de sănătate deja constituită în populaţie
Scopul unei Investigaţii Epidemiologice:
 obţinerea cat mai rapidă de informaţii pentru acţiune (pentru elaborarea măsurilor de
prevenire și control al unei epidemii în curs de desfașurare)
 prevenirea apariţiei unor noi epidemii în viitor
 evaluarea unui sistem de supraveghere existent sau a necesității introducerii unui nou
sistem de supraveghere in practica curentă
 obţinerea de informaţii noi despre un agent patogen

Epidemiologia practică (2)
Exercițiu
Epidemie de holeră în Anglia
1831: 22 000 decese
1848: 52 000 decese
Agent etiologic necunoscut

 John Snow (1813-1858): Epidemie de holeră în Londra (1854 Golden Square)
 Studiul efectuat de John Snow:
 Harta distribuției cazurilor dupa domiciliu și loc de munca
 Distribuția cazurilor l-a determinat pe Snow să se gândească că apa de la pompa

A ar fi cauza apariției holerei:
 Majoritatea persoanelor bolnave de holeră au baut apă de la pompa A;
 Nu s-a înregistrat niciun caz la berărie;
 O parte a cazurilor din alte zone au băut apa de la pompa A.
 Legenda spune ca Snow a scos mecanismul pompei și epidemia s-a oprit brusc.
 Snow și-a continuat investigația epidemiologică care a confirmat ipoteza că apa

a fost calea de transmitere a holerei.
JOHN SNOW – PĂRINTELE EPIDEMIOLOGIEI
MODERNE
Observație – cazuri de holeră
Epidemiologie descriptivă
unde? la cine? când ?
Elaborarea ipotezei – apa contaminată
Testarea ipotezei
Măsuri – oprirea distribuției apei contaminate urmată de stingerea epidemiei

IV. PROFILAXIA
EPIDEMIOLOGIA
Știința de bază a sănătății publice
identificarea cauzei unei boli
cu scopul de a o preveni
Hipocrate:
 “Este mai ușor sa previi decât să tratezi”.
 Prevenția devine principala orientare a

medicinei.
DEFINIȚII ȘI TERMENI
 Profilaxie - Ansamblul măsurilor medico-sanitare

care se iau pentru prevenirea apariției și
răspândirii bolilor. (DEX)
PREVENȚIA - DEFINIȚIE
Acțiune care vizează eradicarea, eliminarea sau minimizarea

impactului bolii și al handicapului sau dacă niciuna dintre acestea nu
este fezabilă, întârzie progresul bolii și al handicapului 1 .
Sursa: 1. John M. Last - A dictionary of Epidemiology, ed Oxford University Press,
2001, ISBN-13: 978-0-19-514169-6 pag. 141-142.

TERMENI
 DIZABILITATE= Reducerea temporară sau pe termen

lung a capacității unei persoane de a funcționa.
 HANDICAP = Reducerea capacității unei persoane de a

îndeplini un rol social ca o consecință a dizabilității.
◦ Aplicat la copii, termenul se referă de obicei la prezența
unei deficiențe care poate să interfereze cu creșterea și
dezvoltarea normală sau cu capacitatea de a învăța.
NIVELE DE PROFILAXIE/PREVENȚIE
Se pot distinge patru nivele de profilaxie/prevenție

corespunzătoare diferitelor faze de evoluție ale bolii:
◦ Profilaxie primordială;
◦ Profilaxie primară;
◦ Profilaxie secundară;
◦ Profilaxie terțiară.
NIVELELE DE PROFILAXIE ÎN BOALA
TRANSMISIBILĂ
Sursa: 2. Ioan Stelian Bocșan – Epidemiologie practică pentru medicii de familie, 1999.
PROFILAXIE PRIMORDIALĂ
 vizează prevenirea apariţiei factorilor de risc şi a
consolidării lor în populaţie;
 presupune intervenții asupra unor componente sociale,
economice şi culturale ale modului de viaţă care pot

crește riscul de îmbolnăvire;
 se adresează persoanelor sănătoase;
 face obiectul politicilor de sănătate publică și de
promovare a sănătății.
Profilaxie primordială
 Politici și programe pentru ameliorarea condiţiilor de viaţă (apă, sanitaţie,

nutriţie, locuinţă, educație, transport, acces la servicii de sănătate);
 Reducerea expunerii la agenţi etiologici;
 Ameliorarea bunăstării populaţiei - reduce influxul dramatic de populaţie spre

oraşe de la rural și scade supraaglomerarea cartierelor sărace;
Exemple
 Campania naţională antifumat;
 Program de alimentaţie sănătoasă;
 Promovarea activităţii fizice regulate (sistematice);
 Promovarea spălatului pe mâini și pe dinți.

GHIDURI DE PREVENȚIE ADRESATE STILULUI DE
VIAȚĂ
http://cnsmf.ro/ghidpreventie/
PROFILAXIE PRIMARĂ
 Urmărește prevenirea apariției bolii, în prezența factorilor de risc;
 Se adresează persoanelor sănătoase;
 Scop: scăderea incidenței bolii;
 Implică abordări individuale şi colective (populaţionale):

⁃ Creșterea rezistenței organismului la acțiunea nocivă a factorului cauzal prin
măsuri specifice de protecție;
⁃ Acțiuni asupra căii de transmitere a unui agent nociv;
⁃ Care impiedică acţiunea nocivă a factorului cauzal asupra populaţiei în cauză.
Aceste acțiuni sunt în sarcina Sănătății publice.

PROGRAMELE NAȚIONALE DE
SĂNĂTATE PUBLICĂ
 Cuprind un ansamblu de activități cu desfășurare

multianuală, care răspund unor domenii prioritare de
sănătate publică.
PROGRAMELE NAȚIONALE ÎN ROMÂNIA, 2017-2018
I. P.N. de boli transmisibile: IV. P.N. de boli netransmisibile:
1.PN de imunizări; 1. P.N. de depistare precoce activă prin screening organizat:

•a cancerului de col uterin prin testarea Babeş-Papanicolaou;
2.PN de supraveghere şi control a bolilor
•a cancerului colorectal;
transmisibile prioritare;
•a cancerului de sân.
3.PN de prevenire, supraveghere şi control 2. Programul naţional de sănătate mintală şi profilaxie în patologia
a infecţiei HIV/SIDA; psihiatrică;
4.PN de prevenire, supraveghere şi control 3. Programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule de
a tuberculozei; origine umană cuprinde si subprogramul de transplant de celule stem

hematopoietice de la donatori neînrudiți și subprogramul de fertilizare în
5.PN de supraveghere şi limitare a IAAM,
vitro şi embriotransfer;
rezistenței microbiene și monitorizare a
4. Programul naţional de boli endocrine;
utilizării antibioticelor.
5. Programul naţional de tratament dietetic pentru boli rare;
II. P.N. de monitorizare a factorilor 6. Programul naţional de management al registrelor naţionale.
determinanţi din mediul de viaţă şi V. Programul naţional de evaluare şi promovare a sănătăţii şi
muncă. educaţie pentru sănătate cuprinde și subprogramul de prevenire şi

combatere a consumului de tutun.
III. P.N. de securitate transfuzională.
VI. Programul naţional de sănătate a femeii şi copilului.
PROFILAXIE PRIMARĂ - EXEMPLE
 Vaccinarea;
 Introducerea iodului în alimente;
 Flourinarea apei;
 Administrarea acidului folic în sarcină;
 Folosirea prezervativului pentru limitarea bolilor cu transmitere sexuală.

STRATEGII ÎN PROFILAXIA PRIMARĂ (1)
I. Strategia populaţională
 adresată întregii populații, indiferent de nivelul de risc individual;
 această strategie se adresază modificărilor comportamentale.
 Avantaje:
 aplică măsuri de educație medicală cu cost redus, neinvazive;
 are efect radical (nu e necesară identificarea grupului cu risc crescut).
 Dezavantaj:
 beneficii individuale foarte mici => motivaţia individuală a membrilor populaţiei e

scăzută.
Paradox profilactic: măsură profilactică de mare utilitate pentru societate, dar percepută
aparent a aduce doar beneficii reduse fiecărui individ în parte (exemplu: folosirea voluntară
a centurii de siguranţă în automobil).
STRATEGII ÎN PROFILAXIA PRIMARĂ (2)
II. Strategia riscului individual crescut

 Adresată persoanelor cu risc crescut de dezvoltare a unei boli;
 Necesită aplicarea metodelor clinice optime pentru identificarea persoanelor la risc.
 Avantajul:
 se adresează direct persoanelor expuse unui mare risc de îmbolnăvire => interesul pentru
profilaxie crescut.
 Dezavantajul:
 program de screening costisitor și dificil de realizat cu efecte limitate în timp şi în spațiu (se
realizează numai la cei cărora le este aplicat şi numai pe perioada efectuării sale);
 măsurile de profilaxie perturbă comportamentul obișnuit al subiectului (metode invazive
etc).
Dacă aceste persoane reprezintă un grup mic din populație, se aplică strategia populațională
sau o combinare a celor două strategii.
PROFILAXIA SECUNDARĂ (1)
 Implică depistarea precoce a bolii la persoane asimptomatice, aparent
sănătoase;
 Se adresează persoanelor bolnave asimptomatice nediagnosticate;
 Se realizează între perioada de debut și momentul diagnosticării (debut
real → debut aparent), adică în perioada de incubație/latență a bolii.
Intervenții specifice:
 diagnostic precoce (teste screening, depistarea activă a cazurilor);
 tratament precoce, eficient, adecvat prevenind complicațiile și sechelele.

PROFILAXIA SECUNDARĂ (2)
Orice program util de profilaxie secundară trebuie să satisfacă două cerinţe

principale:
 Boala vizată să aibă o perioadă inițiala în istoria sa naturală în care să

evoluția să poată fi oprită/încetinită;
 Să existe o metodă sigură şi precisă de depistare precoce a bolii .
Aceasta acțiuni sunt în sarcina MEDICINEI PREVENTIVE.

SCREENING-UL
Presupune identificarea prezumtivă a persoanelor bolnave asimptomatice

nediagnosticate.
Caracteristici:
 Se aplică la nivel populațional;
 Mai ieftin decât un test diagnostic;
 Mai puțin exact ca un test diagnostic (nu prezintă bază pentru diagnosticare și
tratament);
 Simplu și rapid;
 Examinare clinică/ paraclinică.

TIPURI DE SCREENING
 Simplu / de masă: trierea unei întregi populaţii cu ajutorul unui singur test
pentru depistarea unei singure stări patologice (exemplu: testul la tuberculină);
 Multiplu: mai multe teste de screening cu aceeaşi ocazie şi în acelaşi scop

(examenul premarital);
 Multifazic: mai multe metode de screening în mai multe etape pentru acelaşi
scop (ELISA şi Western Blot pentru infecţia cu HIV);
 Selectiv sau ţintit: aplicat unor grupuri cu expuneri specifice, de exemplu în

patologia profesională (plumb, azbest etc);
 Ocazional sau oportunist: triajul curent limitat la pacienţii ce solicită consult

medical pentru diferite alte motive;
 Repetat şi continuu: aplicat în programele de supraveghere a sănătăţii unei

populaţii.
CRITERIILE OMS ALE UNUI
PROGRAM DE SCREENING EFICIENT (1)
 Boala e o problemă importantă de sănătate publică prin gravitatea şi prin

prevalența mare în populaţia testate;
 Boala are o perioadă asimptomatică în care poate fi decelată şi există o
prevalență mare a cazurilor în acest stadiu;
 Istoria naturală a bolii este cunoscută;
 Există mijloace potrivite şi disponibile de diagnostic şi tratament pentru
bolnavii decelaţi prin screening;
 Există un test screening eficace, capabil să deceleze boala în faza
asimptomatică;
 Testul este acceptabil pentru populaţia testată.
Criteriile OMS ale unui program
de screening eficient (2)
 Există un tratament cu eficacitate demonstrată, care poate fi administrat

subiecţilor la care s-a decelat boala;
 Alegerea subiecţilor care vor primi un tratament să fie efectuată după criterii
prestabilite;
 Costul și riscurile secundare testării screening pentru decelarea cazurilor
(incluzând diagnosticul şi tratamentul bolnavilor depistați) nu trebuie să fie
disproporţionate în raport cu costul global al îngrijirilor medicale impuse de
boala depistată tardiv;
 Este necesară asigurarea continuităţii acţiunilor de decelare a cazurilor prin
testul screening, fără a considera testarea ca o operaţie executată o singură
dată pentru totdeauna.
EXEMPLE
• incompatibilitatea feto-maternă: testul Coombs din sângele cordonului ombilical, dacă mama este Rh
negativă;
• fenilcetonuria şi hipotiroidismul, în perioada perinatală;
• luxaţia congenitală de şold, la nou-născut, prin examen clinic;
• carii şi alte anomalii dentare, în copilărie, prin examene stomatologice, în vederea tratamentului
precoce;
• tulburări de vedere şi auz, la nou-născut şi copil;
• TBC la copil şi adolescent, prin testarea la tuberculină;
• melanom prin examen dermatoscopic;
• retinopatia diabetică prin examen oftalmoscopic;
• cancerul de col uterin, prin frotiu cervical;
• cancerul de sân (autopalpare, examen clinic, mamografie, termografie);
• cancerul colorectal, prin testul pentru hemoragii oculte în scaun;
• diabet;
• obezitate;
• glaucom;
• bolile psihice (Depresie-prin Chestionarul Beck; Anxietatea socială prin Liebowitz Social Anxiety
Scale and Social Phobia Inventory).
PROFILAXIA TERȚIARĂ
 Măsuri menite să atenueze impactul pe termen lung al bolii prin eliminarea
sau reducerea dizabilitații și handicapului, minimizarea suferintelor și
maximizarea anilor potențiali de viată utilă;
 Vizează prevenirea apariției complicațiilor și încetinirea evoluției naturale a

unei boli diagnosticate;
 Se adresează în principal bolnavilor cu afecțiuni cornice;
 Face obiectul medicinii terapeutice și recuperatorii.

PROFILAXIE TERȚIARĂ - SCOP
 Reducerea leziunilor și a suferințelor;
 Adaptarea la schimbările survenite în viață

ca urmare a apariției bolii;
 Integrarea socială a pacientului.

EXEMPLE: PROFILAXIA ÎN CANCER
 Primară: îndepărtarea și evitarea factorilor de risc:
 alimentație sanatoasă;
 interzicerea carcinogenelor la locurile de muncă;
 renuțarea la fumat;
 antagoniși hormonali (Tamoxifen ) la femeile sănătoase;
 mastectomie profilactică în cancerul ereditar de sân;
 vaccin HBV si HPV;
- se adresează persoanelor sănătoase.

 Secundară: diagnostic precoce și tratament:
 Testul Papanicolau;
 Mamografia;
 Colonoscopia;
 Anti- Her2 și MUC1- vaccinuri împotriva leziunilor preneoplazice și neoplazice precoce;
- se adresează persoanelor pre-simptomatice (viitori bolnavi de cancer).

 Terțiară: prevenirea recăderilor și metastazelor:
 Radioterapie profilactică;
 Chimioterapie adjuvantă;
 Terapie adjuvantă cu anticorpi monoclonali și vaccinuri terapeutice; instilații intravezicale cu BCG;
- se adresează supraviețuitorilor cu leziuni neoplazice oculte.

DE REȚINUT...
DE REȚINUT...
● Prevenția primordială are drept scop stabilirea și menținerea

condițiilor care reduc la minim riscurile pentru sănătate;
● Prevenția primară are drept scop reducerea incidenței bolilor;
● Prevenția secundară are drept scop reducerea prevalenței bolilor

prin scurtarea duratei acestora;
● Prevenția terțiară urmărește reducerea numărului și impactului

complicațiilor.
DE REȚINUT...
 Profilaxia poate aduce beneficii substanţiale prin prevenirea și

depistarea precoce a bolilor, reducând mortalitatea şi
morbiditatea, creșterea calității vieții și a speranței de viață.
 Criteriile de care depinde eficacitatea şi utilitatea screening-ului

se referă la:
 boala cercetată
 tratamentul acesteia
 caracteristicile testului screening.
 Bolile care sunt în stadiu de eradicare sunt un exemplu al

eficienței pe termen lung a acțiunilor de prevenție.
Ce este Epidemiologia?
https://www.youtube.com/watch?v=27ECutdXwoo
BIBLIOGRAFIE
 John M. Last - A dictionary of Epidemiology, ed Oxford University Press, 2001, ISBN-13: 978-0-19-
514169-6 pag. 141-142
 INSP- Ghidul de prevenție. Stilul de viață sănătos și alte intervenții preventive prioritare pentru boli
netransmisibile, în asistența medicală primară București, 2016. ISBN 978-973-0-22796-3
 Leon Gordiș – Epidemiology, 2014, ed. Elsevier, ISBN: 978-1-4557-3733-8, pag. 5-18
 Aurel Ivan – Tratat de epidemiologie a bolilor transmisibile, 2002, ed. Polirom, pag. 104-118
 Ordin nr. 377/2017 aprobarea Normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate
publică pentru anii 2017 şi 2018
 "What is Molecular Epidemiology?". aacr.org. Archived from the original on 2008-03-03. Retrieved
2008-02-19.
 Miquel Porta, editor. Greenland S, Hernán M, dos Santos Silva I, Last JM, associate editors (2014). A
dictionary of epidemiology, 6th. edition. New York: Oxford University Press. ISBN 9780199976737
Davila”
Curs de Epidemiologie
CURS 2-3: PROCES INFECȚIOS. PROCES EPIDEMIOLOGIC.

FORMELE DE MANIFESTARE ALE PROCESULUI EPIDEMIOLOGIC
2
CUPRINS
Epidemiologia bolilor infecțioase

1. Procesul infectios (PI)
2. Procesul epidemiologic
3. Formele de manifestare ale procesului epidemiologic
OBIECTIVE EDUCAȚIONALE
La finalul cursului, studenții vor avea noțiuni referitoare la:
1. epidemiologia bolilor infecțioase (particularități și utilitate);
2. procesul infecțios (definiție, factori cauzali, factori condiționali și secundari);
3. procesul epidemiologic (definiție, factori determinanți, factori favorizanți,
forme de manifestare).
DE CE / CUM APAR BOLILE ?
Agent etiologic Gazda Perturbarea echilibrului induce boala
 creșterea dozei / virulenței /

rezistenței etc. agentului cauzal;
 agenți noi / modificați;
MEDIU  creșterea receptivității gazdei (vârstă,

imunodepresie, boli cronice, stress etc.);
 crearea condițiilor de expunere a

gazdei la agentul cauzal.
BOLILE TRANSMISIBILE…
MERITĂ “ATENȚIA” NOASTRĂ ÎN

SECOLUL 21 ?
PROVOCĂRI ȘI AMENINȚĂRI PENTRU SĂNĂTATEA PUBLICĂ
GLOBALĂ
2001 – Antrax (bioterorism);
2004 – SARS;
2005 – Gripa aviară;
2009 – Gripa pandemică;
2012 – dec 2018 - MERS-CoV (2279 cazuri / 806 decese, fatalitate 35,3%); (1)
Din 2015 – Alertă de poliomielită (Israel, Siria, Egipt);
2014-2015 – Ebola, Africa de Vest, 28616 cazuri/11310 decese, fatalitate 39,5%); (2)
2015-2016 – ZIKA;
2018 – feb 2019 - EBOLA – Republica Congo (853 cazuri/ 531 decese, fatalitate 62,2%). (3)
2020 – 2021 – SARS Cov2
Sursa:
WHO.http://www.who.int/emergencies/mers-cov/en
WHO.https://www.who.int/csr/disease/ebola/en/
WHO. http://www.who.int/ebola/situation-reports/drc-2018/en/
PROCES INFECȚIOS
 Infecția este specifică viului;

 Bacterii
 Totalitatea reacțiilor locale și /sau generale;  Fungi
determinate de impactul dintre agenții patogeni și  Protozoare
organismul uman sau animal ;  Virusuri
 Ricketsii
 Forme de manifestare:  Chlamydii
 Infecție;  Mycoplasme
 Prioni, virus –like (VHD)
 Boală;
 Portaj.
PROCESUL EPIDEMIOLOGIC
Multitudinea de factori, fenomene și mecanisme biologice, naturale,

și sociale care duc în mod determinant sau dinamizator-favorizant la
apariția, extinderea și evoluția particulară a unei stări morbide în
populație
Sursa: Ivan A., Tratat de Epidemiologie a bolilor transmisibile, ed. Polirom 2002
Procesul epidemiologic în bolile transmisibile
SURSĂ DE AGENȚI
PATOGENI MODURI ȘI CĂI DE POPULAȚIA UMANĂ
• Om, mamifere, păsări, TRANSMITERE RECEPTIVĂ
Factori artropode; • Aer, apă, sol, alimente, • Rezistența generală
determinanți - bolnavi (forme obiecte, mâini, nespecifică;
tipice,atipice, asimptomatice); artropode. • Imunitatea.
- purtători.
NATURALI: cosmo-meteoro-climato-geografici
Factori
dinamizatori
– favorizanți
SOCIAL-ECONOMICI: condiții de viață și de muncă
Adaptat – Aurel Ivan, Tratat de Epidemiologie a bolilor transmisibile, ed. Polirom 2002
SURSA DE INFECTIE
Organisme vii – care au capacitatea să găzduiască, să asigure supraviețuirea, eventual
multiplicarea și eliminarea/diseminarea unui agent patogen
 Om
 Bolnav (forme tipice, atipice etc)
 Purtător
 Animal: mamifere, păsări
- domestice
- peridomestice (rozatoare)
- sălbatice
 Bolnav
 Purtător
 Artropod
PORTI DE ELIMINARE
 Secreții/excreții prin care se elimină agentul patogen
 Sputa (BK)
 Saliva (v.rabic, urlian)
 Secreții nazofaringiene (v. gripal, b. difteric, streptococ, meningococ, SARS-Cov2)
 Secreții cutanate (stafilococ)
 Secreții genitale (HIV, gonococ)
 Materii fecale (vib. holeric, b. dizenteric, v. polio, VHA)
 Urina (leptospira, fb. tifoida)
 Sânge (HIV, VHC, VHB)
 Lapte (BK, HIV ?, VHB ?, MERS-CoV ?)
 Placenta – v. rubeolic
SURSELE DE INFECȚIE
 Diagnostic
 Căi de eliminare  Ce produse recoltăm?
 Unice (v. holeric)  Când?
 Multiple (HIV)  Câte probe ?
 Cum interpretăm rezultatele?
 Ritm de eliminare
 Transmitere
 Continuu
 intermitent
 Măsuri
CELE MAI IMPORTANTE SURSE DIN PUNCT
DE VEDERE EPIDEMIOLOGIC
Purtătorii - Nu prezintă semne/manifestari clinice sau

Bolnavii
modificări paraclinice, dar găzduiesc agenții patogeni și îi
 Cu forme atipice, asimptomatice; elimină în mediul extern.
 Pot rămâne nedepistați sau sunt depistați - Frecvență crescută;

tardiv;
- Mobili;
 Diseminează agenții patogeni pe toată durata
- Dificil de depistat;
de contagiozitate.
- Doar prin investigații speciale (ex. screening,
controale periodice, la angajare etc.);
- Important dacă lucrează în sectoare speciale

(alimentație, aprovizionare cu apă, colectivități de
copii, unități medico-sanitare).
PURTĂTORI PURTĂTORI
DE AGENȚI
PATOGENI
• orice persoană
 sănătoasă sau
Foști  aparent sănătoasă
Sănătoși
bolnavi
• care adăpostește
în organismul său
Purtători agenți patogeni
Temporari
(convalescenți) Purtători
● Durată cronici • pe care îi elimină în
 scurtă mediul extern
 lungă
 intermitent
 intermitenți
 continuu
 permanenți
CONTAGIOZITATEA
– atributul natural al unei infecții de a se putea transmite de la persoana bolnavă sau infectată la o
persoana receptivă
- perioada de timp în care un agent infecțios poate fi transmis direct sau indirect
• de la persoana infectată la o altă persoană;
• de la un animal infectat la om;
• de la persoană infectată la animal sau artropod.
- zile, săptămâni, ani, toată viața
- dependentă de caracteristicile căii de eliminare, porții de intrare, microorganismului
- importanța = durata acțiunilor de control (izolare)

INDICATORUL DE CONTAGIOZITATE
(SAU RATA DE ATAC SECUNDARĂ)
specific bolilor infecțioase
- arată proporția de persoane receptive din colectivitate la care se poate transmite infecția, în condiții optime
de transmitere a agentului patogen, într-o perioada de timp
IC = Numărul persoanelor infectate X 100

Numărul total al persoanelor sigur receptive
MOD DE TRANSMITERE
 Transferul agentului patogen, pe diverse căi, de la sursa care îl elimină la organismul receptiv
 Capacitatea de transmitere depinde de:
 Eliminarea agentului patogen
 Comportamentul în mediul extern (rezistență)
 Comportamentul speciei
 Factori de mediu
 Factori socio-economici
MOD DE TRANSMITERE
 Rezistența microorganismelor în mediul extern:
 germeni cu rezistență foarte scăzuta - ore
 germeni cu rezistență scazută - o zi
 germeni cu rezistență medie - cel mult o lună
 germeni cu rezistență mare - luni, ani
 Rezistența în mediul extern condiționează:
 natura
 complexitatea
 durata transmiterii
TRANSMITERE
Contact direct
Transfer direct, nemijlocit de la sursă la receptiv fără intervenția unui element al mediului
extern
Contact indirect
Transferul de la sursă la receptiv se realizează prin intermediul unor elemente ale

mediului extern (apă, aer, aliment, instrumentar, sânge sau produse de sânge, materiale, obiecte,
etc)
CNSCBT. http://www.cnscbt.ro/index.php/legistatie/960-decizia-ce-nr-945-din-22-iunie-2018-def-caz-ro/file
TRANSMITERE
CONTACT DIRECT
⁃ Cu o persoană infectată:
⁃ Microorganisme cu rezistență scazută;
 Sărut;
⁃ Infecții cu transmitere sexuală (ITS);
 Picături de secreții respiratorii (Proiectarea directă
a picăturilor din gură sau nas prin strănut, tuse, cântat, ⁃ Rabie;
vorbit la distanță mai mică de un metru asupra
⁃ Mononucleoză;
conjunctivelor sau mucoasei nazale, bucale);
 Tegumentar; ⁃ Herpes;
 Sexual; ⁃ Scabie
⁃ Cu un animal infectat (de exemplu mușcătură, ⁃ SARS CoV2

atingere).
TRANSMITERE VERTICALĂ
- de la mamă la descendent, adesea in utero sau în urma unui schimb de lichide corporale, de obicei în
perioada perinatală;
 transplacentar (toxoplasmoză, sifilis, rubeolă, HIV, CMV);
 naștere (streptococ, listeria, gonococ, chlamydia);
 alăptare (HIV).
TRANSMITERE
CONTACT INDIRECT
- contact cu materiale, obiecte, instrumente, suprafețe contaminate;
- Mâna contaminată
- alimente sau apă: consum de alimente sau apă potabilă potențial contaminate;
- aeriană: prin proiectarea de aerosoli de la o persoană infectată pe mucoasele altor persoane atunci când persoana
infectată tușește, scuipă, cântă sau vorbește sau atunci când aerosolii microbieni dispersați în atmosferă sunt inhalați
de alte persoane;
- vector: transmitere prin intermediul țânțarilor, căpușelor, acarienilor, muștelor și al altor insecte infectate care
transmit boala la oameni prin mușcătura/ întepătura lor.
TRANSMITEREA AERIANĂ
 Aerul nu oferă condiții prielnice supraviețuirii de durată a agenților patogeni
 Dar intervine în 20% din bolile infecțioase
 William Wals (1950) demonstrează transmiterea aeriană – tuberculizarea

cobailor
 Flugge (1897) descrie mecanismul transmiterii

 expir – eliminare aer sub presiune aerosolizarea secrețiilor - picături de salivă și mucus
(norul Flugge) – 1,5-2 m
 strănut (viteza 100 m/s, 40.000 picături, 5-10 m)
 diametru >20µm sedimentează
 diametru 10-20 µm persista un timp în aer sub forma de aerosoli, apoi se transformă în
nucleosoli (nuclei de picătura) (stabilitate în suspensie 2-4 ore). Nucleosolii se usucă, se
transforma în microparticule care sedimentează pe suprafețe și realizeaza pulberile (praful)
bacteriene contaminate cu germeni mediu sau înalt rezistenți (BK, staphylococcus aureus).
- Prin proiectarea de picături de la o persoană

infectată pe mucoasele altor persoane atunci
când persoana infectată tușește, scuipă, cântă
sau vorbește;
- Prin inhalarea aerosolilor, nucleilor de

picătură, prafului bacterian.
⁃ Contaminarea aerului prin manopere medicale generatoare de aerosoli:
 Utilizarea aerului comprimat, pulverizarea jetului de apă sub presiune în cabinetele

stomatologice;
 Bronhoscopii;
 Aparate de uscare a mâinilor.

 Transmitere crescută în spații închise:

 Saloane;
 Săli de așteptare;
 Spitale;
 Școli;
 Avioane;
 Săli de spectacol.
 Favorizată de aglomerație, curenți.

TRANSMITEREA PRIN AER
 Virusuri:
 Gripal, paragripal, VSR, adeno, rhino etc
 Rujeolic, rubeolic, varicelos etc
 Poliovirusuri
 Bacterii:
 BK, b.pertussis, b. difteric, meningococ, stafilococ
TRANSMITEREA PRIN AER
 Greu de influențat
 Măsuri:
 Măști
 Educație (cum tușim, cum strănutam corect...)
 Izolare / autoizolare (distanțarea socială)
 Ventilație, aerisire – scad concentrația pulberilor, prafului contaminat
 Amplasare saloane
 Dezinfecție periodică a saloanelor
 Plasarea bolnavilor în camera/zona de izolare pentru infecții transmisibile aerian (cu presiune negativă) - germeni
înalt patogeni (v. gripal aviar, SARS, etc)
Precauțiuni pentru transmiterea prin picături: măști chirurgicale la distanțe de până la 3
pasi (1 m) faţă de pacient
Masca trebuie sa fie cu putere filtrantă ridicată (<0,3m) şi să acopere ochii, nasul
Tipuri de măşti
-măști antiproiecție destinate să evite proiecția secrețiilor cailor respiratorii superioare, a salivei,
de la sursa umană;
-Măști filtrante:
- scad riscul de inhalare a agentului patogen eliminat prin tuse;
- protecție față de transmiterea prin picături;
- compuse din piesa facială – completă sau demi-masca cu dispozitiv de filtrare (material
filtrant cu ioni) (3 M).
- masca FFP2 (eficiența de filtrare de 94%) și FFP3 (eficiență de filtrare de 99%)
MOD DE TRANSMITERE
Alimente sau apă: consum de alimente sau apă potabilă potențial contaminate.
TRANSMITERE
APĂ CONTAMINATĂ
⁃ Ingestie: ⁃ Evitarea contaminării surselor;
• apă; ⁃ Asigurarea potabilității apei (filtrare, coagulare,
• băuturi; clorinare);
• cuburi de gheață; ⁃ Distribuție continuă în rețea;
• apă îmbuteliată. ⁃ Oprirea distribuției.
⁃ Îmbăiere;
⁃ Mediu de dezvoltare pentru insecte (țânțari).
MĂSURI
 Evitarea contaminării surselor
 Asigurarea potabilității apei (filtrare, coagulare, clorinare – mai eficace față de

bacterii, mai puțin față de virusuri)
 Distribuție continuă în rețea
 Apă contaminată – oprirea distribuției

CĂI DE TRANSMITERE
ALIMENTELE
 de origine animală
 de origine vegetală
 mixte
TRANSMITERE
ALIMENTE CONTAMINATE
⁃ De origine animală: Ex: Multi-country outbreak of Listeria monocytogenes infections linked to
consumption of salmon products
 Carnea – Salmonella, Brucella, Stafilococ, Trichinella;
 Laptele – Salmonella, Shigela, Stafilococ, M.

Tuberculosis, b. Difteric, MERS-Cov (lapte de camilă);
 Branza - encefalită de căpuse, listeria;
 Ouăle – salmonela;
 Fructele de mare - VHA, VHE, Norovirus ( stridii).
Sursa:
https://www.ecdc.europa.eu/en/news-events/multi-country-outbreak-listeria-monocytogenes-infections-linked-consumption-salmon
Van Doremalen N, Bushmaker T, Karesh WB, Munster VJ. -Stability of Middle East respiratory syndrome coronavirus in milk [letter]. Emerg Infect Dis. 2014;20(7).
http://dx.doi.org/10.3201/eid2007.140500
TRANSMITERE
ALIMENTE CONTAMINATE
⁃ De origine vegetală:
 Contaminarea:
 Primară – de la origine prin irigare cu
ape contaminate, folosirea
îngrașămintelor naturale;
 Secundară – prin apă, obiecte, mână
murdară, insecte, rozătoare (cereale).

CĂI DE TRANSMITERE
ALIMENTELE
 mixte – salate, creme, înghețată,

maioneză
 mediu prielnic pentru supraviețuire și
multiplicare
 toxiinfecții alimentare, BDA, dizenterie,

parazitoze
MĂSURI
 Controlul alimentelor – Agenția Sanitar Veterinară și pentru Siguranța

Alimentului
 Reglementări - europene
WHO / OMS
GUIDE ON SAFE FOOD FOR TRAVELLERS
 http://www.who.int/foodsafety/publications/consumer/travellers/en/index.
html
 Mesaje cheie
- Keep clean
- Separate raw and cooked
- Cook thoroughly
- Keep food at safe temperatures
- Use safe water and raw materials
CĂI DE TRANSMITERE
MÂNA CONTAMINATĂ
 Contaminarea
 direct - de la sursa de agenți patogeni prin produsele patologice
 indirect - apă, aer, obiecte, sol
 Risc crescut de contaminare
 Ocupațională – personal medical, veterinari, salubritate, zootehnie
 Autocontaminare – purtători, bolnavi
 Stafilococ, streptococ, proteus, enterobacterii, enterovirusuri, v. hepatitice A, E
 Decontaminare – spălare cu apă și săpun sau frecare cu soluții alcoolice

CĂI DE TRANSMITERE
OBIECTELE
 Obiectele (telefon mobil, tastatură, veselă, tacâmuri etc) inclusiv
 Instrumentarul medical
 Echipamente (inclusiv ale personalului medical)
- contaminarea
 direct - de la sursa de agenți patogeni prin produsele patologice
 indirect - apă, aer, mână
 se pot contamina foarte ușor
 pot fi decontaminate / dezinfectate / sterilizate eficace

SUPRAFEȚE CONTAMINATE CU VRE -
43
Risk of Hand and Glove Contamination after Contact with a VRE (+) Patient Environment. Hayden M, ICAAC, 2001, Chicago
CONTAMINAREA SUPRAFEȚELOR ȘI ECHIPAMENTELOR DIN SALOANELE BOLNAVILOR
CU ICD
 9,3% - 58% în saloanele pacienților cu ICD
 Frecvențe mai mici în saloanele pacienților necolonizați sau neinfectați.
 Cea mai mare contaminare a mediului este înainte de tratament, rămâne crescută la remiterea diareei, scade la finalul
tratamentului și apoi crește din nou în interval de 1-4 săptămâni, dovadă a rezistenței crescute a C.difficile și a unei dezinfecții
terminale inadecvate.
 C.difficile a fost identificat și în zona de lucru a personalului medical, pe telefoane și tastatura computerelor.
 Sporii de C.difficile au fost izolați din aer, iar pe cale aeriană, pot ajunge în zonele de lucru ale personalului și în saloanele
neocupate de pacienți colonizați sau infectați
D.J.Weber et al. / American Journal of Infection Control 41 (2013) S105-S110

TRANSMITERE PRIN VECTORI
- Transmitere prin intermediul țânțarilor, căpușelor, acarienilor, muștelor și

al altor insecte infectate care transmit boala la oameni prin mușcătura/
întepătura lor;
CĂI DE TRANSMITERE
INSECTELE
 mecanică – purtarea simplă a

micro-organismului de către insectă
fără multiplicarea germenului:
 musca
 gândacul de bucătărie
enterovirusuri,enterobacterii ouă și larve

de helminți, BK, stafilococi, etc
CĂI DE TRANSMITERE
INSECTELE
 biologică – multiplicare, dezvoltare ciclică în
organismul insectei:
 Păduchi (tifos, febra recurentă)
 Pureci (tularemia, ciuma)
 Țânțari (malarie, WNile, febra galbenă, denga, Zika,

Chikungunya, etc)
 Căpușe (febra butonoasă, encefalita, Lyme)
 Flebotom (leishmanioza)
MĂSURI
 Igiena
 Dezinsecție (periodică, insecticide aprobate)
 Protecție individuală pentru prevenirea înțepăturii/ mușcăturii
 Chimioprofilaxie (malarie) / vaccinare (febra galbenă, TBE) pentru călători

RECEPTIVITATEA
⁃ Stare a organismului care nu-i conferă acestuia posibilitatea de a învinge o

agresiune microbiană.
⁃ Receptivitatea unei gazde - dependentă de factori:
 Interni;
 Externi.
FACTORI INTERNI (I)
 Vârsta
 Afectare diferențiată în funcție de vârstă
 patologia neonatala, copil
 adult
 vârstnic – imunosenescență
 Sex (gen)
 Ex. Infecția gonococică mai freventă la femei decât la bărbați
 Rasa
 Rezistenta africanilor la infecția cu Pl. vivax
FACTORI INTERNI (II)
 Particularități genetice (au fost identificate variante genice corelate

cu susceptibilitatea sau rezistența la anumite infecții)
 Ex. Indivizii cu hemoglobine anormale dezvoltă mai frecvent forme severe de

infecție cu Streptococus pneumoniae și Haemophilus influenzae, dar sunt
protejate față de formele severe de malarie cu Plasmosium falciparum
 Portajul VHB mai frecvent la persoanele cu sindrom Down, cu lepră

 Particularități
FACTORI INTERNIgenetice
(II)
 Evoluția severă a gripei, cu forme neurologice (și a altor infecții virale la copii în special)
– mutație a genei DBR1
 Rockefeller's Jean-Laurent Casanova has identified mutations in a single gene that may explain what goes wrong
in cases of encephalitis of the brain stem, the part of the brain that controls many basic functions including heart
rate and breathing. The scientists discovered mutations in a gene called DBR1, which is responsible for producing
a protein that helps process the loops formed in RNA during a step called mRNA splicing.
Sursa: Shen-Ying Zhang et all. Inborn Errors of RNA Lariat Metabolism in Humans with Brainstem Viral Infection. Cell, 2018; 172 (5):
952 DOI: 10.1016/j.cell.2018.02.019
FACTORI
 StăriINTERNI (III)
fiziologice
 sarcina
 Ex. Hepatita E evoluează la gravide cu forme severe și deces
 Reactivarea infecției cu Herpes simplex
 Stări patologice
 Ex. Gripa evoluează sever, cu complicații și deces mai frecvent la persoane

vârstnice, cu infecții cronice (insuficiență renală, diabet, boli imunosupresive etc)
 Peste 90% din decesele atribuite gripei apar la vârstnici şi la alte grupe de risc crescut2
FACTORI EXTERNI (I)
- dieta / alimentație
- ocupație
- activitate fizică
- religie (refuz vaccinare)
- imunizări
- medicație imunosupresivă
FACTORI EXTERNI (II)
 obiceiuri / tradiții și comportamente
 fumat, alcool
 ritualuri (Boala KURU, Ebola – ritual înmormântare)
 Comportamente sexuale - 2011 – gonoree faringiană – rezistență la ceftriaxona –

Suedia, Slovenia
 Droguri (ex. Subst. etnobotanice în România – risc crescut prin nr mare de injectări/zi)
FACTORI EXTERNI (III)
 Consumatorii de droguri injectabile - principalul grup la risc pentru infecțiile transmise prin sânge
 HIV, Hepatita B / D, Hepatita C,
 dar și pentru alte infecții
 Tuberculoza
 Hepatita A
 Infectii cutanate si de tesuturi moi: Stafilococ, Streptococ, Baccilus anthracis
 Sepsis sever
 ITS (sifilis, gonoree, chlamydia)
 Botulism
 SUA (1982 primul caz), Irlanda (2002, 2008), UK (2000, 2004), Scoția (2000), Germania (2005), Norvegia (1999), Elveția (2000)
 Tetanos – injecții subcutanate cu heroina (UK)

EVALUAREA FONDULUI IMUNITAR
INDICATORI (1)
a. Incidență / Prevalență
b. Mortalitate
c. Gravitate
 Ex. Epidemia de difterie din Moldova, Rusia
STUDII SEROLOGICE (2)
a. se efectuează periodic (sunt scumpe, fondul imunitar nu se modifică rapid și brusc)
b. determinarea seroprevalenței pe tipuri de antigene, pe grupe de vârstă
c. obiective – evaluarea programului de vaccinări, identificarea grupurilor populaționale

neprotejate care impun intervenții suplimentare sau modificări ale strategiei de vaccinare
d. Designul – reprezentativitatea eșantionului, definirea titrului protector (atenție la memoria

imunologică – ex. Hepatita B), metoda de determinare a titrului de anticorpi, rata de
participare
e. ESSEN – 1997 / 2002 – coordonarea colectării și analizei datelor referitoare la imunitate în

bolile prevenibile prin vaccinare la nivel European
EVALUAREA ACOPERIRII VACCINALE (3)
Estimează nivelul de imunitate, dar interpretarea trebuie să ia în

calcul eficacitatea vaccinală
- niciun vaccin nu are eficacitate 100%
- Ex. Vaccinul pandemic A(H1N1) în sezonul 2009-2010 a avut o eficacitate de 70%

MODELE MATEMATICE (4)
Gripa A(H1N1) – SUA
Până în luna iulie 2009 – raportate 43.677 cazuri confirmate cu laboratorul
Estimare – 1.8-5.7 milioane persoane infectate (pentru fiecare caz confirmat cu laboratorul au mai fost între 47-
148 cazuri / infecții A(H1N1))
Sursa: Reed C, Angulo FJ, et al., Estimates of the prevalence of pandemic (AH1N1) 2009, United States, April –July 2009,
Emerg. Infect. Dis, 2009, dec
EVALUAREA FONDULUI IMUNITAR (5)
Alte teste folosite în trecut (valoare istorică):
ex. IDR Schick, Dick

FACTORI DINAMIZATORI – FAVORIZANȚI
 Naturali (meteo-geografico-climatici)
 Economico-sociali
FACTORI DINAMIZATORI – FAVORIZANȚI
Naturali:
⁃ Influențează numărul, structura, repartizarea surselor de infecție:
 Meteo-climatici;
 Cosmici;
 Geografici;
 Telurici.
FACTORI NATURALI
METEO-CLIMATICI
 Temperatură:
 ex. virusurile gripale rezistă 7 zile la 37 °C, 35 zile la 4 °C; dezvoltarea țânțarilor vectori se
oprește la temperaturi
< 10 °C sau > 40 °C;
 încalzirea globală (creșterea populațiilor de țânțari, modificări în migrația păsărilor etc.).
 Umiditate (ex.: virusurile gripale rezistă 60 zile în apă);
 Precipitații;
 Curenți de aer (deplasarea virusurilor înglobate în praf, nucleosoli - transmitere prin aer);
 Anotimpurile (sezonalitate).
FACTORI TELURICI
 Cutremure:
 Tetanos;
 Gangrenă gazoasă;
 Febră tifoidă;
 Dizenterie;
 Leptospiroză – invazia rozătoarelor.
 Alunecări de teren;
 Erupții vulcanice.
FACTORI ECONOMICO – SOCIALI
 Ocupaționali
 Standard economic
 Grad de cultură și educație
 Aglomerația
 Perturbăro economico-sociale ocazionale (războaie, crize economice)

OCUPAȚIONALI
 profesia
 locul de munca
 vechimea la locul de muncă
 implicate în apariția bolilor profesionale -

zoonoze, hepatita B, silicoza etc
 Standard economic
 Condiții de locuit (spațiu, ventilație, igiena,

canalizare, etc)
 Aprovizionare cu apă
 Alimentație (calitativ, cantitativ)
 Asistență medicală (acces, adresabilitate,

calitate a serviciilor)
 Grad de cultură și educație
 Aglomerația
 Mișcarea populației (frecvență crescută la

imigranți – STI, HIV, TB)
 Perturbări economico-sociale ocazionale

(războaie, crize economice)
 Pelerinaje
 Mecca, Medina – anual 1.5 - 2 milioane de pelerini
 Epidemii:
 1987 – serogrup A
 Vaccinare obligatorie cu vaccin meningococic bivalent A+C la intrarea în Arabia Saudită pe durata pelerinajelor (Hajj, Umrah)
 2000 – serogrup W135 (> 400 cazuri, 16 tari)
 2001 – serogrup W135 (200 cazuri)
 55 decese
 W135 ET-37 - clone is related to strains isolated in Mali and Gambia
 2002 - Vaccinare obligatorie cu vaccin meningococic tetravalent A, C, Y, W135 la intrarea în Arabia Saudită pe durata
pelerinajelor
Sursa: Balkhy HH, et al. Meningococcal carriage among local inhabitants during the pilgrimage 2000-2001. Intl J Antimicrob Agents 2003;21:107-111.
MIGRAȚIA – O PROBLEMĂ GLOBALĂ
 244 milioane de migranți inregistrați la nivel global în anul

2015
 Creștere cu 41 % comparativ cu anul 2000
 Peste 50 milioane migranți trăiesc în Uniunea Europeană
 0.9% în Romania și 1.3% în Bulgaria
 peste 40% în Luxembourg și Liechtenstein
 Medie UE – 10%
Sursa: United Nation, 2016. http://www.un.org/sustainabledevelopment/blog/2016/01/244-million-international-migrants-living-abroad-

worldwide-new-un-statistics-reveal/
SEZONALITATE
 Creșterea incidenței unei boli, într-o anumită populație în cursul unei perioade de timp
(comparativ cu restul anului).
 Explicată prin influența factorilor de mediu
 Evidentă în bolile cu incidență crescută
 Dispare în faza de eliminare sau eradicare
 BDA (sezonul cald)
 Gripa, infecțiile respiratorii (sezonul rece)
 West Nile (vara – toamna în zona temperată, sfârșitul sezonului ploios în regiunile tropicale)
 Hepatita A (toamna)
PERIODICITATEA
 Apariția unor valuri epidemice la intervale de mai mulți ani, în funcție de

agentul etiologic, structura demografică a populației.
 Modificată prin măsuri de control eficace.

FORMELE DE MANIFESTARE ALE PROCESULUI EPIDEMIOLOGIC
⁃ Există patru forme de manifestare ale procesului epidemiologic (PE):

 Sporadică;
 Endemică;
 Epidemică;
 Pandemică.
⁃ Definirea formei de manifestare a PE se face în funcție de o serie de indicatori:

 Frecvența de apariție a cazurilor;
 Extinderea geografică.
MANIFESTAREA SPORADICĂ
⁃ Morbiditate redusă (cazuri rare);
⁃ Cazurile de boală nu au legătură aparentă între ele;
⁃ Dispersie mare temporală și spațială;
• Număr redus de surse;
• Control optim al căilor de transmitere;
• Populație protejată;
• Factori naturali și socio-economici – activitate slabă favorizantă, dinamizatoare:

 Naturală - perioade interepidemice;
 Indusă - activitate de supraveghere, măsuri de prevenire și control.
⁃ Etapă în procesul de eliminare.

MANIFESTAREA SPORADICĂ
EXEMPLE
 Tetanos;
 Rujeolă (în faza de eliminare);
 Gripă (la începutul și sfârsitul epidemiei)
 Hepatita (acolo unde sunt aplicate și respectate măsurile de

prevenire și control)
MANIFESTAREA ENDEMICĂ
⁃ ENDEMIE = prezența constantă a unei boli sau agent patogen la un nivel redus sau mediu în populație (generalizată, regională, localizată):
• Morbiditate redusă;
• Cazurile de boală nu au legatură aparentă între ele;
 “fiecare persoană infectată transmite boala unei singure alte persoane”
• Există tendință de concentrare spațială și temporală:
 Număr redus de surse de infecție;
 Căi de transmitere limitate;
 Populație parțial receptive;
 Factori naturali și socio-economici – prezență semnificativă.
⁃ Trebuie considerată o situație cu risc;

⁃ Deficiențe în aplicarea măsurilor de prevenire și control.
MANIFESTAREA ENDEMICĂ
EXEMPLE
⁃ Hepatită;
⁃ Malaria în Africa, Asia, America de Sud.
PREVALENȚA INFECȚIEI VHB LA NIVEL MONDIAL
⁃ Zone cu endemicitate ÎNALTĂ:

• Portaj de AgHBs (infectați cronic VHB) : 8-20% din populație;
• Prezența AntiHBs (contact anterior VHB): 70-90% din populație;
• Zone geografice: Asia Centrală și SE, Africa subsahariană, Orientul Mijlociu, Europa de Est;
• Predomină transmiterea verticală și între copii (mici cantități de sânge / salivă);
• Predomină la copii.
⁃ Zone cu endemicitate MEDIE:
• Portaj de AgHBs: 2 - 7% din populație;
• Prezența de AntiHBs: 20 - 55% din populație;
• Zone geografice: Europa SE (inclusiv România), America de sud, Bazinul Mediteraneean;
• Transmitere sexuală și parenterală.
⁃ Zone cu endemicitate REDUSĂ:
• Portaj de AgHBs : < 2% din populație;
• Prezența AntiHBs: <20% din populație;
• Zone geografice : Europa de Vest și de Nord, America de Nord, Australia;
• Predomină transmiterea sexuală / toxicomanie IV;
• Predomină la adulţi. WHO Global alert and response/ Hepatitis B.
http://www.who.int/csr/disease/hepatitis/whocdscsrlyo20022/en/index2.html.
PREVALENȚA PORTAJULUI DE AG HBS ÎN EUROPA
4-6%
România – una dintre țările cu prevalență medie a infecției VHB (4-6%), dar mult mai crescută comparativ cu alte
țări europene
European Center for Disease Prevention and Control.Technical Report. Hepatitis B and C in the EU Neighbourhood: prevalence, burden of diseaseand screening policies. 2010.
PREVALENȚA GENOTIPURILOR VHB LA NIVEL MONDIAL1
• România: genotipul D este majoritar (70%), urmat de genotipul A2

• Genotipul D este asociat cu infecție virală activă, cu o incidență crescută a carcinomului hepatic3 și cu răspuns
nesatisfăcător la terapia cu PegInterferon alfa2a
Q. Zhang, G Cao. Genotypes, mutations, and viral load of hepatitis B virus and the risk of hepatocellular carcinoma. Hepatitis Monthly, 2011, 11(2), 86-91. 2. I Constantinescu et al. Clinical and
Therapeutical Importance of HBV genotyping in Romania. J Med Life, 2008, 1(2), 165-73. 3.
O Zavate et al. Epidemiological aspects concerning the relationship between viral hepatitis and hepatocellular carcinoma. Bacteriology Virology Parazitology Epidemiology, 1993, 38 (12)
EPIDEMIOLOGIA VHB ÎN ROMÂNIA
⁃ Infecția cu VHB este o problemă majoră de sănătate publică în România;
⁃ România aparţine zonei de endemicitate medie → 4-6% din populație este purtătoare de
AgHBs, dar este posibil ca aceste cifre să fie subestimate;
⁃ Înainte de 1990 predomina calea de transmiterea iatrogenă (parenterală);
⁃ Transmiterea iatrogenă este probabil rară în prezent;
⁃ A crescut mult transmiterea :
 Sexuală – homo/heterosexuală – tinerii la debutul vieții sexuale;
 Prin utilizarea de droguri IV (toxicomanie IV).
European Center for Disease Prevention and Control. Technical Report. Hepatitis B and C in the EU Neighbourhood: prevalence, burden of diseaseand screening policies. 2010.
MANIFESTAREA EPIDEMICĂ
⁃ Bolile infecţioase îşi “trăiesc viaţa” prin manifestările lor epidemice.
(Herman Pidoux)
⁃ EPIDEMIE = apariția unui număr de cazuri de îmbolnăvire, a unor anumite comportamente sau
a altor evenimente în relație cu sănătatea peste valoarea așteptată într-o populație, într-un
teritoriu și într-o perioadă de timp determinată.
MANIFESTAREA EPIDEMICĂ
Epidemie: izbucnire limitată în timp și spațiu:
• intrarea sau reintrarea în circulație a unor agenți patogeni;
• multiplicarea surselor;
• căi de transmitere necontrolate;
• acumulare de populație receptivă;
• intervenția favorizantă a factorilor naturali și socio-economici.

Epidemii sezoniere = Antigenic drift
⁃ Variaţii antigenice minore (virusurile gripale A şi B);
⁃ Mutaţii punctuale la nivelul genelor N sau H;
⁃ Schimbarea unui aa / câţiva aa din structura N sau H;
⁃ Fără modificarea subtipului viral;
⁃ Populaţie parţial imunizată;
⁃ Survin în fiecare an / la câţiva ani.

A/H3N2
Mutaţii punctuale : Afectează
Populaţie virală
1 sau mai mulţi aa
RNA segment
Celule gazdă
DRIFT
A/H3N2 infectate
Betts FR, Douglas RG, Mandell G.L., Douglas R. G., Bennett J.E., Principles and practice of infectious diseases, 3rd ed., 1990;39:1306-25
MANIFESTAREA PANDEMICĂ
PANDEMIE = epidemie răspândită în mai multe țări sau

pe mai multe continente.
 Microorganism nou, necunoscut anterior sau reapariție după
câteva decenii;
 Receptivitate generală;
 Transmiterea nu poate fi influențată din lipsa unor măsuri
adecvate;
 Afectate toate grupele de vârstă;
 Intervenția favorizantă a factorilor naturali și socio-
economici (mijloace de transport rapide, călătoriile, mișcarea
populației etc.
PANDEMII
⁃ Pestă;
⁃ Variolă;
⁃ Tifos exantematic;
⁃ Febră recurentă;
⁃ Holeră;
⁃ HIV;
⁃ Gripă;
⁃ SARS Cov2
PANDEMIA HIV / SIDA
Recunoscută oficial în anul 1981.
 36,7 milioane cazuri;
 1 milion decese in 2016.

Pandemia de gripă = Antigenic shift
⁃ Variaţii genetice majore / brutale la nivelul genelor N / H:
 recombinare genetică între 2 virusuri (uman / aviar / porcin);
 mutatie - transmiterea la om a unui subtip animal / aviar.
⁃ Rezultă noi subtipuri virale = pandemii;
⁃ Afectează numai virusul gripal A ;
⁃ La interval de 10 - 40 ani.
Recombinare genetică:
Celula gazdă "New" virus
RNA de virus
infectată
gripal uman
RNA de virus Hibrid genetic

gripal aviar SHIFT
de RNA viral
Rezultă un nou subtip viral: “o nouă" H şi/sau “o nouă" N

PANDEMII DE GRIPĂ
 Virus gripal A cu o nouă configuraţie antigenică;
 Un nou subtip viral;
 Populaţie total ne-imunizată;
 Epidemie la scară mondială: 25 - 50 % din populaţia globului;
 Survin la interval de 10-40 ani;
 Afectează adulţii sănătoşi;
 Letalitate mare.
TREI PANDEMII DE GRIPĂ ÎN SECOLUL XX
1918: “Spanish Flu” 1957: “Asian Flu” 1968: “Hong Kong Flu”
A (H1N1) – A (H2N2) – A (H3N2) –
v. aviar mutant v. aviar-uman recombinant v. aviar-uman recombinant
20-50 milioane decese 1-4 milioane decese 1-4 milioane decese

WHO Report on Global Surveillance of Epidemic-prone Infectious Disease. Influenza.
www.who.int/emc-documents/surveil…scsrisr 200. html/Influenza/Influenza.htm
.
PANDEMIA DE GRIPĂ
⁃ 11 iunie 2009 – declararea pandemiei cu noul virus A H1N1 - A/California/7/2009
⁃ 10 august 2010 – încheierea pandemiei.
⁃ Peste 209 țări afectate
⁃ Global 15174 decese
Sursa: WHO Pandemic AH1N1 2009 - update http://www.who.int/csr/don/2010_02_5/en/index.html

SARS
Coronavirusurile sunt:
• virusuri ARN prezente la diverse specii de animale, care se pot transmite la om provocând o infecție acută respiratorie
cu tendință la agravare pâna la exitus;
• agentul etiologic al guturaiului (comon cold) la om.

• Primele coronavirusuri care au afectat populația au fost descoperite în 1960, până în prezent fiind demonstrată existența
a 7 tipuri de coronavirusuri respectiv:
• două tipuri alfa (229E,LL63),
• două tipuri beta (OK43, HKU1) denumite și coronavirurusuri comune și
• înca 3 tipuri :
• SARS-CoV coronavirusul beta care cauzează Severe Acute Respiratory Syndrome
• MERS-CoV coronavirusul beta implicat în producerea Middle East Respiratory Syndrome
• SARS-CoV2 (2019-nCoV/2019 Novel Coronavirus) implicat în COVID-19

SARS-CoV Severe Acute Respiratory Syndrome
Epidemiologie Diagnostic Tratament/Profilaxie
SIMPTOMATIC
Clinic/Pneumonie/ARDS (Rx) Corticoterapie
Caz index: nov. 2002 (identificare beta-CoV)
Februarie 2003: 300 de cazuri de infecție respiratorie rapid
Epidemiologic Ribavirină
progresivă în Guangdong, China Laborator Lopinavir/darunavir
Până la finalul epidemiei: 8096 cazuri, 774 decese; -PCR două probe diferite din situsuri
rată mortalitate=9,6% anatomice diferite/același situs în două
August 2003-2004: 4 izbucniri epidemice mici momente diferite
Sursă: lilieci , gazda intemediara pisica civet (zibeta) -Izolare în cultură
-Teste serologie NU există
Transmitere: animal-om, interuman vaccin disponibil
Cale de transmitere: aerogenă (aerosoli contaminați) (ELISA/imunofluorescență)
Incubație: 2-7 zile (monitorizarea simptomelor 10 zile)
Simptome Profilaxie nespecifică
94
MERS-CoV Middle East Respiratory Syndrome
Virusologie Epidemiologie
Caz index: sep. 2012 în Arabia Saudită
Beta-coronavirus
Genom ARN (pneumonie și insuficiență renală acută)
Receptori Definiție caz confirmat
• DPP4 (în special la BPOC și Confirmare de laborator + orice formă
fumători) de manifestare clinică
• CEACAM5 Până în nov. 2019: 2494 cazuri
858 decese
Tropism extins comparativ cu Rată mortalitate= 34,4% Sursă: liliac, gazda intermediara cămila
restul virusurilor din familia Cazuri de infecție intraspitalicească dromader
CoV (tract respirator inferior, (Arabia Saudită, Coreea de Sud, Iran, Transmitere: animal-om
rinichi, intestin, ficat) Frața (în principal în urma expunerii în interuman
Eliminare virală se poate camera de gardă) Cale de transmitere: aerogenă
Comorbidități: diabet zaharat, HTA Incubație: 5-14 zile
prelungi până la 6 spt.
Simptomatologie
95
MERS-CoV Middle East Respiratory Syndrome
Diagnostic Tratament
Clinic/Epidemiologic Paraclinic Simptomatic

Laborator Modificări minime până la
• Nespecific opacifierea completă a Interferon 2b + Ribavirină
- leucopenie lobilor/segmentelor pulmonare. Ac monoclonali/policlonali
- trombocitopenie Plasmă de la pacient convalescent
- creștere transaminaze/LDH Lopinavir/ritonavir
• Specific Mycofenolat mofetil
- PCR secreții tract respirator/ser Corticoterapia nu a îmbunătățit supraviețuirea și a
- Teste serologice crescut durata excreției virale.
Specifică Profilaxie Nespecifică
NU există vaccin!
96
SARS CoV2 (2019-nCoV)
La sfârșitul anului 2019, în Wuhan, un oraș din provincia Hubei din China a
fost identificat un cluster de pneumonii severe de etiologie necunoscută.
97
SARS-CoV2 (2019-nCoV)
Agent etiologic Novel Coronavirus 2019:
- beta coronavirus
- genom ARN
- 79,5% similar SARS
- 96,2% similar unui virus izolat de la liliac
- Sursa probabilă liliacul,
gazdă intermediară încă necunoscută

pangolinul
(a fost luat în discutie șarpele, pangolinul – dar s-a
infirmat această ipoteză)
Există vaccin 98
SARS COV-2 - INFORMAȚII ACTUALIZATE – CNSCBT
HTTP://WWW.CNSCBT.RO/
 Infecția cu noul coronavirus (SARS-CoV-2)
 Informații pentru populație
 Legislație
 Informații pentru personalul medico-sanitar
 Evaluare de risc
 Sfaturi pentru călători
 Situația la nivel global, actualizată zilnic
 Comunicate OMS
 Numar persoane aflate in izolare la domiciliu / carantina Coronavirus COVID-19 - harta
 Liste zone afectate COVID-19
99
MĂSURI DE CONTROL
 Se adresează factorilor determinanți ai procesului epidemiologic:
 Sursa
 Cale de transmitere
 Populație receptivă
 Se aplică pe toată durata de evoluție a focarului/epidemiei
 Se încheie - când de la debutul ultimului caz, nu au mai apărut cazuri noi de îmbolnăvire într-o perioadă
de timp egală cu durata maximă de incubație a bolii
MĂSURI DE CONTROL
SURSA DE INFECȚIE
 Identificarea SURSELOR (bolnavi, purtători)
 Izolarea – în spital, la domiciliu
 Aplicarea măsurilor de reducere a transmiterii în funcție de ritm, cale de eliminare, contagiozitate,

transmitere, etc)
 Confirmarea diagnosticului și tratament
 Raportarea cazului/focarului (HG nr. 589/2007, ord.MS 1466/2008)
 Monitorizare (acolo unde se impune)

MĂSURI DE CONTROL
CĂI DE TRANSMITERE
 Curățenie
 Dezinfecție
 Sterilizare
 Dezinsecție
 Deratizare
MĂSURI DE CONTROL
POPULAȚIE RECEPTIVĂ
 Identificarea contacților (nume, vârstă, domiciliu, profesie, loc de muncă, descriere contact
infectant, etc)
 Supraveghere clinică și epidemiologică pe durata maximă a incubației bolii
 Izolare (acolo unde se impune – SARS CoV-2)
 Investigații de laborator (acolo unde este cazul)
 Măsuri profilactice (vaccinare, administrare de imunoglobuline, chimioprofilaxie, etc) – vezi LP

(contacți rujeolă, varicelă, hepatită B)
 Acțiuni de informare - educare

BIBLIOGRAFIE
1. A.S. Fauci CID, 2001
2. http://www.descopera.ro/stiinta/9456823-microbiomul-fiintele-care-traiesc-in-noi-controlandu-ne-viata
3. WHO.http://www.who.int/emergencies/mers-cov/en
4. WHO.https://www.who.int/csr/disease/ebola/en/
5. http://www.who.int/ebola/situation-reports/drc-2018/en/
6. WHO https://www.who.int/emergencies/ten-threats-to-global-health-in-2019
7. Ivan A., Tratat de Epidemiologie a bolilor transmisibile, ed. Polirom 2002
8. CNSCBT. http://www.cnscbt.ro/index.php/legistatie/960-decizia-ce-nr-945-din-22-iunie-2018-def-caz-ro/file
9. Risk of Hand and Glove Contamination after Contact with a VRE (+) Patient Environment. Hayden M, ICAAC, 2001, Chicago
10. CNSCBT. http://www.cnscbt.ro/index.php/legistatie/960-decizia-ce-nr-945-din-22-iunie-2018-def-caz-ro/file
11. https://www.ecdc.europa.eu/en/news-events/multi-country-outbreak-listeria-monocytogenes-infections-linked-consumption-salmon
12. Van Doremalen N, Bushmaker T, Karesh WB, Munster VJ. -Stability of Middle East respiratory syndrome coronavirus in milk [letter]. Emerg Infect Dis. 2014;20(7).
http://dx.doi.org/10.3201/eid2007.140500
13. EFSA- Journal 2014;12(6):3706
14. Shen-Ying Zhang et all. Inborn Errors of RNA Lariat Metabolism in Humans with Brainstem Viral Infection. Cell, 2018; 172 (5): 952 DOI: 10.1016/j.cell.2018.02.019
15. Balkhy HH, et al. Meningococcal carriage among local inhabitants during the pilgrimage 2000-2001. Intl J Antimicrob Agents 2003;21:107-111
16. http://apps.who.int/iris/bitstream/handle/10665/259492/9789241565523-eng.pdf?sequence=1
BIBLIOGRAFIE (2)
17. WHO - Global alert and response/ Hepatitis B. http://www.who.int/csr/disease/hepatitis/whocdscsrlyo20022/en/index2.html.
18. CDC - http://wwwnc.cdc.gov/travel/yellowbook/2012/chapter-3-infectious-diseases-related-to-travel/hepatitis-b.htm. Accesat la data 27.03.2013
19. Q. Zhang, G Cao.- Genotypes, mutations, and viral load of hepatitis B virus and the risk of hepatocellular carcinoma. Hepatitis Monthly, 2011, 11(2), 86-91. 2. I Constantinescu et al. Clinical and
Therapeutical Importance of HBV genotyping in Romania. J Med Life, 2008, 1(2), 165-73. 3.
20. O Zavate et al. -Epidemiological aspects concerning the relationship between viral hepatitis and hepatocellular carcinoma. Bacteriology Virology Parazitology Epidemiology, 1993, 38 (12)
21. European Center for Disease Prevention and Control.- Technical Report. Hepatitis B and C in the EU Neighbourhood: prevalence, burden of diseaseand screening policies. 2010
22. CNSCBT- http://www.cnscbt.ro/index.php/metodologii/gripa-infectii-acute-respiratorii-si-sari/993-metodologia-de-supraveghere-gripa-infectii-respiratorii-acute-si-sari-2018-2019/file
23. Betts FR, Douglas RG, Mandell G.L., Douglas R. G., Bennett J.E.,- Principles and practice of infectious diseases, 3rd ed., 1990;39:1306-25
24. CNSCBT. http://www.cnscbt.ro/index.php/prezentari/atelier-de-lucru-infectii-respiratorii-acute-gripa-sari-25-26-10-2018/1019-analiza-sezon-gripal-2017-2018-dr-rodica-popescu/file
25. Piţigoi D, MI Popa, A Streinu-Cercel, 1998,- Procesul epidemiologic al infecţiei cu virusul West Nile, Bacteriol. Virusol. Parazitol. Epidemiol., 4, 281-88
26. CNSCBT- Informări săptămânale. West Nile. http://www.cnscbt.ro/index.php/informari-saptamanale/west-nile-1/1024-infectia-cu-virusul-west-nile-la-data-de-15-11-2018/file
27. Measles Epidemic in Romania, 1996-1998: Assessment of Vaccine Effectiveness by Case-Control and Cohort Studies, Karen A. Hennessey, Nicolae lon-Nedelcu, Maria-Dorina Crăciun, Flores Toma,
Wendy Wattigney, and Peter M. Strebel, Am J Epidemiol (1999) 150 (11): 1250-1257
28. http://www.cnscbt.ro/index.php/informari-saptamanale/rujeola-1/1134-situatia-rujeolei-in-romania-la-data-de-22-02-2019/file
29. ECDC. https://www.ecdc.europa
30. https://www.ecdc.europa.eu/en/publications-data/measles-notification-rate-million-population-country-eueea-1-september-2017-31
31. WHO Pandemic AH1N1 2009 - update http://www.who.int/csr/don/2010_02_5/en/index.html

Davila”
Cursuri de Epidemiologie
CURS 4: Supravegherea, prevenirea și controlul

infecțiilor asociate asistenței medicale (IAAM)

Șef de lucrări dr. Maria Dorina Crăciun
Asist. Univ. Drd. Bianca-Georgiana Enciu
2
Cuprins
I. Termeni
II. Definiții
III. Impactul IAAM
IV. Procesul epidemiologic în IAAM
V. Principale localizări și factori de risc asociați
VI. Agenți etiologi ai IAAM
VII. Definiții de caz pentru IAAM
VIII. Date statistice privind IAAM
3
Obiective educaționale
La sfârșitul cursului studenții vor deține informații despre:
• Definiția infecțiilor asociate asistenței medicale(IAAM); Termenii utilizați;
• Procesul epidemiologic în IAAM;
• Agenții patogeni importanți implicați în IAAM;
• Principalele tipuri de IAAM și factorii de risc asociați acestora;
• Importanța și impactul IAAM;
• Date statistice actualizate privind IAAM în România și la nivel internațional.

I. Termeni
• Infecţie de spital sau intraspitalicească
• Infecţie nosocomială
(din lb.greacă : nosokomeíon = spital)
• Infecţie asociată asistenţei medicale (IAAM)

II. Definiţii
Infecţii Asociate Asistenţei Medicale (IAAM) = “boli sau patologii determinate de

un agent infecțios contactat ca urmare a procedurilor și / sau tratamentelor
aplicate în cadrul asistenței medicale”
Surse:
Decizia nr. 2012 / 506 / UE – Definiţia IAAM
Ordinul MS 1101/2016
6
Infecţii Asociate Asistenţei Medicale (IAAM)
• Infecţii nosocomiale
- se pot manifesta pe durata spitalizării sau după externare
• Infecţii asociate asistenţei acordate în afara spitalului (în alte unități de îngrijire)
– Unităţi de îngrijire a cronicilor (pe termen lung)
– Asistenţă medicală specializată la domiciliu
– Internare de zi
– Dializă
– Chirurgie ambulatorie
– Stomatologie
– Servicii de explorări ambulatorii (endoscopie, bronhoscopie)

7
– Cabinete specialitate ambulatorii (ex ginecologie)
• Infecţia ocupaţională apărută la personalul medico-sanitar

Asistența medicală s-a extins și în afara spitalelor
Spitale
Unități
Servicii de ambulatorii;
dializă Stomatologi
e
Unități
îngrijire
medicală
pentru bolnavii
cronici
III. IMPACTUL INFECȚIILOR ASOCIATE ASISTENȚEI
MEDICALE
 IAAM pot produce:
 Îmbolnăviri grave;
 Prelungirea duratei de spitalizare;
 Dizabilități pe termen lung;
 Mortalitate în exces;
 Creșterea costurilor îngrijirilor medicale;
 Costuri pentru pacient și familia acestuia.
Sursa : WHO https://www.who.int/gpsc/5may/tools/training_education/slides/en/

CUM APAR INFECȚIILE ASOCIATE
ASISTENȚEI MEDICALE?
IV. PROCESUL EPIDEMIOLOGIC
 Factori determinanți (obligatorii, principali)
 Sursa de agenți patogeni
 Căile și mecanismele de transmitere
 Populația receptivă
 Factori dinamizatori-favorizanți
 Economico-sociali
 Naturali (meteo-geografico-climatici)
FACTORII DETERMINANȚI
 Surse de infecție
 Pacienți
 Personal medical/de îngrijire/studenți
 Vizitatori, însoțitori
 Căi și Mecanisme “eficiente” de transmitere între pacienţi – mediul de spital
 Populație receptivă - număr crescut de gazde cu imunitate scăzută în acelaşi loc/ porţi de intrare
adecvate
Surse de agenți patogeni
 Flora endogenă a pacientului
 intestinală
 cavitatea bucală (habitat natural pentru un număr mare de microorganisme )
 Personalul – ex. gripă
 Pacienții – ex. rujeolă, varicelă, virusul sincițial respirator
 Vizitatori – ex. stafilococ auriu MRSA, gripa

CĂI ȘI MECANISME DE TRANSMITERE
Directă: persoană-persoană
(personalului medical şi de îngrijire, vizitator şi pacienţi)
- agentul patogen este transferat de la o persoană fără intermediere;
Exemple:
Pacienți-personal:
- patogenii transmiși prin sânge (HBV, HCV, HIV) - în cazul expunerii profesionale la sânge și fluide
biologice
Vizitatori – pacienți: gripa

TRANSMITEREA INDIRECTĂ
Prin intermediul
• mâinilor
• aerului
• echipamentului
• apei
ex : patogeni prezenți în sistemul de apă al unităților de tratament stomatologic – pot fi transmiși prin
aerosolii creați de piesele de mână – risc atât pentru pacient, cât și pentru personal
• alimentelor
• obiectelor (inclusiv jucării) / suprafețelor
• instrumentelor - reutilizate fară sterilizare / decontaminare eficientă sau printr-un mod de utilizare
necontrolat /nesupravegheat)
POPULAȚIA RECEPTIVĂ
 Pacient
 Personal
 Vizitatori
FACTORI FAVORIZANȚI IAAM (I)
Care țin de pacient
 vârsta: perioadele de la extremităţile vieţii (copilăria şi bătrâneţea);
 gradul de imunitate: pacienţii care suferă de o boală cronică (tumorile maligne,

leucemia, diabetul, insuficienţa renală, SIDA);
 medicamentele imuno-supresive/ iradiarea;
 leziuni ale tegumentelor / mucoaselor - neutralizează mecanismele naturale de

protecţie;
 malnutriţia.
FACTORI FAVORIZANȚI IAAM (II)
Factori de mediu
 aglomerația din spitale;
 transferurile frecvente de pacienţi dintr-o unitate în alta;
 concentrările de pacienţi cu o susceptibilitate sporită la infecţie într-un singur spaţiu (ex. nou-născuţii,
pacienţii cu arsuri, cei din terapie intensivă);
 flora microbiană poate contamina obiecte, suprafețe, dispozitive şi materiale care ulterior pot intra în contact
cu arii susceptibile ale corpului pacienţilor.
FACTORI FAVORIZANȚI IAAM (III)
Proceduri medicale cu risc:

 biopsiile, examinările endoscopice, cateterizarea, intubarea / ventilaȚia mecanică
 Cateterizarea urinară - Infecţii ale tractului urinar
 Ventilaţia mecanică - Pneumonie
 Cateterizarea arterială /venoasă- Infecții de cater vascular
Rezistenţa bacteriană
V. CELE MAI FRECVENTE LOCALIZĂRI ALE INFECȚIILOR NOSOCOMIALE
ȘI FACTORII DE RISC ASOCIAȚI
INFECȚII DE TRACT RESPIRATOR INFERIOR

INFECȚII DE TRACT URINAR
34% 13% VENTILAȚIA MECANICĂ
Cateter urinar
ASPIRAȚIA
Proceduri invazive tract urinar
SONDA NAZOGASTRICĂ
Vârsta avansată
Depresanții SNC
Boală severă preexistentă
Cele mai frecvente Antibioticele și anti-acidele
Urolitiaza
LIPSA Spitalizarea prelungită
Sarcina localizări ale infecțiilor
Malnutriția
Diabetul IGIENEI și
nosocomiale Vârsta avansată
INFECȚII DE PLAGĂ CHIRURGICALĂ
pricipalii
MÂINILOR factori Intervențiile chirugicale
Profilaxie antibiotică inadecvată Imunodeficiența
de risc asociați
Pregătire incorectă a tegumentului
INFECȚIILE SANGHINE
Îngrijirea inadecvată a plăgii Cateterul vascular
Durata intervenției chirurgicale
Nou-născutul
Tipul de plagă
Îngrijirea pacientului critic
Asepsia chrurgicală inadecvată
17% 14% Boală severă preexistentă
Diabetul
Neutropenia
Statusul nutrițional
Imunodeficiența
Imunodeficiența
Tehnologii noi invazive
Lipsa de instruire și supervizare
Lipsa de instruire și supervizare
Sursa: WHO https://www.who.int/gpsc/5may/tools/training_education/slides/en/

VI. AGENȚI ETIOLOGICI AI IAAM
 Agenții patogeni care determină IAAM includ bacterii, virusuri, fungi, paraziți, prioni.
 Agenții patogeni cu importanță epidemiologică sunt cei care sunt dificil de tratat, pot determina boli
severe sau risc de deces:
 Clostridium difficile;
 Microorganism cu rezistența multiplă la antibiotice: MDRO (multi-drug resistant organism)
 Stafilococ auriu rezistent la meticilina-MRSA;
 Enterococ rezistent la vancomicina-VRE;
 Enterobacterii rezistente la carbapeneme-CRE;
 Pseudomonas rezistent la carbapeneme;
 Acinetobacter rezistent la carbapeneme/colistin.
Unele virusuri (virusul gripal, norovirusul, rotavirusul) sunt adesea introduse în spital din comunitate.
AGENȚI ETIOLOGICI AI IAAM ÎN STOMATOLOGIE
 Virusuri: Bacterii :
 Herpes simplex virus  Mycobacterium tuberculosis
 Varicelo-zosterian  Pseudomonas spp.
 HIV  Legionella spp.
 Hepatita B  Microorganism cu rezistenta multipla la

antibiotice
 Hepatita C
 Stafilococ auriu rezistent la meticilina-MRSA:
 Hepatita D
 Enterobacterii producatoare de
 SARS CoV2 betalactamaze cu spectru extins-ESBL
 Enterobacterii rezistente la carbapeneme-

CRE
DURATA DE SUPRAVIEȚUIRE ÎN MEDIU A AGENȚILOR
PATOGENI
Microorganism Durata de supraviețuire pe
suprafețe inerte
Bacterii
Clostridium Difficile(spori) 5 luni
Stafilococ auriu, inclusiv MRSA 7 zile
Enterococ, inclusiv VRE 5 zile- 4 luni
Klebsiella spp 2 ore- 30 luni
Acinetobacter spp. 3 zile- 5 luni
Pseudomonas aeruginosa 6 ore – 16 luni
Virusuri
HBV >1 saptamana
Virusul gripal 1-2 zile
VSR (sincițial respirator) 6 ore
Adenovirus 7 zile- 3 luni
Rotavirus 6 - 60 zile
Norovirus 8 ore- 7 zile
Fungi
Candida albicans 1-120 zile
Sursa : Axel Kramer et all. How long do nosocomial pathogens persist on inanimate surfaces? A systematic review BMC Infectious Diseases 2006, 6:130
DEFINIȚIILE DE CAZ IAAM - ACTE NORMATIVE APLICATE
VII. DEFINIȚIILE DE CAZ; TIPURI/LOCALIZĂRI IAAM
Sursa: http://www.cnscbt.ro/index.php/legistatie/960-decizia-ce-nr-945-din-22-iunie-2018-def-caz-ro/file
BSI: Sursa infecție sanguină - continuare
Clasificare cazuri COVID-19
https://www.cnscbt.ro/index.php/2927-definitii-de-caz-si-recomandari-de-prioritizare-a-testarii-pentru-covid-19-actualizare-11-
01-2022-1/file
COVID-19 ȘI ACTIVITATEA STOMATOLOGICĂ
 Un caz COVID-19 este contagios cu 2 zile inaintea debutului si inca 10 zile dupa debut*
 Transmiterea:
 directă prin picături degajate în timpul tusei, strănutului, vorbirii, la distanță ≤ 1,5 m față de sursa de infecție – principala cale de
transmitere
 pe cale aeriană: la distanțe mai mari - în situații particulare (în spații închise, slab ventilate, proceduri generatoare de aerosoli,
cântat, exerciții)
 indirect prin contactul mâinilor cu obiecte recent contaminate cu secreții respiratorii și ulterior atingerea mucoaselor
respiratorii/oculare
Procedurile stomatologice prin natura lor sunt la risc crescut pentru COVID-19 datorită comunicării față în față între pacient și echipa
medicală stomatologică.
Majoritatea procedurilor care implică utilizarea piesei rotative de mână produc o cantitate mare de aerosoli.
Pacienții și personalul sunt la risc bilateral de a fi expuși.
 *) https://www.cnscbt.ro/index.php/informatii-pentru-personalul-medico-sanitar/2926-metodologia-de-supraveghere-a-
covid-19-actualizare-11-01-2022/file
COVID-19 ȘI ACTIVITATEA STOMATOLOGICĂ
 În prezent, nu există soluții practice pentru evitarea generării aerosolilor în

cadrul procedurilor stomatologice.
 Virusul prezent în aerosoli poate persista o perioadă de timp în aer și poate fi

inhalat (transmitere și pe cale aeriană);
 Aerosolii generați pot contamina suprafețe și obiecte, astfel virusul se poate

transmite la alți pacienti în lipsa unor proceduri corespunzătoare de
dezinfecție.
VIII. Date statistice privind IAAM
STUDIU PRIVIND POVARA ÎMBOLNĂVIRILOR PRIN IAAM ÎN
EUROPA* (2016)
 Studiul estimează:
 2,609,911 de cazuri noi de infecție asociată îngrijirilor medicale (IAAM) în fiecare an
 91.130 decese (95% UI: 76,117-107,883) în fiecare an sunt atribuibile celor șase tipuri de infecții selectate (infecții urinare, sepsis
primar, sepsis neonatal, infecții de plagă chirurgicală, pneumonii de ventilator, infecții cu Clostridium difficile)
 Povara în UE/SEE prin cele 6 tipuri principale de IAAM (pneumonia asociată asistenței medicale, infecția de tract urinar, infecția de
plagă chirurgicală, infecția cu Clostridium difficile, septicemia neonatală și septicemia primară) exprimată în DALYs (ani de viață ajustati in
funcție de incapacitate) a fost mai mare decât povara combinată prin 31 alte boli infecțioase supravegheate de ECDC.
 * UE / SEE (Spațiul Economic European)
Sursă: Cassini A,Plachouras D,Eckmanns T, AbuSin M,Blank H-P,Ducomble T,et al.(2016). Burdenof Six Healthcare-Associated Infections on European Population Health:Estimating Incidence-Based Disability-
Adjusted Life Years through a Population Prevalence-Based Modelling Study. PLoSMed13(10):e1002150.doi:10.1371/journal.pmed.1002150
NUMĂRUL ESTIMAT DE CAZURI ȘI DECESE PE TIPURI DE IAAM,
EUROPA
Sursa: Cassini A,Plachouras D,Eckmanns T, AbuSin M,Blank H-P, Ducomble T,et al. (2016). Burdenof Six Healthcare-Associated Infections on European Population Health:
Estimating Incidence-Based Disability-Adjusted Life Years through a Population Prevalence-Based Modelling Study.
PLoSMed13(10):e1002150.doi:10.1371/journal.pmed.1002150
PREVALENȚA IAAM LA NIVEL GLOBAL
Unități sanitare din țări mai puțin dezvoltate
Cel puțin X 2
Unități sanitare din țări dezvoltate
Range: 5.7-19.1%
Sursa: The Burden of Health Care-Associated Infection Worldwide: A

Summary - First Global Patient Safety Challenge
Range: 5.1-11.6%
http://www.who.int/gpsc/
STUDIUL DE PREVALENȚĂ PUNCTUALĂ (PPS)
EUROPA 2016-2017
 28 țări EU/EEA; 1275 spitale acuți
 325 737 pacienți
 19626 IAAM înregistrate la 18 287 pacienți
 Prevalență 6,5% (95% CI 5,4-7,8)
 Incidența estimată 4,1% (95% CI 3,4-4,9)/100 internați
Sursa: Suetens Carl, Latour Katrien, Kärki Tommi,et all Prevalence of healthcare-associated infections, estimated incidence and composite antimicrobial
resistance index in acute care hospitals and long-term care facilities: results from two European point prevalence surveys, 2016 to 2017. Euro
Surveill.2018;23(46):pii=1800516. https://doi.org/10.2807/1560-7917.ES.2018.23.46.1800516
INCIDENȚA IAAM ÎN ROMÂNIA,1995-2019
•http://www.cnscbt.ro/index.php/analiza-date-supraveghere/infectii-nosocomiale-1/2704-consumul-de-antibiotice-rezistenta-microbiana-si-infectii-
asociate-asistentei-medicale-in-romania-2019/file
NUMĂR CAZURI RAPORTATE, ROMÂNIA, 2005-2019
https://screenshots.firefox.com/D7ZJLzf865cD
EjA1/www.cnscbt.ro
Sursa: http://www.cnscbt.ro/index.php/analiza-date-supraveghere/infectii-nosocomiale-1/2704-consumul-de-antibiotice-rezistenta-microbiana-si-
infectii-asociate-asistentei-medicale-in-romania-2019/file
INFECŢII CU CLOSTRIDIUM DIFFICILE (ICD), ROMÂNIA,
2019
• Începând din august 2014 -

implementat la nivel național un
sistem de supraveghere a
infecţiilor cu Clostridium difficile
(ICD)
Sursa http://www.cnscbt.ro/index.php/analiza-date-supraveghere/infectii-nosocomiale-1/2704-consumul-de-antibiotice-rezistenta-
microbiana-si-infectii-asociate-asistentei-medicale-in-romania-2019/file
Concluziile raportului CNCSBT
IAAM și consumul de antibiotice în România, 2019
• În România consumul de antibiotic este ridicat și în creștere;
• Datele disponibile arată un nivel ridicat al rezistenței la antibiotice;
• Deși numărul de infecții cu Clostridium difficile și IAAM raportate este în creștere
rămâne încă subraportat;
• Este necesară educarea permanentă a personalului medical în domeniul prescrierii
corecte de antibiotice și al prevenirii IAAM.
Sursa:
http://www.cnscbt.ro/index.php/analiza-date-supraveghere/infectii-nosocomiale-1/2704-consumul-de-antibiotice-rezistenta-
microbiana-si-infectii-asociate-asistentei-medicale-in-romania-2019/file
PROGRESE ÎN PREVENIREA IAAM ÎN SUA
Sursa: https://www.cdc.gov/winnablebattles/report/HAIs.html
SCHIMBAREA CULTURII ORGANIZAȚIONALE PRIVIND
IAAM
“Multe infecții sunt inevitabile;

însă unele ar putea fi prevenite”
“Fiecare infecție este potențial prevenibilă,

cu excepția cazului în care se dovedește contrariul”
Sursa: https://www.cdc.gov/winnablebattles/report/HAIs.html
https://www.who.int/gpsc/pittet_message/en/
REFERINȚE BIBLIOGRAFICE
1. Ordin MS 1101/2016 privind Normele de supraveghere, prevenire şi limitare a infecţiilor asociate asistenţei medicale în unităţile sanitare
2. CNSCBT. Defințiile de caz https://www.cnscbt.ro/index.php/legistatie/960-decizia-ce-nr-945-din-22-iunie-2018-def-caz-ro
3. Ducel G, Fabry J, Nicolle L. Prevention of hospital-acquired infecțions; A practical guide, 2nd ed. World Health Organization, Geneva, Switzerland; 2002;
http://www.who.int/csr/resources/publications/WHO_CDS_CSR_EPH_2002_12/en/
4. WHO Guidelines on Hand Hygiene in Health Care (revised Aug 2009) http://www.who.int/gpsc/information_centre/en/
5. WHO https://www.who.int/gpsc/5may/tools/training_education/slides/en/
6. WHO Report on the burden of endemic health care-associated infection worldwide, 2011. ISBN 978 92 4 15015 https://apps.who.int/iris/bitstream/handle/10665/80135/9789241501507_eng.pdf
7. Cassini A,Plachouras D,Eckmanns T, AbuSin M,Blank H-P,Ducomble T,et all.(2016). Burden of Six Healthcare-Associated Infections on European Population Health:Estimating Incidence-Based Disability-Adjusted Life
Years through a Population Prevalence-Based Modelling Study. PLoSMed13(10):e1002150.doi:10.1371/journal.pmed.1002150
8. WHO. Infection prevention and control: core components for IPC - implementation tools and resources. Geneva: World Health Organization; 2019 (https://www.who.int/infection-prevention/tools/core-components/en ,
accesat sept 2020).
9. Suetens Carl, Latour Katrien, Kärki Tommi,et all Prevalence of healthcare-associated infections, estimated incidence and composite antimicrobial resistance index in acute care hospitals and lon g-term care facilities:
results from two European point prevalence surveys, 2016 to 2017. Euro Surveill.2018;23(46):pii=1800516. https://doi.org/10.2807/1560-7917.ES.2018.23.46.1800516
10. CNSCBT http://www.cnscbt.ro/index.php/analiza-date-supraveghere/infectii-nosocomiale-1/2704-consumul-de-antibiotice-rezistenta-microbiana-si-infectii-asociate-asistentei-medicale-in-romania-2019/file
11. Dubberke et al. Infect Control Hosp Epidemiol 2008;29:S81-92
12. www.cdc.gov/winnablebattles - CDC Winnable Battles: Preventing Healthcare-Associated Infections (HAIs) ( accesat 12/09/2020
13. A.M.G.A. Laheij, J.O. Kistler, G.N. Belibasakis et al. Healthcare-associated viral and bacterial infections in dentistry. Journal of Oral Microbiology 2012, 4: 17659 - http://dx.doi.org/10.3402/jom.v4i0.17659
14. Poyan Barabari, Keyvan Moharamzadeh Novel Coronavirus (COVID-19) and Dentistry–A Comprehensive Review of Literature. Dent. J. 2020, 8, 53; doi:10.3390/dj8020053
15. CDC Interim Infection Prevention and Control Guidance for Dental Settings During the Coronavirus Disease 2019 (COVID-19) Pandemic https://www.cdc.gov/coronavirus/2019-ncov/hcp/dental-settings.html (accesat
12/12/2020)
16. CDC Summary of Infection Prevention Practices in Dental Settings: Basic Expectations for Safe Care https://www.cdc.gov/oralhealth/infectioncontrol/summary-infection-prevention-practices/index.html (accesat
12/12/2020)
17. CNCSBT https://www.cnscbt.ro/index.php/informatii-pentru-personalul-medico-sanitar/2926-metodologia-de-supraveghere-a-covid-19-actualizare-11-01-2022/file

Lucrări practice de Epidemiologie

TEMATICA LUCRĂRILOR PRACTICE
 Imunoprofilaxia pasivă și activă
 Precauțiile standard. Accidentul prin expunere la sânge (AES). Igiena
mâinilor. COVID-19
 Curățenie, dezinfecție, sterilizare
 Aspecte legislative utile în practica stomatologică

LUCRAREA PRACTICĂ NR. 1
IMUNOPROFILAXIA PASIVĂ ȘI ACTIVĂ
Seruri și imunoglobuline
Generalități privind vaccinurile

Șef Lucr. Dr. Maria Dorina Crăciun
Asist. Univ. Drd. Bianca Enciu
Asist. Univ. Dr. Andreea Păuna
CUPRINS
• Imunitatea
• Seruri
• Imunoglobuline
• Beneficiile vaccinării
• Tipuri de vaccinuri
• Indicațiile vaccinării
• Contraindicații
• Precauții
• Reacții adverse
• Calendarul de vaccinare
 La finalul lucrării practice, studenții vor cunoaște:
• noțiuni de bază despre produsele utilizate în obținerea imunității pasive - seruri și
imunoglobuline - indicații, beneficii și limite, mod de administrare, reacții adverse;
• noțiuni de bază despre produsele utilizate în obținerea imunității active – vaccinuri
- indicații, beneficii și limite, mod de administrare, reacții adverse, calendarul de
vaccinare;
• noțiuni de bază privind bolile prevenibile prin vaccinare prioritare pentru
personalul din cabinetele stomatologice: hepatita B, gripa, rujeola (semne și
simptome, masuri de prevenire).

DEFINIȚII
 Imunitate = rezistența organismului față de acțiunea

agenților patogeni sau a produșilor toxici ai acestora
 Imunitate activă = tip de imunitate care se produce în

urma interacțiunii sistemului imun cu un antigen
 Imunitate pasivă = tip de imunitate obținută prin

administrare / transfer de anticorpi preformați
DEFINIȚII
Ambele tipuri de imunitate pot fi induse:
 natural
 activ = infecție sau boală
 pasiv = transfer de la mamă la făt
(transplacentar, alăptare)
sau
 artificial
- activ = administrare de vaccinuri
- pasiv = administrare de produse care conțin:
anticorpi de origine animală (seruri)
anticorpi de origine umană (imunoglobuline)
anticorpi monoclonali
IMUNOPROFILAXIA PASIVĂ
IMUNOPROFILAXIA PASIVĂ
Seruri: soluții imunobiologice ce anticorpi preformați care se obțin din
serul uman de convalescent sau din serul animalelor imunizate cu
antigene specifice
- seruri homologe
- seruri heterologe
Imunoglobuline: soluții de anticorpi care se obțin din plasma umană,
prin fracționare la rece cu etanol (metoda Cohn).

SERURI
Exemple: ser antidifteric, antitetanic, antibotulinic, antirabic, antiviperin
Avantaje: protecție rapidă, cost redus
Limite:
 protecție este de scurtă durată (2-3 săptămâni)
 trebuie administrate cât mai rapid după momentul presupus infectant sau
după debutul simptomelor (neutralizează doar toxinele și virusurile
circulante)
 risc crescut de reacții adverse din cauza prezenței proteinelor străine

speciei umane
IMUNOGLOBULINE
Avantaje:
 Nu determină reacții anafilactice, înlocuind cu succes serurile specifice în profilaxia și terapia

unor boli infecțioase
 Pot fi administrate repetat, fără risc de sensibilizare
 Nu prezintă risc de transmitere a virusurilor HIV, HCV, HBV datorită metodelor de obținere și
a testării donatorilor (studii efectuate în SUA nu au pus în evidență niciun caz de hepatită sau
infecție HIV după administrare de Ig)
Limite:
 Eficacitatea imunoglobulinelor este dependentă de precocitatea administrării lor, în primele

zile dupa contactul infectant
 Durata scurtă a protecției (câteva luni)

TIPURI DE IMUNOGLOBULINE
Imunoglobuline normale/totale/standard
• Obținute din amestecuri de plasmă prelevate de la persoane
sănătoase, donatori adulți
• Conțin anticorpi de tip Ig G care reflectă spectrul de infecții și
imunizări prin care au trecut persoanele donatoare
• Utilizate pentru profilaxia rujeolei și profilaxia hepatitei A

TIPURI DE IMUNOGLOBULINE
Imunoglobuline specifice
•Obținute de la persoane imunizate anterior activ sau prin trecere prin
infecția naturală
•Conțin anticorpi specifici acelui antigen (antitetanice, antirabice,
antihepatită B, antiherpetice)
•Utilizate pentru profilaxia hepatitei B, rabiei (postexpunere), varicelei
/infecției cu virusul varicelo–zosterian, profilaxia și tratamentul
tetanosului, profilaxia și tratamentul infecțiilor cu virus sincițial
respirator (VSR)
IMUNOGLOBULINELE
Cale de administrare: – intramusculară
(cu excepția celor cu administrare iv)
Doza: variabilă în funcție de greutatea corporală
Reacții adverse:
• rar reacții locale ușoare la locul de inoculare sau febră

ușoară
IMUNOGLOBULINELE SPECIFICE ANTI-
HEPATITĂ B
Sunt recomandate în următoarele situații:
• la nou-născutul din mame purtătoare de VHB – administrare în primele 12 - 24 de
ore de la naștere, împreună cu prima doză de vaccin hepatitic B;
• după expuneri accidentale ale cadrelor medicale la sânge, produse patologice –
administrare în primele 72 de ore;
• după un contact sexual neprotejat cu o persoana sigur infectată cu VHB –
administrare în primele 14 zile.
În profilaxia postexpunere, vaccinarea cu vaccin hepatitic B se face concomitent cu
administrarea de imunoglobuline specifice (dar în locuri anatomice diferite).

IMUNOPROFILAXIA ACTIVĂ
GENERALITĂȚI PRIVIND VACCINURILE
Vaccin = produs biologic care conţine suspensii (antigene) de virusuri sau bacterii vii
atenuate, inactivate (omorâte), fracţiuni din acestea sau material genetic ce sta la baza
sintezei unui antigen specific şi care se administrează cu scopul de a induce un răspuns
imun protector specific.
 Denumirea de vaccin amintește originea primului profilactic (E. Jenner, 1798) utilizat in
prevenţia variolei.
Vaccinarea se definește ca fiind manevra prin care se administrează un vaccin.
Imunizarea este procesul prin care se induce imunitate activă (adică rezistenţă faţă de un
agent infecţios) prin administrarea unor vaccinuri (antigene).

ERADICAREA VARIOLEI
https://www.youtube.com/watch?v=yqUFy-t4MlQ
BENEFICIILE VACCINĂRII
Beneficii la nivel individual
protecţie faţă de infecţie

Beneficii la nivel de societate
protecţie faţă de boala
asigurarea imunităţii de grup
manifestă clinic
prevenirea epidemiilor
prevenirea complicaţiilor
scăderea costurilor de îngrijire
prevenirea decesului
HERD IMMUNITY
“DRUMUL VACCINURILOR”
Sursă:
• Manufacturing, safety and quality control of vaccines (who.int)
• Cum sunt dezvoltate, autorizate și introduse pe piață vaccinurile? | Comisia Europeană (europa.eu)
• COVID-19 vaccines: development, evaluation, approval and monitoring | European Medicines Agency (europa.eu)
COMPOZIȚIA VACCINURILOR
TIPURI DE VACCINURI
Vaccinuri vii-atenuate: conțin un agent patogen cu virulență

atenuată; sunt necesare1-2 doze. Ex. ROR, rotavirus, VPO
Vaccinuri inactivate: conțin agenți patogeni inactivați;

necesită rapeluri. Ex. Hepatită A, VPI
Vaccinuri subunitare: conțin o componentă a agentului

patogen cu capacitate antigenică; necesită rapeluri. Ex.
Hib, HPV, v. pneumococic
Anatoxinele/toxoizii: conțin toxină inactivată; pot necesita
rapeluri. Ex. Difterie, tetanos
TIPURI DE VACCINURI
Vaccinurile inactivate
Vaccinuri vii - agentul bacterian sau viral este inactivat prin

tratare cu formaldehidă sau propionolactonă, în
- se obţin prin cultivarea agentului
aşa fel încât să-şi păstreze proprietăţile
microbian pe medii mai puţin
imunogene;
favorabile, ceea ce duce la
- sunt mult mai sigure, lipsite practic de orice
atenuarea virulenţei, fără a se
risc de a produce infecţie sau boală;
modifica capacitatea imunogenă;
- eficacitatea lor depinde în mare măsură de
- determină o imunitate
cantitatea de antigen pe care o conţin, de
asemănătoare cu cea naturală,
aceea sunt necesare doze repetate pentru a se
obţinută după boală sau infecţie.
obţine un răspuns imun adecvat.
TIPURI DE VACCINURI: VACCINURI VIRALE VII
Beneficii:
 Induc titruri ridicate de anticorpi
 Tipuri diferite de anticorpi (Ig A, Ig G)
 Induc imunitate de lungă durată
Riscuri:
 Recâștigarea virulenței (și apariția bolii postvaccinale - ex. poliomielita, rujeola, rubeola postvaccinală)
 Excreția virusului și posibilitatea transmiterii la contacți (ex. poliomielita postvaccinală la contacții

persoanei vaccinate cu vaccin polio oral)
Limite:
 Nu se administrează la persoane imunocompromise și în sarcină
 Stabilitate scazută la temperatura camerei
 Anticorpii specifici pot interfera cu replicarea virusului vaccinal, de aceea trebuie păstrat un interval între
administrarea unui vaccin viu și a imunoglobulinelor sau a transfuziilor de sânge / produse de sânge
TIPURI DE VACCINURI: VACCINURI INACTIVATE
Beneficii:
 Nu determină boală postvaccinală
 Se pot administra la persoane imunocompromise și în sarcină
 Au stabilitate crescută la temperatura camerei
 Nu se excretă în mediu
 Antigenul vaccinal nu este afectat de prezența anticorpilor specifici circulanți, de aceea

pot fi administrate în același timp, înainte sau după administrarea de imunoglobuline (ex.
hepatită B, rabie, tetanos)
Limite:
 Durata limitată a protecției; necesită doze repetate
 Induc anticorpi de tip umoral (Ig G)
 Nu induc imunitate mediată celular

TIPURI DE VACCINURI: ANATOXINE (TOXOIZII)
Sunt preparate biologice derivate din toxine (difterică,
tetanică) cu proprietăţi imunogene, inactivate sub acţiunea

căldurii si a diferitelor substanţe chimice.
Pentru a le crește capacitatea imunogenă, anatoxinele sunt
adsorbite pe un suport mineral (săruri de aluminiu) care are

rol de adjuvant.
După administrare, anatoxinele induc apariţia anticorpilor
antitoxici circulanţi specifici (antidifterici, antitetanici).

PANDEMIA COVID-19
ALTE 2 TIPURI DE VACCINURI

- Vaccinurile ARNm
- Vaccinurile cu vector viral
VACCINURI ARNm
Nu sunt noi!
Sunt studiate de mai bine de un
deceniu mai multe vaccinuri ARNm!
Ex. Gripă, Rabie, Zika, CMV,
neoplazii, alergii
Aprobate de FDA și EMA:
vaccinurile ARNm COVID 19
produse de Pfizer și Moderna
CUM FUNCȚIONEAZĂ VACCINURILE ARNm?
Sursă: RNA vaccines: a novel technology to prevent and treat disease - Science in the News (harvard.edu)
BENEFICII ȘI LIMITE ALE VACCINURILOR ARNm
Beneficii:
Nu determină boală postvaccinală;
Durată scurtă de producție;
Cost redus de producție;
Eficacitate crescută;
Pot fi utilizate în cazul infecțiilor emergente și reemergente.
Limite:
•Necesitatea unor condiții speciale de stocare și transport a vaccinurilor din

termolabilității moleculei de ARNm,
•Necesitatea rapelurilor.
VACCINURI CU VECTOR VIRAL
• folosesc un agent patogen modificat ca vector pentru materialul
genetic al agentului patogen;
• există vaccinuri cu vector viral autorizate pentru prevenirea
Ebolei, COVID-19
BENEFICII ȘI LIMITE ALE VACCINURILOR CU
VECTOR VIRAL
Beneficii:
tehnologie bine stabilită;
răspuns imun puternic;
răspunsul imun implică celulele B și celulele T.
Limite:
expunerea anterioară la vector poate reduce eficacitatea vaccinului;
administrarea la persoanele imunocompromise este dependentă de
vectorul utilizat;
implică un proces complex de producție;
costuri crescute de producție.
ADMINISTRAREA VACCINURILOR
Răspunsul optim la vaccinare

se obține respectând:
Antigen Interval minim recomandat
 Vârsta între doze
 Intervalele recomandate 2/mai multe vacc. inactivate Nici unul, pot fi administrate
simultan sau la orice interval
între doze
Un vaccin viu și inactivat Nici unul, pot fi administrate

simultan sau la orice interval
între doze
2/mai multe vacc. Vii 4 săptămâni, dacă nu sunt

administrate simultan
PRINCIPII DE ADMINISTRARE A VACCINURILOR
Vaccinurile nu trebuie administrate:
 la intervale mai mici decat cele recomandate
Excepție: se admite pentru situații exceptionale (călătorie, etc) scurtarea intervalului minim
cu maxim 4 zile (CDC, 2011)
 înaintea vârstei minime recomandate
Excepție: în epidemiile de rujeolă vaccinul rujeolic sau ROR se adminstrează începând cu
vârsta de 6 luni (dar această doza nu este considerată ca o primă doză și se va repeta
administrarea la vârsta recomandată-12 luni) (Plotkin and Orenstein, 2008)

PRINCIPII DE ADMINISTRARE A VACCINURILOR
• Întreruperea schemei de vaccinare nu impune reluarea întregii serii de
administrare sau administrarea unor doze suplimentare.
• Intervalul mai lung între doze nu reduce concentrația finală de
anticorpi, dar protecția optimă se obține după ce se administrează
numărul total de doze recomandate
• Un interval mai scurt între dozele de vaccin poate influența răspunsul
imun cu scăderea nivelului de protecție.

CALEA DE ADMINISTRARE A VACCINURILOR
Este recomandată de producător. Administrarea în alt loc poate determina o
scădere a eficacităţii vaccinului sau poate creşte riscul de reacţii adverse.
CALEA DE ADMINISTRARE A
VACCINURILOR
 Vaccinurile se pot administra:
 oral (vaccin polio oral, vaccin rotaviral, etc)
 intranazal (vaccin gripal)
 intradermic (BCG, vaccin gripal)
 subcutanat (rujeolic)
 intramuscular (vaccin polio inactivat,

vaccin hepatită B, DTPa, etc).
CONTRAINDICAȚII
 Contraindicația este determinată de existența unei afecțiuni/condiții pe
care o are persoană care se prezintă la vaccinare și care crește
semnificativ riscul apariției unei reacții adverse postvaccinale severe.
 Vaccinul nu trebuie administrat când există o contraindicație.
Există:
 Contraindicaţiile absolute, permanente, rare
 Contraindicații temporare, cele mai numeroase

CONTRAINDICAȚIILE ABSOLUTE
 reacţii alergice severe cunoscute la un vaccin sau
la una dintre componentele vaccinului (ex. reacție
alergică la ou, la neomicină)
 encefalopatia aparută în primele 7 zile de la
vaccinarea DTPc
CONTRAINDICAȚIILE TEMPORARE
 este imunosupresat (pentru vacc. vii-atenuate);

 este o femeie însărcinată (pentru vacc. vii-
atenuate).
PRECAUȚII
Precauția este determinată de o afecțiune/condiție pe care o are

persoană care se prezintă la vaccinare și care poate crește riscul
apariției unei reacții adverse postvaccinale sau a unui răspuns imun
neprotector.
în general, dacă o precauție este prezentă vaccinul nu ar trebui

administrat;
persoana vaccinată se supraveghează pentru a putea identifica din

timp si trata o eventuală reacție adversă;
cele mai numeroase precauții sunt temporare (ex. administrarea

vaccinului rujeolic la o persoană care tocmai a primit o transfuzie).
FALSE CONTRAINDICAȚII
• Reacţii locale uşoare sau moderate după o administrare anterioară
• Febră uşoară după o administrare anterioară
• Tratament antimicrobian curent
• Convalescenţa după o boală infecţioasă
• Născut prematur
• Expunere recentă la o boală infecţioasă
• Alimentaţia naturală (alăptarea)
• Antecedente familiale de sindrom de moarte subită
• Antecedente familiale de convulsii

REACȚII ADVERSE
Reacții locale
• Durere, edem, eritem la locul de inoculare;
• Apar la câteva ore de la administrare și de obicei sunt autolimitate;
• Mai frecvente la vaccinurile care contin adjuvanți;
Reacții sistemice
• Manifestări generalizate: febră, mialgii, cefalee, artralgii, stare de rău,
etc;
• Mai frecvente după administrarea vaccinurilor vii atenuate;
• Similare unei forme ușoare a bolii naturale;
• Relativ frecvente după administrarea vaccinului DTP din cauza
componentei pertussis (celulare)
REACȚII ADVERSE
Reacții alergice
• Șocul anafilactic - una dintre cele mai grave reacţii care poate
apărea după o vaccinare,
• Cele mai rare (< 1 caz la 1 milion de doze), dar cele mai severe;
• Pot pune în pericol viața;
• Pot fi cauzate de antigenul vaccinal sau de o altă componentă a
vaccinului (antibiotic, conservant, stabilizatori, substanțe din
mediul de cultură celulară etc);
• La fiecare punct de vaccinare trebuie să existe procedura de
management al șocului anafilactic și trusa de urgență;
• Este obligatorie supravegherea persoanei vaccinate în primele 15
minute după administrarea vaccinului.
vaccin
erori în modul de REACȚII reactivitatea

administrare individuală la
ADVERSE vaccin
alte cauze coincidente care nu au nicio

legatură cu vaccinul sau cu vaccinarea
RAPORTAREA REACȚII ADVERSE
POSTVACCINALE INDEZIRABILE (RAPI)
Supravegherea reacţiilor adverse postvaccinale indezirabile (RAPI) este o

activitate care face parte din programul naţional de vaccinare şi se
derulează conform metodologiei elaborate de INSP – CNSCBT.
Furnizează informaţii valoroase despre:
• reactogenitatea unui anumit tip de vaccin sau a unui lot de vaccin,
• calitatea seringilor şi a acelor utilizate pentru administrarea vaccinului,
• cunoştinţele cadrelor medicale privind tehnicile de administrare, condiţiile

de păstrare şi manipulare a vaccinului.
INDICAȚIILE VACCINĂRII
 Vaccinare de rutină
- vaccinurile din programele naționale de vaccinari
 Vaccinare selectivă
- în anumite situații epidemiologice
- la anumite categorii /grupuri populaționale cu risc crescut

de îmbolnăvire
 Vaccinare opțională
- la indicație/cerere, cu plată
Vaccinarea de rutină - Calendarul de vaccinări
Se stabilește în funcție de: Se revizuiește periodic în funcție
o Situația epidemiologică a bolii prevenibile de:

prin vaccinare
o Evoluția epidemiologică a bolii
o Factorii care influențează răspunsul imun
o Experiența acumulată în domeniu
postvaccinal
o Elaborarea unor vaccinuri noi
o Disponibilitatea și eficacitatea vaccinului
o Bugetul disponibil
o Bugetul disponibil
VACCINAREA DE RUTINĂ – INDICAȚIILE VACCINĂRII ÎN
ROMÂNIA
Prin Programul Național de Imunizări - hepatita B

sunt vaccinați copiii față de următoarele - infecția cu Haemophilus influenzae tip B
boli infecțioase, considerate priorități
- tuberculoza
pentru sănătatea publică din România:
- infecția pneumococică
- poliomielita
- difteria
- tetanos
- tuse convulsivă
- rujeola
- rubeola
- oreion
Sursa: Centrul Național pentru Supravegherea și Controlul Bolilor Transmisibile
https://cnscbt.ro/index.php/calendarul-national-de-vaccinare
VACCINAREA SELECTIVĂ - INDICAȚIILE VACCINĂRII ÎN ROMÂNIA
Recomandată:
• Persoanelor considerate la risc crescut de îmbolnăvire sau complicații:
Ex. Vaccin rubeolic – adolescente
Vaccin gripal - persoane cu boli cronice, etc
Vaccin HPV –adolescente cu vâsta cuprinsă între 11-18 ani
• Persoanele din colectivități și/sau în situații epidemiologice speciale
Ex: Vaccin hepatită A – inundații, deficiențe în aprovizionarea cu apa potabilă, etc
• Persoane care călătoresc în zone cu risc
Ex: Vaccin împotriva febrei galbenă (vaccinul amaril)
• Persoane expuse ocupațional:
Ex: Vaccin hepatită B – personal medico-sanitar
Vaccin rabic - veterinari, persoane care lucrează cu virusul rabic în laborator
Vaccin meningococic – personal medico–sanitar (laboratoare, spitale de boli infecțioase)

VACCINAREA OPȚIONALĂ - INDICAȚIILE VACCINĂRII ÎN
ROMÂNIA
Sunt vaccinări pentru profilaxia bolilor pentru care există vaccin specific,
dar care nu sunt incluse în programele de imunizare.
Se efectuează în completarea vaccinărilor obligatorii, costul fiind suportat

de cel vaccinat.
Există variaţii de la o ţară la alta; unele vaccinări, care sunt recomandate

în unele ţări, pot fi opţionale în alte ţări.
ex. Vaccinul rotavirus
Vaccinul varicelos
Imunoprofilaxia activă
Vaccinarea selectivă – Vaccinările și călătoriile
internaționale
Ce trebuie sa știe persoanele care se hotărăsc să călătorească în străinătate?
• Trebuie să vă programați la o consultație la medicul dumneavoastră de familie pentru a vă
verifica starea de sănătate înaintea călătoriei cu câteva săptămâni înaintea datei acesteia;
sfătuiți-vă cu medicul asupra unui kit medical de bază pe care să-l luați cu dumneavoastră în
timpul călătoriei (medicamente, dezinfectanți, pansamente);
• Trebuie să vă luați precauțiuni suplimentare și să cereți sfatul medicilor specialiști dacă aveți
afecțiuni cronice care vă afectează starea de imunitate; același sfat trebuie urmat și de femeile
gravide;
• Daca călătoriți împreună cu copii, iar aceștia au mai puțin de 12 ani, cereți sfatul unui medic
pediatru;
• Informați-vă asupra tipurilor de vaccinuri sau a medicației profilactice ce trebuie administrată
înainte sau în timpul călătoriei dumneavoastră; vă puteți adresa în acest scop autorităților de
sănătate publică locale care vă pot îndruma la un centru de vaccinări internaționale.
https://cnscbt.ro/index.php/sfaturi-pentru-calatori/535-cabinete-vaccinari-internationale/file
VACCINAREA SELECTIVĂ – VACCINURI
RECOMANDATE PERSONALULUI DIN CABINETELE
STOMATOLOGICE
 Vaccinul hepatită B
 Vaccinul gripal
 Vaccinul rujeolă-rubeolă-oreion-varicelă
 Vaccinul diftero-tetano-pertussis
 Vaccin COVID-19
HEPATITA B (1)
• afecțiune determinată de virusul hepatitic B, reprezentă o cauză majoră a cirozei hepatice și a
carcinomului hepatic;
• infecția cu VHB reprezintă cel mai important risc profesional la care este expus personalul care
lucrează în medicina dentară;
• s-a constatat o incidență semnificativ mai mare a infecției cu VHB în rândul chirurgilor orali și
ortodonților.
Semne și simptome:
o asimptomatic (în special la persoanele cu vârsta sub 5 ani și la adulții imunosupresați infectați
recent) sau:
o febră, astenie, diminuarea apetitului, greață, vărsături, dureri abdominale, urini hipercrome,
dureri articulare, icter.
HEPATITA B (2)
 Proces epidemiologic
o Sursa de infecție: bolnavul sau purtătorul de Ag Hbs
o Calea de transmitere: Într-un cabinet stomatologic, hepatita B poate fi transmisă prin

contactul direct sau indirect cu sângele, salivă, secreții nazofaringiene.
La nivelul cavității orale, cea mai mare cantitate de VHB este concentrată la nivelul sulcusului
gingival. De asemenea, s-a observat că boala parodontală, sângerările severe și igiena
orală precară se asociază cu un risc crescut de infecție cu VHB.
o Populația la risc: persoanele nevaccinate

MĂSURI DE PREVENIRE ȘI CONTROL ALE
HEPATITEI B ÎN CABINETELE STOMATOLOGICE
 Pentru a reduce povara hepatitei B în rândul personalului care lucrează în medicina dentară se
recomandă vaccinarea împotriva hepB și utilizarea echipamentului individual de protecție.
 Fiecare cabinet stomatologic ar trebui să dezvolte un program scris complet pentru prevenirea și
gestionarea expunerilor profesionale, în conformitate cu recomandările și legislația actuală.
 Acesta ar trebui să cuprindă:
◦ Evaluarea antecedentelor vaccinale și completarea vaccinării, astfel încat tot personalul sa fie
vaccinat cu 3 doze de vaccin împotriva hepatitei B
◦ Precizări privind tipurile de expuneri profesionale cu risc de infecție;
◦ Descrierea măsurilor imediate și a atitudinii în caz de accident;
◦ Descrierea procedurii de raportare și evaluarea promptă a acestor expuneri;
◦ Alocarea de resurse care să permită accesul rapid al personalului expus la îngrijiri clinice, testare,
consiliere și profilaxie post-expunere (PEP) și testarea și consilierea pacienților sursă.
RUJEOLA
• boală infecțioasă cu transmitere respiratorie cauzată de virusul rujeolos, cu
contagiozitate înaltă și potențial epidemic în lipsa unei acoperiri vaccinale optime;
• în România s-au înregistrat până la 28.08.2020 20 204 cazuri (în perioada
27.07.2020-28.08.2020 nefiind raportat niciun caz nou confirmat), din care 64 de

decese;
Semne și simptome: febră, tuse, coriză, conjunctivită, rash
Măsuri de prevenire: vaccinarea ROR a copiilor cu vârsta de 12 luni (a doua doză
la 5 ani), respectiv asigurarea unui titru protector de anticorpi anti-rujeolici în rândul

personalului la risc, inclusiv personalului care lucrează în medicina dentară .
Vaccinul ROR asigură protecție împotriva rujeolei-rubeolei-oreionului, este un vaccin

viu atenuat care nu se poate administra în sarcină și persoanelor imunocompromise.
GRIPA
• infecție respiratorie acută, considerată o importantă problemă de sănătate publică;
• copiii, vârstnicii, persoanele imunosupresate, femeile însărcinate pot dezvolta

complicații severe ale gripei;
• personalul medical, inclusiv personalul care lucrează în medicina dentară, poate

contacta gripa de la pacienți sau colegi și o poate transmite pacienților, colegilor, familiei;
Semne și simptome: febră/subfebrilitate/frisoane, tuse, odinofagie, mialgii, cefalee,

astenie.
Măsuri de prevenire: cea mai eficientă măsură de prevenire a gripei o reprezintă

vaccinarea antigripală anuală.
În România sunt disponibile vaccinuri gripale inactivate (trivalente și tetravalente), care

pot fi administrate începând de la 6 luni și un vaccin gripal viu atenuat.
http://www.medicinascolara.ro/download/revista/vol6_nr3_2019/1_RMU_iulie_2019.pdf
1. Pițigoi D. et. al., Epidemiologie-curs și lucrări practice (vol. 1), Ed. Universitară “Carol Davila”, București,
2019
2. https://cnscbt.ro/index.php/calendarul-national-de-vaccinare
3. Ivan A., Tratat de epidemiologie a bolilor transmisibile, Ed. Polirom, București, 2002
4. Milcu B.G. et. al., Actualizări privind măsurile de prevenire a gripei, Revista de Medicină Școlară și
Universitară, Vol. VI, iulie 2019
5. Alexiu S., Rafila A., Practici generale de vaccinare, www.formaremedicala.ro
6. http://www.umft.ro/data_files/documente-atasatesectiuni/5635/epidemiologie_20practic_c4_82.pdf
Universitatea de Medicină și Farmacie
“Carol Davila”

Lucrarea practică nr. 4:
Aspecte legislative întâlnite în practica
medicului stomatolog

As. Univ. Dr. Andreea Marilena Păuna
As. Univ. Drd. Bianca Enciu
În urma parcurgerii acestui modul, studenții vor cunoaște cadrul legislativ care
reglementează funcționarea cabinetelor stomatologice în România.
AUTORIZAREA CABINETULUI DE MEDICINĂ
DENTARĂ
 SPAȚII (ÎNCĂPERI)
 DOTĂRI
 ÎNCADRAREA CU PERSONAL
ORDINUL MINISTRULUI SĂNĂTĂȚII Nr. 1338 din 2007 pentru aprobarea Normelor privind
structura funcţională a cabinetelor medicale şi de medicină dentară
ORDINUL MINISTRULUI SĂNĂTĂȚII Nr. 153 din 2003 pentru aprobarea Normelor
metodologice privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea cabinetelor medicale
ORDIN NR. 1338 DIN 31 IULIE 2007
PENTRU APROBAREA NORMELOR PRIVIND STRUCTURA FUNCŢIONALĂ A
CABINETELOR MEDICALE ŞI DE MEDICINĂ DENTARĂ
 Cabinetul de medicină dentară va avea în componenţa

minimă:
- sală de aşteptare
- grup sanitar
- spaţii de depozitare
- cabinet de medicină dentară propriu-zis, în care se

desfăşoară activităţile de diagnostic clinic şi terapeutice.
ORDIN NR. 1338 DIN 31 IULIE 2007
PENTRU APROBAREA NORMELOR PRIVIND STRUCTURA FUNCŢIONALĂ A
CABINETELOR MEDICALE ŞI DE MEDICINĂ DENTARĂ
 Cabinetul de medicină dentară propriu-zis, va avea alocat pentru fiecare unit de lucru un spaţiu de minimum 9 mp.
 Spaţiul în care este amplasat un unit dentar va fi prevăzut cu chiuvetă cu apă curentă, rece şi caldă.
 Pavimentele, pereţii, tavanele şi suprafeţele de lucru din încăperile în care se desfăşoară activităţi medicale şi de
medicină dentară vor fi:
a) lavabile;
b) rezistente la dezinfectante;
c) rezistente la decontaminări radioactive (după caz);
d) rezistente la acţiunea acizilor (în săli de tratamente, după caz);
e) negeneratoare de fibre sau particule care pot rămâne suspendate în aer;
f) fără asperităţi care să reţină praful.
 Este interzisă amenajarea de tavane false casetate din materiale microporoase şi cu asperităţi.
DOTĂRI MINIME
 ORDIN Nr. 153 din 26 februarie 2003 pentru aprobarea Normelor

metodologice privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea cabinetelor
medicale
Dotări:
- unit dentar cu cel puţin două piese terminale;
- fotoliu dentar;
- tensiometru şi stetoscop;
-opţional: lampă de fotopolimerizare, aparat de detartraj cu ultrasunete

DOTĂRI MINIME - INSTRUMENTAR ŞI MATERIALE
 ace Reamers, Hedstrom, Lentullo, Miller, tirre-  pense dentare;

nerf, Kerr;
 spatule bucale metalice;
 freze Beutelrock scurte şi lungi;
 excavatoare duble de diferite mărimi;
 bisturiu pentru mucoasă;  pense Pean;
 cleşti pentru extracţie (maxilarul superior şi  lampă de spirt sau arzător de gaze;
maxilarul inferior);
 linguri metalice pentru amprente şi/sau masă
 cleşte crampon;
plastică (de unică folosinţă sau sterilizabile);
 chiurete tip Volkman - drepte şi curbe;
 matrice, portmatrice Ivory;
 elevatoare drepte şi curbe;
 matrice, portmatrice circulare;
 foarfece chirurgicale drepte şi curbe;
 separatoare de dinţi Ivory;
 canule metalice şi de unică folosinţă pentru
 mandrine piesă dreaptă şi unghi;
aspiraţie;
 seringă uniject cu ace;
 oglinzi dentare;
 ace chirurgicale atraumatice (de unică
 sonde dentare;
folosinţă).
DOTĂRI MINIME - Instrumentar şi materiale
 mandrine pentru piesă dreaptă şi unghi;  materiale auxiliare pentru curăţarea mecanică;
 instrumentar de detartraj de diferite forme;  materiale termoplastice;
 freze pentru turbină din oţel şi diamantate;  materiale pentru coafaj pulpar;
 freze din oţel şi diamantate pentru piesa  materiale pentru obturaţii provizorii;
dreaptă şi unghi;  materiale pentru obturaţii fizionomice;
 gume, perii, pufuri pentru lustruit obturaţii  aliaj de Ag + Hg;
fizionomice şi de amalgam de Ag;  cimenturi dentare diferite;
 bol de cauciuc;  materiale pentru terapia endodontică;
 spatulă pentru malaxat gips;  soluţii şi pulberi: Walkkoff, clorură de zinc, tricrezol,
 cuţit pentru ceară; eugenol, iodoform;
 materiale pentru amprentarea arcadelor  substanţe anestezice injectabile şi de contact;
alveolo-dentare;  echipament de protecţie (halat, mască, mănuşi,
ochelari).
CADRU LEGISLATIV
 ORDIN Nr. 1.761 pentru aprobarea Normelor tehnice privind curatarea, dezinfectia si
sterilizarea in unitatile sanitare publice si private, evaluarea eficacitatii procedurilor de
curatenie si dezinfectie efectuate in cadrul acestora, procedurile recomandate pentru
dezinfectia mainilor in functie de nivelul de risc, precum si metodele de evaluare a derularii
procesului de sterilizare si controlul eficientei acestuia
 Ordinul MS nr. 1101/2016 - privind aprobarea Normelor de supraveghere, prevenire și

limitare a infecțiilor asociate asistenței medicale în unitățile sanitare
 Ordin MS nr 1226/ dec. 2012 pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea
deșeurilor rezultate din activități medicale și a Metodologiei de culegere a datelor pentru
baza națională de date privind deșeurile din activități medicale
 Hotărârea de Guvern nr. 857/2011 - privind stabilirea și sancționarea contravențiilor la

normele din domeniul sănătății publice
HG 857/ 2011 PRIVIND STABILIREA ȘI SANCȚIONAREA CONTRAVENȚIILOR LA
NORMELE DIN DOMENIUL SĂNĂTĂȚII PUBLICE
ART. 18 Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 2.000 lei la 6.000 lei pentru
persoanele fizice, respectiv cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru persoanele juridice
următoarele fapte:
a) neefectuarea sterilizării și păstrării sterilității instrumentarului, dispozitivelor și materialelor sanitare la

organizarea activităților propriu-zise de sterilizare, precum și a activităților conexe privind spălarea,
decontaminarea, împachetarea și stocarea în cadrul cabinetelor medicale, conform reglementărilor legale în
vigoare;
d) nerespectarea normelor igienico-sanitare pentru cabinetele medicale și de medicină dentară, indiferent de

profil, conform reglementărilor legale în vigoare;
(vi) neasigurarea cu materiale pentru efectuarea curăţeniei;
(vii) neasigurarea cu dezinfectante, antiseptice şi decontaminante autorizate/înregistrate de Comisia Naţională

pentru Produse Biocide şi/sau nefolosirea acestora conform instrucţiunilor de utilizare, la concentraţiile şi timpii
de utilizare specificaţi de producător;
(viii) neasigurarea de echipament de protecţie specific pentru întregul personal, în conformitate cu legislaţia în
vigoare. 11
Referințe bibliografice
1. Ordinul MS nr. 1338 din 2007 pentru aprobarea Normelor privind structura funcţională a cabinetelor medicale şi de
medicină dentară
2. Ordinul MS nr. 153 din 2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea
cabinetelor medicale
3. ORDIN Nr. 1.761 pentru aprobarea Normelor tehnice privind curatarea, dezinfectia si sterilizarea in unitatile sanitare
publice si private, evaluarea eficacitatii procedurilor de curatenie si dezinfectie efectuate in cadrul acestora,
procedurile recomandate pentru dezinfectia mainilor in functie de nivelul de risc, precum si metodele de evaluare a
derularii procesului de sterilizare si controlul eficientei acestuia
4. Ordinul MS nr. 1101/2016 - privind aprobarea Normelor de supraveghere, prevenire și limitare a infecțiilor asociate
asistenței medicale în unitățile sanitare
5. Ordinul MS nr 1226/ dec. 2012 pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deșeurilor rezultate din
activități medicale și a Metodologiei de culegere a datelor pentru baza naționala de date privind deșeurile din activități
medicale
6. Hotărârea de Guvern nr. 857/2011 - privind stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele din domeniul sănătății
publice
Davila”

IGIENA MÂINILOR.
DECONTAMINARE, DEZINFECȚIE,
STERILIZARE.
As. Univ. Dr. Andreea Marilena Păuna
As. Univ. Drd. Bianca Enciu

CUPRINS
1. Igiena mâinilor-definiții, indicații, tehnici, momente cheie.
2. Decontaminarea-curățarea, produse utilizate.
3. Dezinfecția-definiții, niveluri, clasificare instrumentar medical.
4. Sterilizare-metode, împachetare instrumentar sterilizat, verificare.
5. Managementul deșeurilor rezultate din activitatea medicală-definiții,

colectare, depozitare, transport
La finalul lucrării practice, studenții:
1.vor înțelege importanța igienei mâinilor;
2.vor cunoaște care sunt indicațiile pentru efectuarea acesteia în activitatea medicală
desfășurată în cabinetele stomatologice;
3.își vor însuși corect cele două tehnici: spălarea mâinilor cu apă și săpun și dezinfecția
mâinilor prin frecare cu soluții antiseptice pe bază de alcool.
4.vor înțelege importanța operațiunilor de curățare, dezinfecție și sterilizare;
5.vor putea identifica situațiile în care acestea sunt indicate;
6.vor putea descrie metodele de aplicare pentru diverse suprafețe, echipamente și

instrumentar utilizat în practica medicală;
7.vor cunoaște principalele categorii de deșeuri rezultate din activitățile medicale și

modalitățile de gestionare ale acestora.
IGIENA MÂINILOR ÎN
UNITĂȚILE SANITARE
• Importanță:
Cel mai obișnuit mod de transmitere a patogenilor este prin intermediul
mâinilor!
• Infecții nosocomiale/asociate asistenței medicale (IAAM)
• Răspândirea rezistenței antimicrobiene
https://www.youtube.com/watch?v=2PuRQZEL1oU
DEFINIȚII
Igiena mâinilor - este un termen general și se referă la:
 Efectuarea spălarii simple, a spălării antiseptice, dezinfectării cu soluție antiseptică, spălarea chirurgicală și antisepsia
mânilor
Spălarea mâinilor
 Spălarea cu apă simplă și săpun obișnuit
Spălarea antiseptică/dezinfecția igienică a mâinilor prin spălare
 Spălarea mâinilor cu apă și săpun sau alți detergenti care conțin o substanță antiseptică
Dezinfecția mâinilor prin aplicarea antisepticului pe bază de alcool/dezinfecție igienică a mâinilor prin frecare
 Frecarea mâinilor cu un preparat pe bază de alcool
Spălarea și antisepsia chirurgicală a mânilor/ dezinfecția chirurgicală a mâinilor
 Spălarea mâinilor și utilizarea unui dezinfectant pe bază de alcool înaintea intervențiilor chirurgicale
Guideline for Hand Hygiene in Health-care Settings.

MMWR 2002; vol. 51, no. RR-16.
Flora bacteriană normală a pielii
 Pielea normală este colonizată cu bacterii

 Arii diferite ale corpului au un număr diferit de bacterii
 Flora bacteriană a mâinilor:
 Flora tranzitorie
colonizează straturile superficiale ale pielii
dobandită prin contacul cu pacientul sau suprafețe contaminate
sunt cel mai frecvent incriminate în IAAM
se îndepărtează prin spălarea de rutină
 Flora rezidentă/proprie
atașată de straturile profunde ale pielii
formată din stafilococi coagulazo-negativi
mult mai rezistentă la îndepărtare
Guideline for Hand Hygiene in Health-care
Settings. MMWR 2002; vol. 51, no. RR-16.
PROCEDURI RECOMANDATE PENTRU IGIENA MÂINILOR,
ÎN FUNCȚIE DE NIVELUL DE RISC
1. NIVEL DE RISC – MINIM
 INDICAȚII
- când mâinile sunt vizibil murdare;

- la începutul și sfârșitul programului de lucru;
- după utilizarea grupului sanitar;
- în caz de contact cu produse biologice;
- în cazul pacienților cu infecție cu Clostridioides difficile
 PROCEDURI APLICATE :
SPĂLARE SIMPLĂ CU APĂ ȘI SĂPUN
SURSA : Ordinul ministrului sănătății nr. 1761/2021

2. NIVEL DE RISC - INTERMEDIAR

 INDICATII
- înainte de contactul cu pacientul;

- înainte de proceduri aseptice;
- înainte și după utilizarea mănușilor, în caz de contact cu lichide
biologice;
- după contactul cu pacientul;
- după contact cu mediul ambiental al pacientului
DEZINFECȚIE IGIENICĂ PRIN FRECARE CU SOLUȚIE HIDROALCOOLICĂ (metoda de
elecție)
sau
DEZINFECȚIE IGIENICĂ PRIN SPĂLARE CU APĂ ȘI SĂPUN
3. NIVEL DE RISC - ÎNALT
 INDICAȚII
- înainte de orice intervenție chirurgicală;

- înaintea tuturor manevrelor care necesită o asepsie de tip chirurgical (minim invazive).
Dezinfecția chirurgicală a mâinilor prin frecare cu soluții hidroalcoolice (Aplicarea alcoolului se

va face pe mâna uscată)
sau
Dezinfecția chirurgicală a mâinilor prin spălare cu apă și săpun chirurgical (pe baza de
povidoniodine sau clorhexidina), urmată de clătire cu apa filtrată și ștergere cu prosop steril
INDICAȚII PENTRU IGIENA

MÂINILOR
 Când mâinile sunt vizibil murdare, contaminate
 spălare cu săpun simplu sau antibacterian și apă.
 Dacă mâinile nu sunt vizibil murdare
 dezinfectantul de mâini pe bază de alcool pentru

reducerea numărului de bacterii.
IGIENA MÂINILOR ÎN CABINETELE DE MEDICINĂ DENTARĂ -
RECOMANDĂRI CHEIE
INDICAȚII:
a.Când mâinile sunt vizibil murdare
b.După atingerea cu mâna (fără mănușă) a instrumentarului,
echipamentului, materialelor și altor obiecte posibil
contaminate cu sânge, salivă sau secreții din tractul respirator
c.Înainte și după tratarea fiecărui pacient
d.Înainte de aplicarea mănușilor și,din nou, imediat după
înlăturarea acestora.
Utilizarea apei și săpunului atunci când mâinile sunt vizibil

murdare (de ex. cu sânge). În alte situații, poate fi utilizat un
dezinfectant pe bază de alcooIi. CDC – SUMMARY OF
INFECTION
PREVENTION PRACTICES
IN DENTAL SETTINGS
TEHNICI RECOMANDATE DE
IGIENĂ A MÂINILOR
• Dezinfecția pe bază de alcool • Spălarea mâinilor
Durata: 30secunde Durata: 60 secunde
– Se aplică în palma unei mâini, se – Umeziți mâinile cu apă, se aplică

freacă mâinile pentru a se acoperi săpunul, se freacă mâinile pe toate
întreaga suprafață a mâinilor, până suprafețele
la uscare
– Clătire și uscare cu prosop de unică
– Cantitatea necesară: în funcție de utilizare
producător
– Utilizați hârtia-prosop pentru a
– Aplicarea este cheia: Lăsați să se închide robinetul
usuce!
Guideline for Hand Hygiene in Health-care Settings. MMWR 2002; vol. 51, no. RR-16.
DEZINFECȚIA PE BAZĂ DE
ALCOOL
https://www.youtube.com/watch?v=ZnSjFr6J9HIâ
SPĂLAREA MÂINILOR
• Cea mai importantă procedură de prevenire a infecțiilor.
• Spălarea simplă este definită ca:
– Frecarea viguroasă a mâinilor una de alta pe toate

suprafețele, după o prealabilă umezire și săpunire;
– Se efectuează cu apă curentă și săpun simplu.
https://www.youtube.com/watch?v=IsgLivAD2FE
ÎNGRIJIREA PIELII
• Creme și loțiuni pentru mâini
• Atenție la efectul pe care loțiunile de mâini,

cremele sau dezinfectantul pe baza de alcool le
pot avea asupra eficacității săpunurilor
antimicrobiene - informații de la producător!

UNGHIILE
• Lungimea unghiilor este importantă – număr mare de bacterii condiționat
patogene in spațiile subunghiale (stafilococi coagulazo- negativi,
pseudomonas, levuri);
• Este interzisă în unitățile medicale purtarea unghiilor lungi, lăcuite sau

artificiale.
• În vederea asigurării igienei corecte și eficiente a mâinilor personalului

medico-sanitar și de îngrijire, este interzisă purtarea inelelor, brățărilor,
ceasurilor sau altor bijuterii.
Surse:1. Ordinul ministrului sănătății nr. 1761/2021

2. Guideline for Hand Hygiene in Health-care Settings. MMWR 2002;
vol. 51, no. RR-16.
https://www.youtube.com/watch?v=svbnYjMkJAQ
5 MOMENTE IMPORTANTE
PENTRU IGIENA MÂINILOR
DECONTAMINARE.
DEZINFECȚIE. STERILIZARE
Ordinul ministrului sănătății nr. 1.761/2021

pentru aprobarea Normelor tehnice privind curățarea, dezinfecția și
sterilizarea în unitățile sanitare publice și private, evaluarea
eficacității procedurilor de curățenie si dezinfecție efectuate
în cadrul acestora, procedurile recomandate pentru dezinfecția mâinilor
în funcție de nivelul de risc, precum și metodele de evaluare a derulării
procesului de sterilizare și controlul eficienței acestuia
DECONTAMINAREA
 CURĂŢAREA - etapa preliminară obligatorie, permanentă şi sistematică în cadrul
oricărei activităţi sau proceduri de îndepărtare a murdăriei (materie organică şi

anorganică) de pe suprafeţe (inclusiv tegumente) sau obiecte, prin operaţiuni
mecanice sau manuale, utilizându-se agenţi fizici şi/sau chimici, astfel incat
activitatea medicală să se desfășoare în condiții optime de securitate;
 poate realiza o decontaminare de 95-98%, foarte apropiată de cea obţinută prin

dezinfecţie;
 acţionează asupra tuturor microorganismelor (decontaminare neselectivă);
 nu înlocuieşte dezinfecţia.
PRODUSE UTILIZATE
 Curățarea se realizează cu:
 detergenți
 produse de întreținere
 produse de curățare
 Dezinfecția prin mijloace chimice se

realizează prin utilizarea produselor biocide.
DECONTAMINAREA
Produse utilizate (de curăţenie sau detergent-dezinfectante):
 Săpunuri
 Detergenţi neutri, alcalini, detartranţi, dezinfectanţi (astfel etichetate nu se

utilizează pentru dezinfecţie, principala acţiune fiind de curăţenie)
 Respectarea tuturor recomandărilor producătorului
 Nu este permis amestecul produselor
 Ustensilele de curățare vor fi special dedicate fiecărei zone de risc – CODURI DE CULORI
 Pentru depozitarea produselor și a ustensilelor necesare efectuării curățeniei aflate în stoc,

în unitatea sanitară se organizează un spațiu central special destinat
DEZINFECŢIA
 Definiție - procedura de distrugere a dezinfecție, apoi se realizează curățarea

majorităţii microorganismelor patogene sau urmată de încă o etapă de dezinfecție și
nepatogene de pe orice suprafeţe (inclusiv clătire, după caz.
tegumente), utilizându-se agenţi fizici şi/sau
chimici
 Clasificare:
 Excepție: sporii bacterieni
- PROFILACTICĂ
- ÎN FOCARUL DE BOALĂ TRANSMISIBILĂ:

 Când? - Numai după curățare și este urmată
de clătire, după caz. - CONTINUĂ
 Excepție: situația în care suportul care trebuie - TERMINALĂ

tratat a fost contaminat cu produse biologice.
În această situație prima etapă este de
DEZINFECŢIA
 Prin căldură uscată (flambarea) – în laboratorul de microbiologie
 Prin căldură umedă (termodezinfecția) – instrumentar chirurgical,

tubulatură, etc. prin procesare în mașini de spălat automate
corespunzătoare standardelor, spălărea automatizată a lenjeriei și a
veselei (>90°C)
 Cu abur uscat supraîncălzit - pentru suprafețe
 Cu raze ultraviolete - suprafețe netede și a aerului în boxe de

laborator, săli de operații, alte spații închise, pentru completarea
măsurilor de curățare și dezinfecție chimică
!!! evidența orelor de funcționare pentru lămpile UV
 Prin mijloace chimice – produse biocide
DEZINFECȚIA PRIN MIJLOACE CHIMICE - PRODUSE
BIOCIDE
 Produsele biocide încadrate în tipul 1 de produs se utilizează pentru:
 Dezinfecția igienică a mâinilor prin spălare;
 Dezinfecția igienică a mâinilor prin frecare;
 Dezinfecția pielii intacte.
Termenul antiseptic se utilizează pentru produsele destinate dezinfecției tegumentului

și/sau a mâinilor.
 Produsele biocide încadrate în tipul 2 de produs se utilizează pentru:
a) dezinfectia suprafetelor;
b) dezinfectia dispozitivelor medicale care nu pot fi imersate;
c) dezinfectia dispozitivelor medicale prin imersie;
d) dezinfectia suprafetelor prin nebulizare;
e) dezinfectia dispozitivelor medicale la masini automate;
f) dezinfectia lenjeriei/materialului moale.
REGULI GENERALE
 Dezinfecţia profilactică completează curăţenia, dar nu o suplineşte;
 Dezinfecţia nu poate înlocui sterilizarea;
 Eficienţa dezinfecţiei profilactice este condiţionată de o riguroasă curăţenie prealabilă;
 Trebuie utilizate numai dezinfectante avizate de Ministerul Sănătăţii;
 În dezinfecţia chimică trebuie utilizate dezinfectante cu spectru de acţiune bactericidă (şi/

sau tuberculocidă), virulicidă, fungicidă şi / sau sporicidă;
 În funcţie de riscul de apariţie a infecţiilor, trebuie alese dezinfectantele care acţionează

specific asupra agenţilor patogeni incriminaţi;
 În fiecare încăpere în care se efectuează operaţiuni de curăţare şi dezinfecţie trebuie să

existe în mod obligatoriu un grafic zilnic orar (tipul operaţiunii, ora de efectuare şi
semnătura).
CRITERII DE ALEGERE A DEZINFECTANTELOR
a) spectrul de activitate adaptat obiectivelor fixate;

b) timpul de acțiune;
c) în funcție de secția/compartimentul din unitatea sanitară în care sunt utilizate,
dezinfectantele trebuie să aibă eficiență și în prezența substanțelor interferente: sânge, apă
dură, materii organice;
d) compatibilitatea cu materialele pe care se vor utiliza;
e) gradul de periculozitate (foarte toxic, toxic, nociv, coroziv, iritant, oxidant, foarte inflamabil și
inflamabil) pentru personal și pacienți;
f) să fie usor de utilizat;
g) să fie stabile în timp;
h) natura suportului care urmează să fie tratat;
i) riscul de a fi inactivat de diferite substanțe sau condiții de mediu, asa cum este prevăzut în
fișa tehnică a produsului.
j)cost
CLASE CHIMICE DE SUBSTANŢE
DEZINFECTANTE
 fenolii
 halogenii: compuşi care eliberează clor, brom sau iod
 compuşi cuaternari de amoniu: clorura de benzalkonium, clorura de didecildimetilamoniu,

cetrimide
 clorhexidina
 hexachlorophene
 triclosan
 alcooli (concentrație 30-50% pentru alcoolul izopropilic şi 50-70% pentru alcoolul etilic)
 aldehide
 peroxidul de hidrogen (3% antiseptic, 6% dezinfectant)

NIVELURI DE DEZINFECȚIE
În funcție de:
- eficacitate
- timpul de contact necesar
- concentrația utilizată
Nivelurile de dezinfecție sunt:
 a) dezinfecție de nivel înalt;
 b) dezinfecție de nivel intermediar;
 c) dezinfecție de nivel scăzut.

DEZINFECŢIA DE NIVEL SCĂZUT
 Definiție: procedura de dezinfecție prin care se realizează distrugerea
majorității bacteriilor în formă vegetativă, a unor fungi și a unor virusuri, fără
acțiune asupra micobacteriilor, sporilor de orice tip, virusurilor neanvelopate
și a mucegaiurilor
 Timpul de contact necesar al substanţei chimice cu substratul tratat este de

sub 10 minute.
 Substanţe chimice care realizează dezinfecţia de nivel scăzut :
 Dezinfectante care conţin fenoli, iodofori, substanţe cuaternare de amoniu

şi agenţi de spumare;
 Alcooli (70, 90);
 Hipoclorit de sodiu (5,25%).

DEZINFECŢIA DE NIVEL INTERMEDIAR
(MEDIU)
 - procedura de dezinfecție prin care se realizează distrugerea bacteriilor în
forma vegetativă, a fungilor, a micobacteriilor și a virusurilor, fără acțiune asupra
sporilor bacterieni;
 Timpul de contact necesar al substanţei chimice cu substratul tratat este de 10

minute.
 Substanţe chimice care realizează dezinfecţie de nivel intermediar:
- Fenoli
- Iodofori
- Alcooli
- Compuşi pe bază de clor

DEZINFECŢIA DE NIVEL ÎNALT
 procedura de dezinfecție prin care se realizează distrugerea bacteriilor în forma vegetativă,
fungilor, virusurilor, micobacteriilor și a majorității sporilor bacterieni. Dezinfecția de nivel
înalt nu poate substitui sterilizarea
 Timpul de contact necesar al substanţei chimice cu substratul tratat trebuie să fie de cel
puţin 20 minute.
 Este obligatorie respectarea recomandărilor producătorului.
 Substanţele chimice prin care se poate realiza dezinfecţia de nivel înalt sunt:
- Glutaraldehida (2%)
- Peroxidul de hidrogen stabilizat (6%)
- Acidul peracetic (diferite concentraţii)
- Hipocloritul de sodiu (5,25%)

DEZINFECŢIA DE NIVEL ÎNALT
• ETAPELE dezinfecției de nivel înalt, aplicate instrumentarului, dispozitivelor și

echipamentelor care nu suportă autoclavarea:
• a) curățare cu detergent cu efect tensioactiv;

b) curățare prin acțiune mecanică;
c) clătire cu apă filtrată;
d) dezinfecție de tip înalt, prin imersie;
e) clătire cu apă filtrată;
f) uscare.
• Soluția chimică se va folosi max. 24h (sau 30 de cicluri de la preparare), cu condiția menținerii în
cuve cu capac si a pastrarii proprietatilor fizice. Se vor mentiona pe capacul cuvei cu dezinfectant
denumirea solutiei de lucru, data si ora prepararii solutiei.
• Registrul de dezinfecție înaltă a instrumentarului (produsul utilizat și concentrația de lucru, data

și ora prepararii, ora începerii și ora încheierii fiecărei proceduri de dezinfecție, lista dispozitivelor
medicale imersate la fiecare procedură, numele și semnatura persoanei responsabile).
PROCESAREA SUPORTURILOR SUPRAFEȚELOR,
INSTRUMENTARULUI ȘI ECHIPAMENTELOR
 Alegerea metodei de dezinfectie și/sau sterilizare pentru

suprafețe, instrumentar și echipamente trebuie să țină cont de
categoria din care acestea fac parte și de modul în care sunt
folosite în asistența acordată pacienților.
În funcție de nivelul de risc, suprafețele, instrumentarul și

echipamentele sunt clasificate după cum urmează:
 CRITICE
 SEMI-CRITICE
 NON CRITICE
INSTRUMENTELE MEDICALE CRITICE (I)
 Definiție:
 penetrează pielea sau mucoasele
 vin în contact cu țesuturile (ex. tesut osos) sau penetrează
țesuturile, inclusiv cele aparținând sistemului vascular, în
mod normal sterile.
 Cel mai mare risc de transmitere a infecției.
 Necesită STERILIZARE între utilizări (înainte trebuie

dezinfectate) SAU se folosesc instrumente de unică utilizare.
 Exemple: instrumentarul stomatologic chirurgical, inclusiv cel
utilizat în chirurgia parodontală, bisturie, ace, material pentru
suturi
.
CDC – SUMMARY OF INFECTION PREVENTION PRACTICES IN DENTAL SETTINGS
CDC - Basic Expectations for Safe Care MODULE 7 — Sterilization and Disinfection of Patient-Care Items and Devices
INSTRUMENTELE MEDICALE CRITICE (II)
Procesul de sterilizare utilizat trebuie să respecte strict:
 recomandările producătorului aparaturii de sterilizare, atunci când se folosesc

aparatele de sterilizare
Sau
 timpul de contact recomandat de producător
- glutaraldehidă 2%,
- peroxid de hidrogen stabilizat 6%,
- acid peracetic în diferite concentraţii

INSTRUMENTELE MEDICALE SEMI-CRITICE (I)
 Vin în contact cu mucoase intacte şi nu penetrează bariera

tegumentară, cu excepţia mucoasei periodontale sau pielii, având
soluţii de continuitate.
 Acestea ar trebui sa beneficieze cel putin de dezinfecție de nivel

înalt , cu respectarea recomandărilor producatorului.
 Deoarece majoritatea articolelor semicritice din stomatologie sunt

rezistente la căldură, ele trebuie să fie STERILIZATE. Dacă un
instrument semicritic este sensibil la căldură (nu suporta
autoclavarea), ar trebui înlocuit cu unul rezistent la căldură sau de
unica utilizare. În cazul în care nu sunt disponibile, acestea ar trebui,
cel puțin, să fie prelucrate printr-o dezinfecție de nivel înalt.
 Exemple: oglinzi dentare, lingura de amprentare reutilizabilă

INSTRUMENTELE MEDICALE SEMI-CRITICE (II)
CONSIDERAȚII SPECIALE
 PIESELE DE MÂNĂ ȘI ACCESORIILE -
necesită STERILIZARE.
 Se urmăresc indicațiile producătorului;
 Deși sunt considerate instrumente semicritice,
studiile au demonstrat faptul că suprafața lor

internă se poate contamina în timpul utilizării –
este necesară curățarea corespunzătoare și
sterilizarea. NU dezinfecție de nivel înalt!!!

INSTRUMENTELE MEDICALE SEMI-CRITICE (III)
CONSIDERAȚII SPECIALE
 SENZORII PENTRU RADIOLOGIA DIGITALĂ sunt
considerați semicritici și trebuie protejați printr-o barieră

pentru a reduce gradul de contaminare în timpul utilizării,
urmată de curățare și sterilizare prin metode fizice sau
dezinfecție de nivel înalt între pacienți.
 Dacă materialul nu tolerează aceste procedee,

recomandările minime sunt: bariera de protecție, curățare
și dezinfecție de nivel mediu.
 Se respectă indicațiile producătorului!!!

INSTRUMENTELE MEDICALE NON-CRITICE
 care nu vin frecvent în contact cu

pacientul sau care vin în contact numai cu
pielea intactă a acestuia. Aceste dispozitive
trebuie să fie curăţate şi trebuie aplicată cel
puțin o dezinfecţie de nivel scăzut.
Exemple: suprafaţa meselor, pavimente,

mobilier, etc

DEZINFECȚIA SUPRAFEȚELOR
SCORUL TOTAL DE RISC
CRITERII RISC
a) probabilitatea contaminării cu agenți patogeni: a) mare (scor 7),
Mare - scor 3 dezinfecție de nivel înalt după fiecare procedură

medicală, pacient sau
Medie - scor 2
minimum de 2 ori pe zi și ori de câte ori este
Mică - scor 1
nevoie;
b) frecvența atingerii
b) mediu (scor 4-6), cel
Mică - scor 1
puțin dezinfecție de nivel mediu cel puțin 1 dată
Mare - scor 3 pe zi și ori de câte ori este nevoie;
c) susceptibilitatea pacienților din spațiile de c) scăzut (scor 2-3), cel
îngrijire: puțin curățenie cu o frecvență stabilită în
Scăzută - scor 0 procedura de curățenie și ori de câte ori este
Crescută - scor 1 nevoie.
CRITERII DE UTILIZARE ȘI PĂSTRARE CORECTĂ A
PRODUSELOR DEZINFECTANTE (1)
 utilizarea numai în scopul indicat prin autorizație/înregistrare;
 respectarea indicațiilor de utilizare de pe eticheta produsului;
 respectarea concentrației și a timpului de contact;
 respectarea incompatibilității cu anumite materiale;
 interzicerea amestecării diferitelor produse;
 păstrarea numai în flacoanele originale, pentru a se evita contaminarea;
 în cazul în care eticheta flaconului s-a pierdut/deteriorat, produsul respectiv nu se mai

folosește;
 păstrarea la adăpost de lumina și departe de surse de căldură.

CRITERII DE UTILIZARE ȘI PĂSTRARE CORECTĂ A PRODUSELOR
DEZINFECTANTE(2)
 Pentru produsele dezinfectante care se utilizeză diluate:
 soluția de lucru se prepară în cantitatea strict necesară;
 se utilizează pentru preparare un sistem de dozare gradat;
 se notează pe flacon data preparării diluției respective;
 se utilizează imediat – soluții proaspăt preparate;
 se utilizează cuve cu capac pentru prepararea soluțiilor utilizate în dezinfecția instrumentarului.
 respectarea normelor de protecție a muncii, care să prevină accidentele și intoxicațiile;
 instruirea personalului cu privire la noile proceduri sau la noile produse dezinfectante;
 portul echipamentului de protecție la manipularea produselor.

STERILIZARE
DEFINIȚIE; NORME GENERALE
 Sterilizare –operațiunea prin care se realizează o reducere logaritmică de 10-6

(1/1.000.000) a microorganismelor, inclusiv a sporilor bacterieni de pe
obiectele contaminate;.
 Unităţile sanitare trebuie să garanteze acelaşi nivel de siguranţă a pacienţilor,

atât în cazul utilizării de dispozitive medicale achiziţionate de pe piaţă, cât şi al
utilizării celor sterilizate în unitatea sanitară.
 Este interzisă reprocesarea în vederea reutilizării a dispozitivelor și materialelor

de unică folosință.
Sursa: Ord MS 1761/2021

METODE DE STERILIZARE
 Ordinul ministrului sănătății nr. 1761/2021
 În unitățile de asistență medicală, sterilizarea se realizează prin:
- metode fizice (abur sub presiune, căldură uscata) sau
- metode fizico-chimice (etilen oxid, formaldehidă, plasmă).
 Sterilizarea la temperatură uscată (etuvă/pupinel) este permisă numai în

laboratoarele de microbiologie.
 Aparatura de sterilizare cu metode fizico-chimice de tipul sterilizatoarelor cu

etilen-oxid sau formaldehidă poate fi utilizată în unitățile sanitare până cel
târziu în anul 2023.
Sterilizarea cu abur sub presiune (autoclavarea) trebuie să fie metoda de elecție, dacă
dispozitivul medical suportă aceasta procedură.
STERILIZAREA CU ABUR SUB PRESIUNE
-AUTOCLAVĂ
 se sterilizează:
- sticlăria
- instrumentar (oţel inoxidabil)
- material moale (textile)
- cauciuc
- plastic termostabil
Faza de sterilizare propriu-zisă:

121°C (sticlărie, cauciuc, durata variază în funcție de
plastic) tipul de autoclav (10-30 min)
134°C (instrumentar, textile)
STERILIZAREA CU ABUR SUB PRESIUNE
-AUTOCLAVĂ
 Sterilizarea necesită contactul direct al unui element

cu aburul pentru o anumită perioadă de timp, la o
anumită temperatură și presiune
 Trebuie evitată supraîncărcarea autoclavului, pentru

a permite accesul aburului la toate elementele
încărcăturii
STERILIZAREA LA STERILIZATOARE CU OXID DE
ETILENĂ
 se utilizează numai atunci

când nu există alt mijloc de
 Această tehnică de sterilizare este
sterilizare adecvat pentru
delicată şi erorile de procedură pot
obiecte, echipamente duce la:
termosensibile. -accidente prin sterilizare ineficientă
-accidente toxice la personal sau

pacienţii la care se utilizează
Faza de sterilizare propriu- materialul sterilizat cu oxid de etilenă
zisă:
37°C timp 180 minute
sau 55°C timp de 60 minute
ETAPE ÎN PREGĂTIREA PENTRU
STERILIZARE
 Toate dispozitivele medicale și materialele care urmeaza a fi sterilizate trebuie curățate și
dezinfectate chimic sau termic, înainte de a fi supuse unui proces de sterilizare standardizat.
 Curățarea se realizează manual sau printr-un proces automat validat conform procedurilor
standard într-o mașină automată de spălare și termodezinfecție a instrumentelor reutilizabile.
 În cazul curățării manuale sunt necesare proceduri standard de operare, care să reglementeze
foarte clar acest proces.
 În cazul procesării automate se respectă instrucțiunile producătorului pentru spălarea și

dezinfectarea în mașini automate de spalat și termodezinfectat instrumentar medical reutilizabil.
 Pentru îndepartarea depunerilor din zonele greu accesibile ale instrumentarului medical, curățarea
preliminară se realizează în mașini de curățat cu ultrasunete. Aceasta operațiune este obligatoriu
urmată de curățare și dezinfecție care se realizează manual sau automat.
ETAPE ÎN PREGĂTIREA PENTRU
STERILIZARE (I)
1. Decontaminare /predezinfecție/curățare
 Primul tratament care se aplică cu scop de a diminua încărcătura

microbiană;
 Contribuie la protecția personalului și a mediului;
 Pretratament: imersie în sol detergent–dezinfectant pentru detașarea

murdăriei;
 Curățare pentru îndepărtare resturi proteice și prevenirea formării
biofilmului.
Biofilm – un strat subtire de microorganisme, care prin secretiile lor adera puternic la
suprafete organice sau anorganice si care este foarte rezistent la unele substante
biocide, necesitand o procedura de decontaminare inainte de a fi curatat si dezinfectat;
ETAPE ÎN PREGĂTIREA PENTRU STERILIZARE
(I)
1. DECONTAMINARE
/PREDEZINFECȚIE/CURĂȚARE
CDC Summary of Infection Prevention Practices in Dental Settings:

Basic Expectations for Safe Care MODULE 7 Sterilization and Disinfection of Patient-Care Items and Devices
ETAPE ÎN PREGĂTIREA PENTRU STERILIZARE
(II)
2. Dezinfecția completează faza de curățare
Se utilizează dezinfectante pentru instrumentar, cu menținerea timpului de

imersie recomandat
3. Clătire-se clătesc cu apă din abundență
4. Uscare
Cu prosop curat sau aer comprimat
5. Lubrefiere
6. Verificarea integrității
7. Împachetare
ÎMPACHETAREA MATERIALULUI DE STERILIZAT
Materialele care se sterilizează pot fi împachetate în:
 hartie de împachetat,
 pungă hârtie/film transparent sudată/autoadezivă,
 pungă de hârtie
 container reutilizabil rigid cu filtru.
Se interzice folosirea recipientelor din metal cu colier, ale căror

orificii sunt deschise și închise manual, deoarece acestea nu
garantează sterilitatea conținutului.
ÎMPACHETAREA MATERIALULUI DE STERILIZAT
 hârtie specială pentru împachetarea instrumentarului sau materialului textil
fabricată special pentru sterilizarea cu abur sub presiune (EN 8682).
 pungi/role hârtie plastic fabricate special pentru sterilizarea cu aer cald sau
oxid de etilenă cu indicatori fizicochimici de temperatură.
 pungi/role hârtie plastic fabricate special pentru sterilizarea cu abur sub

presiune sau abur şi formaldehidă la temperaturi joase presiune
subatmosferică, cu indicatori fizicochimici de temperatură.
 Pungile/rolele hârtie plastic de diferite dimensiuni, cu sau fără pliu, după ce au

fost încărcate cu instrumentar (truse) sau material textil (pentru o procedură)
şi indicator fizico-chimic "integrator" trebuie sudate/lipite la capătul de acces.
 Sudarea se realizează cu ajutorul unui aparat special dedicat acestei operaţii.
 Se pot folosi şi pungi care la capătul de acces au sistem autocolant pentru

lipirea pachetului.
DURATA MENȚINERII STERILITĂȚII
 Durata menținerii sterilității materialelor ambalate în hârtie și pungi hârtie -

plastic sudate este de 2 luni de la sterilizare, cu condiția menținerii integrității
ambalajului, cu excepția celor pentru care producătorul specifică o altă perioadă
de valabilitate și cu obligația menținerii condițiilor specificate de acesta.
 Dupa deschidere, trusa se poate folosi o singură dată și pentru un singur

pacient.
 INTERZIS:
păstrarea truselor sterile deschise
folosirea instrumentelor din aceeași trusă la mai mulți pacienți
SURSA : Ordinul ministrului sănătății nr. 1761/2021

DEPOZITAREA
INSTRUMENTARULUI STERILIZAT
 Spațiul: o zonă restricționată, ferită de insecte și de acțiunea directă a razelor

solare, cu temperatura din incintă cuprinsă între 18º - 22ºC și umiditate relativă
de 35% - 70%. Spațiul de depozitare trebuie să fie dedicat acestui scop și să nu
fie folosit pentru alte activități.
 Pachetele sterile trebuie manipulate cât mai puțin posibil, fiind necesară o
procedură pentru verificarea datei de expirare a truselor sterile și de aplicare a
regulii „primul intrat - primul iesit“, astfel încât stocul să fie rulat în mod adecvat.
 În cazul în care ambalajul truselor este deteriorat, acestea nu vor fi utilizate, iar
personalul responsabil va relua procesul de decontaminare: curățare,
dezinfecție, împachetare și sterilizare.
REGISTRUL DE EVIDENȚĂ A STERILIZĂRII
Sterilizarea prin metode fizice şi fizico-chimice se înregistrează în Registrul de evidenţă a

sterilizării, care conţine:
 data şi numărul aparatului
 conţinutul şi numărul obiectelor din şarjă
 numărul şarjei
 temperatura
 presiunea la care s-a efectuat sterilizarea
 ora de începere şi de încheiere a ciclului (durata),
 rezultatele indicatorilor fizico-chimici şi rezultatul testelor biologice
 semnătura persoanei responsabile cu sterilizarea şi care eliberează materialul steril.

REGISTRUL DE DEZINFECŢIE ÎNALTĂ A
INSTRUMENTARULUI
Procedurile de dezinfecţie înaltă a dispozitivelor medicale termosensibile sunt înregistrate într-

un registru special, denumit Registrul de dezinfecţie înaltă a instrumentarului, în care se
completează următoarele date:
 produsul utilizat şi concentraţia de lucru;
 data şi ora preparării soluţiei de lucru;
 ora începerii fiecărei proceduri (ciclu) de dezinfecţie;
 lista dispozitivelor medicale imersate la fiecare procedură;
 ora încheierii fiecărei proceduri;
 numele şi semnătura persoanei responsabile de efectuarea procedurii.

VERIFICAREA EFICACITĂȚII STERILIZĂRII
a) INDICATORI FIZICI (presiune, timp, temperatură) cuprinși în diagrama sterilizatorului;

b) INDICATORI CHIMICI
- indicatori externi - indică expunerea la procesul de sterilizare și fac diferența între
materialele procesate și cele neprocesate;
- indicatori pentru penetrarea aburului testul Bowie-Dick, respectiv testul Helix pentru
dispozitivele cu lumen;
- indicatori multiparametru - care testează unul sau mai mulți parametri ai ciclului de
sterilizare, indicatori interni care se utilizează pentru fiecare ambalaj/container supus
sterilizării cu plasmă și formaldehidă;
- indicatori integratori - care testează toți parametrii ciclului de sterilizare (presiune,
timp, temperatură), indicatori interni care se utilizează pentru fiecare ambalaj/container
supus sterilizării cu abur și oxid de etilenă;
c) INDICATORI BIOLOGICI - cu Bacillus stearothermophylus
CADRU LEGISLATIV
 Ordinul ministrului sănătații nr. 1761/2021 pentru aprobarea Normelor tehnice privind
curatarea, dezinfectia si sterilizarea in unitatile sanitare publice si private,
evaluarea eficacitatii procedurilor de curatenie si dezinfectie efectuate in cadrul
acestora, procedurile recomandate pentru dezinfectia mainilor in functie de nivelul de
risc, precum si metodele de evaluare a derularii procesului de sterilizare si controlul
eficientei acestuia
 Ordinul ministrului sănătății nr. 1101/2016 - privind aprobarea Normelor de

supraveghere, prevenire și limitare a infecțiilor asociate asistenței medicale în unitățile
sanitare
 Hotărârea de Guvern nr. 857/2011 - privind stabilirea și sancționarea contravențiilor la

normele din domeniul sănătății publice
GESTIONAREA DEȘEURILOR
REZULTATE DIN ACTIVITATEA
MEDICALĂ
LEGISLAȚIE:
 Ordin MS nr 1226/ dec. 2012 pentru aprobarea Normelor tehnice privind

gestionarea deșeurilor rezultate din activități medicale și a Metodologiei de
culegere a datelor pentru baza națională de date privind deșeurile din
activități medicale
DEȘEURILE MEDICALE
= toate deșeurile care se produc în unitățile sanitare
 Deşeurile periculoase
= deşeurile care prezintă un risc real pentru  Deşeurile nepericuloase

sănătatea umană şi pentru mediu,
= deşeurile asimilabile celor menajere,
fiind generate în procesul spitalizarii, în rezultate din activitatea serviciilor
activităţile de diagnostic, tratament,
medicale, tehnico-medicale,
supraveghere, prevenţie şi recuperare
administrative, de cazare, a blocurilor
medicală, cercetare medicală şi
alimentare şi a oficiilor de distribuţie a
producerea, depozitarea, testarea şi
hranei
distribuţia medicamentelor şi
biopreparatelor
DEȘEURILE PERICULOASE - CATEGORII
părţi anatomice, material biopsic rezultat din blocurile operatorii de

1.ANATOMO-
chirurgie şi obstetrică (fetusi, placente), părţi anatomice rezultate
PATOLOGICE din laboratoarele de autopsie, cadavre de animale rezultate în
urma activitaţilor de cercetare si experiment
deşeurile lichide sau solide care conţin sau au venit în contact cu

2.INFECȚIOASE
sângele sau alte fluide biologice, precum şi cu virusuri, bacterii,
paraziţi şi/sau toxinele microorganismelor.
Exemple: seringi, ace, ace cu fir, catetere, perfuzoare cu

tubulatura, recipienţi care conţin sau au conţinut sânge sau alte
lichide biologice, câmpuri operatorii, mănuşi, sonde şi alte
materiale de unică folosinţă, comprese, pansamente şi alte
materiale contaminate, membrane de dializă, pungi de material
plastic pentru colectarea urinei, materiale de laborator folosite
DEȘEURILE PERICULOASE - CATEGORII
Deșeuri care pot produce leziuni prin înțepare
3.ÎNȚEPĂTOARE-
sau tăiere
TĂIETOARE Ex: ace, catetere, seringi cu ac, perfuzoare,
lame bisturiu, sticlărie de laborator sau altă
sticlărie, spartă sau nu, care au venit în
contact cu material infectant
Substanțele care pot fi toxice, corozive sau

4.CHIMICE ȘI
inflamabile
FARMACEUTICE Ex: seruri, vaccinuri cu valabilitate depășită,
medicamente expirate, reactivii, substanțele
folosite în laboratoare
Deșeuri solide, lichide, gazoase rezultate din

5. RADIOACTIVE
activitățile nucleare medicale, de diagnostic și
tratament, care conțin materiale radioactive
DEȘEURI NEPERICULOASE
- ambalajele materialelor sterile
- flacoanele de perfuzie care nu au venit în contact cu sângele sau cu alte fluide

biologice
- atele ghipsate necontaminate cu lichide biologice
- hârtia
- resturile alimentare (cu excepţia celor care provin de la secţiile de boli contagioase)
- sacii și alte ambalaje din material plastic
- recipiente din sticlă care nu au venit în contact cu sângele sau cu alte fluide biologice
COLECTAREA, SEPARAREA ȘI AMBALAREA
DEȘEURILOR PERICULOASE
COLECTAREA
 la locul de producere
 în ambalaje de unică folosință, de culoare galbenă, cu pictograma “pericol

biologic”
COLECTAREA ADECVATĂ A DEȘEURILOR INFECȚIOASE
COLECTAREA ADECVATĂ A DEȘURILOR INFECȚIOASE
DEPOZITAREA ȘI TRANSPORTUL
DEȘEURILOR PERICULOASE
 Depozitare temporară:
- spațiul: amenajare, condiții
- durata: să nu depășească 48 ore
 Transport:
- pe circuite separate
- în cărucioare speciale/ containere mobile

1. Pițigoi D. et. al., Epidemiologie-curs și lucrări practice (vol. 1), Ed. Universitară “Carol Davila”, București, 2019
2. CDC – Summary of infection prevention practices in dental settings
3. CDC - Basic Expectations for Safe Care MODULE 7 — Sterilization and Disinfection of Patient-Care Items and Devices
4. ORDIN Nr. 1.761 pentru aprobarea Normelor tehnice privind curatarea, dezinfectia si sterilizarea in unitatile sanitare publice si
private, evaluarea eficacitatii procedurilor de curatenie si dezinfectie efectuate in cadrul acestora, procedurile recomandate
pentru dezinfectia mainilor in functie de nivelul de risc, precum si metodele de evaluare a derularii procesului de sterilizare si
controlul eficientei acestuia
5. Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1101/2016 - privind aprobarea Normelor de supraveghere, prevenire și limitare a infecțiilor
asociate asistenței medicale în unitățile sanitare
6. Hotărârea de Guvern nr. 857/2011 - privind stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele din domeniul sănătății publice
7. Ordinul Ministrului Sănătății nr 1226/ dec. 2012 pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deșeurilor rezultate din
activități medicale și a Metodologiei de culegere a datelor pentru baza națională de date privind deșeurile din activități medicale
LUCRĂRI PRACTICE DE EPIDEMIOLOGIE

PENTRU STUDENȚII DE LA
FACULTATEA DE MEDICINĂ DENTARĂ
PRECAUȚIILE STANDARD. ACCIDENTUL PRIN EXPUNERE
LA SÂNGE (AES).
INFECȚIA CU SARS-COV 2

Șef Lucr. Dr. Maria Dorina Crăciun
Asist. Univ. Dr. Andreea Păuna
Asist. Univ. Drd. Bianca Enciu
Asist. Univ. Drd. Carmen Chivu
CUPRINS
• Importanța prevenirii infecțiilor în cabinetele de medicină dentară
• Precauții universale. Precauții standard.
• Igiena mâinilor
• Utilizarea echipamentului personal de protecție
• Siguranța injecțiilor
• Manipularea în condiții de siguranță a echipamentelor medicale
• Igiena respiratorie
• AES
• COVID-19
La finalul lucrării practice, studenții vor cunoaște:
•noțiuni de bază privind riscul profesional;
•noțiuni de bază referitoare la precauțiunile standard;
•noțiuni de bază provind conduita corectă în cazul unui accident prin
expunere la sânge (AES) sau produse din sânge;
•noțiuni de bază referitoare la infecția cu SARS-CoV-2 (scurt istoric,
forma de manifestare a procesului epidemiologic, semne clinice de
recunoaștere, măsuri de prevenire și control).

IMPORTANȚA PREVENIRII INFECȚIILOR ÎN
CABINETELE DE MEDICINĂ DENTARĂ
 Atât personalul care lucrează în cabinetele stomatologice,

cât și pacienții sunt expuși riscului de a contracta o infecție
asociată asistenței medicale (IAAM);
 Apariția infecțiilor se poate datora contactului cu sângele, cu

secrețiile orale și nazofaringiene, precum și cu
echipamentele contaminate;
 Procedurile realizate corespunzător previn transmiterea

IAAM.
PRECAUȚII UNIVERSALE VS. PRECAUȚII
STANDARD
Precauțiunile universale au fost elaborate în anul 1991 în

scopul prevenirii bolilor cu transmitere sanguină care erau
considerate la vremea respectivă un risc major pentru
sănătatea pacienților și pentru sănătatea personalului din
cabinetele stomatologice;
Precauțiunile standard au fost elaborate de CDC cu scopul

de a sumariza caracteristicile precauțiunilor universale, dar
și de a preveni apariția bolilor transmise pe alte căi
(aerogenă, etc).
PRECAUŢIILE UNIVERSALE - REGULI DE BAZĂ
Se consideră:
 Toţi pacienţii sunt potenţial infectaţi;
 Sângele, alte fluide biologice şi ţesuturile sunt

contaminate cu HIV, HBV, HCV;
 Acele şi alte obiecte folosite în practica medicală sunt

contaminate după utilizare.
Precauțiile standard
• măsuri minime obligatorii pentru prevenirea şi
limitarea infecţiilor asociate asistenţei medicale;
• se aplică tuturor pacienţilor îngrijiţi, indiferent de

statutul de infecţiozitate suspectat sau confirmat;
• se aplică în orice instituție unde este asigurată

asistenţă medicală;
• sunt concepute atât pentru a proteja personalul

sanitar, cât şi pentru a preveni răspândirea infecţiilor
în rândul pacienţilor.
Precauţiile standard se referă la:
I. Igiena mâinilor
II. Utilizarea echipamentului individual de protecţie
III. Siguranța injecțiilor (practici sigure de

administrare a medicației parenterale)
IV. Manipularea în condiţii de siguranţă a

echipamentelor medicale
V. Igiena respiratorie şi eticheta tusei

I. IGIENA MÂINILOR
Prin practicarea igienei mâinilor se previne:
• Transmiterea germenilor multirezistenți
• Apariția IAAM
MÂINILE REPREZINTĂ CEA

MAI COMUNĂ CALE DE
TRANSMITERE A IAAM.
II. UTILIZAREA ECHIPAMENTUL PERSONAL DE
PROTECȚIE (PPE)
 Cuprinde:
 Mănuși
 Halate
 Șorturi, bluze impermeabile
 Mască
 Protectoarele faciale ( ochelari, ecran protector)
 Bonete simple sau impermeabile
 Cizme de cauciuc
Secvența/ordinea de echipare
https://www.youtube.com/watch?v=H4jQUBAlBrI&t=6s
SECVENȚA/ORDINEA DE ECHIPARE
1. Halatul
2. Masca
3. Ochelarii de protecție/
protectoarele faciale
4. Mănușile
ECHIPAREA CU HALAT
PROTECTOR
 Se selectează măsura adecvată;
 Se îmbracă halatul;
 Se leagă la gât și la spate.

ECHIPAREA CU MASCĂ
 Se pune masca peste nas, gura și bărbie;
 Se fixează prin legare sau cu elastic;
 Se potrivește/ajustează ca mărime.
Măștile se schimbă:
 Între pacienți / După fiecare pacient;
 Dacă se umezesc în timpul tratamentului.

ECHIPAREA CU MASCĂ RESPIRATORIE
(N95, N99)
• Se pune masca peste nas, gură și bărbie;
• Se ajustează piesa de nas flexibilă;
• Se fixează pe cap cu banda elastică;
• Se ajustează;
• Se face verificarea etanșeității înainte de a intra în zona

contaminată;
• Inspir – masca trebuie să se strângă în jurul feței;
• Expir – se verifică etanșeitatea în jurul feței.

ECHIPAREA CU OCHELARI DE PROTECȚIE/
PROTECTOARE FACIALE
 Se poziționează ochelarii și se fixează;
 Se poziționează viziera/protectorul facial și

se fixează;
 Se ajustează măsura.
ECHIPAREA CU MĂNUȘI DE PROTECȚIE
• Mănușile se pun ultimele;
• Se selectează măsura și tipul

potrivit;
• Se introduc pe rând mâinile în

interior;
• Se extind peste manșeta halatului

protector.
RECOMANDĂRI PRIVIND
UTILIZAREA MĂNUȘILOR
• utilizarea mănușilor este recomandată atunci când se anticipează contactul

cu sânge, salivă sau mucoase;
• utilizarea prelungită și nejustificată a mănușilor, precum și aplicarea

mănușilor pe tegumentul insuficient uscat trebuie evitată, deoarece poate
sensibiliza tegumentul;
• mănușile se schimbă la fiecare pacient;
• după îndepărtarea mănușilor se practică igiena mâinilor
SE EVITĂ CONTACTUL DINTRE MÂINILE

ÎNMĂNUȘATE ȘI FAȚĂ, RESPECTIV ALTE
OBIECTE ȘI SUPRAFEȚE!
Portul mănușilor nu înlocuiește igiena mâinilor, care trebuie
practicată înainte de echiparea cu mănuși și după îndepărtarea
acestora.
• MĂNUȘILE SE ÎNLOCUIESC ATUNCI CÂND SE CONSTATĂ CĂ
SUNT RUPTE, TĂIATE, PERFORATE!
• NU SE SPALĂ!
NU SE DEZINFECTEAZĂ!
NU SE STERILIZEAZĂ!
UTILIZAREA A 2 PERECHI DE MĂNUȘI
 Diminuează riscul perforării de la 15% la 5%;
 Diminuează prezența sângelui pe mâini la sfârșitul

intervenției (de la 26% la 1%);
 În cazul unui accident percutan cu ac chirurgical, efectul de

ștergere mecanică oferit de cele 2 mănuși e superior
(diminuează inocularea cu 50- 80%).
ECHIPAMENTUL UTILIZAT
 Partea contaminată:
 exteriorul care a venit în contact cu pacientul, suprafețe și obiecte

contaminate din mediu;
 Partea curată:
 în interiorul echipamentului;
 legăturile de la gât și de la cap - zone ce sunt mai puțin probabil

contaminate/ de a fi venit în contact cu suprafețe din mediu.
Secvențe de scoatere a echipamentului de protecție
https://www.youtube.com/watch?v=PQxOc13DxvQ
SECVENȚE DE SCOATERE A ECHIPAMENTULUI
DE PROTECȚIE
1. Mănușile
2. Ochelarii /protectoarele faciale
3. Halat
4. Masca
SCOATEREA MĂNUȘILOR
 Se prind dinspre partea interioară;
 Se scot trăgând fiecare mănușă fără să se atingă exteriorul;
 Se pun în recipientul de deșeu infecțios.

ÎNDEPĂRTAREA
OCHELARILOR/PROTECTOARELOR FACIALE
 Se îndepărtează cu mâinile fără mănuși;
 Se depărtează de față;
 Se pun în recipientul de deșeu infecțios sau în recipientul pentru

decontaminare.
SCOATEREA HALATULUI PROTECTOR
 Se dezleagă legăturile;
 Se scoate începând de la gât și umeri;
 Se împăturește cu partea contaminată spre interior;
 Se pune în recipentul de deșeu infecțios.

SCOATEREA MĂȘTII
 Se dezleagă legăturile de la spate;
 Se îndepartează de pe față;
 Se pune în recipientul de deșeu infecțios.

UNDE SE ÎNDEPARTEAZĂ ECHIPAMENTUL
DE PROTECȚIE?
 În salon/anticamera salonului (înainte de ieșirea din

salonul pacientului);
 Masca se scoate după părăsirea salonului, după

închiderea ușii;
 Se practică igiena mâinilor cu soluții antiseptice

alcoolice înainte de ieșirea din salon.
COLECTAREA ADECVATĂ A DEȘEURILOR
INFECȚIOASE
III. SIGURANȚA INJECȚIILOR (PRACTICI SIGURE
DE ADMINISTRARE A MEDICAȚIEI PARENTERALE)
 măsuri care au drept scop prevenirea transmiterii germenilor în timpul preparării sau
administrării medicației parenterale între pacienți sau între pacienți și personalul din
cabinetele de medicină dentară;
 personalul din cabinetele de medicină dentară administrează parenteral în special
anestezicele.
PRACTICI DE INJECTARE CU RISC PENTRU
PACIENT
 utilizarea unei singure seringi - cu sau fără același ac - pentru

administrarea medicației la mai mulți pacienți;
 reintroducerea unei seringi - cu sau fără același ac - într-un flacon/

recipient pentru a obține doze suplimentare pentru un pacient,
urmată de utilizarea acelui flacon/recipient și pentru alți pacienți;
 pregătirea medicației în imediata apropiere a echipamentelor

contaminate.
https://www.cdc.gov/oralhealth/infectioncontrol/summary-infection-prevention-practices/standard-precautions.html
SIGURANȚA INJECȚIILOR
https://www.youtube.com/watch?v=6D0stMoz80k
RECOMANDĂRI PRIVIND PRACTICILE
SIGURE DE INJECTARE
 Preparați aseptic injecțiile într-o zonă curată;
 Dezinfectați cu alcool septul de cauciuc al flaconului înainte de perforare;
 Nu folosiți acele și seringile pentru mai mult de un pacient;
 Folosiți ace și seringi noi atunci când doriți obținerea unei noi doze pentru același
pacient din același flacon;
 Utilizați flacoane monodoză pentru medicamente injectabile, atunci când este posibil:
 Nu utilizați flacoane monodoză pentru mai mulți pacienți:
 Nu combinați conținutul rămas al flacoanelor monodoză pentru utilizare ulterioară.

RECOMANDĂRI PRIVIND PRACTICILE
SIGURE DE INJECTARE
 În cazul în care conținutul flacoanelor multidoză va fi utilizat pentru mai mulți

pacienți, acestea trebuie limitate la o zonă de medicație centralizată și nu ar trebui
să intre în zona de tratament imediat a pacientului, pentru a preveni contaminarea;
 Dacă un flacon multidoză intră în zona de tratament imediat a pacientului, acesta

trebuie să fie dedicat unui singur pacient și aruncat imediat după utilizare;
 Pe un flacon multidoză se va nota data deschiderii, urmând să fie utilizat în

termen de 28 de zile, cu excepția cazului în care producătorul specifică o dată mai
scurtă sau mai lungă pentru flaconul deschis;
 Nu folosiți perfuzii sau seturi de administrare a medicației iv pentru mai mult de un
CDC –pacient
Summary. of Infection Prevention Practices in Dental Settings-Basic Expectations for Safe Care (Module 6)
ADMINISTRAREA ANESTEZIEI LOCALE DENTARE
 Nu utilizați acul sau cartușul pentru

mai mult de un pacient!
 Asigurați-vă că seringa (cu cartuș)

este curățată corespunzător și
sterilizată înainte de a fi utilizată la
alt pacient!
1. https://www.cdc.gov/oralhealth/infectioncontrol/summary-infection-prevention-practices/standard-precautions.html
2. https://www.healthline.com/health/dental-and-oral-health/dental-anesthesia
IV. MANIPULAREA ÎN CONDIŢII DE SIGURANŢĂ A
ECHIPAMENTELOR MEDICALE
I. FII PREGĂTIT!
ÎNAINTE DE ÎNCEPEREA PROCEDURII-
 organizați echipamentul;
 asigurați iluminarea adecvată;
 nu îndreptați obiectele ascuțite spre

utilizator;
 pregătiți un recipient pentru eliminarea

obiectelor ascuțite.
2. FII PRECAUT!
- ÎN TIMPUL PROCEDURII-
 mențineți contactul vizual cu obiectele ascuțite;
 fiți conștienți de personalul din apropiere;
 amplasați corespunzător echipamentele pentru a evita accidentarea;
 nu treceți de la o persoană la alta ace necapișonate;
 anunțați-i pe cei din jur atunci când vreți să transferați un obiect

ascuțit, înțepător-tăietor.
3. ELIMINĂ CU ATENȚIE
inspectați tăvile cu obiecte contaminate

și deșeurile înainte de manevrare.
inspectați zona de lucru pentru
echipamente lăsate în urmă din
neatenție.
transportați echipamentele ascuțite
reutilizabile într-un recipient închis,
etichetat.
securizați recipientul pentru a preveni
vărsarea conținutului.
PREVENIREA ACCIDENTELOR
DISPOZITIVE CREATE PENTRU PREVENIREA ACCIDENTELOR PRIN OBIECTE ASCUȚITE
V. IGIENA RESPIRATORIE ŞI ETICHETA TUSEI
 ansamblul de măsuri care au drept scop prevenirea transmiterii bolilor pe cale aerogenă;
 Într-un cabinet stomatologic:
- asigurarea unui spațiu corespunzător între pacienți în sala de așteptare, conform reglementărilor în
vigoare;
- plasarea de materiale informative privind prevenirea transmiterii bolilor pe care aerogenă;
- asigurarea de:
• batiste de unică utilizare și recipiente automate pentru colectarea acestora după utilizare;
• dispensere cu soluții hidro-alcoolice pentru igiena mâinilor (atunci când este posibil,
dispenser cu săpun și o chiuvetă);
• măști (pentru pacienții cu simptome).
- personalul care lucrează în cabinetele stomatologice trebuie să fie instruit privind prevenirea bolilor
cu transmitere aerogenă;
- este recomandată vaccinarea anuală antigripală a personalului care lucrează în cabinetele

stomatologice.
Accidentul prin expunere la sânge (AES)
CUPRINS
 Definiții, agenți patogeni, riscuri
 Profilaxia primară
 Atitudinea în caz de AES
 Supravegherea AES în România

AES: DEFINIȚII
AES = orice expunere accidentală la:
 Sânge;
 Fluide ale organismului care pot să conțină agenți patogeni transmisibili prin
sânge;
 Lichid biologic contaminat cu sânge;
AES se produce prin :
• Lezarea tegumentelor prin înțepare, tăiere (expunere percutanată);
• Stropire/proiectare pe mucoasa nazală, bucală, oculară (expunerea

mucoaselor);
• Contactul tegumentului cu sânge/ fluide biologice sau țesuturi (expunerea

cutanată).
AGENȚI PATOGENI TRANSMIȘI PRIN SÂNGE
• peste 50 identificați:  Mycobacterium tuberculosis
 Principalii:  Treponema spp, Leptospire,

 Virusul hepatitei B (VHB) Brucella,
 Virusul hepatitei C (VHC)  Rikettsii
 Virusul imunodeficienței umane  Toxoplasma gondii
(HIV)  Citomegalvirus, herpesvirus
 Stafilococ auriu, criptococcus

 Alți agenți: neoformans
 Plasmodium (malarie, falciparum,  Virusul Ebola
vivax)
RISCUL DE INFECȚIE ÎN AES PERCUTAN
Virus Evoluție cronică Riscul după

accident percutan* Vaccin
HIV 100% 0.3% Nu
HBV 10% 30% Da
HCV 60-80% 3% Nu
Prüss-Üstün A, Rapiti E, Hutin Y. Estimation of the global burden of disease attributable to contaminated sharps injuries among
health-care workers.
American Journal of Industrial Medicine, 2005, 48(6):482–490. http://www.who.int/quantifying_ehimpacts/global/7sharps.pdf
FACTORI DE GRAVITATE AES
Inoculare profundă
Cantitatea de sânge inoculată
Legat de accident Aplicarea unor măsuri imediate
Legat de pacientul- Stadiul evolutiv clinic
sursă Nivelul viremiei
Existența terapiei specifice și eficiența
acesteia
Legat de persoana Utilizarea mănușilor
expusă Receptivitate/imunitate specifică
Aplicarea adecvată a profilaxiei post-
expunere
• 60% din AES survin la terminarea procedurii

• 20% din AES sunt direct legate de nerespectarea precauțiilor universale/
standard
PROFILAXIA PRIMARĂ A AES
 Aplicarea precauțiunilor universale (standard)
 Spălarea mâinilor
 Portul mănușilor și al echipamentului de protecție complet, corect
 Prevenirea accidentelor și expunerii profesionale:
 Atenție sporită la manipularea instrumentelor ascuțite
 Eliminarea imediată a deșeurilor înțepătoare în recipiente sigure
 Nerecapișonarea acelor
 Decontaminarea imediată a suprafețelor care au venit în contact cu sângele sau produse biologice (cu substante
clorigene sau alt dezinfectant eficient)
 Respectarea regulilor privind curățenia, dezinfecția, sterilizarea
 Vaccinarea împotriva hepatitei B
− Cea mai importantă metodă de profilaxie a infecției cu VHB
− Schema de bază: 3 doze de vaccin 0, 1, 6 luni
− Schema de urgență : 0,1,2 și rapel la 12 luni
− Titru de Ac protectori >10 m UI/ml, la 2 luni de la ultima doză

ATITUDINEA ÎN CAZ DE AES
 Întreruperea activității, cu asigurarea securității pacientului;
 Raportarea expunerii profesionale cadrului medical superior

sau responsabilului cu prevenirea IAAM;
 Asigurarea îngrijirilor de urgență;
 Investigarea persoanei asistate și a persoanei accidentate

pentru HIV, HVB, HCV și adoptarea unei atitudini
corespunzătoare.
ASIGURAREA ÎNGRIJIRILOR DE URGENȚĂ
Expunere percutanată Expunerea
Expunere cutanată (înțepare, tăiere) mucoaselor
Spălare
1. Spălarea locului cu apă și
abundentă timp
1. Spălarea locului cu săpun;
de 5 minute cu
apă și săpun timp de 5 2. Utilizarea unui antiseptic ser fiziologic sau
min; timp de contact 5 minute: apă.
Soluție clorigenă diluată 1/10;
Compus iodat în soluție dermică;

0
Alcool 70 ;
Alt dezinfectant cutanat.
Nu se recomandă stimularea sângerării,

deoarece favorizează difuziunea virusului.
INVESTIGAREA PERSOANEI
ACCIDENTATE
 Proba de sânge în primele ore de la accident
 Test HIV; în cazul supravegherii, se repetă la 3 și 6 luni;
 Evaluarea imunității față de VHB.

INVESTIGAREA PACIENTULUI-SURSĂ:
STATUSUL INFECȚIEI CU HIV
 Pacientul-sursă este cunoscut HIV pozitiv
• Accidentatul va lua legătura cu responsabilii cu chimioprofilaxia cât mai

repede posibil de la producerea accidentului - consult la boli infecțioase
 Statusul HIV al pacientului-sursă este necunoscut
• Test HIV rapid (2 ore de la AES) cu acordul pacientului
În funcție de rezultatul testului se recomandă chimioprofilaxia;
• Dacă testul nu poate fi efectuat, se evaluează riscul pentru infecția HIV

(comportament sexual, utilizare de droguri, apartenența la grupuri de risc)
STATUSUL INFECȚIEI CU VHB
Pacientul-sursă este VHB pozitiv:  Pacientul-sursă este VHB negativ:
 Persoana care a suferit AES este  Persoana care a suferit AES este
complet vaccinată: complet vaccinată:
Titrarea Ac anti-HBs cât mai repede • Titrarea Ac anti-HBs

•
posibil;  Persoana care a suferit AES este
 Persoana care a suferit AES este nevaccinată:
nevaccinată, vaccinată incomplet sau  Vaccinare schema clasică: 0, 1, 6 luni
nu se poate determina titrul:
• Imunoglobuline specifice și o doză de

vaccin HepB;
• Titrare ulterioară-dacă titru Ac anti -

HBs<10mUI/ml, se continuă schema
de urgență: 0,1,2 și 12 luni

STATUSUL INFECȚIEI CU VHC
 Pacient-sursă cu Ac anti-VHC negativi:
• Risc scăzut, dar se recomandă determinarea ARN

viral circulant la pacientul-sursă;
 Pacient-sursă cu Ac anti-VHC pozitivi sau ARN viral

pozitiv:
• Risc suplimentar 1-7%: se recomandă testarea

periodică și luarea în evidență de servicii
competente.
COVID-19
CUPRINS
Introducere
Agent etiologic
Diagnostic
Imunoprofilaxia pasivă și activă
Impactul IAAM asupra personalului care lucrează în cabinetele

stomatologice
Prevenirea și controlul IAAM
În loc de concluzii….
INTRODUCERE
 COVID-19 reprezintă o importantă problemă de
sănătate publică în toate țările lumii;
 Procesul epidemiologic se manifestă pandemic;
 Există un efort internațional convergent către
extinderea și comunicarea rapidă a tuturor
cunoștințelor legate de subiect.

SCURT ISTORIC AL PANDEMIEI COVID-19 ÎN
LUME
Decembrie 30 ianuarie 08 decembrie

2019 07 ianuarie 23 ianuarie 2020 2020
11 martie
- Cazuri de 2020 2020 -Reuniunea - Prima
2020
pneumonie de - Identificarea - Instituirea Comitetului de persoană
- OMS declară
etiologie agentului carantinei în Urgență vaccinată anti-
pandemie
necunoscută în patogen Wuhan convocat de COVID-19 din
Wuhan, China OMS lume
SCURT ISTORIC AL PANDEMIEI COVID-19 ÎN
ROMÂNIA
26 februarie 16 martie
2020 11 martie 27 decembrie 2020
2020 15 mai 2020
2020 - Prima persoană
- Primul caz - Instituirea -Instituirea
- Închiderea vaccinată anti-COVID-
- Tânăr de 26 Stării de Stării de Alertă
școlilor 19 din România
ani, județul Gorj Urgență
- Asistent medical
AGENTUL ETIOLOGIC
 COVID-19
 CO: corona
 VI: virus
 D: disease
 SARS-CoV-2: patogen respirator, din

familia coronaviridae, betacoronavirus,
ARN virus
SARS-COV2: PATOGEN RESPIRATOR CAPABIL DE
RECOMBINARE FRECVENTĂ ȘI DE A PRODUCE MUTAȚII!!!
• Riscul de a suferi mutații este direct proporțional cu rata

de transmisibilitate în populație;
• Localizarea mutației la nivelul genomului viral
influențează proprietățile tulpinii mutante:
transmisibilitatea, virulența.
Why so many Covid-19 variants are showing up now - YouTube
The effects of virus variants on COVID-19 vaccines (who.int)

DIAGNOSTIC
Clinic
• manifestări clinice tipice de boala respiratorie acută
• febră
• simptome respiratorii: tuse și dificultăți de respirație.
• manifestări clinice atipice, non-respiratorii: cardiovasculare, neurologice, oftalmologice,
gastrointestinale, olfactive, dermatologice
Imagistic
• Faza inițială: modificări interstițiale cu distribuție periferică
• Faza progresivă: leziunile se măresc, evoluând la multiple opacități cu aspect de sticlă
mată
• Faza severă: afectarea pulmonare masivă, rar pleurezie
• Faza de fibroză: evoluția leziunilor către fibroză

COVID-19: IMUNOPROFILAXIA PASIVĂ
 ser de convalescent - plasmă hiperimună
 anticorpi monoclonali
COVID-19: IMUNOPROFILAXIA PASIVĂ (1)
PLASMĂ HIPERIMUNĂ DE LA DONATOR CONVALESCENT
Modalitate de obținere: plasmă extrasă (prin afereză în majoritatea cazurilor) de la

subiecți convalescenți cu un titru ridicat de anticorpi neutralizanți
Criterii de prelevare – diferă în funcție de țară, cele mai comune fiind:

• vârsta peste 18 ani;
• greutate mai mare de 50 kg;
• o perioadă de 14-28 zile de la rezoluția simptomelor.
* Unele protocoale impun și un titru corespunzător de anticorpi neutralizanți și lipsa

anticorpilor de tip HLA.
Eficiență: Studiile desfășurate au arătat că efectul depinde de titrul de anticorpi al

donatorului.
PLASMĂ HIPERIMUNĂ DE LA DONATOR CONVALESCENT
Indicații:
• utilizată în terapie pentru formele ușoare sau moderate de boală,

imunodeprimați sau cu cel puțin un factor de risc pentru evoluție severă
• pacienți înrolați în studii clinice
Disponibilitate:
o SUA
o UE
Comisia Europeană a elaborat recomandări privind

colectarea, testarea, procesarea, depozitarea,
distribuția și utilizarea monitorizată a plasmei
convalescente pentru tratamentul COVID-19.
ANTICORPI MONOCLONALI
Indicații: pacienți cu vârsta mai mare de 12 ani, cu forme ușoare sau moderate de boală și cel
puțin un factor de risc pentru evoluție severă
Mod de administrare:
intravenos/subcutanat
doză variabilă în funcție de preparat
în primele 10 zile de la debutul simptomelor
în monoterapie sau combinate, sub formă de cocktail-uri de anticorpi monoclonali
Limite: variabilitatea antigenică a variantelor circulante de SARS-COV-2
Reacții adverse: greață, amețeli, erupții tegumentare, prurit, febră, reacții de hipersensibilitate
Sursă:
https://www.covid19treatmentguidelines.nih.gov/therapies/anti-sars-cov-2-antibody-products/anti-sars-cov-2-monoclonal-antibodies
IMUNOPROFILAXIA PASIVĂ ÎN COVID-19, ROMÂNIA
Accesare: 08.10.2021
Sursa: https://www.euccp.dataplatform.tech.ec.europa.eu
COVID-19: IMUNOPROFILAXIA ACTIVĂ (2)
VACCINURI
There are four types of COVID-19

vaccines: here’s how they work -
YouTube
Sursa: What different types of Covid-19 vaccine are there? | News | Wellcome
VACCINURI COVID-19 ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ
Sursă: COVID-19 vaccines | European Medicines Agency (europa.eu), accesat 08.10.2021

VACCINURI COVID-19 ÎN ROMÂNIA
 În România se folosesc cele 4 vaccinuri autorizate de EMA;
 Campania de vaccinare a debutat pe 27 decembrie 2020;
 Până la jumătatea lunii septembrie, 27% din populația din
România era vaccinată complet împotriva COVID-19.

ECDC: EVALUAREA CIRCULAȚIEI SARS-COV-2, VOC,
INTERVENȚII NON-FARMACEUTICE ȘI VACCINAREA ÎN EU/EEA
30 SEPTEMBRIE 2021
 Varianta B.1.617.2 (Delta) a devenit rapid predominantă în Uniunea
Europeană / Spațiul Economic European (UE / SEE) - peste 99% din

cazurile nou raportate.
 Varianta Delta - avantaj semnificativ de transmitere față de tulpinile SARS-
CoV-2 circulante anterior.
 Cu toate acestea, vaccinarea completă rămâne eficientă în prevenirea
spitalizării, a internării în ATI și a decesului.
Sursa: https://www.cnscbt.ro/index.php/evaluare-de-risc/2723-ecdc-evaluarea-circulatiei-sars-cov-2-voc-interventii-non-
farmaceutice-si-vaccinarea-in-eu-eea-30-09-2021/file
EVALUAREA CIRCULAȚIEI SARS-COV-2, VOC, INTERVENȚII NON-FARMACEUTICE ȘI
VACCINAREA ÎN EU/EEA
30 SEPTEMBRIE 2021
61,1% (interval: 18,4–79,4%) din totalul populației din UE / SEE a fost vaccinată complet
până în prezent, cu variații considerabile între țări
Scenariile de modelare matematică iau în considerare

Povara potențială a riscului de boală
- acoperirea vaccinală cu varianta Delta în UE / SEE este
- eficacitatea vaccinului ridicată de acum până la sfârșitul
- imunitatea naturală lunii noiembrie, cu excepția cazului
- ratele de contact ale populației în care acoperirea vaccinală poate fi
- circulația variantei Delta crescută rapid în totalul populației în
următoarele câteva săptămâni.
Sursa:
https://www.cnscbt.ro/index.php/evaluare-de-risc/2723-ecdc-evaluarea-circulatiei-sars-cov-2-voc-interventii-non-farmaceutice-si-vaccinarea-in-eu-eea-30-09-2021/file
30 SEPTEMBRIE 2021
Opțiuni pentru răspuns
 Țările ar trebui să depună eforturi continue pentru a-și crește acoperirea vaccinală anti-SARS-CoV-2 în toate grupele de
vârstă eligibile, pentru a limita povara infecțiilor cu varianta Delta în toamnă. Acest lucru necesită o monitorizare continuă a
vaccinării și a factorilor determinanți sociali asociați, pentru a înțelege unde și în ce grupuri de populație și în ce comunități
persistă goluri de imunitate.
 Conform prognozei actuale a ECDC, în funcție de situația locală, epidemiologică și a acoperirii vaccinale, vor fi încă
necesare intervenții non-farmaceutice, de acum până la sfârșitul lunii noiembrie, pentru a controla circulația și impactul
variantei Delta.
 Creșterea acoperirii vaccinale în populațiile vulnerabile și la personalul medico-sanitar înaintea lunilor de iarnă este, de
asemenea, esențială pentru a atenua riscurile pentru sistemele de sănătate, care pot fi afectate de gripă și alte virusuri
respiratorii, pe lângă SARS-CoV-2, existând riscul creșterii în continuare a cererii de îngrijire
Sursa:
30 SEPTEMBRIE 2021
 Pentru a crește acoperirea vaccinală:
- va fi esențială abordarea inegalităților în accesul la vaccinarea anti-SARS-CoV-2 în diferite grupuri populaționale
- este important să înțelegem factorii care determină absorbția scăzută a vaccinului în unele grupuri populaționale,
inclusiv probleme legate de acceptarea și accesul la vaccin, astfel încât să poată fi dezvoltate intervenții specifice
contextului și eficiente.
 Activitățile de comunicare a riscului ar trebui să sublinieze în mod clar și constant rolul important pe care îl joacă
vaccinurile SARS-CoV-2 și vaccinurile gripale existente, în protejarea persoanelor față de formele severe de
boală.
 Mesajele ar trebui, de asemenea, să evidențieze faptul că, deși multe țări au relaxat măsurile de sănătate publică
în ultimele luni, menținerea măsurilor de igienă și evitarea aglomerării fizice inutile rămân importante.
Sursa:
30 SEPTEMBRIE 2021
 Având în vedere riscul continuu de transmitere în rândul copiilor nevaccinați, sunt necesare niveluri
ridicate de prevenire și pregătire în sistemul educațional.
 În plus față de aceste opțiuni de răspuns, rămâne crucial ca sistemele de supraveghere a COVID-19 să
poată monitoriza și raporta în mod eficient cazurile, spitalizările și decesele COVID-19, pentru a ghida
deciziile privind măsurile de sănătate publică și pentru a înțelege impactul acestora. Eficiența vaccinului
ar trebui, de asemenea, monitorizată pentru a informa strategiile programului de vaccinare.
 Secvențierea genomică a probelor rămâne de mare importanță pentru a caracteriza variantele
circulante în prezent și pentru a detecta apariția de noi variante cu caracteristici care produc îngrijorare.
Sursa:
SITUAŢIA ÎN ROMÂNIA
COVID-19 - RAPORT SĂPTĂMÂNAL DE SUPRAVEGHERE
DATE RAPORTATE PÂNĂ LA DATA DE 3 OCTOMBRIE 2021
Săptămâna 27 septembrie – 3 octombrie 2021: De la începutul pandemiei până în prezent:

• 1 din 82 de cazuri a fost înregistrat la personal
• 31.4% din totalul cazurilor s-au înregistrat in
medical.
București, Timiș, Iași, Ilfov si Prahova.
• 85.8% din totalul deceselor au fost la
• 73.7% din cazurile confirmate au fost înregistrate persoane peste 60 ani, iar 57.5% din decese au
la persoane nevaccinate. fost la bărbați.
• 94.4% din persoanele decedate aveau cel
• 25.6% din totalul deceselor au fost înregistrate in
puțin o comorbiditate asociată.
București, Timiș, Iași, Ilfov si Prahova.
• 92.6% din decesele înregistrate au fost la

persoane nevaccinate
Sursa: https://www.cnscbt.ro/index.php/analiza-cazuri-confirmate-covid19/2730-raport-saptamanal-episaptamana39-2021/file
COVID-19 - RAPORT
SĂPTĂMÂNAL DE CARACTERISTICILE CAZURILOR CONFIRMATE
SUPRAVEGHERE ȘI DECESELOR
DATE RAPORTATE PÂNĂ LA DATA DE 3 OCTOMBRIE 2021
9 octombrie 2021:
 1.346.240 de cazuri
confirmate de
infecție cu SARS-
CoV-2
 din care 39.209
decese
Sursa: https://www.cnscbt.ro/index.php/analiza-cazuri-confirmate-covid19/2730-raport-saptamanal-episaptamana39-2021/file
RISCUL TRANSMITERII INFECȚIEI ÎN TIMPUL
PROCEDURILOR STOMATOLOGICE
 Practica stomatologică implică utilizarea instrumentelor stomatologice rotative
și chirurgicale, precum piesele de mână, scalerele și seringile aer-apă. Aceste
instrumente crează un spray vizibil care conține picături de apă, salivă,
microorganisme, etc. Măștile chirurgicale nu sunt suficiente pentru a proteja
împotriva inhalării agenților infecțioși.
 În prezent, nu există date disponibile pentru a evalua riscul transmiterii SARS-
CoV 2 în timpul procedurilor stomatologice.

COVID-19: Prevenirea și controlul IAAM
Măsuri adresate pacienților

 Informare
• Ordinul nr. 874/2020

 Triajul pacienților: inițial telefonic, temperatură, chestionar
 Reorganizarea programărilor: 20 minute între pacienți,
distanțare fizică în sala de așteptare, timp de așteptare

maxim 15 minute
 Purtare mască
 Igiena orală în afara clinicii
 Igiena mâinilor
COVID-19: PREVENIREA ȘI CONTROLUL IAAM
Măsuri pentru personalul medical
 Informare
 Triajul personalului medical • Ordinul nr. 874/2020
 Reorganizarea programului • Ordinul nr. 828/2020
 Echipamentul de protecție: masca, mănuși, halat, capelină,

viziera/scut facial
• Purtarea adecvată
• Echiparea și dezechiparea
 Igiena mediului de cabinet
• Suprafețe
• Aerul
 Precauții standard
 Vaccinare
COVID-19: Prevenirea și controlul IAAM
Măsuri pentru activitatea medicală

 Limitarea procedurilor generatoare de aerosoli sau • Ordinul nr. 828/2020
programarea lor la sfârșitul zilei
 Instrumentarul rotativ - utilizarea sistemului de izolare

cu digă
 Detartraje realizate cu instrumentar de mână
 Materiale de sutură resorbabile
 Radiografii OPG sau examene CT
 Sisteme de aspirație cu volum crescut

ÎN LOC DE CONCLUZII....
https://www.youtube.com/watch?v=inVTgf_
4BZA
1. Centers for Disease Control and Prevention, Morbidity and Mortality Weekly Report (December 19, 2003 / vol. 52 no. rr-17), Guidelines
for infection control in dental health-care settings, 2003
2. Centers for Disease Control and Prevention (National Center for Chronic Disease Control and Health Promotion), Summary of
infection prevention practices in dental settings-basic expectations for safe care, 2016
3. Centers for Disease Control and Prevention (National Center for Chronic Disease Control and Health Promotion-Division of oral
health), Summary of infection prevention practices in dental settings-basic expectations for safe care(modules 1-9)
4. Centers for Disease Control and Prevention, Morbidity and Mortality Weekly Report(June 29, 2001 / 50(rr11);1-42), Guidelines for the
management of occupational exposures to HBV, HCV, and HIV and recommendations for postexposure prophylaxis, 2001
5. Cheng Y. et al., Use of convalescent plasma therapy in SARS patients in Hong Kong. European Journal of Clinical Microbiology and
Infectious Diseases 24, 44-46 (2005)
6. Food and Drug Administration, Center for Biologics Evaluation and Research; Investigational COVID-19 Convalescent Plasma –
Guidance for Industry; April 2020, updated May 2020
7. Hung I. F. et al., Convalescent plasma treatment reduced mortality in patients with severe pandemic influenza A (H1N1) 2009 virus
infection. Clinical Infectious Diseases, volume 52, 447-456 (2011)
8. Ko J. H. et al., Challenges of convalescent plasma infusion therapy in Middle East respiratory coronavirus infection: a single center
experience. Antiviral Therapies volume 23, 617-622 (2018).
9. Ministerul Sănătății, ORDIN nr. 1101 din 2016 privind aprobarea Normelor de supraveghere, prevenire și limitare a
infecțiilor asociate asistenței medicale în unitățile sanitare
10. Ministerul Sănătăţii, Unitatea de Management a Proiectului Fondului Global şi a Băncii Mondiale. Ghid practic de 11.
management al expunerii accidentale la produse biologice, Bucureşti, 2005

12. Ministerul Sănătăţii, Ordinl Ministrului Sănătății 961/2016 pentru aprobarea Normelor tehnice privind curățarea,
dezinfecția și sterilizarea în unitățile sanitare publice și private, tehnicii de lucru și interpretare pentru testele de evaluare a
eficienței procedurii de curățenie și dezinfecție, procedurilor recomandate pentru dezinfecția mâinilor, în funcție de nivelul de
risc, metodelor de aplicare a dezinfectantelor chimice în funcție de suportul care urmează să fie tratat și a metodelor de
evaluare a derulării și eficienței procesului de sterilizar
13. Pițigoi D. et al., Epidemiologie – curs și lucrări practice, Ed. Universității de Medicină și Farmacie “Carol Davila”,
București, 2019
14. Saudi Arabia Ministry of Health, Manual of Infection Prevention and Control in Dental Setting, Ediția a II-a, 2018
Sheridan C. , Convalescent serum lines up as first choice treatment for coronavirus. Nature Biotechnology 38, 655-658
(2020)
15. Tiberghien P. et. al., Collecting and evaluating convalescent plasma for COVID-19 treatment: why and how? Vox
Sanguinis – The International Journal of Transfusion Medicine; 02 Aprilie 2020
16. World Health Organization, Clinical management of COVID-19, Interim guidance 27 May 2020; reference number:
WHO/2019-nCoV/clinical/2020.5
Referințe bibliografice
Resurse web:
1.http://www.who.int/injection_safety/toolbox/en/AM_HCW_Safety_EN.pdf
2.http://www.cdc.gov/sharpssafety/tools.html
3.http://www.who.int/injection_safety/sign/en/
4.http://www.cdc.gov/HAI/prevent/ppe_train.html
5.http://www.who.int/csr/disease/ebola/protective-measures-staff/en/
6.http://www.cdc.gov/vhf/ebola/pdf/
7.https://clinicaltrials.gov/ct2/show/NCT0433335
8.guidance_plasma_covid19_en.pdf (europa.eu)
9.https://www.euccp.dataplatform.tech.ec.europa.eu
10.Microsoft PowerPoint - PEM - CCP Factsheet (huntingtonhospital.org)
11.COVID-19 Convalescent Plasma EUA Decision Memo 02052021 (fda.gov)
12. Draft landscape and tracker of COVID-19 candidate vaccines (who.int)
13.Covid-19 Vaccine Tracker Updates: The Latest - The New York Times (nytimes.com)
14.What different types of Covid-19 vaccine are there? | News | Wellcome
15.Platforma națională de informare despre vaccinarea COVID-19 (gov.ro)
16.RO Vaccinare | Facebook
17.Întrebări și răspunsuri privind vaccinarea împotriva COVID-19 în UE | Comisia Europeană (europa.eu)

Epidemio Curs+Lp

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Epidemio Curs+Lp

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol

 Șef Lucr. Dr. Livia Hara

 Șef Lucr. Dr. Maria Dorina Crăciun

 As. Univ. Drd. Adrian Matei

 As. Univ. Drd. Bianca Georgiana Enciu

 As. Univ. Dr. Drd. Carmen Daniela Chivu

 INBI “Prof. Dr. Matei Balș”

 7 ore lucrări practice

 Examen – fizic, în aceeași zi cu examenul de Boli infecțioase

Timp de raspuns 25 minute

 Definiție, istoric, metodă, domenii de utilizare, prevenție

3. Supravegherea Infecțiilor Asociate Asistenței Medicale (Ș. L. Dr. Maria-Dorina Crăciun)

2. Ivan A. Tratat de epidemiologie a bolilor transmisibile. Iași: Ed. Polirom, 2002

3. Heymann DL. Manual de management al bolilor transmisibile. Ediția 19-a. București:

4. Gordiș L. Epidemiology. 5th Edition. Philadelphia: Saunders Elsevier, 2014.

5. CDC, Principle of epidemiology in public health. 2012

6. Burlea M. (sub red.) – Recomandări de vaccinare în pediatrie, Ed. Medicală Amaltea,

7.CNSCBT. Metodologii de supraveghere a bolilor transmisibile în România.

Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor,

Organizația Mondială a Sănătății, Geneva (Copenhaga –

Centrul National pentru Supravegherea și Controlul Bolilor Transmisibile

• Revista MMWR (CDC)

• Revista Eurosurveillance (ECDC) www.eurosurveillance.org

Protecția datelor personale

Formele de comunicare prin intermediul tehnologiei şi al internetului:

Rezultatele evaluării nominale

Nume și prenume – student / cadru didactic

02 Asigurarea confidențialității datelor și securitatea mediului on-line.

Interzicerea accesului neautorizat / modificarea datelor personale.

Securitatea în mediul virtual educațional se face

Directiva (UE) nr. 1148/2016 - NIS

1. nu comunică altor persoane datele de conectare la

1. Sprijină cadrele didactice și studenții pentru exploatarea în condiții de siguranță a

CURS 1: EPIDEMIOLOGIE GENERALĂ –

Conf. Univ. Dr. Daniela Pițigoi

Ș. L. Dr. Maria Dorina Crăciun

As. Univ. Dr. Paul Daniel Iordache

As. Univ. Dr. Bianca Georgiana Enciu

As. Univ. Dr. Drd. Carmen Daniela Chivu

I. Epidemiologia - Stiință, metodă, instrument sau

II. Epidemiologia - Specialitate medicală

III. Epidemiologia – Definiții, cuvinte cheie, repere

La sfârșitul cursului, studenții vor deține informații referitoare la:

 definiția și istoricul epidemiologiei

 domeniile de utilizare ale epidemiologiei

 metodele de studiu în epidemiologie

STIINȚĂ, METODĂ, INSTRUMENT,

Demos = Popor, grup

Știința care studiază procese la nivel de colectivitate, populație

Știința de bază a sănătății publice

identificarea cauzei unei boli

Bolile sau alte evenimente legate de sănătate nu

Bolile sau alte evenimente legate de sănătate au

Instrument de acțiune pentru promovarea și protejarea

Artă – reunește informațiile epidemiologice, biologice, clinice

“este o știință de sinteză, bogată și complexă

Epidemiologii sunt profesioniștii din domeniul sănătății

Boli infecțioase SARS-CoV2, Gripa, toxiinfecții alimentare,

Expunerea la factori de mediu Poluarea (poluanți declanșatori in astm)

Dezastrele naturale Cutremure, uragane

Terorismul Arma biologică (antrax)

2. Bolile netransmisibile (diabet, cancer, boli cardiace);

“știm că va fi, nu știm când și cât de severă va fi”;

6. Ebola și alți agenți înalt patogeni;