Examen Partial OTR Sem II

COMPLEXUL PULPO – DENTINAR

1. Din ce este format complexul pulpo-dentinar si care sunt caract acestuia.

Complexul pulpo-dentinar este format din :
o Dentina – tesut mineralizat de origine mezenchimala care este supus unor
permanente restructurari
o Pulpa dentara – tesut conjunctiv lax care deriva din papila mezenchimala si care
are o struct asemanat cu aceea a celorlalte tesuturi conjunctive ale organism
Caracteristici :
 Pulpa dentara este adapostita intr-o cavitate cu pereti rigizi, inextensibili
 Circulatia este de tip terminal
 Sistem nervos bine reprezentat
Pulpa dentara este caracteriz printr-o labilitate structurala, in contextul legat sale
morfofunct cu dentina
2. Functiile tesutului pulpar
-Formativa – form dentinei primare, secundare si de reactie de catre odontoblastii
embrionari
-De aparare – form dentinei de reparatie de catre odontoblastii de inlocuire
-Defensiva – la actiunea factorilor chimici, mecanici,electrici, bacterieni
-Mentinerea struct si functionalit normale a dentinei si a tesut pulpar
-De nutritie – este asig de limfa dentinara prezenta in canaliculele dentinare
-Neurosenzoriala – transmiterea informatiei dureroase la nivel central, in urma
unor agresiuni patologice(carii, abraziuni,eroziuni) sau iatrogene (indepart
tesuturilor alterate, prepararea dd in scop protetic)
-Supravegh imunitara a tesutului pulpar
3. Care sunt celulele pulpei dentare.
Pulpa dentara prezinta celule dispersate intr-o matrice extracelulara hidratata.
Sunt in cantitate mai mare la dd proaspat erupti si sunt considerate nediferentiate
sau imature, dar cu potential de diferentiere
Celulele pulpei dentare sunt :
 Celule dentinogenetice –odontoblasti primari,celulele fiice nonodontoblastice
din zona “bogat celulara”a regiunii pulpare periferice,cu prop dentinogenetice
 Celulele de baza ale tesutului pulpar :
 Nutritive – fibroblastii zonei pulpare centrale
 Senzoriale –celulele neuronale,celule asociate fibrelor nervoase mielinice si
amielinice
 Celule asociate vascularizatiei – celule endoteliale, pericite
 Celule de aparare – dendritice, macrofage, limfocite T
  Celule mezenchimale nediferentiate
4. Structura zonei periferice, celulele odontoblaste.
Zona periferica este divizata in 3 zone :

 Zona periferica, a celulelor odontoblaste

 Zona subodontoblastica acelulara numita si stratul acelular Weil
 Zona bogat celulara numita stratul subodontoblastic Hohl

Zona periferica, a celulelor odontoblaste :

 Formata din celule odontoblaste, inalt diferentiate, responsabile de form dentinei
 Odontoblastii au un aranjament,o distributie si o forma care difera in functie de
regiunea pulpara in care se afla
 In zona pulpei coronare sunt pluristratificati,au un corp celular de forma
alungita, cilindrica, piriforma, cu nucleu mare situat bazal in canalul radicular.
 Pe masura ce se apropie de zona apicala aspect pluristratificat este mai sarac,
celulele odontoblaste sunt mai putine,mai scurte,cubice sau plate, cu nucleu
central
 In partea bazala a celulei odontoblaste se afla un nucleu ovalar si in interior
citoplasmei celulare exista organite celulare bogat reprezentate care demonstr
activit sa secretorie
5. Functiile odontoblastului.
a) Functia secretorie
 secreta subst pe care le elimina prin peretele membranei celulare
 enzime necesare pr de mineralizare (fosfataza alcalina si acida)
 enzime necesare pr metabolice (ale glicolizei anaerobe, ale ciclului Krebs)
 componente ale subst fundamentale(aa, ioni minerali, lipide, ac hialuronic, ac
condroitinsulfuric)
 componente care participa la formarea colagen dentinar si a predentinei
(precolagen)
b) Functia senzoriala
 Celula odontoblastica nu este o celula nervoasa
 Corp celular si prelungirile odontoblastice sunt in contact cu terminatiile
nervoase, receptori pt transmiterea durerii
 Cand cel odontoblaste sunt lezate sau iritate, ele vor produce stimuli care
sunt perceputi de terminatiile nervoase libere
 Un astfel de stimul va det elib de catre odontoblast a unei subst
neurotransmitatoare
 Un alt tip de stimul poate fi deformarea mecanica a odontoblast care
actioneaza prin transf energiei mecanice in diferenta de potential
 Odontoblast cu prelungirile sale si fibrele nervoase Aδ pot fi considerate ca
formand o “capsula senzoriala periferica pulpo-dentinara”
c) Functia dentinogenetica
 Odontoblasti primari care apar cu formarea mugurelui dentar
  Odontoblasti secundari de inlocuire sau odontoblasti din generatia a 2-a:
 Au originea in celulele fiice provenite din ultima diviziune a
preodontoblastilor prezenti in zona subodontoblastica
 Din diferentierea celulelor nespecifice de la nivelul pulpei dentare
(celule mezenchimale nediferentiate, fibroblasti, pericite)
6. Zona subodontoblastica acelulara (stratul Weil).
Este o zona situata imediat sub cea a celulelor odontoblaste,este sarac
celulara si este prezenta mai ales la nivel coarnelor pulpare.
Aceasta zona contine :
 Prelungiri citoplasmatice ramificate emise de celulele situate in zona pulpara
subiancenta
 O mare parte din plexul capilar subodontoblastic–capilare patrund pana la
startul celulelor odontoblaste
 Ramurile terminale ale fibrelor nervoase senzitive si autonome(plex
Raschow) –ramurile terminale ajung pana in canaliculele dentinare
 Plexul fibrilar format din fibre Korff,care sunt fibre de reticulina mai groase
7. Zona bogat celulara (stratul Hohl).
Este un strat de grosime mica, bogat in celule – fibroblaste, celulele
mezenchimale nediferentiate, histociti si celule dendritice care asigura
supravegherea imunitara a tesutului pulpar.
Aceasta zona este traversata de fibre nervoase amielinice si vase sanguine
capilare. Pe fata sa interna, acest strat se continua cu parenchimul pulpar central.
Celulele din acest strat au o forma rotunjita sau ovalara si prezinta prelungiri
citoplasmatice care pot stabili contacte membranare cu celule odontoblaste
In stratul subodontoblastic Hohl exista celule fiice nonodontoblastice
produse in cursul celei de-a doua mitoze a preodontoblastilor. Aceste celule nu dau
nastere la odontoblasti deoarece se gasesc la distanta de membrana bazala.
Atunci cand odontoblastii primari sunt distrusi ce urmare a unei agresiuni
vor da nastere unor odontoblasti de inlocuire, acestia fiind responsabili de formarea
dentinei de reparatie cu aparitia fenomen de cicatrizare a tesutului pulpar.
8. Regiunea pulpara centrala – continut.
 Fibroblaste
 Celule mezenchimale nediferentiate
 Celule imunocompetente
 Fibre pulpare
 Substanta fundamentala
 Vase de sange
 Fibre nervoase
9. Fibroblastele si celulele mezenchimale nediferentiate ale regiunii pulpare
centrale.

Fibroblastele :
 Au aspect fusiform sau spinos
 Sunt nepolarizate si contin o cantit mare de organite celulare implicate in
sinteza proteica
 In pulpa tanara sunt celule foarte active;au o bogata activ de sinteza, fiind
prezente in intreg tesutul pulpar,distribuite neuniform in subst fundam
 O data cu inaintarea in varsta sunt inlocuite cu fibrocite –celule fibroblaste
aflate in repaus – de aspect turtit, ovoid sau rotund, cu activ metabolica
redusa
 Princip f-tie este de elaborare si remaniere a matricei extracelulare a pulpei
dentare prin sinteza de precursori ai mucopolizaharidelor si a colagen
 Au capacit de a se modifica si de a forma tesuturi dure
 Tesut mineral produs seamana cu un calus osos cicatricial
 Dupa aplicarea unui coafaj direct, pot forma un tesut osteodentinar mai putin
structurat
 Se pot diferentia in celule de inlocuire a odontoblastilor
Celulele mezenchimale nediferentiate :
 Sunt precursori ai celulelor diferentiate ale tesut conjunctiv pulpar
 Localizate intotd in apropierea vaselor sanguine
 Au forma poliedrica cu nucleu central voluminos,citoplasma abundenta si
prelungiri citoplasmatice periferice
 In f-tie de stimulii care actioneaza asupra tesut pulpar aceste celule se pot
diferentia in odontoblaste sau fibroblaste
 Cu inaintarea in varsta nr acestora descreste si se reduce potential de
generare al tesut pulpar
10.Care sunt celulele imunocompetente ale zonei pulpare centrale si rolurile
acestora.
 Celulele dendritice
 sunt celule de talie mare, care prezinta minim 3 prelungiri citoplasmatice
numite dendrite;
 sunt concentrate in jurul vaselor sanguine;
 au rolul de a captura antigenele proteice straine intr-o maniera non-
specifica;
 nr lor creste in inflamatia pulpara si pot avea rol in procesele de reparatie
pulpara
 Celulele macrofage
 sunt celule de talie mare, rotunde, ovalare sau stelate, localizate in zonele
perivasculare;
 in pulpa normala sunt implicate in eliminarea celulelor moarte prin
fenom de apoptoza;
 in inflamatia pulpara au rol de eliminare a bacteriilor si interaction cu alte
celule inflamatorii precum limfocitele T;
 pot lua aspecte morfologice diferite precum histocitele,celule care
intervin in apararea pulpei dentare, dar au si rol in elaborarea proteinelor
necesare sintezei fundam pulpare si a fibrelor conjunctive
 Limfocitele T
 Din limfocite deriva plasmocitele,celule ovalare sau rotunde, cu nucleu
excentric
 Au rol in sinteza anticorpilor in curs proceselor inflamatorii pulpare
11.Fibrele pulpare.
Sunt fibre conjunctive de 3 tipuri :
 Fibre de colagen :
- Sunt cele mai numeroase
- Sunt elaborate de fibroblasti
- In pulpa dentara se gasesc mai ales in fibre de colagen de tip I si III
- Sunt prezente in spatiile intercelulare sub forma de filamente izolate sau in
fascicule asociate axelor vasculare in pulpa matura
- Nr lor creste o data cu inaintarea in varsta in paralel cu scaderea nr de celule
= fibroza pulpara
 Fibrele de reticulina :
- Sunt asociate pretilor vasculari in jurul carora formeaza o retea
- Fibrele Korff din stratul acelular Weil sunt formate din asocierea mai
multor fibre de reticulina,au un traiect ondulat, trec prin strat de celule
odontoblaste pt a patrunde in canaliculele dentinare unde insotesc prelungirea
Tomes, fiind paralele cu acestea. Aici se transforma in fibre de colagen
 Fibre de oxitalani
- Se gasesc dispersate in tesut pulpar
- In cantitati mai mici decat fibrele de colagen si reticulina
- Nu sufera modificari in raport cu varsta
12.Caracteristicile vaselor sanguine pulpare.
- Diametru foarte mic
- Pereti subtiri cu structura delicata
- Arteriolele au 3 straturi
 Adventice – tunica externa, formata de colagen
 Medie – formata din celule musculare dispuse circular
 Intima – tunica intrna, formata din celule endoteliale
- Vasele capilare au un endoteliu inconjurat de un singur strat de celule
endoteliale turtite, asezate pe o MB formata din fibre de reticulina si rare
fibre colagen
- Venulele au :
 Adventice – inconstanta sau absenta
 Medie – foarte subtire
 Intima – celule endoteliale aplatizate
13.Inervatia pulpei dentare.
Inervatia pulpei este foarte bogata. Fibrele nervoase mielinice si amielinice
patrund in nr mare in tesutul pulpar prin foramen apical principal si prin
foramenele accesorii.
Fibrele senzitive provin din ramurile maxilare si mandibulare ale nerv
trigemen. Fibrele simpatice cu rol in vasomotricitate au originea in ganglion
simpatic cervical superior. In pulpa se mai gasesc celule neuronale cu functii
necunoscute.
Primele fibre nervoase ajung in pulpa dentara in moment debut amelo si
dentinogenezei. Reteaua nervoasa ramane imatura pe perioada de form a dintelui si
se stabilizeaza in mom in care dintele erupt are contacte dento-dentare si se
stabilesc relatiile ocluzale.
Fibrele senzitive se ramifica la nivel apical in doua categorii de fibre: unele pt
inervatia parodontiului si altele pentru inervatia endodontica.
Fibrele nervoase se grupeaza in centrul pulpei radiculare unde form fascicule
in vecinatatea vaselor sanguine.
Fibrele senzitive mielinice isi pierd teaca de mielina spre periferia pulpei,a.i plexul
lui Raschkow este format din fibre amielinice.
In dintele matur proportia de fibre nervoase intratubulare este variabila,
fiind maxima in dentina situata in dreptul coarnelor pulpare. Regiunea cervicala si
radiculara sunt mai putin inervate iar dentina interradiculara si dentina tertiara nu
contin fibre nervoase.
14.Tipurile de fibre nervoase de la nivelul pulpei dentare si functiile acestora.
 Fibrele de tip C
 Sunt fibre amielinice care conduc impulsurile nervoase pt durere
 Reprezinta 70-90% din fibrele nervoase ale dd temporari si definitivi
 Au un prag de excitabilitate ridicat si viteza de conducere lenta
 Sunt fibre chimio si termosensibile care transmit durerea protopatica
 In inflamatia pulpara elibereaza neuromediatori responsabili de inflamatia
neurogena a pulpei, in principal substanta P cu efect vasodilatator,
somatostatine cu efect vasodilatator
 Fibrele nervoase de tip Aδ
 Au un prag de excitabilitate mai scazut si viteza de conducere mai rapida
 Sunt la originea durerii acute, epicritice, esential dentinara, declansata de
uscare, actiunea intrumentar rotativ asupra dentinei si par a fi stimulate de
deplasarea fluidului dentinar
 Sunt inplicate in trasnsmiterea durerii.
 Fibrele de tip Aβ
 Au o viteza de conducere foarte rapida
 Sunt implicate in transmiterea sensibilit tactile si proprioceptive
  Pot fi implicate si in perceptia sensibilitatii nedureroase determ de
stimularea dentara de mica intensitate de tip vibratoriu.
15.Tipuri de dentina.
Exista mai multe tipuri de dentina :
 Dentina periferica
 La nivel coronar – matricea dentinara depusa de odontoblastii nepolarizati,
fara canalicule dentinare si fara prelungiri ale acestora; este un strat
hipomineralizat
 La nivel radicular –strat hialin, fara canalicule, care coexista cu strat
granular Tomes situat intern
 Dentina circumpulpara
 Dentina primara –formata de odontoblastii polarizati prin transf
predentinei in dentina odata cu intrarea in functie a dintelui pe arcada
 Dentina secundara – se produce pe toata durata vietii dintelui pe arcada
 Dentina tertiara – se produce atunci cand apar agresiuni asupra tesut
pulpar si cuprinde doua tipuri de dentina: dentina de reactie si dentina de
reparatie.
16.Dentina de reactie.
Este produsa de odontoblastii diferentiati in curs dezv germen dentar. Apare
ca raspuns la stimuli de intensit mica,putin profunzi,cu evolutie cronica la nivel JAD
Dupa localizarea depozit de dentina tertiara exista 2 tipuri :
a)-Dentina de reactie sclerotica (DRS) – formata prin depunere de dentina pe
peretii interni ai canaliculelor dentinare. Celulele odontoblaste elib factori de
crestere TGFβ in interior tubilor dentinari.
Prezenta lor determ acumularea si migrarea limfei dentinare in directia peretilor
dentinari cu stimularea colagen. Tesutul pulpar raspunde prin depunere de depozite
de dentina de reactie in interior tubilor dentinari afectati determ reducerea sau
chiar obliterarea lumen canalicular.
Aceasta dentina este rezultat cresterii pr normal de formare al dentinei
peritubulare. Porozitatea dentinei scade si creste duritatea ei. Are un aspect
translucid ca o consecinta a obliterarii canaliculelor dentinare cu saruri de Ca
b)-Dentina de reactie peripulpara (DRP) – apare la interfata dentina-pulpa prin
exacerbarea pr de dentinogeneza ca urmare a maririi depozitelor de predentina.
Este prod de odontoblasti si, spre deoseb de dentina secund regulata care apare pe
toata supraf camerei pulpare, aceasta are un aspect neregulat si apare in zone
restranse ale camerei pulpare, in care action stimulii iritativi.
Este rezult accelerarii sintezei de colagen tip I si a activ enzimatice la nivel celulelor
odontoblaste, care vor permite elib de fosfati si produc energia necesara unei
mineralizari rapide a dentinei nou depuse.
 In urma actiunii terapeutice a unor subst medicam utiliz in tratament plagii
dentinare (coafaj) s-a observat aparitia dentinei de reactie, care este dependenta de
profunzimea cavit si de distanta de difuziune dintre cavit de odontoblasti.
Cu cat cavit este mai profunda si distanta de difuziune este mai mica cu atat
depunerea de dentina de reactie este mai import si distanta de difuziune mai mare
limiteaza grosimea strat de dentina de reactie.
17.Dentina de reparatie.
Apare atunci cand asupra pulpei actioneaza un stimul puternic cum ar fi
trecerea de la o evolutie cronica a unui pr carios la evolutie acuta, accelerata, activa.
Se produce distrugerea dentinei de reactie sclerotica,care reprez o bariera in
calea evolutiei pr carios si apar semne de suferinta a odontoblastilor primari
Daca degradarea tesut pulpar nu este completa,aceasta va reactiona prin
depunerea de dentina de reparatie care va avea un rol de bariera dentinara. Pentru
ca dentina de reparatie sa apara trebuie ca pulpa sa nu prezinte reactii inflamatorii
severe si tesut pulpar sa aiba un aspect caract unei pulpe tinere, reactive, cu un nr
suficient de celule si vascularizatie adecvata.
Daca odontoblastii primari sunt distrusi se vor diferentia celule odontoblaste
noi rezultate din zona subodontoblastica Hohl si prin diviziunea si migrare spre
zona de necroza se diferentiaza in odontoblasti de inlocuire sau odontoblasti de
generatia a-2-a.
Aceste celule pot proveni din :
 Celule odontoblaste fiice, provenite din ultima diviziune a
perodontoblastilor, prezente in stratul subodontoblastic Hohl
 Ca urmare a nediferent unor celule pulpare nediferentiate – celule
mezenchimale nediferentiate, fibroblasti sau pericite.
Prezenta fibrodentinei este o conditie necesara pentru diferentierea
odontoblastelor de inlocuire si formarea dentinei de reparatie tubulara
18.Modificari pulpare determinate de senescenta.
Senescenta reprezinta fenomen de imbatranire a tesuturilor. Pulpa
dentara prezinta si ea fenomen de senescenta care determina anumite modif la nivel
struct acesteia.
1)-Reducerea volumului pulpar ca urmare a formarii continue a dentinei
secundare fiziologice cu reducerea volum camerei pulpare si canalelor radiculare.
In conditiile unei activ normale a pulpei dentare,depunerea de dentina este continua
si neuniforma iar localiz ei depinde de cauza care determ depunerea de dentina.
Dentina secundara functionala se depune in special la nivel plafon si planseu
pulpar.
In situatii deoseb se poate depune dentina de reactie sau de reparatie in zonele cele
mai apropiate de locul de actiune al factor cauzal.
Indiferent de tipul dentinei,aceasta determina diminuarea volum camerei pulpare
care este formata din pereti rigizi si inextensibili si astfel pulpa este supusa unei
compresiuni care determ modif de tip atrofic la celelalte elem struct ale pulpei
dentare
2)-Diminuarea nr de odontoblasti care, odata cu inaintarea in varsta isi
micsoreaza nr de organite celulare. Strat odontoblastic are grosime redusa, cu aspect
dezordonat iar capacit functionala redusa face ca prod lor metabolice sa fie
imperfecte, dezorganizate.
Imbatranirea odontoblastilor este accentuata si de disparitia retelei capilare
perifierice si de deficit de aport de metaboliti. Prod odontoblaste se mineraliz si
apare micsorarea spatiului periodontoblastic
3)-Nr fibroblastilor este diminuat ca urmare a apoptozei,iar fibroblastii restanti se
transf progresiv in fibrocite,celule in repaus caract printr-un nr redus de organite
celulare. Cantit de citoplasma diminua. Tesutul pulpar va fi paucicelular.

DUREREA DENTINARA
19.Caracteristici generale ale durerii dentinare.
Prevalenta durerii dentinare :
 Apare la 8-30% din populatia adulta
 Mai frecvent intre 25-50 ani, cu frecventa mai mare la 30 ani
 Mai frecvent la femei
 Pacientii cu parodontopatie prezinta hiperestezie dentinara de colet in 72-98%
din cazuri
Dd afectati :
 Pot aparea la toti dd, mai frecvent la cei situati in zona de curbura a arcadelor
dentare (C si PM)
 Incidenta crescuta pe hemiarcada opusa mainii cu care se face periajul
 Cel mai frecvent implicate – fetele V si C ale dd
20.Substratul morfologic al durerii detinare.
Este reprez de plaga dentinara expusa direct mediului bucal precum si caract
morfolog ale acesteia.
21.Structura canaliculelor dentinare.
 Grosime de 1-2 μ diametru
 Lungime 2,5-3,5 mm
 Pereti formati dintr-un strat puternic mineralizat – dentina pericanaliculara
22.Implicatiile clinice ale variatiilor structurale ale dentinei pericanaliculare.
a)-Prepararea unei cavitati profunde pe un dinte la un pacient tanar va compromite
mai mult material citoplasmatic decat dentina mineralizata. In caz preparat realiz la
turatie inalta apare fenom de absorbtie al nucleilor odontoblastilor in lumen canalicul
b)-Obliterarea lumen canaliculelor dentinare va determ o scadere a conductantei
fluid tisular la nivel dentinar,avand drept consecinta o predispozitie mai redusa spre
fenom de hipersensibilit
c)-Obliterarea lumen canaliculelor determina modif adeziunii prin :
 Reactie diferita la demineralizarea acida –necesita un timp mai mare pt a
obtine aceeasi forta de adeziune
 Grade de umectare diferite fata de dentina normala–determ o penetrare
mai grea a rasinii(strat hibrid deficitar)
d)-Obliterarea lumen canaliculelor dentinare afecteaza grad de permeabilit
dentinara,ceea ce va influenta extinderea raspuns pulpar. Prin acelasi fenom este
blocata si reactia de aparare a complex pulpo-dentinar.
22.Teoria neurofiziologica.
Sustine stimularea prin excitatie directa a fibrelor nervoase amielinice din
canaliculele dentinare.
Limite :
 Imposibilit explicarii durerii la nivel dentinei periferice.Doar stimularea indirecta
ar putea explica aparitia durerii in acest loc(atunci cand este stimulata pulpa
dentara sau dentina circumpulpara)
23.Teoria odontoblastului receptor.
Odontoblastul,prin fibra Tomes,ar primi si transmite impulsul senzitiv pana la
fibrele nervoase din pulpa dentara, comportandu-se ca un receptor neurosenzorial.
Limite :
 Odontoblastul are origine embriologica diferita de celula nervoasa
 Fibra Tomes nu se intinde pe intreaga lungime a canaliculului
 In situatii in care fibra odontoblastica a disparut,durerea dentinara se
mentine, atata timp cat canaliculele dentinare se mentin deschise.
24.Teoria hidrodinamica.
- Principala cauza a durerii dentinare o constituie deplasarea rapida a
lichid interstitial intracanalar spre ext sau interior tubilor dentinari ca urmare a
variatiilor de presiune determ de diversi stimuli.
Acestia pot fi tactili,termici, osmotici si determ miscarea lichid interstitial
intracanalar cu o viteza de 2-3mm/sec, miscare susceptibila de a genera durerea
- Aceasta miscare stimuleaza fibrele nervoase
- Se bazeaza pe principiile capilaritatii
Argumente in favoarea aceste teorii :
 In mom instrumentarii dentinei,tubulii dentinari sunt
expusi,deschisi,iar fluid prezinta o curgere discreta spre capatul deschis
 Aplicarea unei hartii absorbante pe plaga dentinara determ un
efect de curgere si aparitia durerii
 Stimuli reci,tactili,osmotici determ un flux spre ext al lichid
intracanalar. Majorit pacientilor se plang de sensibilit la rece
25.Factorii de care depinde aparitia durerii dentinare.
Durerea dentinara este determ de fact ce action asupra excitabilit si
conductabilit nervoase. Durerea poate fi influentata de :
o Factori somatici :
 Infectii
 Surmenaj
 Afectiuni nervoase
 Starea de stress
o Factori psihici – in stari de depresie sau anxietate
o Perioada fiziologica – menstruatie, sarcina, menopauza
o Starea de convalescenta dupa afectiuni generale severe (anemii,
avitaminoze, boli infecto-contagioase)
Influenta acestor factori are efect mai evident in caz hiperesteziei dentinare. In
afectiuni generale durerea este temporara,determ de reducerea pragului dureros.

26.Hipersensibilitatea dentinara – etiologie, manifestari clinice.

Etiologie:
-modif anatomice bruste, brutale(nu permit adaptarea pulpara)
-traumatisme dentinare cu denudarea dentinei
-interventii chirurgicale parodontale
-manopere terapeutice :
 Prepararea de cavitati
 Prepararea de bonturi
Manifestari clinice :
- Localizata, tranzitorie
- Provocata de agenti fizici, chimici
- Limitata de perioada actiunii excitant
- Intensitate mica,moderata
- Reproductibila prin stimulare adecvata
- Absenta sau redusa la stimulare mecanica
- Are tendinta de remisiune chiar fara tratament
27.Hipersensibilitatea postoperatorie – manifestari clinice.
 Este o entitate aparte in cadrul categ hipersensibilitatii
 Apare dupa realiz unui tratament restaurator aparent corect
 Apare in special dupa restaurari realizate cu mat compozite
  Are incidenta crescuta
 Prezinta dificultati de tratament
28.Mecanisme de aparitie a hipersensibilitatii postoperatorii.
1. Uscarea excesiva a plagii dentinare

 Prin utiliz spray-ului de aer in vederea uscarii plagii se prod distensie adiabata la
nivel supraf dentinare cu evaporarea de limfa dentinara si consecutiv se prod
deplasarea fluid intracanalicular
 In a 2-a etapa, dupa aplicarea rasinii de bonding, aceasta va fi polimerizata si va
suferi o contractie ce se va supraadauga deplasarii lichidiene extinse din etapa
precedenta
2. Prin infiltratie marginala

 In caz in care realiz adeziunii obturatiei la peretii dentinari a fost deficitara prin :
 Uscare incompleta sau excesiva
 Contaminarea plagii cu saliva
 Gravare acida deficitara
 In cazul compozit-microspatiul rezult nu se va micsora in timp ca la amalgam,din
contra
 Exist acestui microspatiu nu este evidenta in prima perioada a exist obturatiei, iar
daca cavit a fost preparata retentiv si mat se mentine prin retentie mecanica, nu
estista semne clinice obiective initiale asupra acestei deficiente
3. Prin microfisuri in smalt adiacent obturatiei
Aparitia microfisurilor se poate datora :
 Erori in etapa de preparare a cavitatii
 Captusirea deficitara a marginilor de smalt nesustinute
 Ghidarea gresita a contractiei de polimerizare a material,ce va duce la
suprasarcina peretelui expus
29.Hiperestezia dentinara – etiologie,manifestari clinice.
Etiologie :
o Vicii de dezvoltare – 10% -JSC nu se realiz
o Expunere de dentina 90% :
 Retractii gingivale
 Chiuretaje, detartraje
 Interventii chirurgicale parodontale
 Pierdere de smalt prin :
 Abraziuni
 Eroziuni
 Demineralizari

Manifestari clinice – durere :

- Provocata de agenti fizici,chimici
 - Fulguranta initial,apoi intensa, localizata,limitata la perioada actiunii
excitantului
- Intensitate crescuta
- Apare mai ales la stimularea mecanica (palpare, periaj, masticatie)
- Are caracter afectiv deosebit
- Are tendinta la agravare(inflamatie pulpara acuta)
30.Diagnosticul diferential al hipersensibilitatii si hiperesteziei dentinare.
Hipersensibilitatea si hiperestezia pot coexista in :
 Carii de colet cu evolutie lenta
- hipersensibilitate in interiorul cavitatii
- hiperestezie la JSC si JSD
 Carii incipiente cu demineralizare
- hipersensibilitate in zonele profunde
- hiperestezie in zonele de demineralizare superficiale
 Bonturi coronare slefuite si neprotejate –hipersensibilitate initial,apoi
hiperestezie
 Cavitati preparate si obturate provizoriu incorect– hipersensibilitate
initial,apoi hiperestezie
31.Etapele realizarii unui tratament corect al durerii dentinare.
 Dg corect pozitiv si diferential
 Cu alte afectiuni
 Intre cele 2 afectiuni
 Tratament preventiv impotriva factorilor de risc (periaj, igiena)
 Depistarea factorilor etiologici ai afectiunii si indepartarea lor
 Tratament medicamentos efectuat
 De pacient la domiciliu
 De medic in cabinet
 Retratarea afectiunii atunci cand este cazul

32.Tratamentul preventiv al durerii dentinare.

Tratamentul realizat de catre medic :
 Utiliz cu blandete a instrument de detartraj
 Utiliz agentilor de densibilizare dupa interventii terapeutice
 Plasarea corecta a restaurarilor
 Desensibilizarea dd dupa folosirea metodelor de albire
 Monitorizarea pacientilor

Tratamentul realizat de catre pacient :

 Tehnici corecte de periaj individual
 Respectarea intructiunilor de utilizare a pastelor de dd desensibilizante
 Periute de dd cu duritate medie
  Periaj dupa consum de alimente si bauturi acide
 Evitarea utilizarii excesive a metodelor de curatare interdentara(ata dentara)

33.Tratamentul etiopatogenic al durerii dentinare.

 Corectarea igienei orale defectuase (revelator de placa)
 Control placii bacteriene (periaj profesional,detartraj eventual sub
anestezie)
 Corectarea igienei orale in exces (leziuni de uzura)
 Control atacului acid prin supravegh consum de :
- alimente acide
- bauturi acide
- subst medicam
 Control secretiei salivare
 Control bulimiei,reflux gastrointestinal,alcoolism

34.Tratamentul simptomatic al durerii dentinare.

 La domiciliu de catre pacient
 In cabinet de catre medic :
- cu agentii desensibilizanti
- nespecific
 Restaurarea atunci cand acest lucru este necesar

35.Calitatile agentilor desensibilizanti utilizati in tratament durerii dentinare

si obiectivele urmarite.
Calitatile agentilor desensibilizanti
 Sa un fie iritant pt pulpa dentara si tesuturile moi
 Sa fie usor de aplicat
 Sa necesite un nr redus de sedinte
 Sa nu modif culoare dintelui
 Sa nu produca efecte secund prin cumul cantitativ
 Sa nu interactioneze cu alte subst medicam
 Sa aiba un pret de cost rezonabil

Obiectivele desensibilizarii
 Blocarea sau reducerea diametrului canaliculelor dentinare pt a bloca sau
limita deplasarea fluid dentinar
 Reducerea excitabilit nervoase senzitive la capat pulpar al canaliculelor
dentinare
36.Agentii chimici utiliz in tratament durerii dentinare realizat la domiciliu.
Tratamentul efectuat de pacient la domiciliu
- Se pot utiliza : dentifrice,ape de gura,geluri desensibilizante
- Acestea contin urmatoarele subst active:
  Pt desensibiliz fibrelor nervoase terminale: nitrat de K; clorura de K
 Pt obliterarea tubulilor dentinari: clorura de strontiu;acetat de
strontiu; fluoruri,citrat de Na

37.Agentii chimici utilizati in tratament durerii dentinare realizat in cabinet.

 Oxalati de K, de Al, de Fe
 Compusi de Ca – Ca(OH)2
 Fluoruri : geluri, solutii
 Metode fizice : ionoforeza, adezivi,restaurari cu CIS sau compozite
 Terapie cu laser
 Procedee chirurgicale : lambou mucogingival

38.Utilizarea adezivilor in tratament durerii dentinare.

Adezivii ca desensibilizanti :
 Aplicarea unor produsi polimerizati pe baza de HEMA ce acopera supraf
hipersensibila cu un strat fin
 Indicatii :
 Desensibilizarea preparatiilor realiz pentru restaurari directe sau
indirecte
 Desensibilizarea bonturilor pregatite pt a primi o piesa protetica,
dar si pt a preveni sensibilit ce poate aparea dupa cimentare

 Adezivii dentinari se bazeaza pe realiz stratului hibrid si sigilarea ermetica

a supraf dentinare cu inchid canaliculelor dentinare.
Cei mai indicati sunt adezivii de ultima generatie fara deshidratarea supraf
dentinare
39.Ionoforeza utilizata in tratament durerii dentinare.
 Ionii de F si Na din fluorura de Na 2% sunt dirijati intr-un camp electric si
dispusi profund in canaliculele dentinare
 Se prod obstruarea canaliculelor prin fluorura de Ca formata,care precipita
 Efect obtinut este temporar,metoda trebuie repetata la cateva luni
 Doza de aplicare 1 mA/min sau 0,5 mA/2 min
 Necesita aparatura speciala si foloseste curent continu redresat de 9V si
intensitate de 1 mA
40.Terapia cu laser utilizata in tratament durerii dentinare.
Are ca rezult reducerea nr de canalicule dentinare deschise si micsorarea
diametrului acestora. Dirijarea fascicolului laser trebuie sa tina cont de:
- struct dentinara si de orientarea canaliculelor dentinare in zona de lucru.
 Actiunea razei laser produce :
  Etapa 1 – evaporarea imediata a componentelor organice din dentina
intertubulara
 Etapa 2 –prin cresterea energiei laser,dentina peritubulara este topita
si canaliculele dentinare sunt partial obstruate
 Este costisitoare,necesita aparatura si personal calificat
 Are avantaj ca necesita doar o sedinta de tratament

 Laser cu dioda Ga-Al-As care action prin blocarea depolariz nervoase de tip
C si obstruarea canaliculelor dentinare. Are eficacitate 30-100%
 Laser Nd: Yag care inchide canaliculele dentinare,coaguleaza fluid dentinar
reducand permeabilit dentinei
 Laser CO care obstrueaza canaliculele dentinare, in 60-100% din cazuri

41.Tratamentul nespecific al durerii dentinare prin restaurari adezive.

Sunt indicate atunci cand hipersensibilit este determ de pierderea de subst dura
dentara.
 Permite sigilarea canaliculelor si a supraf dentinare prod o ameliorare mai
indelungata
 Se reface morfologia dintelui afectat de un pr cu pierdere de subst dura
dentara
 Se utiliz compozite sau CIS cu vazcozitati variate
 Sunt mai eficiente pe termen lung, dar sunt mai invazive prin necesit
prepararii substrat dentar

METODE DE DETECTIE A LEZIUNILOR DENTARE(CARIODETECTIE/TESTE

DIAGNOSTICE)(42-60)

42.Detectia si inregistr/clasif pe crit leziunilor cavitare si necavitare

-cele mai frecvente strategii de detectie si inregistr/clasif a leziunilor carioase-sint
legate de metodele de baza ele examinarii clinice:inspectia si palparea
-leziuni cavitare-leziunea cert cavitara,cu lipsa de subst ,smalt subminat si/sau
zone alterate (ramolite-moi la palpare) de dentina pe peretii laterali sau pe planseul
cavitatii-def OMS
-diagnostic este de certitudine-dar se ignora posibilit depistarii si interventiei in
stadiile incipiente necavitare ale afectiunii-nu ofera posibilit abordarii neinvazive
non-operatorii
Metoda bazata pe inspectie si palpare ,clasifica leziunile detectate astfel:
-D1-leziune in smalt,fara prezenta cavit(fara lipsa de subst identificab
macroscopic)
-D2-leziune in smalt ,cu prezenta cavit
-D3-leziune superficiala in dentina-cavitara
-D4-leziune profunda in dentina,in apropierea camerei pulpare-cavitara
43.Detectia si inregistr /clasif pe crit evaluarii profunzimii leziunilor
-metoda introduce un sistem de scoruri bazate pe examin vizuala(inspectie),fara
palpare cu sonda,corelind modif macroscopice distincte cu profunzimea histologica
a leziunii:
-modif usoara a translucidit smalt,vizibila numai dupa uscarea supraf cu jet de
aer(min 5 sec)
-opacitate sau discolorare invizibila sau greu vizibila pe smalt umed,dar distinct
vizibila dupa uscarea supraf cu jet de aer
-opacitate sau discolorare distinct vizibila pe smalt umed,fara uscarea supraf cu
jet de aer
-leziune minima de subst in supraf smalt,localizata intr-o zona de smalt opac sau
discolorat si/sau discolorare brun-cenusie de la dentina alterata subiacenta
-leziune cavitara in smalt opac sau discolorat ,cu expunerea dentinei si prezenta
dentinei alterate
44.Detectia si inregistr/clasif pe crit evaluarii activ(evolutiei) leziunilor
-metoda coreleaza inspectia si palparea ,pt investig caract de supraf ale leziunilor,pt
a stabili daca sint active(evolutive) sau inactive( stationare) in mom detectarii
prezentei lor
-caract urmarite sint:-textura supraf leziunii(reper al activit/inactivit)
-integrit supraf leziunii(reper al aspect necavitar/cavitar)

-leziunile pot fi clasif :-active necavitare

-active cavitare
-inactive necavitare
-inactive cavitare
-restaurate (obturate)
-restarurate ,cu carie (secund marginala) activa
-restaurate,cu carie(secund marginala) inactiva
Leziunea carioasa necavitara activa –la nivel smalt-prezinta:-
-vizual(inspectie) –o supraf alb-opaca(cretoasa),mata(fara luciu),
-tactil(la palpare foarte blinda)-prezinta o supraf rugoasa(aspra)
Leziunea carioasa necavitara inactiva la nivel smalt-prezinta o supraf lucioasa si
neteda,culoarea fiind brun-cenusie
Leziunile cavitare active-palparea arata o consistenta moale,iar pt cele inactive –
consistenta este mai dura
45.Detectia si inregistr/clasif leziunilor carioase pe supraf radiculara
Detectia si clasif introd pentru diagnostic acestor leziuni carioase coreleaza
evaluarea integrit supraf cu evaluarea mod de evolutie:-activ/inactiv
Integrit si aspect supraf au fost luate in consid:
-dpdv vizual(inspectie),fara a considera culoarea un elem definitoriu ,pentru
diagnostic privind aspect necavitar/cavitar ori cel activ/inactiv
-iar textura si consistenta la palpare (moale sau dura) a fost folosita pentru
diagnostic privind stabilirea aspect evolutiv(activ/inactiv)
Astfel,au fost identif si definite urmat categorii de leziuni carioase de radacina:
-leziuni inactive fara distructia supraf
-leziuni inactive cu formarea de cavit
-leziuni active fara distructia ireversibila a supraf
-leziuni active cu distructia ireversibila a supraf si formarea de cavit,care nu
depaseste 1 mm profunzime
-leziuni active cu formarea de cavit care depaseste 1 mm profunzime,dar nu
atinge camera pulpara
-leziuni active cu formarea de cavit care este in iminenta de penetrare in
camera pulpara
-restaurare(obturatie) plasata pe supraf radiculara,sau extinsa de pe o supraf
coronara pe supraf radiculara
-restaurare(obturatie) pe supraf radiculara,cu leziune carioasa
marginala(secund) activa
-restaurare(obturatie)pe supraf radiculara,cu leziune carioasa marginala
(secund) inactiva
46.Modalitati auxiliare(complementare) de cariodetectie
Princip modalit aditionale utiliz pt depistarea leziunilor de pe supraf coronare
proximale/zonele de contact interdentar sint urmat:
1)-Transiluminarea
-este o metoda care se bazeaza pe o sursa de lumina plasata adiacent unei supraf
coronare si evident unor umbre(zone intunecate) care apar prin translucidit
dintelui-asociate cu exist unor leziuni
Cunoscuta sub denumirea de“diafanoscopie” si utilizab doar la dintii frontali din
cauza problem tehnice(calit sursei de lumina si posibilit transmisiei fascicul
luminos),metoda a devenit transiluminare cu fibre optice(FOTI)
Ea utiliz o sursa foarte intensa de lumina,cablu de fibre optice pentru transmisia
fascicul luminos si o sonda de examinare cu diametrul la varf de 0,3-0,5 mm
Pentru rezult optime,varf sondei de examinare trebuie sa fie plasat pe supraf V sau O
,sub un unghi de 45 de grade fata de supraf proximale investig,orientate apical
Prezenta zonelor intunecate in smalt/dentina este mai usor de observat daca
iluminat incaperii de lucru este inchis
2)-Separarea dintilor
Metoda foloseste aplicarea de separatoare elastice ortodontice(inele de cauciuc) in
spatiile interdentare unde se suspecteaza prezenta unei leziuni
Ele se mentin timp de 2-3 zile ,dupa care spatiul obtinut permite investig vizual-
tactila in conditii mult mai eficiente
3)-Dispozitive optice de marire a imaginii(magnificatie)
Dispozitivele utiliz pot merge de la lupe binoculare(2,5-4 x magnificatie) pina la
microscop operator
Pot fi utiliz in acest sens si camerele video intraorale.Val acestor mijl in ameliorarea
detectiei leziunilor este variabila
47.Criteriile pentru evaluarea cariilor proximale evidentiate prin metoda
Rx„bite-wing”
Cea mai folosita metoda Rx pentru cariodetectie este incidenta prin tehnica„bite-
wing”.Scop este de a depista leziunile clinic”ascunse” cu localizare proximala si de a
estima profunzimea acestora
-este recomand pentru aprecierea extinderii leziunilor Oc in dentina
Criteriile utiliz pentru evaluarea cariilor proximale evident prin metoda Rx” bite –
wing” sint urmat:
-R0-nu exista radiotransp
-R1-radiotransp limitata la ½ externa a smalt
-R2-radiotransp in ½ interna a smalt,inclusiv pina la JSD, dar fara afectarea
(intreruperea) jonctiunii
-[3-radiotransp in smalt ,cu afectarea(intreruperea) JSD,dar fara extindere
evidenta in dentina
-R3-radiotransp in ½ externa a dentinei(pina la ½ distanta de camera
pulpara)
-R4-radiotransp in ½ interna a dentinei(dincolo de ½ distanta de camera
pulpara)
48.Avantajele cariodetectiei Rx prin tehnica „bite-wing”
-permite investig supraf coronare inaccesibile prin metode vizual–tactile si creste
eficienta investig
-permite evaluarea profunzimii leziunii si estimarea distantei pina la camera pulpara
-este o metoda neinvaziva,care nu afecteaza mecanic tesut incipient demineraliz
-radiografia poate fi arhivata si reexaminata ulterior
49.Dezavantajele cariodetectiei Rx prin tehnica „bite-wing”
-validitatea diagnostic in leziunile incipiente este redusa.De aceea stadiile initiale ale
leziunilor in smalt nu pot fi detectate cu acuratete
-nu poate distinge intre leziunile initiale cu supraf integra (necavitare),leziuni
incipiente cu lipsa de subst minima(cavitare) sau demineraliz necarioase(hipoplazii
ale smalt)
-subevalueaza extinderea si grad de demineraliz al leziunii
-pozitia topografica,forma si extind leziunii ,corelate cu morfologia dintelui,pot
influenta imaginea Rx
-nu poate determ daca o leziune este evolutiva sau stationara.Sint necesare cel putin
2 Rx consecutive ,cu aceeasi expunere si incidenta ,pt a determ acest aspect
-interpretarea Rx este supusa variatiilor sub,in rap cu examinator
-nu poate servi exclusiv ca informatie pentru stabilirea diagnostic,ci tb corelata cu
alte modalit de examinare
-poate prezenta riscurile examinarilor prin iradiere
50.Rx digitala in cariodetectie
In radiografia digitala,imaginea este obtinuta cu ajutor unui senzor expus radiatiei,
in loc film radiografic
Apoi,prin intermed unui program de calculator,imaginea este impartita intr-un
numar de zone dreptunghiulare cu scalele de tonuri de gri

Acestea sint digitalizate si proiectate pe un monitor de calculator ,cu cat supraf

dreptunghiulara este mai mica ,cu atit rezolutia este mai buna
Avantaj principal al Rx digitale este ca pot fi prelucrate prin algoritmuri speciale
pe calculator si diversi parametri ai imaginii pot fi modif ,pentru o interpret mai
precisa a rezult
Astfel s-a ajuns :-la imagini de Rx digitala cu contrast/rezolutie marite
-la imagini de Rx digitala negativa
-la imagini Rx de substractie digitala
51.Tomografia computerizata in cariodetectie
-este bazata pe principiul Rx digitale,aceasta modalit de cariodetectie si diagnostic
constr sectiuni ale dintelui la distante(grosimi)variabile
Aceste sectiuni pot fi examinate pentru evident prezentei radiotransp(demineraliz)
Sectiunile pot fi combinate si recompuse(cu ajutor unui program special de
calculator) intr-un model virtual tridimensional,denumit pseudoholograma
Sectiunile si pseudohologramele permit depistarea adecvata a leziunilor initiale
mici,atit primare cat si secund(recurente)
Exista 2 metode de CT utilizate in cariodetectie :
-TACT
-LCBCT
Ultima este preferata si din ce in ce mai utiliz in investigatii stomatolog
52.FOTI.DIFOTI in cariodetectie
a)-FOTI-transiluminare cu fibre optice -Ea utiliz o sursaă foarte intensaă de luminaă ,
cablu de fibre optice pentru transmisia fascicul luminos sş i o sondaă de examinare cu
diametru la vaâ rf de 0,3 – 0,5 mm.
-Pentru rezultate optime,vaâ rf sondei de examinare trebuie saă fie plasat pe supraf V
sau O, sub un unghi de 45º fatşaă de supraf proximale investigate, orientat apical.
Prezentşa zonelor îântunecate îân smaltş sau dentinaă este mai usş or de observat dacaă
iluminat îâncaă perii de lucru este îânchis
b)-DIFOTI -a fost introdusaă pentru a îâmbunaă taă tşi performantşele obtşinute prin FOTI,
îânlocuind examin vizualaă (ochiul uman) cu un receptor CCD.
Modalit de preluare sş i prelucrare a imaginii prin program de calculator, urmate de
vizualizare pe monitor, sunt similare ca principiu celorlalte tehnici digitale.
53. LIF / QLF în cariodetecţie.
LIF
- are la baza un laser cu diode care emite un fascicul de lumina in zona rosie a
spectrului cu lungime de unda de 655nm
-fluorescenta indusa in tesuturile carioase este masurata si intensit ei este o
indicatie privind prezenta si extinderea leziunii ; intensitatea este exprimata
numeric prin cifre afisate pe display
-dispozitiv utilizat in practica se numeste DIAGNOdent, cu performante notabile in
cariodetectie pe supraf Oc
- o varianta moderniz actuala numita DIAGNOdent PEN permite investig eficienta si
a supraf proximale
QLF
- foloseste un laser cu argon care emite un fascicul de lumina monocromatica in
zona verde-albastru al spectrului cu o lungime de unda de 488nm
-zonele demineraliz apar intunecate, deoarece fluorescenta leziunii carioase
evident prin QLF este mai scazuta decit al smalt natural integru
- fluorescenta indusa de laser este utiliz pt cuantificarea piederii minerale la nivel
lezunii carioase folosind o camera intraorala speciala cu un microvideo senzor CCD
un un program de analiza computerizata a imaginii
-prin program de analiza computeriz a imaginii se obtin 3 masuratori,cantit:
-pierderea medie de fluorescenta la nivelul leziunii-%;
-pierderea maxima de fluorescenta la nivelul leziunii-%;
-supraf leziunii-mm2
-dispozitivul existent in practica se numeste Inspektor Pro tm
-principiul metodei si caract tehnice –limit cap de cariodetectie–pina la o adincime
de 400 ym-pt leziuni initiale in smalt
54. Cariometria electrică în cariodetecţie.
- se bazeaza pe masurarea unor parametri ai curentului electric care traverseaza
struct dure dentare
a)-masurarea conductantei electrice-conductanta electrica reflecta posibilit
curent electric de a strabate struct dentare;
-cele care au o concentratie mai mare de
fluide si electroliti-permit o conductanta mai ridicata
-dentina integra are o conductanta mai
ridicata decit smalt integru, iar struct demineraliz au o conductanta mai ridicata
decit cele integre.
Metoda foloseste in practica un dispozitiv numit-Electrical Caries Monitor(ECM)
-dupa calibrare si validare val conductantei masurate pt leziuni carioase in dentina
sunt semnificativ mai mari decit cele masurate pt leziuni carioase in smalt,care la
rindul lor sunt semnificativ mai mari decit cele masurate pe dintii indemni de
leziune
b)-masurarea impedantei electrice -impedanta reflecta masura in care struct
dentare opun rezist la trecerea curent electric
-impedanta este determ de compozitia
moleculara.
-tesuturile dure dentare alterate ireversibil au
o impedanta mult mai scazuta(opun rezist mai mica la trecerea curentului electric)
fata de cele indemne de leziune
Metoda a fost aplicata in studii si cercetari pentru detectia cariilor proximale,fara
extindere in utiliz curenta practica
55. Clasif generala a metodelor de detectie a leziunilor dentare(cariodetectie)
-inspectie(inainte/dupa uscarea supraf smalt)
-inspectie cu dispozitive optice de marire a imaginii(lupe binoculare,microscop
operator)
-inspectie si palpare cu sondele dentare(vizual/tactil)[+/-separarea dintilor)
-transiluminare(diafanoscopie,FOTI,DIFOTI)
-Rx-diagnostic(radiografie „bite-wing”,radiografie digitala,CT)
-cariodetectie laser(fluorescenta indusa:LIF,fluorescenta cantitativa:QLF)
-cariometrie electrica(conductanta:ECM,impedanta)
56.Codurile ICDAS si abordarea CAMBRA
Codurile ICDAS
-“0”-supraf dentara sanatoasa nedetectabila dupa uscare(5 sec) si lipsa oricaror alte
fenomene carioase
-“1”-modif in smalt limitata la colorarea santurilor si gropitelor vizibila doar prin
uscare
-“2”-modif vizuala distincta in smalt mai larga decat zona fisurilor si gropitelor
(opacitate sau colorare)
-“3”-discontinuit a smalt localizata,fara dentina vizibil afectata sau zona umbrita
subiacenta
-“4”-zona umbrita subiacenta situata in dentina,cu sau fara discontinuit in smalt
-“5”-cavit distinctaă cu vizibilit dentinei,cavit desch ce implicaă mai puţin de ½ din
supraf
-“6”- cavit extinsaă cu implicarea dentinei,adaâ ncaă ,ca laă rgime implicaă mai mult decaâ t
½ din supraf
Abordarea CAMBRA
-reprez evaluarea nivel risc carios pentru determ nevoii de intervenţie terapeuticaă ,
fiind o parte integrantaă a plan de tratament.
-aceastaă fişaă de evaluare include toţi factorii ce pot fi observaţi cu uşurinţaă sau
descoperiţi îân timp unei examinaă ri orale de rutinaă .
-pentru evidenţ mai bunaă a grad de risc,sunt folosite cele trei culori: verde-ce indicaă
un risc scaă zut;galben-risc mediu şi rosu-risc crescut pentru caria dentaraă .
Pentru fiecare factor,se completeazaă îân ultima coloanaă din dreapta„Risc pacient“ val
atribuitaă , 0(pentru risc scazut),1(risc moderat) şi 10(risc crescut).
Se îânsumeazaă valorile din coloana „Riscul pacient“ şi se interpret astfel:
-valoarea 0 indicaă un risc scaă zut, valori între 1-10 plaseazaă pacient îân grupa de
risc moderat, iar peste 10 îân grupa de risc crescut.
Aceastaă evaluare este indicataă îân şedinţa initială şi repetataă la fiecare şedinţaă de
control/intervenţie preventivaă ,pentru a observa scaă derea risc carios îân urma
intervenţ terapeutice
Pe baza evaluaă rii risc carios se completeazaă recomand terapeutice,ce constit punct
de plecare pentru conturarea plan de tratament.

Se îânmaâ neazaă pacient un document îân care este explicat mecanism riscului carios,
lanţul cauzal, evaluarea risc carios şi recomand de tratament.
Dupaă o perioadaă de 3-6 luni, îân care pacient a urmat program preventiv recomandat
de medic, este necesaraă o reevaluare a risc carios, moment îân care pacient este
îântrebat dacaă a respectat toate recomand,cu ce frecvenţaă şi acurateţe, şi se repetaă
testele salivare.
Modelul CAMBRA nu se opreşte la evaluarea management risc carios
(prin prevenţie),ci include:
- şi depistarea precoce a leziunilor şi strategiile minim invazive îân f-ţie de
poziţia leziunii(Oc,aproximalaă ,radicularaă ), extinderea leziunii(cavitaraă sau nu) şi
starea activ leziunii(activaă sau opritaă îân evoluţie)
IÎn modelul CAMBRA se arataă caă modif datorate cariei la nivel dintelui, îân faza
incipientaă , sunt reversibile,-caria dentaraă trebuie privitaă ca o afecţiune cu posibilit
de intervenţie, de oprirea a evoluţiei şi chiar de reversibilit
57.Caracteristicile grupului de risc scazut la carie
Pacienţii din grupul de risc scaă zut prezintaă o istorie saă racaă îân leziuni carioase active,
extracţii sau restauraă ri.
Orice combinaţie ar avea nivel bacteriilor orale,obiceiurile de igienaă oralaă ,dieta,
utilizarea fluorurilor sau conţinut salivar, aceasta i-a protejat de apariţia cariei şi
este foarte probabil saă îâi protejeze şi pe viitor
Dacaă factorii patogeni sau cei protectori pentru carie se vor modif semnificativ, ei
pot deveni susceptibili la apariţia acestei afecţiuni
Strategia de management pentru pacienţii din acest grup este menţinerea balanţei îân
favoarea fact de protecţie şi saă fie conştienţi de posibilit modif îân timp a risc lor la
carie.
Periodic, la fiecare şedinţaă de control,este nevoie saă fie reevaluate risc carios
datoritaă unei posibile schimbaă ri îân igiena oralaă , nivelurile bacteriene, dietaă , flux
salivar, folosirea fluorurilor.
Aceşti pacienţi au nevoie,de mai puţinaă supervizare profesionalaă pentru urmaă rirea
cariei dentare,deci frecvenţa vizitelor la cabinet şi a examinaă rii radiografice este
scaă zutaă la acest grup.
58.Caracteristicile grupului de risc moderat la carie
IÎncadrarea îân grup de risc moderat este mai dificilaă decaâ t îân celelalte douaă grupuri,
fiind bazataă pe o analizaă a balanţei îântre factorii identificaţi îân evaluarea risc carios.
Pacienţii din acest grup de risc, sunt expuşi mai multor factori de risc decaâ t cei din
grupul de risc scaă zut, îânsaă nu prezintaă semne ale unei activ carioase continue, ca cei
din grupul de risc crescut.
Este posibil ca o pers care nu prezintaă nici o leziune carioasaă cavitaraă , îânsaă este
expus la mai mult de 2 factori de risc, poate fi plasat îân grupa de risc crescut.
Se recomandă:
• periaje profesionale periodice;
• consiliere pentru o dietaă necariogenaă ;
• terapia de fluorizare
• dispensarizare cu evaluarea radiograficaă pentru activ carioasaă mai frecvent decaâ t
pentru cei din grup de risc scaă zut,o dataă la 18-24 luni se recomandaă efect Rx cu film
muşcat, perioada fiind stabilitaă îân f-ţie de fact de risc prezenţi şi evaluarea clinician
• educaţie pentru saă naă tate, îân vederea schimbaă rii atitudinilor şi practicilor de
igienizare pers favorabile saă naă taă ţii dentare.
59.Caracteristicile grupului de risc ridicat la carie
Pacienţii care prezintaă curent leziuni carioase active, cel mai des de tip cavitar sunt
incluşi îân categoria pacienţilor cu risc crescut.
Prezenţa leziunilor carioase detectabile clinic-este un indicator al bolii, fiind un
indiciu foarte puternic caă afecţiunea va progresa caă tre apariţia mai multor cavit
carioase
Este posibil ca cineva care nu prezintaă leziuni cavitare, îânsaă este expus la mai mulţi
de 2 factori de risc sa fie inclus îân acest grup de risc, îân acest caz atenţia trebuie
îândreptataă caă tre eliminarea sau reducerea posibilit de apariţie a noilor leziuni
carioase.

Standardele obligatorii sunt:

• realiz periodicaă a testelor microbiologice;
• tratam antimicrobiene;
• periaje profesionale periodice;
• utilizarea pastei de dinţi cu 1,1% F;
• aplicarea lacurilor cu NaF 5%;
• utiliz gumei de mestecat cu xylitol;
• consiliere pentru o dietaă necariogenaă ;
• educaţie pentru saă naă tate;
• sigilare, ca metodaă de prevenire a cariei îân şanţuri şi fosete;
• dispensarizare(frecvenţa examinaă rilor clinice şi radiologice;periodice este mai
mare, fiind de dorit o dataă /6 luni sau o dataă /an).
60.Caracteristicile grupului de risc foarte ridicat la carie
Aceştia sunt reprez de pacienţii cu risc crescut care prezintaă suplimentar nevoi
speciale sau prezintaă afectare salivaraă de tip hiposalivaţie severaă .

Aceşti pacienţi trebuie urmaă riţi şi conduşi mai agresiv decaâ t cei din grupa
precedentaă .
Pentru aceşti pacienţi se pune accent pe;
- refacerea capacit tampon salivare şi a rezervei de Ca şi fosfaţi necesare
remineraliz leziunilor necavitare,
- iar adiţional sunt recomandate terapii de claă tiri orale cu rol de tampon (cu
bicarbonat de Na) pentru refacerea şi purificarea f-ţiilor tampon salivare
- paste de dinţi cu Ca şi fosfaţi pentru îânlocuirea componentelor salivare
normale necesare remineraliz struct dentare

EPIDEMIOLOGIA SI PROFILAXIA CARIEI DENTARE

61.Scopurile utilizarii studiilor epidemiologice in cariologie
-elucidarea etiopatogeniei
-perfectionarea metodelor de diagnostic
-testarea eficientei metodelor de preventie si tratament
62.Tipuri de studii epidemiologice utilizate in cariologie
-pot fi-observationale- aduc dovezi ce vor deveni ipoteze de lucru pentru studiile
experimentale
-Descriptive:descriu boala dupa criteriul temporal, geografic si
al caracterelor personale; folosesc incidenta,prevalenta,spitalizari.
-Analitice: studiul de cohorta;studiul caz/control; studiu
transversal;
-experimentale: studii de interventie ce incearca sa schimbe o variabila la
nivelul unui grup
63.Prevalenta si incidenta cariei dentare(ce sint si cum se calculeaza acestea)
1)-Prevalenta(un studiu transversal):-studiu efectuat la un moment dat
-reprez proportia de indivizi ai unei populatii
afectata de boala la un moment dat sau nr de cazuri exist la un moment dat dintr-o
populatie bine definita.
Se calculeaza astfel:-se imparte nr pers afectate/la nr total de pers din grup
respectiv.

2)-Incidenta(un studiu longitudinal):-studiu efectuat pe o anumita perioada de

timp
-reprez masurarea ratei de progresie a bolii
Sunt nevoie de doua masuratori: una la inceput studiului si alta la sfarsit.
Incidenta=cresterea sau scaderea nr de cazuri noi de imbolnavire ce apar intr-o
populatie, intr-o anumita perioada de timp.
In cadrul ei putem vorbi de:
-Rata incidentei: RI=cazuri noi/timp-persoana
-Proportia incidentei cumulative: CIP=noi cazuri de imbolnavire in interval
dat/pers sususe risc la inceput interval.
64.Indicii de apreciere a cariei dentare
Indicele DMF exprima aritmetic experienta la carie acumulata de un individ si se
realiz prin stab:
-nr dintilor cu leziuni carioase netratare(D:Decay)
-nr dintilor lipsa(M:Missing)
-nr dintilor cu obturatii(F:Filled)
Are 2 variante:
-DMF-S – se refera la supraf dentare
-DMF-T –se refera la nr de dinti
Pentru dentitia temporara se noteaza: def-t sau def-s, unde„e”reprez nr dintilor
temporari extrasi.
Neajunsurile acestor criterii:
-supraf clasif ca fiind indemne de carie includ o proportie necunoscuta de
diagnostice fals negative
-inainte ca un dinte sa fie inregistr ca lipsa trebuie sa existe singuranta ca acesta a
fost pierdut in urma evolutiei leziunii carioase(DMF-S)
-in cadrul componentei”F”atunci cand o 1 supraf este afectata de carie este posibil
ca obturatia sa fie extinsa in etapa chirurgicala si pe alte supraf pentru realiz
extensiilor necesare restaurarii fara ca acestea sa prezinte procese carioase.
65. Evaluarea risc cariogen;factorii care pot fi folositi in evaluarea risc de carie
Din punct de vedere medical„riscul cariogen”reprezinta probabilit ca un individ sa
dezv o anumita boala sau sa prezinte o modif a starii de sanatate intr-o perioada de
timp precizata
Evaluarea riscului de carie are ca scop de identif precoce a:
-probabilit aparitiei unor noi leziuni sau a evolutiei celor existente intr-o perioada
de timp bine definita si aceasta suficient de precoce pentru a interveni efectiv
Motivele acestei evaluari:
-direction masurilor cariopreventive mai ales catre indivizii cu risc crescut si
cresterea rezist dintilor acestora la carie
-identif indivizilor cu risc scazut evitand restaurarile inutile
Factorii obisnuiti de risc carios includ urmatoarele componente:

-pre-existenta de leziuni carioase

-un procent mare de microorganisme cariogene

-ineficienta igienei orale folosita obisnuit de individ

-consum inalt de sucroza

-o anatomie dentara defavorabila

-o expunere slaba la fluor

-conditii socio-ec proaste si obiceiuri familiale defavorabile

-factori medicali agravanti

-comportament medical necoresp

Niciunul dintre acesti factori nu poate,nu are cap de unul singur de a demonstra sau
de a detecta pers care prezinta risc de carie crescut

Oricare dintre factorii etiologici ai cariei –pot fi folositi in estimarea posibilit ca un

grup,un individ sau o supraf dentara sa dezv leziuni carioase in viitor sau sa se afle
in faza de activ a bolii

66. Modalitati de evaluare clinica a riscului de carie

Evaluarea clinica a riscului de carie –este un proces care implica mai multe etape
de decizie

-medicul este cel care decide daca inform

obtinute din examin clinica a pacient sint suficiente sau daca are nevoie de inform
suplim

-pp:-statusul dentar: -leziuni carioase primare cavitare/necavitare

-restaurari existente cu sau fara carii secund

-exist unor supraf dentare susceptibile,neprotejate
-istoric pers al activ carioase
-istoric familial al activ carioase
-fact medicali agravanti
-lipsa fluorizarilor
-obiceiuri alim vicioase
-igiena orala habituala
-deficiente ale unor tratam anterioare
-cond socio-ec
67.Teste bacteriene pentru masurarea streptococ Mutans
Testele microbiene presupun masurarea nr de unitati format de colonii bacteriene
(UCF)/ml de saliva pentru: -streptococul mutans(prin metoda de laborator sau
directa) -lactobacili(prin metoda de laborator sau directa)
Metoda de masurare a streptococului mutans:
De laborator:din saliva pe mediu de transport selectiv sau o spatula de lemn
contaminata cu saliva
Directa: streptococul mutans are cap de a creste pe supraf dure
Prezenta streptococ mutans este un bun indicator pentru dentitia primara. Mai
mult de 1mil UCF/ml de saliva arata ca majorit dintilor sunt colonizati=risc crescut.
68. Metode de masurare a ratei fluxului salivar
-colectarea salivei de repaus, timp de 10-15 minute, intr-un recipient gradat:- mai
putin de 0.1ml/min este consid valoare de risc.
-colectarea salivei stimulate,dupa mestecarea,timp de 5 minute, de parafina
inmuiata (se elimina spuma initiala):-mai putin de 0.7ml/min este consid valoare
de risc.
69. Grupe de risc cariogen in epidemiologia cariei dentare
Pacientii cu risc crescut de la carie:
-2 sau mai multe leziuni carioase primare
-un nr mare de restaurari cu sau fara carii secund
-leziuni carioase complicate cu tratam endodontic
-dinti lipsa
-obiceiuri alim nefavorab
-flux salivar sczut
-nr mare de bacterii cariogene in saliva
Pacientii cu risc scazut la carii:
-nici o leziune carioasa primara si/sau secund decelabila clinic si radiologic
-nici o obutratie sau foarte putine in rap cu varsta
-nici o extractie prin carie
Pacientii cu risc mediu de carie:
-cei care nu se pot incadra in cele 2 categorii anterioare
70.Strategiile de tratament cariopreventiv al cariei simple

1.blocarea transmiterii microorg

2.elimin populatiilor de bacterii cariogene stabilite in ecosistem oral
3.cresterea rezistentei dintelui la atac acid
4.control carbohidratelor din alim
71. Blocarea transmiterii bacteriilor cariogene prin imunizare.
-imunizarea a aparut odata cu demonstr etiologiei bacteriene a bolii carioase in
care un rol import le revine streptococilor si in princip streptococ mutans
-ob teoretic al vaccinarii consta in amplificarea potential protector al sistem imun
-imunizarea sistematica nu confera siguranta in tratam preventiv al cariei
dentare ,si s-a demonstr utilit metodelor ce induc raspuns salivare imune impotr
streptococ mutans
-pt control placii bacteriene-cea mai utila metoda este folosirea unor anticorpi
homologi ai componentelor de supraf sau extracelulare microbiene prin metoda
imunizarii mucozale
-metoda traditionala de imunizare mucozala-este cea orala,dar mai eficienta este
imunizarea nazala-ce induce un raspuns imun local ,atit in secretiile nazale cat si in
saliva
Prin aceasta metoda-vaccinul este aplicat intr-un mediu care are o activ proteolitica
si o competitie antigenica scazuta-similar cu mediul oral
Principala problema a oricarui tip de vaccin-este de a gasi un preparat cu activ
imunologica mare si efecte adverse minime
Varsta optima de vaccinare-este cuprinsa in perioada:6-18 luni.O revaccinare se
recomanda incepind cu varsta de 6 ani,cind incepe perioada dentitiei mixte
72. Eliminarea populaţiilor de bacterii cariogene stabilite în ecosistemul oral
prin Indepartarea mecanica a placii bacteriene

-este metoda prin care se urmareste indepart zilnica a placii bacteriene cu ajutor
unor mijloace de igiena locala: -ata dentara, periajul si clatit bucal
-reprez o metoda de prevenire atit a cariei dentare cit si a bolii parodontale,determ
rezolutia inflamatiei gingivale si remineraliz supraf smalt

-indepart mecanica a placii dentare nu determ risc de infectie cu microorg

oportuniste dar modif compozitia speciilor microbiene a placii,atit selectia microorg
pioniere cit si mediul celor patogene
- un rol esential in indepart mecanica a placii bacteriene-il au periutele de dinti
din nylon sau fire de par natural,cu varfurile rotunjite
in proces educational al pacient cu privire la indepart mecanica a placii bacteriene
prin periaj dentar un rol foarte util il au agentii de colorare a placii bacteriene
-pers cu risc crescut la carie si celor care prezinta semne de activ a bolii carioase-
este necesar sa li se aplice un program rigid de igiena orala-este necesar indepart
profes a placii bacteriene,iar periaj,utiliz atei inetrdentare si clatit-dupa fiecare masa
-pers cu risc scazut de carie-tb sa aplice aceste metode dar nu atit de frecvent-1/zi
-mom optim-seara inainte de culcare-in timp somn- flux salivar ste mult redus si
actiunea anti-carie a salivei este limitata
73. Agenţii chimioprofilactici, clasificare.

-utiliz pt elim streptococ mutans pot fi grupati in:

← -agenti cationici- clorhexidina si clorura de cetilpiridinium

← -agenti anionici-sulfat dodecil de sodiu, fluor, iod

← -agenti neionici-triclosan

← -ioni metalici Zn, Cu

← -antibiotice clasice

← -compusi derivati din plante-extract de sanguinaria

-pot fi incorporate in:-ape de gura,paste de dinti,geluri si lacuri dentare,irigatoare

orale si spray-uri
-un agent chimioprofilactic ideal-cerinte:-sa nu fie toxic/alergizant
-sa nu coloreze dintii
-sa fie absorbit de mucoasa orala/
gastrointestinala
-sa nu disturbe echilibr microflorei orale

74. Clorhexidina,mod de acţiune, indicaţii, contraindicaţii, efecte secundare.

- este o bis-biguanida,cu activ bactericida impotriva bacteriilor gram-pozitive si
gram-negative si fungicida
- efect sau asupra streptococ mutans este mai mare decat asupra streptococ
sanguis si a lactobacil
-este folosita in control placii bacteriene-apa de gura si gel
Mod de actiune: -se leaga de supraf precum:- pelicula smalt,hidroxiapatita si
membr mucoaselor orale;
-stab legaturi cu supraf bacteriene incarcate negativ determ distrug
componen citoplasmatice si componen cu grupa moleculara mica;
-inhiba enzimele metabolice principale bacteriene cum sunt
glucoziltransferaza,fosfoenolpiruvat, fosfotransferaza
Indicatii- la pacientii tineri ce poarta aparate ortodontice
-la pers cu risc crescut la carii in asociere cu fluorizarea locala
- pt prevenirea transmiterii streptococ mutans de la mama la sugar in ultim
trimestru de sarcina si primele 6 luni ale sugarului
- la copii cind se face trecerea de la dintii temporari la cei permanenti dar
numai dupa prescriptia medic
Contraindiactii-nu este eficienta in placile bacteriene groase
-are efect benefic mic impreuna cu pastele de dinti pt periaj
Efecte secundare: -gust amar,scaderea acuitatii gustative
-colorarea dintilor si a limbii in maroniu
-iritatii si descuamari ale mucoasei orale
-edem al glandelor salivare parotide,dezv unor tulpini rezistente
75. Produse cu fluor, pentru aplicaţii locale, în prevenirea cariei dentare.
Produse cu fluor pt aplicatii locale:
a-produse cu concentratii reduse de fluor, pt uz frecvent: paste de dinti, apa de
gura
b-produse cu concentratie crescuta de fluor, pt uz periodic-solutii de fluorura de
Na fluorura de St si fosfat de fluor acidulat, geluri cu fosfat de fluor acidulat; Lacuri
cu fluorura de Na, paste profilatice fluorurate
Indicatii:
-la copii de peste 6 ani si adulti cu risc scazut/mediu de carie care nu folosesc apa de
gura fluorizata, cit si purtatori de aparate ortodontice-aplicare bilunar;
-copiilor peste 6 ani si adultilor cu susceptibilit crescuta la carie;
-pacientilor care sufera de malfunctii al gl salivare ca urmare a consum de medicam
a diverselor afectiuni generale sau radioterapie,cu dimunuarea consecutiva a flux
salivar
- in tratam leziunilor carioase necavitare in scop reversibilit proces de demineraliz
Contraindicatii-nu se utiliz in mod privat
-copii <6 ani
76. Metode moderne de aplicare locală a diferitelor produse cu fluor în
carioprofilaxie
- severit fazei de demineraliz a proces carios si stimularea remineraliz depind
de un nivel crescut al ionilor cariostatici-calciu,fosfor, fluor din mediul oral-saliva si
placa
-in scop reducerii risc de carie si pt aducerea necesar de fluor se pot utiliza
metode de fluorizare a apei publice potabile, metode de fluorizare a unor alimente
precum sarea, lapte, paste de dinti si apa de gura cu fluor, aplicati profesionale de
prod cu fluor si mat de restaurare coronara care contin fluor
77. Sigilarea şanţurilor şi fosetelor în prevenirea cariei dentare.
-fosetele si santurile sunt zone anatomice cu susceptibilit maxima la carie din
cauza retentiei placii bacteriene si a eficientei scazute a fluorizarii locale
-are cel putin 3 efecte cum ar fi:
 -sigilarea presupune umplerea fosetelor si santurilor cu o rasina
rezistenta la atacul acid;
-sigilarile impiedica dezv streptococ mutans in habitat lor preferat
-fosetele si santurile sigilate pot fi curatate mai usor si mai eficient
-supraf cu santuri si fosete prezinta cel mai mare risc cariogen,iar leziunile initiale
sunt dificil de diagnosticat-se recomanda sigilarea lor imediata dupa eruptia dintelui
-tehnica necesita o izolare perfecta,contaminarea cu saliva fiind cauza princip a
esecurilor
-indicatia de sigilare a dintilor temporari se rezuma la pacientii cu risc crescut de
carie
-sigilarile trebuie controlate la interval de 6 luni, deoarece pierderea adezivitatii la
smalt este destul de frecventa
-primul si al 2-lea molar –sint dintii cei mai indicati a fi sigilati

-leziunile active sigilate –nu mai progreseaza,iar retentia sigilarilor este mai
buna-decat a obturatiilor ocluzale de amalgam

Neajunsuri ale acestora:-risc ca sub sigilant sa fie prezenta leziunea carioasa ;

-retentia precara a material de sigilare-atunci cind izolarea

nu poate fi efectuata corect; -pret de cost ridicat

78. Controlul carbohidraţilor din alimentaţie în carioprofilaxie.

-sucroza din alim are 2 efecte nocive asupra placii bacteriene:

1. Ingestia de alim zaharoase ofera un potential crescut de colonizare
streptococilor mutans- crescind potential cariogen al placii;
2. Placa matura metaboliz sucroza si prod acizi organici,ceea ce conduce la
scaderea ph-ului placii- frecventa consum de sucroza si nu cantit este raspunzat de
cresterea carioactivit
- o metoda uzuala in control hidrocarbonat din alim este analiza alim ce are
drept scop sa identif sursele de zahar din alim si sa reduca frecventa ingestiei lor
Analiza se face prin anamneza si trebuie efect tuturor pacientilor cu risc crescut
la carie
Eista 2 tehnici princip de efect a acestei analize: inregistr dietei in decurs a 24 ore;
inregistr alim in decurs de 3-7 zile; ambele tipuri de inregistr implica onestitatea si
memoria pacient
Se urmareste:-daca mesele princip-sint suficient de hranitoare
-potential cariogen al gustarilor
-orice medicam ce contine zahar sau reduce secretia salivara
-nr si tipul bauturilor dintre mese
 -consum gumei de mestacat cu zahar
-prod zaharoase consum inainte de culcare

RESTAURARILE DIRECTE CU AUR

79.Avantajele si dezavantajele aurului ca material de restaurare directa(RDA).
Avantajele aurului ca material de restaurare:
Biocompatibilitate foarte buna in mediul bucal
Adaptare marginala foarte buna,permitand o inchidere
etansa foarte buna
Durata in timp foarte mare,uneori toata viata
Rezistenta deosebita la coroziune
Uzura similara cu cea a structurilor dure dentare
Dezavantaje:
Sunt nefizionomice
Au o tehnica de lucru lenta,cerand timp mai lung pentru
realizare
Cer manualitate deosebita a medicului.
Energia folosita pentru condensare se distribuie si la tesut pulpar
putand produce leziuni pulpare ireversibile-se folosesc in procesele carioase
in care strat de dentina are grosime mai mare de 1mm
Pretul de cost este mare
80.Forme de prezentare ale aurului pentru RDA.
A. Aur precipitat
 Aur pulbere (Goldent, Easy Gold)
 Aur mat,nelustruit (cilindrii)
 Aurul mat,amalgamat cu calciu (Electrolloy)
B. Folie de aur
 Folia simpla,plata
 Folia ondulata
 Folia de aur platinata
 Folia de aur laminata
81.Decontaminarea aurului pentru RDA,obiective,metode de decontaminare.
La introducerea aurului in interiorul preparatiei se urmaresc cateva obiective:
 Sa adere cat mai bine la peretii preparatiei
 Sa se faca lipirea aurului de aur
 Sa se indeparteze golurile de aer din masa restauratiei
 Aceste obiective pentru a fi atinse necesita un aur pur, cu suprafata curata,
coeziunea facandu-se prin legaturi mecanice.
Daca supraf aurului prezinta impuritati(praf, strat oxidic), datorita fapt ca aurul
atrage gaze, supraf sa va deveni necoeziva.
In acest caz se va recurge la elimin gazelor printr-un proces de
degazare( decontaminare)
Decontaminarea se realiz prin incalzire,eliminandu-se astfel impuritatile.
Pentru degazare se folosesc:
 Flacara de la lampa de spirt, fiecare bucata de aur tinandu-se 3-5 minute
cu o pensa sau cu ajutorul unei tavite, in zona medie (albastra)a flacarii,pana
la inrosirea sa
 Decalitor electric, folosindu-se o placuta de mica dimensiuni pe care se pun
fragmente de aur
 Flacara de etanol pur la care se incalzeste aurul tot pe o placuta de mica
dimensiune, pana devine rosu
Aurul incalzit suficient va determina aparitia unor particule de pulbere care
vor fi greu de condensat. Dupa decontaminare aurul trebuie sa fie plastic, asemeni
amalgamului.
82.Modalitati de condensare a aurului si principii de condensare.
A)-Condensare manuala – se
folosesc instrumente de mana(fuloare)cu care se aplica presiuni pe material
restaurator,dar presiunea manuala nu este suficienta.
Se poate utiliza in faza initiala de aplicare a aurului dupa care, cu un ciocanas de
lemn se aplica forte manuale sub forma de lovituri ritmice peste condensator care
pentru a nu permite alunecarea particulelor de aur va avea pe capul partii active
santuri, striuri, zimti.
Forta de lovire cu ciocanul nu poate fi bine controlata de practician.
B)-Condensarea pneumatica
(ciocan automat) – aceasta metoda utiliz fuloare atasate la o piesa de mana
In interior maner se gaseste un resort pentru transmit loviturilor si foloseste energia
vibratorie a aerului comprimat. Dozarea fortei de condensare e greu de controlat.
Este o metoda lenta, incomoda pentru pacient care simte durerea
C)-Condensarea cu ajutorul
motor electric al unit dentar – condensatoarele se ataseaza la piesa de mana
sub forma de ciocanas si aceasta transf miscarea de rotatie a motor in miscari
axiale, imprimate extremitatii instrumentului.
Metoda cere o tehnica foarte buna. Loviturile sunt ritmice, rapide si bolnavul nu
percepe presiunea
 D)-Condensarea electronica – este
cea mai eficienta si mai controlabila metoda.
Principii de condensare:
Forta de condensare se aplica ritmic, sub unghi
de 45 fata de peretii laterali ai cavitatii si podea
Forta de condensare aplicata pe o suprafata de
aur deja inserat se face pe o directie perpendiculara in unghi de 90
Condensarea se incepe pe o parte a cavit si se
continua in linie dreapta pana in partea opusa, apoi se revine pe partea initiala-
se asigura o condensare pe toata supraf de aur inserata.
Fiecare pas al condensator se suprapune peste ½
din urma lasata anterior
Intensitatea fortei de condensare creste
progresiv cu fiecare strat de material adaugat, intensitatea putand fi crescuta
prin amplitud de condensare sau utiliz condensatoare cu supraf activa mai
mica
Condensarea se realiz fie de la o margine a cavit
spre cealalta sau de la centru la periferie-condensarea mai omogena
Condensarea formelor de aur precipitat trebuie
sa inceapa manual,de la centru la periferie, pana se obtine un strat uniform de
material apoi se trece la condensarea mecanica
83.Condensatoarele utilizate pentru condensarea aurului in cavitate.
Condensatoarele utiliz in aurificari difera dupa tehnica de condensare utiliz si
dimensiunea partii active, toate au insa o trasatura comuna: supraf active au
configuratie piramidala
Condensatoarele folosite la piesa de mana a unit dentar(pneumatic) sunt alcat
dintr-un :-varf(parte activa) si un gat scurt de 2,5 cm care se potriveste la piesa de
mana.
Condensatoarele folosite cu ciocanel manual sunt mai lungi 15 cm si au o
terminatie plata,pentru a primi loviturile usoare ale ciocanelului manual.
Partea activa a condensatoarelor are forme si marimi diferite. Toate au
configuratii piramidale si santuri sau striuri,pentru a preveni alunecarea lor pe aur.
Exista mai multe tipuri de condensatoare:
Condensator cu fata terminala rotunda
Condensator in forma de picior
Condensator rectangular
Gatul condensatoarelor poate fi:
Drept
Monoangulat
Biangulat
 In baioneta
Partea activa a condensator poate fi perpendiculara pe axul lung al maner sau
perpendiculara pe partea finala a gatului.
84.Indicatiile restaurarilor directe cu aur.
Ca alternativa la amalgam pentru zonele laterale
ale arcadelor dentare
La restaurarea cariilor mici din santurile si fosetele dintilor laterali si
pe fata O a dintilor anteriori (cavitati clasa I)
La restaurarea leziunilor carioase C mai mici sau a unor leziuni de
eroziune,situate in 1/3 C a tuturor dintilor(cavitati clasa aV-a)
Leziuni mici proximale care nu distrug fata V a dintilor frontali(cav
clasa aIII-a)
Leziuni proximale mici acolo unde creasta marginala nu este supusa la
presiuni ocluzale mari (cavitati clasa a II-a)
La nivel marginilor I sau a varfurilor cuspidiene (cavitati clasa aVI-a)
Pe dinti ce vor beneficia de un tratament protetic
Pentru repararea unor restaurari turnate din aur care nu mai sunt
adaptate corect marginal (incrustatii)
Pe dinti vitali, cu parodontiu marginal sanatos
Pe dinti fara fisuri in smalt
La pacienti cu igiena orala coresp,cu indice de carie scazut
La pacienti ce nu prezinta curenti galvanici
85.Contraindicatiile restaurarilor directe cu aur.
Dinti cu camera pulpara voluminoasa
Dinti grav afectati parodontal, cu stabilitate
deficitara
Dinti cu defecte ocluzale mari,cu risc de fractura a
cuspizilor
Acolo unde nu se poate face izolarea corecta a camp operator si
uscarea completa a preparatiei
Dinti cu leziuni pe una sau mai multe supraf situate in zona laterala si
risc de carie crescut sau cu defecte ocluzale mari, cu risc de fractura
Dinti tratati endodontic, datorita rezistentei lor slabite
In cavitati profunde la care strat de dentina e mai subtire de 1mm
La pacienti lipsiti de rabdare, durata restaurarii fiind mai mare
Lipsa de motivatie si colaborare a pacient
La pacientii cu venituri reduse
La dentitia deciduala
La obturatii retrograde
86.Etape clinice de lucru pentru RDA.
1) Diagnostic leziunii,a starii tesut pulpar,parodontiului-se efect examen
radiologic al ambelor arcade
 2) Se instruieste pacient cu privire la manopera, tehnica,alternative,
avantaje, dezavantaje
3) Eventuala anestezie locala
4) Prepararea contur primar al cavit
5) Realiz preparatiei dupa regulile lui Black
6) Izolarea campului operator cu diga
7) Tratament plagii dentinare
8) Aplicarea aurului coeziv strat cu strat si condensarea sa la baza
9) Acoperirea strat de baza si umplerea prin aditie a cavitatii de la
margine spre centru
10)Indepart exces si netezirea supraf prin presiune mecanica de la centru la
periferie
11) Finisarea supraf obturatiei
12) Indepart digai,control si fluorizare
87.Principii de realizare a cavitatilor pentru RDA – clasa I.
-Efect preparat va fi dependenta de:- evolutia proces carios
-intindere in supraf si profunzime
-calit tesut dure dentare restante
-Forma de contur a cavit depinde de proces carios. Ea se intinde pentru a cuprinde
santurile si fosetele de smalt afectate
Atunci cand proces carios este localizat intr-o foseta,contur cavit va fi circular sau
triunghiular,daca se extinde si in santuri el poate deveni alungit sau chiar extins,
cuprinz aceste santuri
-Marginile V si O ale cavit se plaseaza in afara adancimii santurilor si fosetelor, pe
pantele cuspidiene, dar latimea maxima a cavit nu va depasi 1/5 din distanta
intercuspidiana.
-M si D marginile vor fi cat mai aproape de foseta M si D, cu conservarea maxima a
crestei marginale aferente
Se indepart in totalit smalt nesustinut de dentina sanatoasa si toate defectele de
struct
Acces la cavit este minim atat cat sa permita introd instrumentar si manipularea lui
-Peretii laterali ai cavit trebuie sa fie paraleli intre ei iar acolo unde preparatia se
extinde M si D, acesti pereti pot fi usor divergenti spre ocluzal
-Peretele pulpar are o adancime uniforma si e plan, paralel cu supraf ocluzala a
dintelui si se gaseste la 0,5mm fata de JAD, in dentina. El se intalneste cu peretii
laterali in unghiuri bine exprimate
Atunci cand retentia cavit nu e suficienta,se pot realiza santuri paralele V si O la
dintii laterali si incizal si gingival la dintii frontali. Acestea nu trebuie sa submineze
crestele marginale
-Marginile cavit se bizoteaza in unghi de 45 pentru a indeparta smalt rugos, bizoul
sa nu depaseasca in latime 0,2mm
88.Principii de realizare a cavitatilor pentru RDA – clasa a II-a.
Cavit orizontala nu trebuie sa aiba neaparat forma de coada de randunica,
latimea sa trebuie sa fie mai mica sau egala cu 1/5 din distanta intercuspidiana
Cavitatea verticala va fi tronconica, extinsa spre lingual la dintii superiori si
spre vestibular la dintii inferiori
Peretele gingival va fi plasat sub punctul de contact
Unghiurile interne vor fi bine exprimate
Se vor bizota marginile cavitatii in unghi de 45
Istmul se teseste
Peretele axial (parapulpar) va fi convex iar peretele V si O in unghi ascutit cu
peretele parapulpar
89.Principii de realizare a cavitatilor pentru RDA – clasa a V-a.
Forma de contur a cavit este trapezoidala ea
oferind o retentivitate buna, un aspect mai estetic si o forma de convenienta
buna in timp lucrului
Marginea gingivala este mai mica decat cea Oc/I,
ele sunt paralele intre ele si cu planul ocluzal al dintelui
Intre peretele gingival si cel parapulpar exista
unghi bine exprimat, ascutit.
Marginea gingivala poate fi in smalt si atunci se bizoteaza usor sau in cement si
atunci nu se bizoteaza
Marginile M si D sunt paralele cu supraf
proximala coresp si pot fi acoperite partial de gingie
Peretele axial (parapulpar) este la 1 mm
adancime in dentina in ½ Oc/I a cavit si la 0,75mm in ½ gingivala a cavit, paralel
cu fata V a dintelui, usor curbat M-D. El intalneste peretele Oc in unghi
drept,peretele M si D in unghi obtuz si peretele gingival in unghi ascutit
Peretele gingival este cheia retentiei, el intalneste
peretii M si D in unghiuri bine exprimate, este inclinat spre peretele axial dand
un unghi ascutit si converge cu peretele ocluzal
Pe dintii anteriori,pentru aspect estetic,marginea
I poate fi curba, urmand conturul gingiei
Extinderea M-D a cavit este in raport cu
extinderea proces carios
90.Nocivitatea restaurarilor directe din aur pentru tesutul pulpar.
Energia de condensare care nu e preluata de metal va fi dirijata spre dentina si
poate produce deformari ale ei-putand determ iritarea pulpei dentare.
Cele mai nocive forte de condensare sunt cele aplicate perpendicular pe
peretele pulpar de aceea fortele de condensare vor fi dirijate in unghi de 45.
 Energia termica in exces,curentii galvanici sunt elem ce pot produce leziuni
pulpare. Aceste situatii depind de distanta fata de pulpa:
La 3-3,5mm distanta fata de pulpa apar reactii
pulpare reparatorii. Nu este necesara protectia pulpara
La 2-3mm distanta de tesutul pulpar se va
recurge la aplicarea de lacuri, adezive dentinare
La 1-2mm reactia pulpara de aparare este
deficitara, se va aplica hidroxid de Ca sau CIS, ZOE
Sub 1mm nu sunt indicate aurificarile directe
Modif pulpare sunt reversibile dupa 24h pana la 2 saptamani, sub protectie
pulpara adecvata.

RESTAURAREA CORONARA PRIN INCRUSTATII METALICE

91.Clasificarea incrustatiilor metalice.

1) Dupa raportul cu tesuturile dure dentare
Intratisulare – inlay, care sunt integrate in profunzimea tesuturilor
dure dentare
Extratisulare – onlay, care acopera in supraf 3 sau 4 fete ale coroanei
dentare. Sunt onlay-uri ¾(dinti frontali) si 4/5(dinti premolari sau molari)
Combinatie intre cele doua: inlay-onlay
Pinlay – incrustatie ancorata in canal radicular cu ajutor unor mijloace
suplim de retentie (pivoturi, stifturi)
Combinatie inlay-pinlay
2) Dupa materialul din care sunt confectionate
Metalice, din aur coeziv pur de 24K, aur moale de 20K,aur de 22K,
aliaje seminobile clasa I cu Au 87%(aliaj moale) si clasa a II-a cu Au 76%(aliaj
mai dur),ambele fiind denumite si “inlay gold”
Nemetalice: materiale compozite si ceramice
Mixte: metalo-ceramice sau metalo-compozite
3) Dupa refacerea functiei fizionomice
Fizionomice
Nefizionomice
Mixte
4) Dupa numarul fetelor pe care e aplicata: cu 1,2,3 sau mai multe fete (3/4
sau 4/5)
5) Dupa topografie
Pe supraf V sau O
Pe supraf M sau D
Pe supraf Oc a dintilor laterali
Pe mai multe supraf dentare:
 M-Oc-D (MOD)
M-Oc-V (MOV)
D-Oc-V(DOV)
M-Oc-D-V
6) Dupa modul de constructie
Simple
Compuse
Cu pivot
Cu crampoane
Cu surub
Cu clavete
Cu glisiera

7) Dupa scop
Pentru restaurarea morfolog a coroanei dentare:
Cavit de clasa I pe dintii laterali
Cavit de clasa a II-a pe dintii laterali
Cavit de clasa a III-a sau a IV-a pe dintii frontali
Cavit de clasa a V-a la nivelul tuturor dintilor
Ca elem de agregare a unei punti dentare putin extinse (1-2 dinti)
Ca elem de sprijin pentru protezele partiale
Ca elem de fixare pentru aparate de imobilizare a dintilor
Pentru echilibr ocluziei
92.Avantajele si dezavantajele inlay-urilor metalice.
Avantajele:
Ofera o rezist mecanica si chimica foarte buna in mediul bucal
Au o durata in timp foarte buna, uneori toata viata
Permit realiz unei inchideri marginale foarte bune
Permit reconstr diferitelor pierderi de subst de etiologii diferite si cu
localizari diferite
Permit o refacere foarte corecta a punct de contact si a prag gingival greu de
realizat cu alte restaurari
Permit o restaurare fizionomica prin posibilit de asociere a metalelor nobile
sau seminobile cu materiale fizionomice
Pot fi utiliz ca mijloace de agregare sau de sprijin in alte constr protetice fixe
sau mobile
Folosesc ca mijloc de fixare pentru imobiliz dintilor parodontotici sau pentru
inaltarea ocluziei
Dezavantaje:
Necesita tehnica riguroasa de lucru pentru realizare
Necesita instrumentar de lucru adecvat, de buna calitate
Necesita laborator specializat, cu instalatii speciale
 Cer respectarea contactelor ocluzale ale dintilor restaurati atat in
intercuspidare maxima cat si in dinamica mandibulara
Cer timp de lucru mai mare si mai multe sedinte de tratament
Sunt mai costisitoare decat restaurarile simple
Necesita precautii la dinti cu volum redus la care incrustatia poate determina
fracturi coronare ale dintilor
Incrustatiile imperfecte pot determ dereglari functionale mai mari decat cele
ale restaurarilor nereusite
93.Indicatiile si contraindicatiile inlay-urilor metalice.
Indicatii:
Atunci cand este nevoie de o rezist mai mare a material de restaurare si
contur mai exact
Pentru pierderi obisnuite de subst dura dentara (carii, fracturi, eroziuni,
abraziuni)
In rezolv unor leziuni distrofice evolutive
Pentru imobiliz dintilor parodontotici
Ca elem de agregare pentru punti putin extinse (1, 2 dinti)
Ca elem de sprijin pentru proteze partiale mobilizabile
Ca elem de echilibrare a ocluziei
La pacienti cu posibilitati materiale
Contraindicatii:
Pacienti ce prezinta o igiena bucala deficitara
Pacienti cu predispozitie la carie
Procese carioase extinse pe mai multe supraf dentare, cu prezenta unei
cantitati minime de tesuturi dure
In inlocuirea unor restaurari vechi incorecte, extinse
Pacienti cu probleme majore de sanatate, cu care colaborarea este deficitara
La dintii temporari sau la dintii permanenti in perioada de formare
La dinti cu morfologie dentara si rapoarte ocluzale neprielnice
Ca elem de agregare pentru punti extinse
94.Principii privind prepararea cavitatilor pentru incrustatii metalice.
Se va tine seama de urmatoarele elemente:
Se indepart tesuturile alterate in totalit. Dentina ramasa trebuie sa fie
sanatoasa, de aspect normal,culoare si duritate optime, in strat suficient de gros
pentru a asigura protectia pulpara
Pentru realiz retentiei preparatiei se urmaresc urmat ob:
 Posibilit insertiei si dezinsertiei incrustatiei.
Pentru aceasta va trebui realiz o preparatie care sa fie retentivo-neretentiva,
neretentiva in sens ax de insertie,a directiei ce permite introd si indepart sa din
cavit,care trebuie sa coincida cu directia in care sa exercite fortele de masticatie si
retentiva in toate celelalte sensuri.
Aceasta presupune:
 Realiz unor pereti laterali ai preparatiei relativ paraleli intre ei,
verticali si perpendiculari pe planseul cavit
 Unghiuri de intalnire dintre peretii verticali si peretele pulpar
usor rotunjite
 Pentru indepart incrustatiei se accepta o usoara convergenta a
peretilor verticali spre peretele pulpar, in unghi de 2-5
 Pentru stabilit restaurarii se pot realiza, pe langa contur primar
al cavitatii si elem suplim de retentie,care sa se opuna dezinsertiei
piesei din preparatie. Astfel de elem pot fi:
 Cavit de retentie in coada de randunica, de dimensiuni mai mici
decat pentru restauratiile cu amalgam
 Santuri,puturi parapulpare,cavit accesorii
 Perete parapulpar convex

Forma de rezistenta a preparatiei presupune ca aceasta:

 Sa opuna o rezistenta buna la presiuni ocluzale
 Sa fie protejata la marginea cavit de pereti de smalt sustinuti de dentina
sanatoasa
 Sa nu ramana cuspizi nesustinuti de dentina sanatoasa care sa pot fractura in
timpul act masticator. Pentru cuspizii nelucratori e necesara o protectie
minima, marginile incrustatiei-langa varful cuspid. Pentru cuspizii lucratori,
acestia trebuie acoperiti cam 1,5 mm de incrustatie
Marginea incrustatiei trebuie sa se extinda pana in zonele unde se face
usor autocuratirea si curatirea artificiala
E necesar sa se reduca din subst dura dentara suficient pentru a realiza un
minimim de grosime a incrustatiei pentru a opune rezistenta fortelor de masticatie
Finisarea finala a cavit se realiz bizotand marginile de smalt ale cavit in
unghi de 30-40 pentru a permite brunisarea marginilor incrustatiilor in timp
miscarilor de masticatie
Restaurarea se cimenteaza in cavit pentru prevenirea microinfiltratiilor
marginale si pentru prevenirea indepart ei din preparatie de catre alim lipicioase
si de forta de gravitatie
E necesara protectie pulpara in functie de profunzimea cavit,de caract
plagii pulpo-dentinare. Aceasta se efctueaza inaintea cimentarii piesei in interior
preparatiei.
95.Fazele de lucru pentru realizarea incrustatiilor metalice.
Amprentarea antagonistilor
Inregistrarea ocluziei
Izolare cu rulouri de vata si aspirator
Indepart restaurarilor vechi(daca e cazul) si realiz preparatiei
Tratament medicam al plagii pulpo-dentinare
 Amprentarea preparatiei sau modelarea incrustatiei in ceara de catre medic
si trimiterea ei in laborator de tehnica dentara, cu toate indicatiile necesare
Restaurarea provizorie a preparatiei
Confectionarea piesei in laborator
Controlul piesei infinite de catre medic exobucal si proba acesteia in interior
preparatiei dupa indepart obturatiei provizorii
Izolarea campului operator
Adaptarea incrustatiei in interior preparatiei
Cimentarea piesei si adaptarea sa perfecta in ocluzie
96.Prepararea cavitatilor de clasa I pentru incrustatii metalice.
Forma de contur a cavitatii
Aceasta depinde de:
 Grad de afectare a smalt in supraf si profunzime
 Adancimea procesului carios

Se va urmari ca:
 Smalt sa fie in totalit sprijinit pe dentina sanatoasa
 Deschid proces carios sa se faca in rap cu extind acestuia avandu-se in
vedere indepart in totalit a prismelor de smalt nesustinute
 Exereza dentinei alterate sa se faca in totalitate
 Extensia preventiva va include toate santurile si fosetele care reprez zone
de maxima retentie si unde este posibila aparitia cariei secund marginale.
Marginile cavit preparate vor fi extinse in zonele autocuratibile si accesibile
curatirii artificiale
Rezistenta cavit se realiz prin pastrarea peretilor suficient de
grosi, cuspizi V si O integri, pentru a rezista presiunilor masticatorii. Smalt trebuie
sa fie sprijinit pe un strat de dentina sanatoasa de cel putin 2 mm
Retentia cavitatii depinde de:
 Inaltimea peretilor verticali
 Paralelismul a cel putin 2 pereti verticali
 Divergenta de 2-5 spre ocluzal a peretilor laterali ai cavitatii

 Peretele pulpar sa fie orientat astfel incat sa primeasca perpendicular fortele

exercitate asupra sa, sa fie plan sau in trepte
 Prezenta unor elemente suplim de retentie(santuri, puturi, tunele)
Finisarea peretilor preparatiei trebuie sa fie facuta cu multa atentie astfel:
 Unghiurile interne ale cavit vor fi usor rotunjite pentru a permite indepart
amprentei si pentru a putea permite efect probei incrustatiei precum si
cimentarea sa
 Bizotarea marginilor externe ale cavit se face in f-tie de distanta acestor
margini ale cavitatii fata de mijloc cavit in sens ca cu cat acestea sunt mai
departe cu atat bizoul e mai mare (30-40).
Daca bizoul ar fi mai mic de 30 ar rezulta incrustatii cu margini metalice ascutite,
susceptib de fracturare si daca ele ar fi mai mari de 40, marginile metalice nu ar
mai putea fi brunisate. Latimea bizoului trebuie sa fie 0,25-0,50mm(1/4 din
grosimea smalt)
Toaleta cavitatii si tratament plagii pulpo-dentinare
se face in functie de profunzimea acesteia si de caract sale.
97.Prepararea cavitatilor de clasa a II-a pentru incrustatii metalice.
Cavitatea ocluzala a acestei preparatii se realiz ca si cavitatea de clasa I dar
mai putin extinsa decat pentru restaurarile de amalgam
Exereza dentinei alterate trebuie facuta in totalitate
Extensia preventiva – pentru cavit orizontala e identica cu cea a unei
cavitati de clasa I, se extinde pe toata supraf Oc a dintelui, in santuri si fosete,
exceptie facand molarul I superior la care ne vom opri cu preparatia la nivel crestei
transversale ocluzale.

Pentru cavit verticala se respecta divergenta peretilor in toate sensurile, peretii

verticali vor fi scosi inafara punct de contact cu dintele vecin si vor fi evazati spre
acesta. Podeaua cavit si peretele axial trebuie sa aiba baza in dentina, cu
adancimea suficienta. Peretele (pragul) gingival se va afla sub punct de contact cel
putin 0,5mm
Rezistenta cavitatii necesita pereti suficient de grosi, cuspizi V si O intregi
Retentia cavitatii pp:

 Pereti V si O evazati spre dintele vecin, paraleli sau usor divergenti spre
ocluzal
 Continuit ax cavit verticale cu cel al cavit orizontale
 Podeaua cavit sa fie in dentina la 0,5mm de JAD
 Prag gingival sa aiba minimum 2mm, sa fie plasat in zona cu gingie sanatoasa
si unghiul de intalnire al acestuia cu peretele axial sa fie bine exprimat.
Atunci cand proces carios este mai intins, pentru a se opune alunecarii spre spatiul
proximal al incrustatiei se realizeaza la nivelul pragului gingival un jgheab de
blocare a acestei alunecari
Finisarea cavitatii de clasa a II-a pp finisarea cavit orizontale care se realiz
la fel cu cea de la o cavitate de clasa I si finisarea cavit verticale. La aceasta din
urma se procedeaza la bizotarea peretilor proximali spre ambrazuri, pentru a se
putea realiza margini metalice de 40. Se bizoteaza si unghiul axio-pulpar

Peretele gingival e bizotat in unghi de 30 pentru indepart smalt subminat

si bizoul are o latime de 0,5-1mm, marginile metalice putand fi astfel brunisate
Cand in sant(gropita) de pe fata V sau O exista un proces carios, se extinde cavit, cu
includerea acesteia la o adancime de 1,75-2mm.Adancimea peretelui axial e de 1mm.
Se bizoteaza peretele M si D continand bizoul ocluzal de 40 si peretele gingival in
unghi de 30
Pentru cavit MOD se vor prepara fie 2 cavit distincte fie o cavit transversala
care va permite unirea celor 2 cavit verticale ce asigura mai bine rigiditatea,
contentia si retentia incrustatiei in interior preparatiei
98.Amprentarea preparatiei pentru incrustatia metalica.
Dupa prepararea cavit urmeaza amprentarea sa care se face prin metoda
directa sau indirecta.
Metoda directa
 Cavit se va izola printr-un strat subtire de vaselina, saliva, glicerina. O ceara
speciala se introduce in cavit prin picurare sau indesare cu pulpa degetului. Cu
instrumente incalzite se prelucreaza aceasta ceara pana se reface exact forma
anatomica a dintelui
 Se modeleaza functional fata Oc si se netezeste apoi cu acetona
 In partea cea mai voluminoasa a amprentei se introduc unul sau mai multe
stifturi incalzite care vor servi la scoaterea amprentei, iar in laborator ca tije de
turnare.
Metoda indirecta
 Este cea mai folosita datorita imbunatatirii prop materialelor de amprentare.
Aceasta metoda usureaza mult munca medicului-cand este vorba de mai multe
restaurari alaturate, dar contine mai multe posibilit de eroare decat metoda
directa.
Aceasta metoda pp amprentarea preparatiei si obtinerea relatiilor asupra rap lor cu
dintii vecini si antagonisti
 Amprenta este trimisa la laborator insotita de toate datele necesare pentru
realiz incrustatiei de catre tehnician.
99.Restaurarea provizorie a preparatiei pentru incrustatia metalica.
Restaurarea provizorie a preparatiei intre sedintele de lucru are drept scop :-
protectia acesteia si evitarea aparitiei durerii dentinare,
-ofera confort pacient care va putea utiliza dintele, in mod normal, in proces de
masticatie.
Pentru restaurarea provizorie a cavit preparate pentru inlay metalic se folosesc:
ciment ZOE, CIS, cimenturi policarboxilice, FOZ

100.Verificarea incrustatiei metalice si fixarea sa in interiorul cavitatii.

Prelucrarea si finisarea primara a piesei se face in laborator.
In cabinet se va face proba incrustatiei si eventualele surplusuri de turnare se
indepart cu ajutorul unor freze si pietre de carborundum. Se va avea grija sa nu se
atinga marginile piesei pentru ca s-ar putea compromite astfel adaptarea sa si in
timp ar putea duce la aparitia de carii secundare.
 Se va aplica piesa in cavit si se aseaza corect in interiorul sau folosind in acest
scop un rulou de vata fie un betisor de lemn de portocal pe care pacientul este pus sa
inchida gura in scopul concentrarii fortelor la nivelul supraf Oc a lucrarii.
Dupa aceste manopere se verifica adaptarea marginala, se indepart eventualele
surplusuri de pe supraf Oc cu ajutor hartiei de articulatie,cu ajutorul unei pietre fine
pana se obtine o corecta adaptare ocluzala.
Se face toaleta cavitatii, izolare, degresare, in vederea cimentarii.
Se prepara ciment ales pentru fixarea piesei in cavit,dupa tratam corect al plagii
pulpo-dentinare si se aplica pe supraf tisulara a lucrarii.
Se preseaza cu degetul in interiorul cavit si cu ajutorul acelorasi mijl folosite
pentru proba piesei in ocluzie,se fixeaza piesa in pozitia dorita si se mentine in
aceasta pozitie pana la priza finala a ciment.

Dupa indepart mijl de izolare se va realiza netezirea si aplicarea intima a

marginilor incrustatiei folosind instrumentar rotativ special,cu care se lucreaza de la
centru spre periferia marginilor.
Incrustatiile metalice se lustruiesc cu cauciucuri moi, perii si filturi speciale, la
care se pot adauga si pasta de lustruit.
101.Esecuri si defectiuni care pot sa apara la incrustatiile metalice.
Caria secundara ce poate sa apara in anumite situatii:
Cand avem margini fragile ale incrustatiei
Cand a fost pastrata o punte de smalt nesustinuta de dentina sanatoasa
sau prea ingusta, intre 2 cavitati vecine situate ocluzal
Cand raman pereti de smalt nesustinuti de dentina sanatoasa
Cand se executa o bizotare incorecta a marginilor cavit
In lipsa brunisarii marginilor incrustatiei care lasa ciment liber in cavit
bucala si duce la dizolv acestuia
Lipsa adaptarii perfecte incrustatie/preparatie
Cand nu s-a facut extensia preventiva pana in zonele autocuratibile
Descimentarea incrustatiei datorita:
Retentiei insuficiente in profunzime si supraf a preparatiei, necoresp cu
forma si marimea incrustatiei
Lipsa de paralelism a peretilor verticali ai cavit
Supraf Oc neechilibrate functional
Un contur al cavit prea complex,ce nu permite extensie preventiva
corecta si bizotare coresp

EVALUAREA CLINICA A RESTAURARILOR VECHI

102.Criterii de evaluare corecta a unei restaurari.

Aceste criterii includ-risc asupra integrit dentare si a tesut orale
-refacerea formei naturale
-refacerea f-tiilor si prop dintelui
-satisfactia in timp a pacient
La examen ob se urmareste aparitia unor defecte care scad calit restaurarilor
estetice:-se urmaresc:-modif de culoare ale obturatiei
-modif ale coloratiei marginale
-modif ale morfologiei functionale
-adaptarea marginala
-carii secund marginale
Avind in vedere toate aceste criterii,restaurarile au fost clasif in:
-restaurari corecte ce corespund tuturor exigentelor
-restaurari acceptabile ce prezinta 1 sau > defecte minore- care pot fi mentinute
,dar monitorizate in curs vizitelor de dispensarizare,pot fi reparate
-resuarari inacceptabile care necesita o inlocuire imediata pentru ca risca sa
produca leziuni ale dintilor restaurati sau alte tesuturilor din jur
103.Factori de care depinde longevitatea restaurarilor dentare.
Exista o serie de factori de care depinde longevitatea restaurarilor coronare.
In functie de import lor, ei pot fi grupati in 3 categorii:
1) Pacient:
 Factori generali:
o Starea lui de sanatate generala
o Obiceiurile alimentare
o Nivelul socio-profesional
o Colaborarea cu medicul
 Factori locali:
o Igiena orala
o Riscul de carie
o Dintele afectat
o Localizarea si intinderea restaurarii
o Starea de sanatate a pulpei dentare
o Tipul de ocluzie

2) Medic
 Diagnosticul corect al leziunii
 Planificarea corecta a tratamentului
o Respectarea corecta a indicatiilor
o Respectarea timpilor de lucru
o Alegerea unui material de restaurare corespunzator
o Manipularea corecta a acestuia
 Experienta, manualitate, motivatia individuala
 3) Material de restaurare–prop(fizice,chimice, biologice)
104.Ce este si ce urmareste monitorizarea pacientului (controlul periodic).
Pacientii au cariosusceptibilit diferita si in f-tie de aceasta si de risc de carie
pacient este chemat la controlul periodic care urmareste sa verifice:
Daca masurile de prevenire de care a beneficiat pacient sunt eficace
Daca nu exista noi cazuri de imbolnavire prin carie aparute de la ultima
intalnire cu pacient care, prin detectarea rapida sa poata beneficia de tratam
noninvazive
Sa aprecieze evolutia proceselor carioase incipiente aflate sub observatie
Sa detecteze si sa corecteze eventualele greseli de tehnica in tratam efectuate
anterior
Sa verifice vitalitatea dintilor care prezinta restaurari extinse precum si a
dintilor cu coafaj direct sau indirect
105.Ce este si ce urmareste supravegherea activa a restaurarilor.
Supravegh activa este cea mai buna solutie de tratament si presupune:
O colaborare buna medic/pacient
Sedinte de control specific
Ameliorarea igienei orale si a comportament alim al pacient
Periaj profesional periodic
Aplicarea de fluoruri si/sau de agenti antimicrobieni
Toate aceste masuri permit prevenirea deteriorarilor si repararea/inlocuirea
restauratiilor la mom optim. Esecurile minore aparute in timp la unele din
restaurarile necesita,doar monitorizarea atenta(supravegherea lor activa.)
106.Ce este si ce urmareste reparatia unei restaurari vechi.
Reparatia unei restaurari vechi consta in:
Mentinerea pe loc a restaurarii
Remedierea defectiunilor punctuale
Eventuale corectii in masa material restaurator
Reparatia reprezinta:
Un mijloc rapid de a rezolva o deficienta existenta la una din
restaurarile vechi
Poate constitui o alternativa acceptabila de remediere a defectiunilor
restaurarii
Poate fi o faza intermed(tranzitorie) de tratam,ce ofera ragaz pentru
aprecierea globala a cauzelor care au dus la esecul restaurarii si a
consecintelor sale
Un mijloc ce permite sigilarea restaurarilor cu deficiente marginale
minore, precum si o ameliorare rapida a esteticii prin reconstituire si
remodelare coronara
 Permite stabilirea unor relatii de colaborare optima intre medic si
pacient
107.Ce este si ce urmareste inlocuirea unei restaurari vechi si care sunt
situatiile in care se realizeaza.
Inlocuirea unei restaurari cu deficiente majore pp:
Elim completa a material de restaurare
Realiz unei noi preparatii
Realiz unei noi restaurari
In alegerea sol terapeutice de remediere a unei restaurari vechi nu tb
minimalizat fapt ca fiecare inlocuire a unei restaurari duce la pierdere de tesut
dentar -ce poate conduce la slabirea rezistentei dentare.
Dpdv biologic,orice reinterventie pp o noua agresiune asupra complex pulpo-
dentinar.
Inlocuirea imediata a unei restaurari deficiente se face in 2 situatii:
 Exist unor semne clare de alergie sau intoleranta locala sau sistemica legate
de material restaurator
 Exist curentilor galvanici
Pentru a decide conduita terapeutica corecta este foarte import diagnostic
etiologic al afectiunii prezente dar si tipul de defect al restaurarii.
108.Elementele care se iau in consideratie pentru alegerea tipului de
interventie asupra unei restaurari vechi.
La alegerea tip de reinterventie asupra unei restaurari vechi defectuoase se vor
avea in vedere cateva elem import :
Impact restaurarii defectuoase asupra pulpei dentare, manif prin jena la
masticatie, durere -ca urmare a pierderii etanseitatii restaurarii sau a unei
protectii pulpo-dentinara insuficienta/absenta
Impact asupra parodontiului marginal prin: iritatie directa,acumulare de
placa bacteriana, supra sau subconturare, morfologie incorecta a punct de
contact
Diminuarea rezist coronare cu aparitia de fracturi marginale de smalt, pereti
cavitari cu o grosime mai mica de 2 mm, microfisuri, ocluzie traumatizanta
Prezenta unor factori de risc: fact iatrogeni,regim alim incorect, igiena orala
deficitara, parafunctii, risc crescut de carie
Prezenta unor factori perturbatori ai mediului bucal: galvanism bucal, reactii
alergice cutaneo-mucoase
Beneficiul terapeutic al interventiei
Consimtam pacient
109.Fractura marginilor de smalt sau ale material restaurator in caz
restaurarilor din amalgam/cauze si modalitati de rezolvare.
La nivelul marginilor de smalt o fractura poate aparea in urmat situatii clinice:
Prepararea incorecta a cavit,cu marginile plasate incorect, prea sus pe
versantii cuspidieni,unde fortele ocluzale sunt mari si risc de fractura a
unor margini subtiri de smalt este mare
Unghiul restaurarii de amalgam in rap cu peretii cavit trebuie,sa
depaseasca 70 de grade. Un unghi mai mic duce la un risc crescut de
fractura
Smalt subminat,nesustinut de dentina sanatoasa, neprotejat, poate sa
se fractureze cu usurinta
Coroziunea amalgam – amalgam mai bogat in cupru a demonstrat o
mai buna adaptare marginala si o rezist mai buna la fractura in rap cu cel
sarac in cupru
Fracturarea sau pierderea unei parti din restaurarile de amalgam pot fi
datorate:
Retentiei insuficiente pe o sectiune a cavit
Un amalgam cu o grosime insuficienta (de cel putin 2 mm)
Un istm care nu confera in aceasta zona a unei cavit proximo-ocluzale o
grosime suficienta a amalgam
Absenta mijl de retentie necesare cavit verticale
Lipsa unei liner adecvat, care sa asigure amalgam un suport fizic corect
O fractura marginala mai import necesita repararea restaurarii si realiz unei
retentii mecanice pentru amalgam reparator ce tb fulat in interior unei cavit create
si cu o restaurare de amalgam preexistenta.
Este inevitabila o pierdere de tesut dentar de aceea se prefera repararea prin
adeziune, cu ajutor unui material compozit fluid/CIS.
Orice metoda de reparare de acest gen presupune mai multe etape:
 Acces in profunzimea defect si/sau a leziunii prezente
 Indepart eventualelor tesuturi dentinare sau amelare ce marginesc defect
 Prepararea supraf dentare pentru adeziune si aplicarea material de
restaurare
 Finisarea zonei de reparatie
In caz fracturarii unui perete sau cuspid este necesara, indepart restaurarii si
controlul peretilor restanti.

In prezenta unor contacte ocluzale defavorabile,restaurarea poate fi realiz

doar dupa suprimarea factor mecanic ce a stat la originea fracturii initiale.
 Daca se pp ca restaurarea dupa prod fracturii este optima si tesut dur permite
realiz unei retentii –
-pentru repararea defect cu ajutor amalgam,se va realiza o cavit distincta pentru
viitoarea obturatie si in mat restaurator se va crea o cavit de retentie pentru aceasta
si se va reface obturatia (cu materiale compozite, CIS, incrustatii, fatete).
110.Prezenta unor defecte marginale in cazul restaurarilor din amalgam:
cauze si modalitati de rezolvare.
Cauze: restaurari sub si supraconturate

 Defecte marginale localizate pe fetele V, Oc sau O – la pacienti cu o igiena

orala coresp si un risc de carie scazut (tratament noninvaziv) sau pacienti cu
risc de carie crescut (repararea acesteia)
 Un defect marginal vizibil cu ochiul liber – reparatie cu mat adeziv tip
compozit sau CIS

 Defecte marginale in zona proximala, inaccesibila periaj,cu retentie de placa

bacteriana si risc de aparitie a unei carii marginale – indepart exces cu freza
flacara sau cu strips abraziv.
Se poate folosi si o piesa speciala care foloseste o freza speciala ascutita,
triunghiulara, activa pe o parte. Daca supraf de amalgam ramasa va fi poroasa se va
realiza inlocuirea restaurarii cu una noua

 Supra sau subconturarea obturatiei de amalgam in zona C poate fi remediata

cu freze de finisat
 Daca defect marginal se extinde pe mai multi pereti la interfata dinte/
restaurare, inchiderea marginala nu mai este satisfacat-pot sa apara modif de
culoare

 Coloratiile dintelui pot fi determ de prezenta amalgam,situatie care duce la

inlocuirea restaurarii vechi, doar atunci cand si adaptarea marginala este
deficitara.
Cand exista modif de culoare la nivel mai multor restaurari cu suspiciunea de
carie secund,este bine:- sa se indepart amalgam la una din acestea, cu modif
coloristica cea mai import
-si in situatia in care se constata prezenta cariei secund,
se va trece la rezolv prin inlocuire si a celorlalte restaurari ce prezinta aceeasi
deficienta.
111.Defecte ale suprafetei unei restaurari din amalgam: cauze si modalitati de
rezolvare.

O restaurare din amalgam care prezinta o supraf neregulata,margini corodate

devine un mediu propice de acumulare a placii bacteriene care, poate determ
aparitia proces carios.
 Ea nu trebuie inlocuita ci doar reconturata si finisata dar nu tb facuta daca nu
exista fact de nocivitate clari. Finisarea unei obturatii vechi initiaza un nou ciclu de
coroziune care nu este de dorit.
112.Pierderea in totalitate a unei restaurari din amalgam: cauze si modalitati
de rezolvare.
Este rar intalnita si cauza este:- realiz unei cavit neretentive sau contaminarea
cavit cu saliva in mom inserarii amalgam in cavit.
Poate fi incrim si o calit proasta a material de restaurare, prea dur si sfaramicios
si in caz cavit C, persistenta fenom de stres ocluzal, care va duce in timp la indepart
material restaurator.
In aceasta situatie singura solutie este realiz unei cavit coresp si restaurarea sa
corecta.
113.Defectele marginale aparute la restaurarile cu materiale adezive: cauze si
modalitati de rezolvare.
Lipsa unei inchideri marginale corecte face sa apara pericol infiltrarii marginale
si in consecinta aparitia unei carii secund.
Un astfel de defect,aparut intr-o zona cariosusceptib-in zona C sau proximala,
duce la inlocuirea restauratiei
Un defect marginal aparut pe fata V, O sau Oc, acolo unde exista posibilit unei
igiene orale corecte si a unor tehnici de fluorizare, permite supraveghere activa.
Daca pierderea etanseitatii este asociata cu simtomatologie dureroasa,care pp o
afectare pulpara, este necesara inlat restaurarii in totalit si tratam corect al acesteia,
in f-tie de grad de afectare pulpara.
114.Pierderea formei anatomice, in cazul restaurarilor cu materiale adezive:
cauze si modalitati de rezolvare
Cauzele care pot duce la aceasta sint:
-prezenta ,pe dintii antagonisti a unor lucrari restauratoare dintr-un material cu un
grad mare de uzura
-prezenta unor factori alim ce pot conduce la uzura dentara de natura chimica
(obiceiuri alim inadecvate,regurgitatii acide)
-obiceiurile vicioase(roaderea creionului,prindere de cuie intre dinti,bruxism)
Ca urmare a uzurii se poate ajunge la modif raport ocluzale,cu deficit functional.De
cele mai multe ori-se recurge la inlocuirea material restaurator si realiz unui nou tip
de restaurare(inlay,onlay,fatete)
115.Alterarea suprafetei restaurarii si estetica necorespunzatoare in cazul
restaurarilor cu materiale adezive: cauze si modalitati de rezolvare.
1) Alterarea starii de suprafata a restauratiei
 Supraf material restaurator adeziv poate prezenta rugozitati, fisuri, goluri,
intinse in profunzime, favorab acumularii de placa bacteriana.
Optiunea de finisare a acestei supraf sau de inlocuire se face dupa analiza
atenta a factorilor cauzali, care pot sa fie legati de un material restaurator de
proasta calitate, o tehnica de lucru incorecta, o finisare incorecta.
In functie de acestea se va recurge la inlocuirea restaurarii sau la ameliorarea
sa.
2) Estetica necorespunzatoare
Aceasta este datorata alegerii unei culori inadecvate de la bun inceput sau
unei tehnici incorecte de plasare precum si degradarii in timp a material.
In primul caz se inlocuieste partial restaurarea cu material adecvat sau poate
fi inlocuita total, cu un material coresp calitativ si coloristic.
Se utilizeaza freza extradura sau diamantata dar material nu tb indepartat de
pe peretii de smalt si dentina pentru ca sunt materiale adezive si fortele rezult pot
fractura smalt si marginile cavit nou realizate.
Se poate lasa un strat de material adeziv pe peretii cavit si noua obturatie
poate sa adere, in anumite conditii la cea veche. Aceasta presupune tehnici de
adeziune in 2 timpi, cu adezivi de generatia a 2-a si a 3-a.
Daca vrem sa inlaturam in totalitate compozitul atunci este necesara
indepartarea unui strat de smalt si dentina de cel putin 50 µm pentru a avea pereti
apti pentru o noua adeziune.
116.Factori etiologici ai cariei secundare marginale care tin de greseli in
diagnosticul si planificarea tratamentului.

 Un diagnostic incorect privind starea tesut dure dentare restante, pereti,

santuri, fosete, cuspizi
 Prezenta unor leziuni cu pierdere de subst dura dentara de etiologie carioasa
sau necarioasa si pe alte supraf dentare, adiacente proces carios, acestea
putand necesita o atitudine terapeutica mai complexa, cu luarea in considerare
a tuturor acestor leziuni dentare
117.Factori etiologici ai cariei secundare marginale care tin de greseli in etapa
de realizare a preparatiei.

 Pastrarea smalt cretos, pigmentat, demineraliz,de la marginea cavit precum si

lipsa finisarii contur marginal de smalt al cavitatilor.
 Cel mai frecvent aceasta greseala apare la cavit cu localiz la coletul dentar, de
predilectie la dintii laterali sau la prag gingival al cavit proximo-ocluzale
 Mentinerea unor prisme de smalt nesustinute de dentina sanatoasa sau a unor
pereti de smalt subminati-in zonele supuse direct fortelor masticatorii
  Realiz unui unghi mai mic de 70 intre peretele de smalt al preparatiei si
material restaurator
 Un contur marginal defectuos care nu prezinta un traseu ondulat care sa
ocoleasca cuspizii si pastrarea unor unghiuri externe bine exprimate, ce maresc
pericol fracturarii marginale a restaurarii.

 Mentinerea unor cuspizi subminati, nesustinuti de dentina sanatoasa. Fractura

cuspizilor apare -la dintii cu cavit mari,Oc sau proximo-ocluzale restaurate cu
amalgam-cuspizii pp a fi subminati tb protejati prin captusire cu ciment fosfat
de zinc, ciment policarboxilice, CIS,restaurare adeziva

 Nu au fost redusi din inaltime peretii laterali de smalt ai cavit Oc sau verticale,
care au mai putin de 2mm grosime
 Mentinerea la nivel prag gingival a unui smalt decalcifiat si/sau a unor prisme
de smalt neregulate, datorate lipsei de bizotare a prag gingival

 Contur marginal al cavit verticale nu a fost scos din contact cu dintele vecin atat
in sens vertical cat si orizontal ceea ce duce la acumularea unor resturi alim si a
placii bacteriene intr-o zona greu accesibila tehnicilor de periaj

 Realiz unui istm prea ingust de intalnire intre cavit verticala si cea orizontala,
 Lipsa de finisare a contur marginal al cavit care sa permita o buna adaptare a
restaurarii la marginile preparatiei.
118.Factori etiologici ai cariei secundare marginale care tin de greseli in
tehnica de restaurare.

 Alegerea incorecta a material restaurator, fara a se tine seama de rezist sa la

uzura si duritatea ceruta de situatia clinica data.

 O buna restaurare trebuie sa prezinte o grosime suficienta care sa ofere rezist

la actiunea fortelor dezv in proces de masticatie (2mm) care daca nu este
asigurata poate determ fractura material restaurator

 A)-Greseli ce apar in timpul prepararii material restaurator:

Prepararea unui amalgam care nu respecta proportia ideala
intre pilitura de argint si mercur.
Un exces de Hg duce la aparitia unui amalgam moale, cu timp de priza prelungit si
coeficient mare de expansiune ,pe cand o cantit mare de pilitura de Ag duce la realiz
unui amalgam sfaramicios, cu priza rapida si contractie de priza mare.

Timpul efectiv scurs de la prepararea material si pana la

introd sa in cavit prin condensare poate influenta decisiv calit restaurarii
Nerespect timp optim de triturare al amalgam. O
supratriturare va creste grad de expansiune al amalgam pe cand o
subtriturare va duce la o contractie de priza crescuta.
In ambele situatii va rezulta un amalgam ce are calitati necoresp pentru realiz unei
restaurari rezist in timp
Utiliz unor materiale de restaurare fizionomice aderente cu
termen depasit, ce nu mai coresp dpdv calitativ
Malaxarea prelungita mult peste timp optim indicat de firma
producat a ionomerilor de sticla sau a compozitelor autopolimerizabile
Amestec in proportii incorecte a componentelor acestor
materiale de restaurare fizionomice

 B)-Greseli in tehnica de inserare a material restaurator in interior

preparatiilor
Utiliz unei cantit insuficiente sau in exces a material
restaurator
Condensarea insuficienta a material de restaurare in interior cavit, cu
referire la portiunea verticala a unei cavit de clasa aII-a, cu deoseb in zona
marginii sale gingivale unde si izolarea este deficitara,cu aparitia de goluri
in masa material restaurator
Aplicarea matricei fara o corecta adaptare la peretii cavit,ceea ce
determ:-aparitia unui contact proximal defectuos
-restaurari supra sau subconturate,retentive pentru placa
bacteriana
-o presiune insuficienta aplicata prin intermed matricei asupra
material restaurator
Prezenta, la nivel contur marginal al preparatiei, a unor urme de
lineri,baze intermed sau materiale de obturatie de baza care vor fi ult
indepart prin diluare in mediul bucal umed.
In cazul restaurarilor scurte, turnate din aur sau alt metal sau din
ceramica, dupa cimentare, ciment din spatiul dintre dinte si restaurare va
suferi un proces de dizolvare ceea ce,va da nastere unui spatiu retentiv la
interfata dinte/restaurare, cu aparitia unui proces carios secundar

 C)-Greseli in modelarea si finisarea restauratiilor

Adaptarea incorecta a restaurarii la marginile
preparatiei,cu prezenta unor lipsuri de material creandu-se astfel conditii
optime de retentie pentru placa bacteriana
Modelaj marginal incorect conceput si realizat,cu
realiz de margini subtiri de material restaurator care, prin facturare, vor
lasa zone de retentie marginala
Dislocarea marginala a material restaurator prin
indepart incorecta a matricei si penelor dentare
 O finisare precoce a amalgam,la mai putin de 24
de ore de la aplicarea sa, la turatii mari si timp indelungat,ceea ce poate
genera caldura si consecutiv, alterarea material restaurator
Lipsa de finisare si lustruire a restaurarii care
poate determ aparitia unor zone de retentie pe supraf obturatiei, la
interfata preparatie/ restaurare
Relustruirea supraf Oc a restaurarii de amalgam
in scop imbunat adaptarii marginale care poate determ modif morfologiei
Oc si a contactelor cu dintii antagonisti
Adaptarea material compozit la marginea
gingivala, acolo unde strat de smalt foarte fragil sau inexistent nu va
permite o adeziune corecta prin gravare acida si deci va determ o
inchidere marginala deficitara
Fotopolimeriz insuficienta, deficitara la nivel C a
material compozit
119.Principii de tratament ale cariei secundare marginale si recidivei de carie.
Tratam cariei secund marginale si al recidivei de carie pune uneori probl, avand
in vedere ca:- orice interventie noua pe un dinte ce prezinta o restaurare pp o noua
pierdere de subst dura dentara, ceea ce ar putea slabi rezist dintelui la solicit
masticatorii.
Tratamentul presupune 2 etape distincte:
Tratamentul profilactic.
-Pp respectarea regulilor de realiz a cavit si restaurarilor, un diagnostic corect al
leziunii,evitarea tuturor iatrogeniilor care pot constitui fact etiologici ai afectiunii.
-Medicul trebuie sa aleaga material restaurator corect, in f-tie de situatia clinica, de
aspect fizionomic dar si de durabilit si rezist la uzura a material ales.
-Pacientii purtatori ai unei restaurari coronare vor trebui monitorizati, medic fiind
cel care va decide interval de timp la care pacient va reveni la control
-Medic ii revine sarcina de a incerca sa constientizeze pacient de import masurilor
de profilaxie privind igiena orala, obiceiurile alim, fluorizarile locale, menite sa scada
risc de carie
Tratamentul curativ.
-Pp:- fie o reparatie a vechii restaurari,cu cond sa se poata pune in evidenta in totalit
leziunea carioasa si sa se indepart tesuturile contaminate in totalit,
-fie indepart sa in totalit,refacerea cavit si restaurarea sa.
-La un pacient in varsta, prezenta unui parodontiu redus, cu largirea ambrazurii
facilit acces la zona C proximala permitand uneori tratarea unei leziuni C marginale
fara inlat in totalit a restaurarii vechi.
-Daca exista suspiciunea existent unor procese carioase la nivel mai multor dinti ce
prezinta modif de culoare, se va decide inlocuirea uneia, cea care pare cea mai
suspecta si in caz in care exista un proces carios,medic va decide inlocuirea si a
celorlalte restaurari.
-Decizia de inlocuire a unei restaurari suspecte de recidiva de carie va fi luata si
dupa efect unei radiografii bite-wing, pe care poate apare o zona radiotransparenta
sub material restaurator sau, la nivel marginal, o pierdere a contur marginal ferm al
cavit, cu aparitia unei zone radiotransparente.
Dupa realiz tratam leziunii carioase se va recurge:
 fie la realiz retentiei necesare pentru amalgam
 fie pregatirea preparatiei pentru adeziune si restaurare cu materiale adezive

DESCHIDEREA ACCIDENTALA A CAMEREI PULPARE(120-126)

120.Deschiderea camerei pulpare la dintii vitali:definitie,aspecte generale

Deschiderea camerei pulpare la dintii vitali –reprezinta comunicarea creata

voluntar sau produsa accidental intre camera pulpara si mediul cavitatii bucale
Deschiderea poate fi:-deschid voluntara –se realiz in toate situatiile in care este
necesara efect tratam endodontic la dintele in cauza ,fiind efect pe parcurs etapei de
creare a acces in spatiul endodontic
-deschid accidentala–este un episod acut care apare in
decursul tratam dentare sau in urma unui traumatism dentar.
-acest episod accidental constit o
entitate clinica situata la limita de trecere spre patologia pulpei dentare
Deschid accidentala poate aparea:- la oricare dintre dintii arcadei maxilare sau
mandibulare -in timpul tratam cariei simple dentare
-,indif de localizarea topografica a proces carios
si de varsta pacientilor
-cu frecventa mai mare la pacientii tineri
121.Cauzele favorizante ale deschiderii accidentale a camerei pulpare la dintii
vitali
Cauzele care pot conduce la deschid accidentala a camerei pulpare la dintii vitali se
impart in 2 mari categorii:-cauze favorizante si cauze determinante
Cauze favorizante:-a)-volumul mare al camerei pulpare –situatie intilnita la
dintii temporari si la dintii permanenti la copii si tineri
-b)-uzura dentara(atritie/abraziune/eroziune)patologica
-c)-topografia proces carios-localiz proximale sau C duc mai
frecvent la deschid accidentala decat cele Oc ,datorita grosimii mai reduse a struct
dure dentare
-d)-volum coroanei-frecventa deschid accidentale este mai
mare la dintii cu volum coronar mai mic
-e)-efect preparat dentare pe dintii insensibiliz prin anestezie
122.Cauzele determinante ale deschiderii accidentale a camerei pulpare la
dintii vitali

Cauze determinante:-a)-procese carioase cu evolutie rapida-frecvent intilnite la

copii si tineri
-b)-manevre incorecte sau intempestive in curs tratam
cariei simple:-indepart dentinei alterate cu instrumentar rotativ inadecvat in cavit
profunde
-folosirea frezelor cu turatii inalte(turbina) in exereza dentinei aletrate
-folosirea incorecta a frezelor active frontal(cu varf activ) in
prepararea peretilor cavitat
-folosirea incorecta cu presiune mare a instrumentelor de mana in
interior cariilor profunde
-deraparea instrumentelor de mana
-vizibilit slaba,insuficienta asupra camp operator in timp
manoperelor de preparare a cavit(fetele D ale molarilor,mai ales cei maxilari)
-finisarea insistenta ,exagerata a cavit profunde cu peretii dentinari
subtiri
-c)-prepararea excesiva sau incorecta a bonturilor dentare
prin slefuire in curs tratam protetic
-d)-traumatisme dentare,cu interesarea camerei pulpare
123.Semnele clinice ale deschiderii accidentale a camerei pulpare la dintii
vitali
Semnele clinice care pot fi constatate sint:-subiective si obiective
Semnul clinic subiectiv-cel mai import este durerea:in mom deschid camerei
pulpare ,pacientul acuza o durere vie,lancinanta,intensa,persistenta
Semnele clinice obiective :-pe peretele pulpar(parapulpar )ai cavit se observa la
inspectie:- orificiul de deschid
-aparitia sangerarii
Daca orificiul de deschid este foarte mic -el va putea fi evidentiat prin palpare
prudenta cu sonda flexibila,manevra avind ca rezult o reactie dureroasa intensa si
aparitia sangerarii la nivel orificiului respectiv
In cazul manoperelor de preparare efect sub anestezie,deschid accidentala poate
scapa uneori neobservata,din cauza absentei reactiei dureroase(datorita anestezic)
si a sangerarii(datorita adjuvantului vasoconstrictor)
De aceea,intotd cind se lucreaza sub anestezie,mai ales in cavitati profunde,posibila
prod a orificiului de deschid trebuie controlata frecvent pe parcurs lucrului,pt a
putea fi depistata si tratata coresp
124.Diagnosticul pozitiv si diferential al deschiderii accidentale a camerei
pulpare la dintii vitali
Diagnosticul pozitiv –poate fi pus pe baza urm semne:
-leziune profunda,in imediata apropiere a camerei pulpare
-aparitia durerii,cu caract mentionate ,si a sangerarii
-prezenta orificiului de deschid al camerei pulpare
Diagnosticul diferential se va face cu:

-hipersensibilit/hiperestezia dentinara(nu exista orificiu de deschid al camerei

pulpare si nu apare sangerare)
-hiperemia preinflamatorie pulpara(caract durerii sint diferite: durere provocata
de stimuli termici si/sau chimici,care dureaza mai multe min dupa incetarea actiunii
stimul;de obicei,orificiul de deschid si sangerarea lipsesc)
125.Tratmentul deschiderii accidentale a camerei pulpare la dintii vitali:
principii generale
Tratam se efect diferentiat in f-tie de :
-marimea orificiului de deschid al camerei pulpare
-starea pulpei dentare
-statusul general al pacient
In deschid accidentala cu un orificiu de deschid cu diametrul pina la max 1 mm,la
un pacient tanar,cu pulpa dentara indemna-se recomanda coafaj direct
In caz prezentei unui orificiu de deschid cu diametrul mai mare ,ce depaseste 1-
1,5 mm ,sau la pacienti varstnici ori cu tratam dentare preexist care implica modif
reactivitati pulpare-se indica efectuarea tratament endodontic coresp(amputatie sau
extirpare pulpara)
126.Coafajul direct in tratamentul deschiderii accidentale a camerei pulpare
la dintii vitali
Coafajul direct reprezintaă :- o modalit biologicaă de tratam care constaă :
-îân acoperirea pulpei dentare prin orificiul de deschid al camerei pulpare, cu o
subst izolantaă , neiritantaă ,cu acţiune antimicrobianaă , antiinflamat şi remineraliz,
- prin care se urmaă reşte conservarea organ pulpar,cu menţin îân totalit a vitalitaă tii
sale.
Pentru reuşita tratam prin coafaj direct este necesaraă :
- o evaluare atentaă ataâ t a situaţiei clinice loco-regionale la nivel cavitaă ţii bucale şi al
aparat dento-maxilar,caâ t şi a fact gen îân f-ţie de care se face indicaţia terapeuticaă .
Subst folosite pentru coafajul direct trebuie saă îândeplin o serie de calităţi pentru
reuşita tratament şl anume:
- solubilit îân apaă şi umorile tisulare
- pH alcalin apropiat de cel al pulpei dentare
- toxicitate tisularaă minimaă
- eficacitate mare îân concentraţie micaă ;
- acţiune antiinflamat şi antisepticaă îândelungataă şi neiritantaă ;
- saă nu coloreze dintele;
Trebuie saă precizaă m caă nici o subst şi material folosite pentru coafajul direct, nu
îândeplin toate aceste calit