Sunteți pe pagina 1din 31

3.Depozitele dentare moi.pelicula dobandita.

Suprafetele dentare se acopera cu un film lichid protector (pelicula dobandita = pelicula salivara).
Def Pelicula dobandita = depozit moale, subtire, constituita din glicoproteine salivare adsorbite selectiv de cristalele de
hidroxiapatita.
Acest depozit moale, acelular este
!amorf
! insolubil
! translucid
! omogen
! aderent la suprafetele dentare, la tartru, la restaurarile stoma. la toate suprafetele din cav. bucala.
"a nivelul dintelui pelicula dobandita = #.$!#.% &m, stratul cel mai gros fiind situat in apropierea marginii gingivale.
'oluri
$. ( o bariera protectoare ce limiteaza pierderea de ioni anorganici rezultati din demineralizare acida produsa prin
metabolism microbian.
). Actioneaza ca lubrifiant !* umecteaza suprafetele si minimalizeaza uzurile.
+. 'eprezinta o modalitate de atasare a tartrului dentar.
,. 'eprezinta precursorul placii dentare microbiene.pelicula dobandita si P.D nu se indeparteaza prin simpla clatire ci
numai dupa proceduri profilactice primare.
,.Mecanisme de fixarea microorganismelor la nivelul peliculei dobandite
Dupa controlul mecanic al placii instantaneu suprafetele dentare se acopera cu acest film protector = pelicula
dobandita, care rapid dupa formarea ei incepe sa fie colonizata de microorg. rezultand P.D microbiana. -olonizarea se face
variat si prin multiple mecanisme! la nivelul peliculei dobandite exista puncte de legare ce faciliteaza atasarea specifica a
anumitor microorg. care prezinta receptori specifici de membrana pentru punctele de legare prezente. .icroorg pot prezenta
adezine cu care se fixeaza de unii carbohidrati componenti ai glicoprot salivare./ atractia electrica(toate celulele vii au
incarcatura electrica negativa)
5.Placa dentara microbiana: definitie si compozitie chimica
Def Placa dentara microbiana reprezinta un biofilm dentar sub forma unui depozit moale, omogen, constituit din bacterii si
microorganisme care provoaca inbolnavirea parodontiului atunci cand apararea organismului este depasita.
-omp chimica
o %#0 apa
o )#0 subst. uscata 1#!%#0 microorganisme( in P.D. subgingivala sunt mai multe microorg.)

6.Placa dentara microbiana: succesiunea fixarii microbiene
! pe masura maturizarii si ingrosarii placii, comp. microbiana se modifica la o placa tanara de 4 ore sunt multi coci
(S..utans, Sanguis = ,1!%20 din microorg. colonizatoare). (i a3ung datorita formei rotunde ce necesita o energie mica de
fixare, apoi datori marimii reduse a enzimelor de suprafata, numar mare existent in 4uidul oral.
! Primii colonisti sunt in principal forme microbiene aerobe, pe langa streptococi se constata prezenta speciilor precum
!"##!$"%, -5'67( 8A-9(':;. $&'("%.
Pe masura ce P.) se matureaza, cantitatea de &* la interfata placa!dinte scade la acest niv. creste bact. +, (fusobacterium)
si coci <! (veillonella).
5xigenul nu penetreaza PD mai mult de #,$ mm. = in zonele profunde creste numarulu speciilor microbiene +, anaerobe
precum
treponema
porfiromonas gingivalis
prevotella intermedia
bacteroides fors=tus
fusobacterium nucleatum
-u cat compozitia P.8 este mai bogata in bact. Anaerobe creste patogenitatea placi mature.
-.Placa dentara microbiana: matricea intermicrobiana
.atricea intermicrobiana a placii se compune in cea mai mare parte din produsi ai metabolismului microbian,
in principal polizaharide extracelulare la care se adauga exudat gingival si subst. de origine saliv.
5 parte din polizah. extracelulare sunt lipicioase=* asigura stabilitatea si fixarea a biofilmului la nivelul supr
dent.
"a nivelul matricei se mai gasesc
proteine si glicoproteine saliv.
lipide
sub anor: /a 0 fosfat 0 Mg 0 1
2. Placa dentara microbiana: forme clinice
Placa dentara supragingivala.
. P.D. supragingivala ! se formeaza in 343 cevicala a coroanelor si mai ales in regiunile proximale retentive. .ai redusa pe
suprafetele orale ale dintilor maxilari datorita inclinarii lor spre 5 si mobilitatii limbii . Depunerile sunt favo. de factori
locali
> incongruenta dento!alveolara prin inghesuire
> retentivitatii artificial
> lucrari stoma. supraextinse nefinisate
> suprafete dentare rugoase.
prin control corect al PD se pot obtine indici de placa la aceleasi valori ca si in cazul danturii perfect aliniate. -linic PD se
poate indentifica prin inspectie 0 palpare cu sonda 6razuiri70 colorarea ei.
Placa supragingivala matura din vecinatatea gingiei determina in1amarea acesteia, in4amarea generand o crestere de
lichid crevicular ce se secreta natural cu scopul de a curata santul gingival si prin componente de a limita activitatea
microorg cantonate la acest nivel. 1ora microbiana secretata va fi una speciala, ce se hraneste cu componentele 4uidului
crevicular secretat.
Placa dentara subgingivala.
PD subgingivala este formata prin insinuarea placii dentare supragingivale in spatiul subgingival, 4ora microbiana
fiind in4uentata initial si partial de compozitia microbiana a celei supragingivale. Pe masura ce placa subgingivala se
maturizeaza se secreta o 4ora microbiana specifica, patogena, alcatuita din microorg anaerobe0 +,0 mobile
-ompozitia microbiana a placii subgingivale se deosebeste de cea PD supragingivale datorita accesului limitat oferit
de santul gingival spre cavitatea orala si unde sub. salivare patrund si au in4uenta minima.
?ona este ferita de efectele perierii mecanice efectuate zilnic de pacient motiv pt care nu exista nevoia fixarii
microorg mobile si neatasate aici.
@or supravietui doar acele microorg care se hranesc cu proteine, spre deosebire de cele supragingivale care necesita
carbohidrati pt supravietuire.
PD subgingivala 8 asociata dintelui
8 asociata peretelui moale a santului gingival
PD subgingivala asociata dintelui
!alcatuita din bact filamentoase +90 coci si bacilli +9 si +, ce in straturi superioare sunt fixate prin intermediul matricei
intermicrobiene. #pre apical, compozitia microbiana se modifica, apar frecvent bacilli +, care nu prezinta o orientare
speciala.
::: "a nivelul cementului radicular si in canaliculele dentinare radiculare existente la nivelul santului gingival se
insemineaza microorg patogene ce repopuleaza spatiul subging la anumite perioade de timp dupa interventii stoma. si prin
care infectia parodontala recidiveaza.
PD subgingivala asociata peretelui moale al santului gingival
! alc in principal din bacterii mobile si spirochete ce nu prezinta o orientare anume si ce reprezinta principalele microorg
patogene parodontale
;. Placa dentara microbiana: metabolismul P.D.
Pe durata vietii, microorg placii metabolizeaza elem nutritive generand metabolizarea placii. Produsii finali det
formarea, ingrosarea si maturizarea PD
A e in1uentat de regim alimentar0 ph,ul 1uidului oral, competitia microbiana, rasp in1am imun
Prin componenta microbiana, el este in4uentat de frecventa aportului de glucide (zahar B in special), ce constituie elem
nutritive referential pt microorg S. mutans, S. sanguis, mitis, salivarius, prin care se favorizeaza ingrosarea PD =* proprietati
ce!i confera agresivitate
Prin degradarea A glucidelor se produc ! acizi
=*se prod acizi piruvic, lactic, acetic, formic, propionic, alcool etilic si /&* =* produsi ce dovedesc ca microorg
component pot uitliza multiple cai de metabolizare a monozaharidelor.
Proportia acizilor produsi variaza de la o specie la ala
> unii lactobacilli B transforma peste C#0 din glucoza in ac lactic
> alti lactobacilli A transf peste %#0 din <lu =* ac lactic /ac acetic/alcool etilic/-5)
Prin producerea acizilor0 ac lactic in principal0 se favorizeaza virarea p(,ului la interfata placa,dinte spre cel critic0 de
demineralizare
8 smalt: 5,505
8 cement: 6,60-
"a nivelul PD pot exista si specii ca 5eilenolla si eisseria ce metab ac. lactic, creste p(!ul si in4uenteaza rezistenta gazdei
la carii.
3<.Microorganismele placii #ubgingivale
a.%sociate gingiei sanatoase:
o +ram pozitive0 *43 coci0 facultativ anaerobe.
o #treptococi
b.%sociate parodontopatiei marginale
o Porphimoronas +ingivalis
o Prevotella "ntermedia
o %ctinobacillus
o %ctinom=cetemcomitans
o 'reponema Denticola
33.Depozitele dentare moi.materia alba
Depozit moale ce acopera PD neindepartata o lunga perioada de timp
A se poate indeparta prin clatire viguroasa sau proiectarea 3etului de apa a spra=!ului unitului dentar.
/linic , .A se obs ca un depozit dentar moale0 gros0 alb sau alb,gri ce se obs simplu prin inspectie. Acest depozit
moale il intalnim pe fata @ in principal a frontalilor max si mai ales la pacientul cu respiratie orala.
#tructural , depozitul reprezinta o acumulare de bact. vii si moarte, cel epit descuamate, leucocite dezintegrate,
proteine salivare, resturi alimentare.
A cand .A e prezenta se remarca si in1amatia gingiei la zona de contact si demineralizare accentuate in cazul suprafetelor
dentare dure acoperite.
3*.Depozitele dentare moi.resturile alimentare.
Se observa adesea in $D+ cervicala a coletului dentar si in principal in spatiile interdentare.
Acumularea se poate produce prin presare
! verticala, aspect favorizat de prezenta spatiilor interdentare, mobiliatii dintilor, dezechilibrelor ocluzale
! orizontal dinspre @D5 cand papilele interdentare apar decapitate.
Pe langa mirosurile generate, resturile stagnate favorizeaza aparitia cariei si complicatii parodontale. in cazul pacientilor cu
aparate protetice fixe, mobile, aparate ortodontice, implante este necesar sa instituim un plan individualizat de igienizare pt a
diminua consecintele generate de asemenea acumulari.

33.'artrul dentar: mecanism de formare0 factori favorizanti
'eprezinta ultima faza de maturizare a PD, cea de mineralizare.
5 problema cosmetica, dar obisnuit se constituie un factor secundar de prod a 8P
1ormarea 'D
A procesul de mineralizare a PD incepe la *4,-*h de la constituirea PD, primii centri de mineralizare aparand obisnuit la
interfata dinte,PD.
A incepe pe durata mometului de alcalinitate orala si de suprasaturare a PD cu /a*9si P
A este in4uentat de anumite bacterii filamentoase ce in4uenteaza formarea lui prin componenta fosfolipidica a mem cel
si indirect prin transformarea fosfatului organic salivar in fosfat anorganic
1avorabil: > retentivitati anatomice, asperitatile natural sau artificial
> astm bronsic, fibroza chistica
> psihopati
> hraniti prin sondele gastrice
> fumatul
5iteza de formare B individual, mineralizarea unui strat = aprox $) zile.
A grosimea max A dupa $# sapt B E luni
A viteza depunerii scade datorita uzurilor mecanice rezultate pe durata masticatiei

34.'artrul dentar: forme si caracteristici clinice

'artrul dentar.forme clinice.
#upragingival
>ocalizare
in 343 cervicala a coroanelor dentare,
predomina in dreptul orificiilor de deschidere a ductelor glandelor salivare ma?oreF
in cele mai multe cazuri ! pe fetele linguale ale frontalilor mand, vestib ale molarlor maxilari.
A tartrul dentar poate acoperi toata coronara, inclusiv suprafata orala, cauza! nu mai e de mult timp in proces de masticatie in
aceasta dat. durerii provocate de carii profunde netratate, lipsa antagonistilor, etc
A intr!o zona vizibila e o problema estetica
A initial culoare alb,galbuie se transforma in maroniu,negru pe masura maturizarii si impregnarii cu pigmenti
#ubgingival A este mai dur decat cel supragingival (de *ori mai mineralizat)
#ubtire, aderent si se poate vizualiza prin transparenta mucoasei lizereului gingival.
/loare gri,negru0 culoarea inchisa se datoreaza sangerarilor generate de in4amatia si degradarea ulterioara a (b,
Mineralizarea superioara se datoreaza cant. mari de sub. anorg. gasite la niv lichidului crevicular
Se indeparteaza greu si dat.cotinutului microbian este extrem de nociv pt sanatatea parodontiului marginal
/aracteristici clinice:
! se intalneste in cantitati var. la orice varsta
! exista grupuri populationale la care intalnim la pers @ 3<ani depozite de tartru in proportie de 3<<A
! se constata ca intalnim tartru pe dentitia tempoarara si pe cea permanenta, cant. de tartru creste cu inaintarea in varsta
'artrul dentar.compozitia chimica.
! subst anorg 12!%20
! subst org $20
! apa %0
-omparatia continutului mineral al tesuturilor dure
! smalt *C#0 ioni anorg (cel mai mineralizat)
! dentina E20
! cement, oase ,2!2#0
! tartrul 12!%20
35.$evelatorii de placa: indicatii0 substante folosite
Indicatii:
se utilizeaza pt a individualiza metoda de periere si curatire a P.D. => se folosete la educarea si
motivarea pacientului, la autoevaluarea corectitudinii controlului PB, la graficelor de evolutie a
igienei orale
realizarea de cercertari si studii epidemiologice
;n revelator de placa ideal trebuie
> sa prezinte capacitate de colorare selectiva (doar P.D.)
> placa trebuie sa ramana colorata si dupa ce pacientul si!a clatit gura riguros cu apa
> gust placut pt a evita respingere
> o buna difuzibilitate, umectabilitate !* sa acopere rapid suprafetele dentare
> calitati antiseptice, astringente
#ubstante folosite
sol. albastru de metil )0
sol. violet de gentiana $0
sol. albastru de toluidina $0
sol. de 1oresceina (coloreza P.D. doar dupa iluminarea supraf dent cu lumina B.5.7
sol. D"#, P>%CB! (color in rosu placa tanara de *,3 z si albastru cea matura ;,32 zile)
-ea mai utilizata si recomandata subst !$"'$&D"% (colorant vegetal hidrosolubil ce color supraf acoperite cu
PDin rosu). Se comercializeaza sub forma de tablete si solutie sub diferite denumiri comerciale Placolor, Revelan,
Red- Cote, Mentadent,Ceplac.
36.$evelatorii de placa:

Modalitati de apicare
-olorantul se aplica pe supraf dentare doar dupa izolare si uscare urmand ca dupa un contact de 3<,6< sec sa cerem
pacientului sa clateasca pana cand apa apare limpede necolorata. -and utilizam tablete, se recomanda 34* tableta de
mestecat, plimbat prin gura ! tehnica recomandata mai ales seara la domiciliul pacientului.
#faturi practice
Pe langa str dentare revelatorul de placa coloreaza o serie de constructii stoma
obturatiile fizionom incorect finisate
coroane acrilice
restul mucoaselor
pt a evita colorarea buzelor se recomanda ca inainte sa realizam vaselinarea lor
Profesionistul explica pacientului rolul P.D. in etiologia cariei si a 8.P.F realizeaza apoi colorarea si un indice de
placa prin care in timp cuantificam gradul de cooperare a pacientului si momentul in care acesta este pregatit sau nu
sa primeasca tratam stoma complexe (ex implantul d). (ste recomandabil ca graficele de evolutie a igienei orale sa
fie discutate cu pacientul si cosemnate in fisa.
3-.(alitoza orala: definitie0 cauze orale si non,orale
Miros neplacut al gurii perceput odata cu eliminarea aerului expirat
C#0 din respiratiile rau!mirositoare au origine orala restul cauze sistemice non!orale
/auze orale:
infectii parodontale
limba incarcata, saturala A fata dorsala a limbii prin retenti poate adaposti microorg ce genereaza sub rau
mirositoare
xerostomie
restaurari dentare incorect curatate, proteze mobilizabile incorect igienizate
infectiile faringiene
cancerele orale
despicaturi palatine
/auze sistemice:
infectii de la nivelul pasa3ului nazal
ciroza hepatica
insuf renale0 hepatice
diabetul
cancerele de la nivelul fetei si a nasului
cand halena fetida se percepe pe durata respiratiei cand pacientul expira cu gura deschisa, cauza este orala. cand
pacientul expira cu gura inchisa !cauza poate fi nazala
Alte cauze fumatul, obiceiuri alimentare

32.(alitoza orala: clasificare si tratament
/lasificare
%.$eala
1iziologica6nu se descopera cauza7
Patalogica
3. &rala
*. #istemica
).Pseudohalitoza
/.(alitofobia
'ratament
Printr!un plan de tratament profesional de dezinfectare parodontala, detartra?, planare radiculara se poate obtine
stoparea halitozei in circa ;<A din cazuri. Se va insista pe un control corect zilnic al placii pe revolvarea retentiilor
artificiale, devine obligatorie perierea zilnica a fetei dorsale a limbii. Se pot indica si clatiri cu apa de gura ! de regula cu
clorhexidina (nu trebuie sa contina alcool, glicerina, oxidanti puternici ! care det uscarea tegumentelor si mu). :n scopul
cuantificarii mirosurilor nazale, bucale A halimetre (aparate speciale)
3;.Periute dentare manuale.caracteristicile filamentelor artificiale
Alcatuire maner, cap activ si gat
Manerul ! de regula din plastic de forme si grosimi ce permit o prindere eficienta, confortabila.
Probleme apar in cazul pacientilor cu dizabilitati, caz in care manerul sufera mod pt a a3uta acesti pacienti
/apul activ ! suprafata cu care se curata, constituit din manunchiuri de filamente ce pot fi confectionate din par natural sau
n=lon.
#uprafata active a periutei poate fi:
plana
crenelata
concava (de indicat pacientilor cu aparate ortodondice fixe)
convexa (periere sub intermediarii puntilor dentare).
Se constata superioritate curatirii obtinute prin folosirea periutelor cu suprafata activa crenelata la nivelul zonelor
interdentare comparativ cu cele plate.
Duritatea ! determinata de diametrul si lungimea filamentelor
Periute de consistenta ! medie
! moale
! extramoale
!cele dure sunt din ce in ce mai putin indicate
*<.%vanta?e filamente n=lon(folosite in prezent)
> capul activ rotun?it (cele mai reduse uzuri, distructii)
> mai elastice de 3< ori decat cele naturale
> in atmosfera deschisa se usuca mai rapid
> acumuleaza greu bacterii0 resturi alim0 se curata usor
> se fabrica rapid la preturi acceptabile
> se pot standardiza ca si consistenta , duritate
!ficienta depinde de
> alegerea corecta a periutei
> indemanarea pacientului
> miscarile si presiunea imprimate
> frecventa si timpul acordate peria3ului
> configuratia arcadelor dentare
> numarul dintilor prezenti sau al constructiilor stoma existente
*3.Durata de utilizare a unei periute dentare
"a pacientul cu status dento!parodontale normal sunt suficiente ) peria3e pe zi unul dimineata si unul seara. :n functie
de problemele pacientului se aduga si alte mi3loace auxiliare de curatire mecanica sau substante antiplaca. ;n peria? va dura
3,4 min
**.Peria?ul dentar manual: obiective0 reguli generale0 frecventa
$eguli generale
la orice tehnica de periere indicate trebuie sa se obtina curatirea tuturor suprafetelor
dentare libere si prezente in cav orala
incepe dintr!o zona distala a unei arcade dentare, urmareste intreaga fata 5 a arcadei pana
in reg distala opuse apoi se intoarce inapoi pe fata orala a arcadei. Gn acelaHi mod se realizeazI Hi perierea arcadei
antagoniste.
pacientul va Jncepe peria?ul mereu din altE zonE distalEF Jn acest mod se evitE perierea
regulatE la sfKrHit a aceloraHi suprafeLe dentareF ultimele suprafeFe dentare sunt de obicei periate negli?ent deoarece
individul JHi pierde rIbdarea.
cKnd un grup dentar a fost periat se va trece periuFa la urmItorul grup astfel JncKt sE se
suprapunE parFial pe grupul dentar de?a periatF astfel, ultima suprafaLI dentarI periatI la primul grup va fi prima din
grupul urmItorF Jn acest mod putem fi siguri cI vom acoperi toate suprafeLele dentare
se va insista cu peria3ul la nivelul suprafeLelor dentare insuficient curEFateF aceste suprafeLe
pot fi identificate prin revelarea regulatI a plIcii dentareF de obicei sunt cele vestibulare ale hemiarcadei drepte la
dreptaci Hi respectiv stKngi la stKngaci
fiecare grup dentar va fi curatit prin min 6 miscari de curatire. un peria? va dura 3,4 min
1recventa
@echile recomandari de periere dupa fiecare masa la toti pacientii, cu periute dure, sub presiune si timp indelungat
cu paste si pudre abrazive au fost abandonate, ele genereaza in timp efecte negatice.
Principalul peria? e seara ca individul nu se grabeste , se vor indeparta resturi alimentare, microorg care altfel ar gasi
conditii perfecte de dezvoltare si multiplicare.
%l *lea peria? ca importanta este cel de dimineata prin care realizam masarea gingiei, stimulam circulatia si
troficitatea, favo. Geratinizarea mu. gingivale (cei mai multi specialisti recomanda acest peria? inaintea micului de?un
deoarece indeparteaza toxine, subst fermentate.
-and este necesar al 3lea peria?, dupa o masa bagata in dulciuri, se efectueaza cand e posibil, altfel se mesteca o
guma fara zahar si se clateste cu apa.
Dupa folosire. periuta este spalata sub 3et de apa si va fi asezata in pozitie verticala, in mediu deschis pt uscare
(),h), se aseaza la distanta de celelalte periute ale membri familiei pt a evita insamantari micrbiene nedorite si imbolnavirea
cu boli contagioase.
"a pacienti cu imunosupresive, boli contogioase se recomanda folosirea periutelor de unica folosinta sau o periuta
permanenta care tre. dezinfectata.
*3. 'ehnica de periere manuala sulculara )ass
>arg acceptata datorita eficientei cu care curata in ?urul si direct in santului gingivalF recomandat folosirea periute
de plastic moi 6soft7 urmand ca la sfarsitul perierii sa cantinuam curatare spatilor interdentare cu a3utorul atei dentare.
9ehnica a fost propusa de la ideea ca in1amatia gingivala debuteaza de obicei la nivelul marginii gingivale B papilei
dentare.
"ndicatie pacienti cu probleme parodontale, spatii interdentare libere, suprafete radiculare expuse, post chirurgie
parodontala, la pacientii cu coroane de acoperire prelungite subgingival.
Periuta se plaseaza cu suprafata activa in 343 cervicala a dintilor si pe marginea gingivala libera in unghi de 45H
spre apical. ;rmeaza o presiune usoara asupra gingiei fara a produce indoirea filamentelor prin care fortam patrunderea
filamentelor in santul gingival si interdentar.
.iscarea de curatire e scurta de miscare antero,posterioara fara deplasarea filamentelor. "a fiecare grup dentar 3<
miscari. .iscarea se repeat pe toata arcada, atat pe 5 cat si pe &.
:n zona frontala max si mand periuta este introdusa in lungul ei cu plasarea filamentelor initial in santul gingival de
curatat urmand sa se realizeze o miscare de curatare spre exteriorul filamentelor urmand sa indepartam placa prin
elasticitatea lor.
Probleme
M pacienti fara manualit cu dificultati de a,si pozitiona periuta la 45H
M pacienti care aplica vibratii care pot produce traumatizarea cronica la niv tesutului gingivale moi
*4. 'ehnica de periere manuala prin rulare
:ndicatii pacienti cu parodontiu marginal sanatos, copi si tineri, la alternanta cu tehnici vibratorii sau ca pregatirea
pt tehnici mai dificile (Stillman).
Periuta de duritate medie. Suprafata activa a periutei se plaseaza direct in 343cervicala a dd de curatat. Periuta este
introdusa initial paralel cu arcadele dentare cu suprafata activa spre apical in timp ce portiunea de plastic a capilui activ se
gaseste la nivelul marginii incizaleDsupraf ocluzale.
-u partea laterala a filamentelor presam cu blandete gingia care se poate albi usor efectuam o rotire a periutei din
incheietura mainii, miscare prin care filamentele prin elasticitatea lor vor efectua o maturare a gingiei si a suprafetelor dentare.
De minim 6 ori pt fiecare grup dentar atat pe suprafata 5 cat si p &. #uprafata P a frontalilor max0 ca si cele > ale
celor mand sunt periate cu periuta in lungul ei , la fel ca in tehnica )ass.
*5. 'ehnica de periere manuala vibratorie #teilman
Pt a realiza in principal masa?ul si stimulul troficitatii mu. gingivale ca si curatire ariei cervicale a coroanei dentare.
cu periute de consistenta moale, suprafata activa se aseaza in unghi de 45H spre apical in 343 cervicala dd si pe marginea
gingiei libere miscarile de curatire fiind rotatii reduse de vibrare repetanduse de 3< ori pentru fiecare grup dentar
Pt a curatat si restul suprafetelor dentare ! tehnica #tillman modificata prin care la sfarsitul miscarilor de rotare,
vibrare se va efectua si miscarea de rulare.
*6. 'ehnica de periere manuala vibratorie /harters :
Pt a realiza perierea supraf interdentare, masa? gingival.
"ndicatii
pacienti cu spatii interdentare libere ,
dupa interventii chirurgicale parodontale
cu suprafete radiculare expuse
pacientilor cu punti dentare
pacienti cu aparate ortodontice fixe
Se plaseaza periuta cu suprafata active fie perpendicular pe suprafata dentare de curatat cand exista multiple
papile interdentare decapitate si spatii liberi fie intr,un unghi de 45H spre ocluzal. Se face miscari de rotare,vibrare,
filamentele fiind fortate sa patrunda interdentar. Prin contactul filamentelor cu marginea gingivala libera se va realiza pe langa
curatire interdentara si un masa? al tesuturilor moi gingivale.
3< miscari de rotare!vibrare pe fiecare grup dentar.
Deoarece tehnica e greu de efectuat pe fiecare intreaga suprafata orala a dd se recomanda ca aceste suprafete sa fie periate
dupa tehnica #tillman modificata. .arele nea?uns al metodei este faptul ca filamentele nu patrund deloc in santul
subgingival (cere o manualitate deosebita)
*-. 'ehnica de periere manuala circulara 1ones
(ste o tehnica recomandata copiilor foarte mici datorita usurintei de folosire si invatare.metoda presupune
pozitionarea periutei cu peri soft intre obraz si suprafetele dentare de curatat0pacientul curatand dintii cat ei sunt in
ocluzie. Miscarea este una larg circulara0de maturare0efectuata cu usoara presiune0dinspre gingia maxilara spre cea
mandibulara.
4rontal dintii cap la cap,miscarea fiind aceeasi.
Suprafetele linguale si palatinale ale front su periate cu miscari antero!post de dute!vino.
*2. 'ehnica de periere manuala verticala
Perierea se face separat pt dintii maxilari si mandibulari.dintii sunt in pozitie de cap la cap in zona frontala,iar periuta
este situata in unghi drept cu axul lung al dintelui,realizand miscari de dute!vino supero!inf,finalizate cu o usoara rotatie,cand
se a3unge in contact cu gingia.presiunea nu trebuie sa fie exagerata,dar indea3uns pentru a realiza patrunderea filamentelor
periutei interdentar.
*;. 'ehnica de periere manuala orizontala
-ea mai nociva metoda de periere. DaN se fol periuta cu peri tari / pasta abraziva / forta !* distructii coronare la dinti
proeminenti si retractii gingivale.
.iscarea dute!vino antero!post cu perii situatie perpendicular pe suprafete dentare de curatat. Problematic e ca perii nu
patrund interdentar si ca depozitele curatate de pe suprafetele dentare sunt fortate interdentar!* -A':( P'5O:.A"A/
pardondontopatii.
3<.Perierea suprafetelor dentare ocluzale
Se realizeaza ) tipuri de miscari !miscare scurta de vibrare circulara, dureaza circa $# sec pt fiecare grup de dd periat.
!miscare de fortare D presare filamentele in santuri si fosete fara indoirea filamentele , $# miscari pt fiecare grup dentar
P cele ) miscari se vor combina
.iscarile orizontale sunt de evitat, ele curatind doar varfurile proeminente ale cuspizilor , fara a interveni la nivelul
santurilor si fosetelor
Suprafetele ocluzale raman vulnerabile la carie, cca EE0 dintre carii au origine la acest nivel motiv pt care zona
santurilor si fosetelor trebuie prote3ata prin sigilarea.
33.Perierea fetei dorsale a limbii
A "a acest nivel se constatI cant cea mai mare de microorg, apoi urmatade zona HanLului Hi pungilor parodontale Hi abia la
sfKrHit la nivelul PD supragingivale.
A Prin curILirea suprafeLei dorsale a limbii se reduce cant de placI depusI supragingival Hi numarul de microorga prezente Jn
4uidul oral, se reduce halena fedidI,se favo percepLia gustativI, se stimuleazI troficitatea Lesuturilor moi periate.
A -urILirea feLei dorsale a limbii se constitue Hi Jn tratamentul efectuat Jn anumite afectiuni QlimbI neagra pIroasIQ sau la
JndepIrtarea coloraLiei apIrute Jn folosirea clorhexidinei, pacienLii cu xerostomie, limbI JncIrcatI seburlI, fumItori.
A -urILirea se efectueazI cu mi3loace speciale fabricate('A?;R9() sau cu periuLele obiHnuite cu sau fara pastI de dinLi.
!din plastic sau oLel
!prezintI $ sau ) mKnere
!se folosesc Jncurbate pt a nu izbi suprafeLele dentare vecine in timpul curatiri
!limba e scoasI Jn afara cavitaLii orale, miHcare de periereDrIzuire dinspre post spre ant.
!perierea se face sub presiune 3oasI efectuKndu!se E!% astfel de miHcIri.
3*.Periute de dinti mecanice
'ipuri
DupE sursa de energie:
A alimentate dirct de la reLeau de curent electric (puLine)
A cu baterii (schimbate sau nu)
A acumulatori reJncarcabili B cele mai recomandate
DupE forma capului activ:
S Pt adulti A cu cap activ rotund , suprafaLa activI planI sau conicI
A cap activ asemenea celor manuale, suprafaLa activI planI, crenelatI sau angularI
S Pt copii A -ap activ rotund mai mic cu filementele mai scurte Hi consistenLI extrasoft

Dupa filamente:
A 9oate periuLele electrice au filamente din n=lon cu cap rotun3it, consistenLI soft Hi extrasoft.
33.Periutele dentare mecanice
Pentru eficienLI maximI in controlul PD, colorati exogene, Jn combaterea tartului Hi Jn reducerea incidenLei gingivitei.
"ndicatii
$. pacientii cu aparate ortodontice fixe
). pacienLii cu tratamente protetice complexe
+. pacienLii cu implanturi dentare
,. pacienLii cu imobilizIri intermaxilare
2. pacienLii cu dizabilitaLi fizice sau psihice
E. copiilor
1. celor care practicI un peria3 agresiv (cu periuLa electrica se foloseHte o presiune mai redusI Hi au senzori de presiune care
opresc functionarea ei la un moment dat)
%. pacienLii incapabili sI JHi efectueze un peria3 normal, corect
%vanta?e
A PeriuLele interdent ce se pot ataHa la mKnerul periuLelor mecanice, ele fiind ca formI
asemInItoare periuLelor interdentare de utilizat manual.
A Diversele tipuri de periuLe pot efectua miHcIri de curILire avansate pulsaLii, rotaLii, oscilaLii, miHcIri orizontale, combinate.
A Primul mare avanta3 al periuLelor elctrice eficinLa maxima obLinuta Jn timp redus.
A Pentru a indepIrta 120 din PD este necesar $ min de utilizare periuta electrica si E min periuta manuale
A timpul optim de folosire al periLri mecanice e de ) min, se indeparteazI aprox %,0 din cant de PD sau C+0 dupI E minute
de curaLare.
A periere mai eficientI Hi la niv suprafeLelor intredentare
A efecte negative minime produse la nivelul pIrLilor moi Hi al structurilor dure dentare. Dupa $# ani de utilizare corectI a
periuLelor dentare mecanice se constatI o sInItate superioarI a structurilor dento!parodontale comparativ cu perierea fIcutI
manual.
Pacientul trebue Jndrumat de profesionist inaintea utilizIrii periLelor mecanice, indicKndui!se Hi folosirea a substanLelor
revelatoare de placI.
'ehnica de periere
A regulile generale Hi obiectivele cerute peria3ului manual sunt valabile Hi Jn acest caz
A pacientul va alege pt peria3ul mecanic paste de dinLi cel mai puLin abrazive
A se recomandI cant redusI de pastI care Jn plus se Jntinde pe suprafaLa de curaLat Jnainte de punerea Jn folosinLa a periuLei pt
a evita JmproHcarea zonelor Jncon3urItoare
A se indicI pacientului pe lKngI miHcIrile efectuate de periuLI, sI realizeze miHcIri de curILire dupI una din tehnicile de
periere manualI.
A perierea incepe dintr!o zonI distalI, insistKndu!se aspra curILirii str HanLului gingival, suprafeLelor interproximale, la nivelul
construcLiilor stoma.
A se evitI insistarea Jn zona restaurIrilor acriliceD cement radicular moale.
A miHcIrile de curILire se fac la o vitezI si presiune scIzute Hi fIrI a produce Jndoirea filamntelor.
A fiecare suprafaLI dentarI e curILatI minim +!2 secunde.
A se vor curILa suprafeLele dentare @estibulare, 5rale, 5cluzale Hi este nevoie de timp pt JnsuHirea tehnicii de periere indicatI
Hi pt obtinerea unui control eficient al PD.
34.!fectele negative ale peria?ului
Scopul final al controlului PD = a limita maturizarea ei, de a prevenii producerea bolilor plIcii, totul la un minim de
efecte negative produse la niv str dure dentare Hi al Lesuturilor moi Jncon3urItoare.
>eziuni la nivelul tes gingivale moi:
A leziunile se produc frecvent la niv marginii gingivale vestibulare Jn special Jn dreptul dinLilor proeminenLi,Jn dreptul - Hi a
P. $, ).
A clinic se constatI ca efecte negative leziuni acute Hi leziuni cronice.
a) leziuni acute
! pe durata JnsuHirii unei tehnici noi de periere dat. felul in care pacientul efectueazI perierea, lipsa de JndemKnare, uztilizare
de periuLe dure sau cu filamente deteriorate.
! apa cu care clItim la sfKrHitul peri3ului trebuie sI ne punI pe gKnduri, asta putKnd semnificKndleziuni traumatice produse de
o tehnicI de perire brutalI sau prezenLa in4amaLiei gingivale
!exfolieri ale epiteliului, cu denaturarea Lesutului subiacent vascularizat
! la niv lizereului gingival se observ leziuni punctiforme pe un fond eritematos difuz.
b) leziuni cronice
modificIri de contur al marginii gingivale
retracLii gingivale
festonului gingivalQ! Mc/all0 lizereul gingival apare boselat, ferm, festonat.consecinLI nein4amatorie filirotcI, faLI de
un peria3 incorect, marginea gingivalI se ingroase
1isurile #tillman! retracLii gingivale fine Jn dreptul - vestibularizaLi
35.>eziuni la nivelul tes dure dentare
%braziunile dentare! pierdere de sub durI dentarI produsI prin uzurI mecanicI alta decKt cea produsI prin masticaLie
(A9':T:()
De regulI abraziunea ca efect negativ al peria3ului dentar se observI pe feLele @ ale dintilor proeminenti.
-linic pierderea de sub debutezI la niv cementului radicular denudat, apoi se continuI Hi Jn $D+ cervicalI coronarI.
Apare ca o excavaLie Jn panI, ce se poate extinde pe feLele @ al mai multor dinLi -,P. $,) maxilariFla toLi dinLii prezenti, chiar
Hi la frontalii mandibulari.
-auza este un peria3 agresiv, cu periuLe dure sau deteriorate pe dinLi cu str moale.-Knd suspicionIm o astfel de cauzI
profesionistul ia mIsuri indicKnd o tehnicI vibratorie de periere, periuLe moiDmecanice, paste de dinLi cKt mai puLin abrazive.
36.%ta dentara 61oss7
,materiale,matase0 filamente de nailon0 politetra1uoroetilen.(mult mai rezistente la rupere si la scamosare)
$uperea dental 4oss!ului reprezintI o cauzI frecventI de abandonare a folosirii lui.
5 altI limitI a folosirii! nu curEFE suprafeFele radiculare concave, ca exemplu suprafeLele radiculare meziale a primilor
P. maxilari sau al . mandibulari.
Se constatI cI prin folosirea regulatE, corectI rezultatele sunt superioare Jn mai toate situaLiile clinice, comparativ cu
utilizarea celorlalte mi3loace auxilare pt curILirea interdentarI.
"ndicaFii:
> principal spaFii interdent cu papile dent integre Hi fErE expunera cementului radicular
> adolescenLilor dupE 3<,3* ani
> adulLilor tineri
> tuturor indivizilor ce au o bunE coordonare neuro,muscularE a miHcIrilor
> retracLii gingivale cKnd este JnsI nevoie de un efort suplimentar, o dexteritate superioarI Hi un timp crescut.
:n functie de diferitelor tipuri de puncte de contact s!au imaginat diferite tipuri de aLe, la diferite groasimi Hi lEFimi,
rotunde sau sub formI de panglicEF cerate sau necerateF impregnate cu diverse substanLe active sau nuF colorate sau albe.
Preferate sunt cele cerate (permit o trecere mai facilI a punctelor de contact Hi sunt mai rezistente), colorate (permit
pacientului sI observe PD curILatI Hi sI se motiveze) Hi impregnate cu mentI.
Prin aplicare agenLilor chimio!terapeutici se poate obLine albirea suprafeLelor dentare sau tratarea lor cu 4oruri, agenLi
antimicrobieni.-urILirea cu aLI dentarI se recomandI Jnaintea peria3ului.5datI realizat peria3ul pacientul JHi simte gura curatI,
nu mai este motivat, nu mai are suficient timp.Prin curILirea PD se uHureazI parLial Hi actionarea 4uorurilor conLinute Jn pastele
de dinLi, indicate Jn prevenirea cariei.
3-.#uper1oss
!un tip special de ata cu un cap rigid, urmat de o reLea de filamente de n=lon, mai groase cu care curILIm Hi un al doilea
capEt cu care realizeazI prinderea Ii miIcErile de Itergere.
!Se indicI la curILarea spaLiilor interdentare cu papile uIor retrase, sub intermediarii punFilor, la niv. aparatelor
ortodontice fixe, Jn 3urul implantelor, Jn zona furcaLiilor
!#e introduce uIor cu a3utorul capEtului rigid, Jn timp ce miIcErile de curEFire sunt orizontale sau verticale Jn funcLie de
zona curILatI
Panglica dentara
5 suprafata textila lata si plata utilizata vaselinizata.
Se indica in spatiile interdentare largi sau unde punctul de contact nu este prea ferm, sau la niv elementelor de
agregare sau sub intermediarii unei punti
'ecomandabil sa fie colorata, sa fie impregnata nu div subst active( menta, 4uor, subst antimicrobiene, etc).
)enzile de tifon
Se recomanda
curatirea spatiilor interdentare largi
suprafete distale ale ultimilor molari de arcada
constructii protetice fixe pe implanturi
.iscarea este una de stergere a suprafetelor in sens vestibulo!oral
(vitarea gingiei pt a nu produce leziuni.
32.#timulatoarele gingivale interdentare
!recomandate la masarea tesutului gingival prin care se imbunatateste circulatia, Neratinizarea muc., indepartara P.8, resturilor
alimentare in spatiile interdentare cu papila decapitate, furcatii expuse, dupa interventii chirurgicale parodontale, pentru
reconturarea tisulara si cand pacientului nu are voie sa isi perie zona operata.
!sunt dispozitive de forma conica D piramidala, fabricate din plasticD cauciuc
!cele din cauciuc pot fi fixate la manerul periutelor de dinti in capatul opus celui activ, sau sunt atasate la manere special
fabricate din plastic.
!cele de forma conica sunt moi, 4exibile, usor de adaptat spatiilor interdentare de curatat.
se introduc in spatiile interdentare libere dinspre @ si 5, perpendicular pe axul lung al dintelui, unde se realizeaza miscari
circulare ($#) sub usoara presiune
!se recomanda folosirea o data pe zi, exceptional de ) ori
!cele din plasticsub forma de piramide triunghiulare, rigide ,mai putin indicate, avanta3 de rezistenta indelungate.
!miscarile de curatire @!5 $# miscari pe fiecare spatiu curatat indiferent de tipul de stimulator folosit, el trebuie curatat dupa
fiecare utilizare
#cobitorile
.i3loace auxiliare peria3ului , indicate pentru curatirea spatiilor interdentare si
!curatarea P.8. la niv gingival,in sant sau pungi parodontale
!supraf radiculare expuse concave.
!supraf accesibile de la niv furcatiilor
!curatarea aparate ortodontice si protetice
!aplicarea substantelor active( 4oruri,clorhexidina)
Pot fi din lemn sau plastic. -ele din lemn pot fi rotunde sau triunghiulare ,iar cele din plastic conice si sunt introduse intrUun
suport metalica.
3;.Periutele interdentare si unitufa
Periute interdentare
asemanatoare celor de spalat sticle
) variante M.ontate la maner de plastic.
Mpropriilor manere
au forma cilindricaD tronconica
filamente din plastic cu cap rotun?it0 extrasoft
:ntotdeauna se folosesc dupa umezire
4ilamentele se fixeaza intr!un maner din sarma impletita, cel mai recomandat. manerul acoperit de plastic prin care se
previne abrazii de dinti nedorite, zgarierea implanturilor din titan
!indicate la curatarea spatiilor interdentare libere, 4urcatiilor expuse, Pacienti cu aparate ortodontice fixe, lucrari
portetice complexe, spri3inite eventul prin implanturi, dinti cu imobilizari intermaxilare, interdentare efectuate in caz de
fracturi, parodontologie.
se pot aplica sub. chimice active, paste de dinti , geluri 4uorurate, geluri cu clorhexidina, agenti desensibilizanti.
in cazul spatiilor interdentare sunt preferate atei dentare.
sunt selectionate in functie de marimea spatiilor de curatat, diametrul periutei interdentare sa fie putin mai mare decat
al spatiu.
in functie de zona curatata miscarile de curatare imprimate pot fi circulare sau de dute!vino @!o.
Periuta unitufa
prezinta o parte activa formata dintr!un singur manunchi sau un grup de manunchiuri dispuse rotund la un diametru de
+!E mm
suprafata activa de curatat poate fi planaDconica, periuta fiind obligatoriu montata la capatul unui maner de plastic,
manere ce pot fi modificate ca forma prin introducere in apa fierbinte.
!ndicatie la curatirea fetelor aproximale a dintilor ce marginesc spatii edentate neprotezate, la nivelul fetelor
distale ale ultimilor molari, in zona furcatiilor, implanturilor, sub intermediarii puntilor
miscarea poate fi circulara, sub usoara presiune, intermitenta, sau miscari @!5
-u ele putem aplica substante chimice active
4<./lorhexidina: "ndicatii
ca solutii dezinfectante
pentru decontaminarea suprafetelor
dezinfectarea instumentelor
antiseptizarea mucoaselor inaintea punctiilor anestezice
protocoalelor pre si post chirurgicale
la clatirea gurii
inaintea procedurilor stoma. ce produc cantitati crescute de aerosoli
pacientilor cu grade variabile de xerostomie
inaintea tratamentelor stoma. "a pacienti cu probleme grave de sanatate si implicit acelor cu boli
contagioase:#"D%0(epatite ),/
pacientilor cu implanturi dentare
pt tratarea parodontopatiilor, complicatiile acestora
pacienti cu aparate ortodontice fixe si mobile
pt a reduce halitoza
la dezinfectia protezelor, mai ales in cazul candidozelor
ca periuta chimica, la igenizarea zonelor operate, unde se contraindica perierea pe perioade scazute timp
Pentru a evita producerea efectelor secundare ea se administreaza perioade scurte de timp, maxim *3 zile.
43./lorhexidina: !fecte #ecundare si modalitati de rezolvare
!fecte #ecundare
!colorarea bruna a suprafetelor dentare, a obturatiilor incorect finisate, a muc. orale, fetei dorsale a limbii. (se
recomanda un peria? atent al zonelor respective sau intreruperea ad).
!perceperea unui gust amar (sunt introduse arome)
!pierderea temporara a sesibilitatii gustative (se foloseste dupa masa)
!senzatia acuta de arsura si de uscaciuneB (se stopeaza adm).
!tumefierea parotidei dupa folosirea indelungata.
!cresterea ritmului depunerii de tartru (peria? si detartra?)
!inhiba formarea cheagului sanguin, motiv pt care in ziua extractiilor se contraindica folosirea clorhexidinei
clorhexidina este neutralizata de unele componente ale pastelor de dinti =se indica utilizarea clorhexidinei la 3<,6<
min dupa peria?
4*./lorhexidina forme de prezentare
%pa de gura <.3,<.*A clorhexidinaFclatirea gurii de ) ori pe zi , $# ml, +# secF
+eluri <.*A tratarea parodontopatiilor, candidozelor, aftelorF
#pra=,uri *AF antiseptic cutanat dupa interventie chirurgicalaF
/onuri cu eliberare lenta de clorhex se introduce periodic in punga parodontalaF
+ume de mestecat *<mg clorhex4lamaF
Pasta de dinti 3A
>acuri 4<AF aplicatie o data pe lunaF
>acuri: 3A
43./ompusii fenolici : >isterina
apa de gura hidroalcoolica, contine mentol, eucaliptol0 metil salicilat, timol
!se foloseste de peste $## ani la combaterea P.) si a gingivitelor
!bactericid prin alterarea membrane microbiene
!se indica in tratarea candidozelor
!efectul antiplaca este evaluat la 35A din cel realizat prin folosirea apelor de gura cu clorhexidina
!indicatii B clatiri de ) ori pe zi,)#ml timp de +#sec, timp indelungat (luni) pentru efecte vizibile antiplaca
!fecte secundare:
!senzatie de arsura
!gust amar
!colorari dentare
!continut alcoolic @*306A ! defect marcat (de aceea apele de gura cu continut mare in alcool dispar, ele generand la
aplicari frecvente cancere in zona buco,faringiana)
44./ompusii fenolici:'riclosanul.
!bactericid asupra bact +,0 +9 (nivel scazut comparativ cu clorhexidina7
!actiune bacteriostatica mai redusa comparative cu cea a clorhexidinei
!distruge membrana celularaJ bacterioliza
!efect antiplaca se situeaza la 650 din efectul clorhexidina
!pentru a creste actiunea antiplaca in timp, triclosanului i se adauga un copolimer.
!e insolubil in apa!
!se foloseste la fabricarea apelor de gura si a pastelor de dinti
45.%lcaloizii vegetali
#anguinaria.
Agent cationic de suprafata , solubil in apa
! se leaga la lipoproteinele mem. microbiene cu efect bactericid
! inhiba met. glucidic = ph!ul orar se mentine in limite fiziologice
!reduce aderenta microbiana si astfel depunerile de P.8
! actioneaza in special pe placa subgingivala, efect similar cu cel al /lorhexidinei fata de placa supragingivala
! reduce halena fetida anihiland producerea sulfurilor volatile
(fecte secundare ! senzatie de arsura blanda
>emnul dulce
o Se foloseste prin mestecarea lemnului la un capat
o Actioneaza atat mecanic, cat si chimic prin actiunea acizilor grasi si a fenolilor.
46./ompusii cuaternari de amoniu
Atrasi de supraf dentare si comp chimice ale placii
Produc reducerea tensiunii superf a coran.dent.F
7u prezinta aceasi efic. ca si clorhexidF
Antimicrobian prin distr. .embr celulF
!fecte secundare:
-olorarii dentare
-reste vit de depun a tartrului
Senzatie de arsuraF
4-.Pastele de dinti terapeutice: de control al carieri dentare
Principalul mi3loc carioprofilactic e 4uorul la o conc de $###!$$## ppm 4
"dicatii
9uturor adultilor ca parte a programului preventiv completF
-arioactiv medie sau cresc. * ) peria3eDzi
Desensibilizarea dentinaraF
.ultiple supraf. rad. expuseF
OerostomieF
* spalari4 zi scade cu 3<A incidenta carieri.
la copii se recomanda dupa * ani
depozitarea pastelor cu 1uor la distanta de accesul copiilor0 la o posibila ingerare se poate produce intoxicatia
acuta cu 1uor0 ba chiar moartea
Fuoruri sigure de folosit in pastele de dinti:
monoFuoroFosfat de sodiu 1000ppm F;
monoFuoroFosfat de sodiu 100ppm F;
Fuorura de staniu 1000ppm F;
42.Pastele de dinti terapeutice: antiplaca
Pastele de dinti antiplaca au rol in mentinerea sanatatii tesutului gingival si prevenirea infectiilor
parodontale.
Substantele chimice antiplaca au ca scop inhibarea multiplicarii sau distrugerea microorganismelor.
#e folosesc
!saruri de staniu ! staniul ! * efect antiplaca,anticarie0antigingivita
!pirofosfatul de staniu
!triclosan
!digluconat de clorhexidina dat actiunii sale bactericide si bacteriostatice.
4;.Pastele de dinti terapeutice: antitartru
-ele mai eficiente sisteme antiplaca sunt pe baza de
!pirofosfati
!clorura de zinc
!citrat de zinc
!triclosan cu co!polimer
Substantele astea inhiba formarea cristalelor de tartru si a mineralizarii placii dentare.
(fect antitartru au mai aratat si alte substante precum mono4ouorofosfat de sodiu si sulfatul de sodiu sau sulfat de
potasiu.acestea cresc cantitatea de saliva secretata cu rol de autocuratire!* scade cantitatea de placa formata.
5<.Pastele de dinti terapeutice: desensibilizante
Durerile apar la zona de colet in urma actiunilor factorilor fizici si mai ales mecanici.prin folosirea acestor
paste de dinti se urmareste inchiderea canaliculelor dentinare expuse si limitarea fenomenelor de hipersensibilitate si
hiperestezie dentinara.
Substante active
!nitrat de potasiu
!clorura de strontiu hexahidratata
!mono4uorofosfat de sodiu
!1uorinol
!citrat de sodiu
!formaldehida
53.Pastele de dinti pentru albirea dintilor
Sunt create pentru a indeparta coloratiile exogene( pigmentilor alimentari, consum exagerat de ceai0 cafea0 vin rosu0
fumat)F
(xista * tipuri de paste B cu sau fara peroxizi
$)fara peroxizi! abrazive, cu un grad mediu de abraziune
))cu peroxizi! mai utilizate si recunoscute, contin peroxid de ( sau de -arbamida! ambele sub. actioneaza prin eliberarea de
molecule de &*, element de decolorare activa.
! pentru a actiona timp indelungat, pastele contin glicerina sau propilenglicol, care prin efectul de ingrosare prelungesc
contactul pastelor cu dintii
! pastele se folosesc de *,3 ori pe saptamana, alternativ cu celelate paste, modalitate prin care se minimalizeaza efectele
secundare posibile
infectii oportunistre
limba neagra paroasa
str. spongioasa si sangerare a tesuturilor moi
5*. %pe de gura antiseptice : indicatii
!in cazul radiografiilor dentare
!pe duratat tuturor procedurilor ce produc cantitati mari de aerosoli
!bacteriemii
!pe durata si la sf detartra3ului
53.%pe de gura cu 1uor.
'ipuri
solutie de 4uorura de sodiu conc #.#20F
solutie de 4uorura de sodiu acidulata conc #.#,,0
solutie de 4uorura de sodiu #.)0
:ndicatii
prevenirea cariei dentare
recomandate pacientilor ce prezinta zone multiple de demineralizareF
supraf. rad. expuseF
reconstituiri protetice
aparate ortodontice fixe
xerostomie sau hipersensib. dentinaraF
54.%pe de gura preparate extemporaneu
!sunt solutii saline
!se prepara de pacient la un pret de cost mic
!-: pacientilor cu regim alimentar hiposodat
!folosite indelungat au efecte secundareulceratii,retractii gingivale, candidoze, hipertofia papilei liguale
!Se folosesc
solutie de NaCl izotona0.9%(ser fizioloic!
! obtinuta prin dizolvarea a V lingurita sare de bucatarie in )## ml de apa calduta
! in clatiri orale pe durata detartra3ului
solutie de NaCl "ipertona
!obtinuta prin dizolvarea a V lingurita sare de bucatarie in $## ml de apa calduta
!in clatirea gurii la pacientii cu tartru mult, gingii sangerande, pentru conditionarea tesuturilor, reducerea tumefactiei
in4amatorii si a sangerarii pe durata detartra3ului
!se poate indica si postdetartra3 in aceeasi zi , cu clatiri din ) in ) ore
solutie cu #icar#onat de Na
!obtinuta prin dizolvarea a V lingurita bicarbonat de sodiu in )## ml de apa calduta
!cand se doreste cresterea pW!ul!ui oral (candidoze), stiind ca infectia si in4amatia pot genera atac acid.
55./omponenta alcoolica a apelor de gura
Alcoolul din apa de gura este periculos, mai ales pentru copilul mic, de )!+ ani.acesta poate provoca
intoxicatii acute sau chiar decese.
!De aceea se recomanda ca procentul de alcool sa fie max. 20, sau utilizarea celor fara alcool
!S!a constatat ca apele de gura cu o cantitate mare de alcool pot determina cancere in zona buco!faringiana.
!-: alcoolici, copii sub E ani,pacientilor carora li se administreaza anumite medicamente !7u se indica folosirea
apelor de gura cu un pWX2 in cazurilemultiple zone de demineralizare,interventii chirurgicale parodontale, suprafete
' expuse
56.#alivele artificiale
!(xista persoane care se plang de gura uscata.
!Cauze Sdr. Sjgren, iradiere cap!gat,tranchilizante, antihipertensive, afectiuni ale glandelor salivare ma3or
!"ipsa salivei determina mucoase orale uscate, lipsite de comfort, ce determina disfunctii fonatorii, masticatorii, de deglutitie si
favorizarea aparitiilor cariilor sau a altor afectiuni ale mucoasei orale.
!Se indica stimularea hipersalivatiei prin folosirea Pilocarpinei(sistemic), folosirea gumelor de mestecat fara zahar(local)
!.ucosele orale pot fi umectate periodic prin utilizarea frecventa a apei sau a salivelor artificiale, care se comercializeaza sub
forma de SP'A6D<(". -ele sub forma de <el se picura $!) picaturi in gura, dupa care sunt amestecate, imprastiate prin
miscarile limbii.
!Salivele artificiale contin
su#stante de #aza: Mucina!*se prefera mucina datoriata proprietatilor reologice si de protectie ce se apropie de cele ale
salivei naturale.
su#stante aditionale:
!-l de 7a,Y, .g, -a
!Ac. Ascorbic
!(senta de lamaie
-ompozitia fizica si chimica se apropie de cea a salivelor naturale , insa nu contin componente imune si enzime.
Salivele artificiale sunt -: tuturor pacientilor cu regim alimentar hiposodatZZ
5-."rigarile orale supragingivale
"ndicatii:
!indepartarea placii dentare si a detritusurilor
!masa? gingival la pacientii purtatori de lucrari protetice multiple aparate ortodontice fixe, postchirurgical.
!punti, lucrari protetice complexe
!aplicatii ortodontice
!boala parodontala
!implanturi
!imobilizari intermaxilare
#e folosesc:
!solutie de clorhexidina <0<*0!la irigarea ambelor arcade se folosesc cca ,## ml de solutie
!solutie digluconat de clorhexidina <0<6A,in tratamentul gingivitelor acute, cand se folosesc )## ml solutie
Se recomanda irgari supragingivale limitate(3 saptamana pe luna)!aspect datorat costurilor si efectelor secundare generate.
>(fecte favorabile
!se reduce gingivita
!se reduce cantitativ si calitativ 4ora microbiana
!Prin administrarea unor agenti antimicrobieni se pastreaza un status parodontal bun, iar penetrarea la nivelul pungilor
parodontale in cazul irigarilor supragingivale este de max. *mm
52."rigatii orale subgingivale
metoda profilactica
se recomanda ca supliment in terapia nechirurgicala parodontala, dupa efectuarea planarii si detartra3ului radicular
ariile selectionatepungi parodontale,furcatii expuse, implanturi
#e folosesc
!sol saline cu !clorhexidina #.#E0
!peroxid de W +0
!metronidazol #,20
!tetraciclina, efectele superioare fiind vizibile si la ,!1 zile
5;./ontraindicatiile si avanta?e irigarilor orale
/ontraindicatii:
la pacienti cu risc crescut la producerea bacteriemiilor. <ravitatea bacteriemiei depinde de gradul de in4amtie al
componentelor parodontale,
abcese parodontale
neindemanatici
pacienti cu afectiuni generale
%vanta?e
reducerea in4am. <ingivF
reducerea sang gingivaleF
red sau modificarea componentei 4orei microbieneF
potentarea efectelor substantelor utilizateF
6<.+umele de mestecat
"ndicatii
pacient. -u risc cresc de carieF
xerostomie
femei gravide
reducerea retentiilor alimentare
/ontraindicatii
afectiuni gastrice
afectarii articulare si musculare
63.Daharoza
Pt a fi posibila prod cariilor e necesar ca la niv cav orale sa fie prezenta o anumita 4ora microbiana / sa
existe un contact intre zahar si dinteF acesti factori etiologici trebuie sa act impreuna pe o durata mai lunga de timpF
'olul zaharului!*producerea de placa dentara groasa, care fav mentinerea niv scazut al ph ului la interfata P.D. B
dinteF ph!ul nu poate fi neutraliat deorece sistemele tampon salivare nu pot a3unge la interfata P.D.!dinte, la niv
carora streptococi mutans se fix specific si gasesc cele mai bune mi3loace de inmultire si supravietuire.
6*."ndulcitori traditionali
3. %midonul
Prelucrat termic da nastere la niv cav bucale unor particule solubile si degradabile enzimatic. Aici este
hidrolizat Bsub act amilazei salivare! in maltoza,maltotrioza,dextrine si chiar glucoza.acest proces se produce
cand alimentele sunt retentionate o perioada lunga de timp.
Daca amidonul nu e amestecat cu zaharul dar este prelucrat acesta este putin cariogen.
*. Mono si di,zaharidele:
!monozaharidele sunt reprezentate de glucoza,fructoza si galactoza.
!dizaharidele sunt reprez de sucroza,lactoza si maltoza.
Se gasesc in natura in fructe,vegetale,lapte.
"actoza are cea mai redusa capacitate cariogena.
-oncluzie nu se merita inlocuirea zaharului cu mono sau dizaharide deoarece nu reprezinta un castig asa
mare si efortul material si educational pt acest proces este ostenitor.
63.Poliolii K xilitol
Oilitolul se extrage din seva lemnului de mesteacan,din stiuletele de porumb,ovaz0banane,din anumite ciuperci.
Prezinta un cost de fabricatie de 5 ori mai mare,comparativ cu cel al zaharozei.
Oilitolul produce inhibarea multiplicarii dar si a metabolismului microorganismelor specifice p.d., inclusiv al
streptococilor s mutans.
.ai produce stimularea secretiei saliovare ,creste ph!ul oral si cant de ioni de /a prezenti.
Datorita faptului ca e neacidogen si necariogen e un bun inlocuitor al sucrozei.
64.indulcitorii artificiali:zaharina
Prezinta o putere de indulcire de +## * decat a zaharului. ?aharina prezinta un gust metalic.perceput simultan cu senzatia de
dulc. 7u este metabolizata la nivelul P.D. si reprezinta un efect chiar usor de inhibare a formarii acesteia. Se fol sub forma de
tablete folosite de diabetici sau pt a indulci bauturi hipocalorice.
65.indulcitorii artificiali:aspartamul
<rad de indulcire $%#* sucroza.aroma lui e mult mai persistenta comparativ cu zaharoza,si studiile confirma ca nu e cariogen.
(ste folosit pt indulcirea bauturilor,cafelelor instant,gelatine,guma de mestecat,etc
-ontraindicat bolnavilor de fenilcetonurie.
66.indulcitorii artificiali:ciclamat de sodiu
<ust dulce placut si putere de indulcire +#* decat a sucrozei. A fost considerat responsabil de producerea cancerelor de vezica
urinara,motiv pt care a fost respins de pe piata.
6-.indulcitori alternativi K efecte secundare
-el mai produs diareea osmotica!* consum exagerat de xiliton si sorbitol.
-iclamatul si unii metaboliti ai zaharinei au fost asociati tumorilor maligne ale vezicii urinare.
62. 1recventa consumului prizelor alimentare
4recventa in1uenteaza puternic cariogenitatea individuluiF
consumul de carbohidrati creste active. cariogenitatea
dintele are nevoie de circa * ore de repaos alim, ca sistemele de aparare locala sa poata act favorabil
sistemele de aparare locala nu pot face fata la @ - prize alimentare4zi (in cazul unei igiene coresp9pasta 1
*ori4zi7
lichide indulcite max 4 prize pe zi
6;.%limente cario,protectoare:lipide
realizeaza in 3urul particulelor de glucide mansoane protectoare care impiedica partial metabolizarea
lor 9 accelerarea tranzitului oral al glucidelor.
grasimile prin inmuiere la temp cav orale fac mansoane si in ?urul structurilor dure dentareF
o serie de acizi grasi precum ac linoleic0 ac olei0 inhiba multipl. si dezv lactobacililor si strept mutans
regim alim lipocaloric det si inhibarea formarii P.D. si tartruluiF
-<.%limente carioprotectoare:proteine
malnutritia cronica de proteinde duce la intarzierea eruptiei dentare, crest solub smaltului, generarea
hipoplaziilor dentareF
e modificata calit saliv, afectata prod de glicoprotein, :gA secretorii si cel impl in apararea imun cel/
enzimeF
absenta prot la niv smaltului scad forta atacurilor acideF
proteinele din plante interefereaza cu coloniz microbF
8raneturile act anticarie prin mai multe mecanisme
o Stim secr saliv!* autocuratire!*remineralizarea suprafF
o Potenteaza sist tampon prin fosfati de -aF
o 'ealiz mansoane de protectie la niv struct dureF
o (lib -a si fosfat ce favoriz suprasaturarea placii dentareF
-3.%limente cario,protectoare:fructele si vegetalele
.orcovul si telina=* efecte detergente si anticariiF
4ructele si legumele folosite la sf meselor realiz
o Stim secretia salivaraF
o :mbogateste circ sang parodontalaF
o -uratirea supraf dentare supraecuatorial
o Alimentele nat consum proaspat contin un factor protector impotriva cariei
-*."ndividualizarea regimului alimentar
( necesara repr o parte imp a masurilor profilactice.o data stabilit regimul alim, in functie de vulnerab
individului la carie, trebuie urmat oblig de pacient.
4ormele periculoase de carbohidrati repr un pericol pt supraf dure dentare, mai ales pt copilul in crestere.
ol
-3.)ulimia4anorexia nervoasa
8ulimia nervoasa se caract prin
(pisoade recurente de mancat copios, neputand sa se opreascaF
%utoprovocarea vomei.
%buz de laxative
pe lang eroz dentare severe, apar la niv mucoas orale in1amate rosii si dureroase si hipertrofia glandelor saliv
ma3ore
5< <<< cal4zi=*vomaF
'upereaDexplozia stomaculuiF
aciditate orala prelungita, dat vomei, producandu!se demineral masive ale fete orale la dinti maxilariF
Preocupare fata de greutate atat in bulimie cat si in anorexieF
%utoprovocarea vomei.
-4.$egimul alimentar si boala parodontala
:nfectia, microorg produc boala parodontalaF
infectia determina agravarea malnutritieiF
malnutritia determina agravarea infectieiF
este indicat ca inainte de inceprea trat parodontal sa se faca eval regim alimF
elemente nutritice in contact direct cu sanatatea tes parodontF(ribo4avina, ?n , -a , P)F
cand trat parod nu da rez, analiz reg alim=*observarea anumitor carente nutritionaleF
-5.1uorul:mecanisme cariostatice
4 admin correct scade frec cariei prin
preeruptiv, 4 adm s=stemic in perioad de mineral a dintilor, act prin form crist de 4uorapatitaF
crist au o talie mai mare, mai uniforme, stabil * chimica si repr max $#0 din masa tot a smalutluiF
prez 4 in4uent benefic si form hidroxiapatitei
in perioad de matur a dintilor, ionii de 4 patrund in spatiile superf a smaltului si fac 4uorhidroxiapatitaF
la conc mai mari se produce formarea de 4uorura de -a
posteruptiv realiz continuarea remineraliz dintelui recent erupt, crest rezist smaltului prin form crist de
4uorhidroxiapatitaF
conc de 4 la niv placii dentare reduce PW critic de demineralizF
-6."ntoxicatia acuta cu 1
doza letala pt adult ).2!$#gD4uorura de 7aF copii #,2!$g(dependent de greut)
2mg 4DNg corp=*intoxic acutaF
Simptome(dupa +# min consum 4, pot persista si ),h)
<reata si varsaturi
Diaree si dureri abd
Wipersalivatie
4 se comb chimic cu -a sanguin=* afect calcemiei si sist nervos central=*paresteziiF
Decesul se dat unei insuf cardiace si paralizii respiratorii
9ratament in primele +#!E#[
autoprovocarea vomeiF
adm -a pt protect mucoasei digestiveF
mentinrea niv -a seric, adm intravenoasa -aF
--."ntoxicatia cronica cu 1 K 1uoroza osoasa
:ngerare 4 perioada indelungata, aprox. $#!)2ppm 4DziF
Afect indivizi care consuma apa 4uorizata zilnic sau muncitorii din fabrici, expusi poluarii indelungateF
Simptome
5steosclerozazone de hipermineralizare alternate cu zone de rezorbtie osoasaF
-2."ntoxicatia cronica cu 1, 1uoroza dentara
4uoroza dentara este o forma de hipomineralizare a smaltului datorata consumului excesiv de
4uor pe durata formarii dintelui!* probleme la nivelul ameloblastului.
#.##2 ! #.##1 mgfDNg corpDzi !* 4oroza dentara la copil in perioada preeruptiva si de
mineralizare.
4oroza dentara se manifesta clinic prin pete albe cretoase sau prin modificari severe a culorii
dintilor sau chiar morfologiei coronare la un grup dentar sau la intreaga dantura
-;.)eneficiile 1uorizarii din apa potablia
4orizarea apei impreuna cu alte masuri preventive a redus prevalenta cariei cu circa 120. in cazul adultilor
si a varstnicilor rezidenti in zonele cu apa 4oruratata beneficiile sunt comparabile cu cele mentionate. principalii
beneficiari ai apei 4orurate sunt copii si adolescentii.
:n cazul pac care beneficiaza de la nastere de apa 4orurata obs
!dintii permanenti !* scad leziuni carioase cu ,#!E20
nr redus de dinti extrasi si cariati !* scade cant de placa acumulata
!tratata osteoporoza
2<.1uorizarea apei din scoli
Pentru copii care nu beneficiaza de 4orizare a apei potabile este de luat in calcul metoda 4uorizarii apei din
scoli datorita duratelor lungi alea acestuia (% ore D 2 zile) petrecute in incinta facilitatii scolare. s!a observat scaderea
incidentei cariei cu +C0 la scolarii dde $) ani,suprafata interdentara fiind cea mai beneficiata de prezenta
4orului,care se a4a in apa in cantitate de 2!E ppm 4.
23,24.1uorizarea sistemica prin intermediul
23'abletelor si solutiilor 1uorurate
#olutiile cu 4 sunt indicate copilului mic sub forma de picaturi adm direct in cav orala sau o data cu alim
consummate.
'ablete sunt indicate pentru aceasi varsta si obligatoriu celor care pot sa le suga si sa le inghita.se pot adm si
prin zdrobirea lor in alim.Sunt recomandate de la nastere pana la $E ani.Se adm dupa peria3ul de seara inainte de culcare,
mestecare tabletei $ min / inghitirea 1uidului salivar rezultat.fara masa timp de 3< de min.
Dezavanta3 gri3a parintelui fata de respectarea adm tableteiF
2*.#arii de bucatrie 1uorurata
:nitial la $Ng de sare2 mg iodura de potasiu si ;< mg 1uorura de sodiu.:n prezent la $Ng de sare se a4a
+2#mg 4uorura de sodiu.
Avanta3e
procent redus de 4uoroza dentara generata
posib ca individul sa aleaga intre sare cu 4 sau faraF
cost redus
23.>aptelui
"aptele are conc de #.#$!#.#1 ppm 4 F
"aptele aliment de baza pt femeie grav si copil mic=* vehicul efic pt admin 4 F
7u se produce 4uorizare locala F
-onc optima a 4 in lapte $.2 ppm F
$" de lapte 2 mg 4F
.etoda dificila deoarece necesita pastrarea laptelui in conditii speciale F
24.#ucurilor de fructe 1uorurate
-onc de $# ppm F
Se adm zilnic timp de + ani, $## ml suc de portocale 4uorurat, la copii E!C ani F
"a sf se constata o scadere a indicelui de carie cu )%0 F
25.&biectivele si indicatiile 1uorizarii locale
&biective:
'emineraliz supraf dentare demineralizF
Prevenirea carieiF
Desensibilizarea dentinaraF
"ndicatii
"a dintii permanenti in primii ) ani posteruptiv
"a dentitia de lapte, caria de biberon, copii * )ani
-onstatarea exploziilor de carii sau multiple zone de demineralizareF
la purtatorul de aprate ortodontice
pacient cu xerostomie
supraf radiculare expuse, in trat cariei de radacinaF
pacienti cu hipersensib dentinaraF
post!detartra3 de rutinaF
cand nu exista alte metode de 4uorizare sistemicaF
#isteme de 1uorizare
26.1uorura de sodiu
Se util ca sol apoasa in conc )0, continut )#,# ppm 4F
Sol are gust acceptabil
Se indica in aplicari la +!E luni, ,!2 sedinte succesive, la )!1 zile distanta
Subst aplicata se tine intre +# sec B , min =* scade incid cariei cu )C0F
2-.1uorura de staniu
"a conc %0 sol apoasa contine $C+E# ppm 4F
Se aplica $!) oriDan, scade incidenta cariei cu +)0F
Dezavanta3e staniu
o :nstabila, aparitia precipitatelor albeF
o Solutia se utiliz doar proaspat preparataF
o <ust amar, metalic, astringentF
o Detetm coloratii brune, persistente la niv dintilorF
22.1uoroortofosfatul acidulat
Sub forma de sol, gel si spuma la o conc de $)+## ppmF
<elul are prop tixotropice(devine lichid atunci cand asupra lui se exercita o presiune)F
Se fol in conformatoareF
Se aplica , min $!)DanF
Scade incidenta cu )%0F
-ontraindicatii
:mplanturi de titanF
5bturatii -isF
'estaurari din portelan si compozit
2;.$eguli generale la 1uorizarea profesionala locala
Prepapratele cu 4 se aplica in , sedinte successive la interval de )!1 zile, o data la +!E!$) luni(in4uent
de carioactiv individului)F
4uorizarea fiecarui dinte nou erupt, in : an posteruptivF
Pt dintii de lapte nou erupti, preparatii sub forma de lac, dupa varsta de ) aniF
(ste recomandat gelulF
;<.%plicari porfesionale de 1 prin intermediul conformatoarelor.
-ea mai buna metodaF
-onditiile conformatorului
;nica folosintaDsterilizabileF
.ai multe marimiF
4olosirea gelului fara inghitirea luiF
Sa acopere in totalit coroana dintilorF
'ezistente, 4exibileF
Sa permita patrunderea gelului in spatiile interdentareF
Pret de cost acceptabilF
9ehnica de aplicare
Dupa periere, dintii sunt uscati
:n conformator se aplica ) ml gel Darcada sau 2 ml pt ambele arcadeF
Pt copil , ml pt ambele arcadeF
:zolarea dupa aplicara conformatorului in cav bucala(max , min)F
Surplusul de pe dinti se sterge cu bulete de vata/ expectoratia 4uiduluiF
+# min nu bea, nu mananca si nu se clatesteF
;3."onoforeza
-ea mai efic metoda de prevenire a cariei denare.
Sub act curentului electric continuu de intesit mica, ionii 4 patrund in profunzimea tesuturilor
dentareF
ionii de 4 incarcati negativ, respinsi de electronii incarcat neg.=* 4 patrunde in prof tes parodon
Solutii de 4uorura de sodiu $0 F sau AP4 $,,0F
solutiile sunt aplicate in conformatoare speciale, care urmeaza sa fie conectate prin intermediul
lingurii metalice la surs de curent electric(baterie)F
Dezavanta3e
scumpaF
greu de aplicat in colectivitatiF
;*.Perierea dintilor cu geluri 1uorurate
Pentru copii care nu beneficiaza de 1orizare a apei potabile este de luat in calcul metoda 4uorizarii apei din
scoli datorita duratelor lungi alea acestuia (% ore D 2 zile) petrecute in incinta facilitatii scolare. s!a observat scaderea
incidentei cariei cu +C0 la scolarii dde $) ani,suprafata interdentara fiind cea mai beneficiata de prezenta
4orului,care se a4a in apa in cantitate de 2!E ppm 4.
Pentru suplimentarea pe moment a nevoilor de 4uor,se administreaza zilnic prin periere anumite geluri ce
contin
!4uorura de sodiu $,$0 cu 2###ppm 4
!4orura de staniu #,,0 cu $###ppm 4
se adm $ data pe zi la culcareseara dupa ce s!a efectuat peria3 / ata dent pt curatare interdent.
"ndicatiile gelurilor 1uorizate
!postdetartra3
!dinti cu hipersensibilitate
!aparate ortodontice fixe
;3.%pele de gura cu 1uor
"ndicatii:
Arii multiple de demineralizare
Pe durata adolescentei
"a pacientii cu explozii de carii, cu igiena orala precaral
Aparate ortodontice, proteticeF
Oerostomie
Wipersensib dentinara
-ontraindicatii
-opiiXE aniF
:ndivizi care nu se pot clatiF
7u substituie masurile de control a P.DF
7u se recomanda copiilor si alcoolicilorF
;4.%utoaplicari de geluri 1uorurate
:ndicatii
"a orice varsta, cand prezinta carii agresive in smalt sau cement radicularF
Oerostomie avansataF
Wipersensib radicularaF
Prevenirea carie sub supraprotezari
.od de aplicare
$Dzi, seara la culcare, conformatoare de polivinil sau de unica folosintaF
se aplica in conformator 2 picaturi de gelF
se expectoreaza pana cand se usucaF
pe durata 4uorizarii capul se tine vertical, fara inghitirea geluluiF
Se aplica pe camp max , min
7u se clateste, nu bea nu mananca
;5./ombinarea metodelor de 1uorizare sistemica si locala
-ea mai util. metoda sistemica este 4uorizarea apei potabile, iar urm consumul de sare de buc 4uorF
"a pacientii care prezinta supraf dentare demineralizate sau carii, se vor folosi si paste de dinti cu 4 de!a
lungul vietii.
-ombinarea celor ) metode de 4uorizare scad incidenta cariei cu C#0.
7u se recomanda aplicarea in acelasi timp a ) metode de 4uorizare sistemicaZZ(cel putin o metoda de
4uorizare locala)
#igilarea santurilor si fosetelor coronare
;6.Definitie0 indicatii
Definitie=masura profilactica realizata la nivelul santurilor si fosetelor si consta in deretentivizarea suprafetelor si
sigilare santurilor si fostelor cu materiale de sigilat.
"ndicatii
Dinti cuspidati cu santuri si gropite adanci si retentive
4etele palatinale la frontalii max care prez cingulum proeminent / foramen cecum prezentF
Dintii pacientiilor cu carioactiv mareF
OerostomieF
Dinti sigilati anterior care au pierdut materialul de sigilareF
:n primii ) ani posteruptiv, cand vulnerabil la carii este maxF
;-.%vanta?e
7u actioneaza invaziv asupra tesutF
7u doare, acceptata de pacientiF
-onditionarea acida act in smalt si este nepericulos pt sanatatea pulparaF
:n caz de desprindere, zonele demineralizate se pot remineraliza rapidF
/ontraindicatii
Proces carios pe fetele proximaleF
Santuri prea putin adanci si neretentive
Prezinta obturatii ocluzale
"eziuni ocluzale profunde
:giena orala si alim precara
;2.'ipuri de compozite
Dupa felul umpluturii:
;mplutura anorganica!microparticule de sticla sau cuart, rezist la abraziune si uzura, dar cu vascozit mai
mareF
4ara umpl anorg.
-u umplutura care elibereaza constant 4F
Dupa tipul polimerizarii
Autopolimerizabile(amestec ) comp, dezavanttimp de lucru limitat)F
4otopolimer(avanta3 timp de lucru nelim, timp de priza scurt, echip scump)F
Dupa culoare
9ransparente
5pace
-olorate
;;./imenturile /"#
-is special pt sigilare
care prez rezist mai scazuta la uzura,
insa par sa permita o retentie mai buna(chimica),
fara a necesita o conditionare prealabila a tesut acoperite
eliereaza 4 o perioada lunga
Dezavanta3
rezist scazuta la uzura
vascozitate
3<<.#igilarea ca metoda alternativa la terapia clasica
alternanta intre obturatii si sigilari in functie de afectarea fosetelor siDsau santurilor de catre procesul carios,
astfel se realizeaza cav mici prin exereza dentinei alterate si se obtureaza cav. cu compozit ,
daca nu sunt carii se recomanda sigilarea santurilor si fosetelor(scop de prevenire)F
3<3.&biectivele educarii medical,stomatologice a pacientului
popularizarea de cunostinte cu privire la cauzele producerii principalelor afectiuni dentare, ca si a
modalitatilor de prevenireF
necesitatea ingri3irii sustinute a organismuluiF
intelegerea valorilor reale a costurilor tratam curative in raport cu beneficiile induseF
invatarea regulilor corecte de igiena dentara si orala prin care se limiteaza evolutia afect din sfera de
specialitate stomatologicaF
3<*.#urse de informare
surse primare acestea sunt reprezentate de specialisti prof univ, cercetarori din domeniu, medici dentisti,
generalistiF
surse secundare mass media la colegiu de scoala, servici, educatorul, invatatorul, parintiiF
3<3./aria dentara
Definitie,proces cronic distructiv, care evolueaza fara fenomene inflamatorii tipice in necroza tes dure dentare, in
final=*infectarea pulpei dentare.
!tape evolutive
3.!tapa initiala reversibila:
reprez clinic de o leziune in situ si apoi de o pata cretoasa albaF
leziunile se vindeca spontan prin act sistemelor salivare/ tratamente specifice preventiei primareF
*.!tapa ireversibila
leziunea care necesita interventie curativa
tratata precoce=* reduce pierderea de subst si prelung timpul de mentinere a tratam aplicateF
3<4.#tructura si permeabilitatea smaltului
reprezentat de subst anorganica %10, $$0 apa, )0 organF
smaltul acopera coroana cu rol de aparare si protectieF
elementul structural de baza este hidroxiapatitaF
fiecare cristal de hidroxiapatita este incon3urat de o retea hipoproteica numita matricea smaltului, iar fiecare
prisma de teaca prismeiF
prismele dim si forme variate=* existenta unei subst organice interprismatice
grosimea smaltului +mm la niv cuspizilor pana la #.$ mm la coletF
Permeabilitatea smaltului depinde de prezenta apeiF experimental s!a stabilit ca smaltul este permeabil in ambele
sensuri, mai permeabili in primii ) ani=* sunt expusi la carii
3<5.Microorganismele cariogene
#treptococi:
metabolizeaza glucidele=*glucani extracelulari
se refera la un grup de bacterii dintre care .utans si Sorbinus cei mai imporntanti in initierea procesului
carios
au caracter familial
sunt acidogeni(prod acid) si acidurici(rezist la acid)F
.utans adera cu usurinta la supraf dentareF
>actobacili
8acterii acidogene si acidurice, in nr mare la indv cu multe carii
Dintre toate speciile colonizatoare ale P.D. , acestia sunt cei mai acidorezistenti
Streptococii sunt responsab de initierea procesului carios, iar lacrobacilii sunt responsabili pt evolutia proc
carios pe forma cavitara

3<6.>eziuni de subsuprafata: (istologie