ELABORAREA METODICĂ Nr 16.

Portas Dan S1902

1.Structura pulpei dentare.

Pulpa dentară este un țesut mezenchimal, de o consistență gelatinoasă situată

în cavitatea dintelui. Forma pulpei reproduce în tocmai forma anatomică a
dintelui. Deosebim , din punct de vedere topografic si functional : pulpa
coronara ; pulpa radiculara si pulpa apicala. . Partea pulpei care corespunde
cuspizilor se numește corp pulpar. Pulpa are legă tură cu mediul încunjură tor
prin intermediul orificiului apical care se deschide în periodonțiul. Pulpa este
alcă tuită dintr-un țisut conjuctiv lax, constituită dintr-o substanță
fundamentală sau intracelulară , celule, vase sangvine.Pulpa prezinta o zona
centrala si o zona periferica. Zona centrala este alcatuita din elemente
arteriale si venoase mai largi , fibre nervoase , fibroblaste si fibre de colagen
aflate intr-o matrice intercelulara de glicozaminoglicani.Zona periferica este
alcatuita din odontoblaste ( la locul de jonctiune predentina-pulpa) , o zona
lipsita de celule si o zona bogata in celule sub care se afla stratul sau plexul
nervos parietal.Zona lipsita de celule se mai numeste si zona lui Weil.In
regiunea coarnelor pulpare odontoblastele sunt asezate in palisada spre
deosebire de suprafetele laterale ale pulpei unde apar intr-un singur strat.
Celulele pulpare sunt reprezentate de odontoblaste , fibroblaste , celule
Schwann ce formeaza teaca de mielina , celulele endoteliale care captusesc
capilarele , venele si arterile, pericitele si celulele mezenchimale
nediferentiate.

2. Substanţa fundamentală a pulpei

Substanta fundamentala este formata din glicozaminoglicani , acid hialuronic ,

condroitin sulfat , glicoproteine si apa .

3. Fibrele și Celulele pulpare.

În substanța fundamentală a pulpei sunt cufundate fibrele pulpei, care sunt de

2 feluri :
- colagenice
- reticulare.
Fibrele de colagen sunt reprezentate de colagen de tip I produs de
odontoblaste si colagen de tip II produs de fibroblaste .Cu vâ rsta are loc
creșterea numă rului fibrelor colagenice – se petrece fibrotizarea pulpei.
În pulpă se conține 3 grupe de celule :
- celule de bază a țesutului pulpar
- celule dentino-genetice
- celule de apă rare.
Primul grup - fibroblaștii: au morfologie diferită , formă fuziformă , stilată , cu
prelungiri citoplasmatice și elaborează precursorii colagenului și elementele
substanței fundamentale. O dată cu îmbă trînirea lor se înlocuiesc cu fibrocite.
Reprezintă celule de bază a țesutului dentar.
Al doilea grup – odontoblastele: sunt celuylae înalt specializate așezate radial
sau la periferia pulpei dentare . Elaborează compușii matricei dentare și fibre
colagenice. Celule din zona subodontoblastică – celule Hock, sau celule
rotunde Weill – au formă rotundă sau ovală .
A treia grupă – celulele de apă rare: sunt prezente în parenchimul pulpar în
timpul reacțiiilor inflamatorii și antiinfecțioase. Se împart în două grupuri :
Histiocite
Macrofage, ambele sunt celule mobile ce reprezintă aspecte funcționale
diferite ale aceleiași celule și în dependență de condițiile metabolismul pulpar,
poate predomina printr-un tip sau altul.
Fibrele pulpare sunt fibre conjuctive și sunt reprezentate de fibre de colagen,
reticulină , fibre corv, din zona Weill și fibre oxitalamice.
Fibrele colagenice sunt cele mai numeroase, elaborate de precursorii
fibroblaști. În timpul îmbă trînirii asteste fibre se înmulțesc.
Fibre de reticulină formează o rețea asociată pereților vasculari, cu rol
protector.
Fibrele Corf, formate prin asocierea mai multor fibre de reticulină . Au un
traiect ondulat, trec prin corpul odontoblaștilor și ajung în dentină unde se
transformă în fibre de colagen.
Fibre oxotalamice – fibre prescitoplasmatice, au traiect liber, fiind mai puțin
numeroase decâ t celelalte fibre – ră spâ ndit în tot țesutul pulpar
Straturile pulpei dentare:
- periferic – sau odontoblastic
- a lui Weill
 - intermediar sau subsperficial(subodontoblastic)
- central sau de bază

5. Irigaţia sangvină a pulpei.

Vascularizarea pulpei este asigurata de ramuri ale arterei alveolare

superioare si inferioare , precum si din ramuri ale carotidei externe.Sistemul
venos insoteste sistemul arterial.Prin orificiul apical în pulpă pă trunde o
arteră și iesă 1-2 vene. În afară de artera principală , prin multiplele orificii
accesorii din rădă cina dintelui, mai ales în zona apexului radicular unde
numă ru lor atinge 20-30 de orificii, în pulpa radiculară pă trund mici vase, de
aceea pulpa are o reția sangvină bine dezvoltată . Prin orificiul apical pă trunde
o arteră , apoi se împarte în vase de tip arteriolilor, iar în pulpa coronară avem
vase de tipul capilarelor. Se consideră că în pulpă există 2 plexuri capilare,
unul sub odontoblasti – paralel cu strat de odontoblaste, iar altul situat în
zona centrală a pulpei. În pulpă există o reția de vase limfatice.

6. Inervaţia pulpei.

Inervatia pulpei este asigurata de nervii care patrund prin orificiul apical si
dau numeroase ramuri terminale . Aceste r amuri terminale formate atit din
axonii mielinizati cit si din axoni nemielinizati , formeaza plexul nervos
parietal situat sub zona odontoblastica . In organul pulpar matur acest plex
este vizibil numai in plafonul si peretii axiali ai camerei pulparesi in cantitate
mai mica in canalul radicular .Din stratul parietal fibrele nervoase trec in zona
odontogena si se termina printre odontoblaste si in canaliculele
dentinare.Majoritatea terminatiunilor nervoase pulpare sunt in zona
odontogena si a coroanelor pulpare , presupunindu-se ca ar avea rol in
receptia durerii.

Este foarte ambundentă , în pulpă se formează o reția densă , realizată de nervii

simpatici postganglionari și senzorial cu originea în ganglionul cervical
superior și trigeminal (cel ce vine de la nervul trigemen. Fibrele mielinice
intră în pulpă paralel cu vasele sangvine, o dată ce pă trund în pulpă ele se
ră sfiră întro mulțime de fibrile, ce își pierd membrana mielinică .

În pulpă se formează plexul nervos subodontoblastic, fibrele că ruia pă trund

împreună cu fibra Tomes în dentină .
7,8,9 .Funcţiile pulpei.

Funcţia trofică a pulpei.

Funcția trofica, sau nutrivită , este o functie a odontoblastelor si a vaselor
sanguine subiacente. Factorii nutritionali din capilare patrund in fluidul
interstitial al pulpei care intra in dentina prin reteaua de tubuli creata de
odontoblasti. substanta fundamentala constituie un mediu prin care
elementele nutritive din singe ajung in celulele pulpare, iar produsele
metabolismului din nou prin acelasi mediu revin in reteaua sanguine
venoasa. 
Funcţia de protecţie sau de barieră.
Se mai numește funcție defensive, care corespunde cu procesele de calcifiere.
Apararea dintelui si a pulpei insasi a fost considerata a se produce prin
formarea unei noi dentine in fata agentilor cu actiune iritanta. Pulpa poate
furniza aceasta aparare in mod intentionat sau accidental; formarea
straturilor dentinare poate sa limiteze patrunderea agentilor  iritanti sau
poate preveni ori sa amane penetrarea leziunii carioase.
Pulpa introduce in actiune odontoblastii sau produce noi odontoblasti pentru
a forma tesutul dur. Apararea pulpei prezinta cateva caracteristici. In primul
rand, formarea acestei dentinei este localizata. Dentina este produsa in
cantitate  mai mare decat in locurile nestimulate
Funcţia plastică.
se asociaza cu cea de protectie. obliterarea canaliculilor dentinali, depozitele
de dentinatertiara constituie niste bariere care apara pulpa contra agentilor
externi si dificilizeaza patrunderea bacteriilor in ea

10. Modificările în pulpă în sinescenţă şi în stările patologice.

In decursul timpului , pulpa sufera unele modificari regresive , fibroase si

uneori devin sediul unor calculi.Modificarile regresive se datoreaza
imbatrinirii organului pulpar , precum si leziunilor produse de uzura dentara,
carie.Cu virsta , pulpa descreste in volum datorita depunerii dentinei
secundare , depunere care are loc in toata periferia pulpei . Numarul celulelor
pulpare si al organitelor celulare descreste , determinind o scadere a
capacitatii pulpei de a raspunde la diferiti stimuli si de a se repara.Depunerile
de dentina sunt localizate sub aria lezata.
Modificarile fibroase se pare ca se datoreaza mai mult leziunilor decit
imbatrinirii.In unele cazuri exista o fibrozare difuza , cu fibre de colagen de-a
lungul pulpei.Rar , fibrele produc obliterare pulpara.In pulpa persoanelor in
virsta numarul fibrelor de colagen creste si pot aparea calculii pulpari sau
denticulii. Ei sunt mase calcificate rotunde sau ovale , care apar fie in pulpa
radiculara fie in cea coronara.Apar mai ales in pulpa dintilor permanenti la
persoanele care depasesc virsta de 60 ani si pot fi adevarati , avind canalicule
dentinare asemanatoare cu cele ai dentinei (denticuli ) sau falsi . Denticulii
sunt formati din straturi concentrice de tesutri calcificate iar in centrul lor pot
exista celule nectrotice.Dupa localizare ei pot fi liberi in pulpa , atasati la
dentina sau chiar inclusi in dentina.

11.Denticulii.

In pulpa persoanelor in virsta numarul fibrelor de colagen creste si pot aparea

calculii pulpari sau denticulii. Ei sunt mase calcificate rotunde sau ovale , care
apar fie in pulpa radiculara fie in cea coronara.Apar mai ales in pulpa dintilor
permanenti la persoanele care depasesc virsta de 60 ani si pot fi adevarati ,
avind canalicule dentinare asemanatoare cu cele ai dentinei (denticuli ) sau
falsi . Denticulii sunt formati din straturi concentrice de tesutri calcificate iar
in centrul lor pot exista celule nectrotice.Dupa localizare ei pot fi liberi in
pulpa , atasati la dentina sau chiar inclusi in dentina.