TESUTUL CARTILAGINOS

Reprezinta unul din tesuturile semidure din organism ce reflecta o modalitate de adaptare functionala la actiunea factorilor mecanici. Originea sa este in tesutul mezenchimatos, prin diferentierea celulelor mezenchimale in condroblaste. Initial se formeaza unprecartilaj in care condroblastele incep sa sintetizeze si sa secrete matrice in spatiul extracelular. In acelasi timp, din mezenchimul care inconjoara cartilajul se formeaza o membrana conjunctivo-vasculara numita pericondru. Ca orice tesut conjunctiv, este alcatuit din celule cartilaginoase si material intercelular (fibre conjunctive si substanta fundamentala . !esutul cartilaginos se gaseste in organism sub forma diferitelor piese cartilaginoase si impreuna cu tesutul osos formaza scheletul organismului. Orice piesa cartilaginoasa are la suprafata o membrana conjunctiva numita pericondru, care asigura cresterea in grosime si hranirea cartilajului. Functiile tesutului cartilaginos sunt " #. $unctia mecanica, de suport pentru tesuturile moi. $iind elastic si neted, el este o zona de absorbtie a socurilor si de alunecare, facilitand astfel miscarea osului. %. $unctia metabolica, fiind un depozit pentru sulf si sodiu, iar starea sa este un indicator sensibil al tulburarilor metabolismului proteinelor, mineralelor si vitaminelor. In raport cu natura fibrelor si cu modul de organizare a celor trei elemente componente, deosebim trei tipuri de tesuturi cartilaginoase " tesutul cartilaginos hialin, tesutul cartilaginos elastic, tesutul cartilaginos fibros. Tesutul cartilaginos hialin este cel mai bine reprezentat in organism. &a embrion si fat in primele luni constituie totalitatea scheletului. &a adult se gaseste in cartilagiile articulare, cartilajul diafizo-epifizar, cartilagiile costale, apendicele xifoid, cartilagiile traheale, unele din cartilagiile laringelui (tiroid, cricoid si aritenoid si septul nazal. In stare proaspata este semitransparent, de aspect sticlos, alb-albastrui. In structura sa intra celulele cartilaginoase si matricea cartilaginoasa (alcatuita din fibre colagene si substanta fundamentala . Celulele cartilajului hialin numite si condrocite (celule adulte sau condroblaste (celule tinere sau in activitate secretorie intensa sunt asezate in camarute sau lacune sapate in substanta fundamentala, numite condroplaste. Celule pot fi dispuse in aceste lacune fie izolat, fie grupat, in grupuri izogene (fiindca provin din diviziunea aceleiasi celule , cate '-( celule. Intr-o grupa izogena, fiecare celula poseda o capsula proprie, iar intregul grup poseda o capsula comuna. )upa modul de asezare a condrocitelor in grupurile izogene, dispunere determinata de directia de actiune a fortelor mecanice, deosebim " *rupe izogene axiale, in care celulele sunt asezate una peste alta, ca monedele intr-un fisic (cartilagiile in curs de osificare *rupe izogene coronare, in care celulele sunt asezate in inel sau coroana (cartilagiile costale .

Condrocitele sunt celule de forma rotunda sau ovalara, cand se gasesc singure in lacuna, iar cand sunt asociate mai multe, prin presiune reciproca, ele dobandesc un aspect poliedric. +u un diametru variabil cuprins intre #,-'- .m, contin un nucleu central, unic, sferic, intens cromatic, cu nucleol. Citoplasma este abundenta, bazofila si contine un reticul endoplasmic rugos si un complex *olgi bine dezvoltat, lizozomi, ribozomi liberi, frecvente mitocondrii alungite, numeroase microfilamente, incluziuni de glicogen si de lipide. Condrocitul prezinta la periferie un spatiu ultrafin prin care se realizeaza difuziunea lichidului nutritiv, venit din pericondru si care contine apa, ioni, oxigen, dioxid de carbon, vitamine, hormoni, metaboliti. Condrocitul are capacitate scazuta de multiplicare. /l se formeaza din condroblast, care la randul sau se formeaza prin metaplazia fibrocitului, sau prin diferentiere din celula mezenchimala. Condroblastele sunt asezate in vecinatatea pericondrului, sunt celule mai mici ca dimensiune, turtite, cu axul lung orientat paralel cu suprafata cartilajului. 0rezinta un nucleu ovalar, alungit, eucrom si bine nucleolat. 1ltrastructural in citoplasma se observa organite tipice pentru sinteza si secretie, ca " reticul endoplasmic rugos pentru secretia polipeptidelor necesare formarii moleculelor de glicogen si pentru proteoglicani2 un aparat *olgi unde se sintetizeaza complexe glicoconjugate2 mitocondrii si vacuole, ultimele contin un materiale fibros (precursori ai colagenului si un material amorf (proteoglicani si glicoproteine . Condroblastul are capacitate mare de diviziune si datorita organitelor dezvoltate alaturi de echipamentul lor enzimatic este capabil de sinteza proteica si mucopolizaharidica prin care genereaza substanta

fundamentala si fibre. Fibrele sunt reprezentate de fibrele de colagen de tip II si mai putin de fibre de reticulina. 0e preparatele histologice obisnuite, nu se vad, fiind mascate de condroitinsulfatii substantei fundamentale. 0ot sa fie studiate datorita birefringentei lor cu ajutorul microscopului cu lumina polarizata. $ibrele colagene formeaza o textura in care predomina orientarea determinata de factorii mecanici " - in jurul condroplastului ele formeaza o impaslire densa, capatul lor fiind rasfirat in evantai in substanta fundamentala din jur - la periferia cartilajului, spre pericondru, au directie paralela cu suprafata. $ibrele colagene au un indice de refractie apropiat de cel al substantei fundamentale, de aceea ele se pot studia numai dupa digestia cu tripsina a substantei fundamentale, sau cu alte reactii (permanganat de potasiu, apa de barita . Substanta fundamentala este abundenta si are un aspect omogen. /ste solida, elastica si transparenta. /ste alcatuita din " glicozaminoglicani (acid hialuronic, condroitin sulfati, 3eratan sulfati , proteoglicani, glicoproteine, apa, saruri minerale si substante organice (condrina, albuminoidul Glucozaminoglicanii (in special condroitinsulfatii se gasesc in concentratie crescuta in matricea cartilaginoasa din jurul condroplastelor, zona numita arie teritoriala, zona care este intens bazofila, 0+4 pozitiva si metacromatica. Proteoglicanii reprezinta componentul major al matricei intercelulare, prezentandu-se sub forma de monomeri de proteoglicani sau sub forma de agregate de proteoglicani. - 0roteoglicanul monomer este format dintr-un miez proteic de care se prind, prin legaturi covalente, lanturile de condroitin sulfati si 3eratan sulfati . +ranjarea monomerilor se face la intervale regulate (ce variaza intre %,-(, nm si este stabilizata de molecule numite proteine de legare. - +gregatele de proteoglicani sunt formate din proteoglicani monomeri legati de acidul hialuronic prin partea lor proteica, printr-o regiune de legare. +gregatele de proteoglicani interactioneaza cu colagenul. Glicoproteinele sunt reprezentate de condronectina, ea favorizand atasarea condrocitelor de colagenul de tip II din cartilaj. Apa este in cantitate mare (5--(-6 contribuind la realizarea rigiditatii cartilajului si la mentinerea flexibilitatii lui. Sarurile minerale sunt de sodiu, de sulf etc. Substantele organice sunt reprezentate de "

condrina, un condromucoid format din acid condroitin sulfuric si o proteina2 cantitatea de acid condroitin sulfuric poate ajunge pana la '-6 din greutatea cartilajului, asigurand astfel duritatea si elasticitatea lui, albuminoidul, care lipseste in cartilagiile tinere dar se acumuleaza odata cu varsta.

4ubstanta fundamentala se coloreaza heterogen cu hematoxilina-eozina sau cu tehnicile tricromice, datorita concentrarii neuniforme a mucopolizaharidelor si compusilor proteici. Condroplastul sau grupul de condroplaste prezinta in jur zone concentrice de substanta fundamentala cu colorabilitate diferita, alcatuind impreuna globul condroic sau condronul. In jurul lacunelor fibrele de colagen sunt mai subtiri formand o retea ce inconjoara condrocitul izolat sau grupul izogen. +ceasta zona matriciala pericelulara numita arie teritoriala este groasa de #7 .m, se coloreaza intens 0+4 pozitiv si prezinta o metacromazie pronuntata datorita prezentei unei cantitati mari de condroitin sulfat. Intre grupele izogene, matricea cartilaginoasa se numeste arie interteritoriala, care apare mai slab colorata si este acidofila2 acidofilia creste odata cu inaintarea in varsta. Cartilajul este lipsit de vascularizatie sanguina si limfatica precum si de inervatie (tesut braditrofic ceea ce explica metabolismul lui redus. 4ubstanta fundamentala are o afinitate selectiva pentru unele saruri (saruri de calciu si mai ales pentru acidul uric care se depune in cartilajele articulare formand depozite (tofus in boala numita guta.

Tesutul cartilaginos elastic difera, macroscopic, de cartilajul hialin, deoarece are o culoare galbena, este opac, friabil, flexibil si elastic. 4e gaseste in pavilionul urechii, aripile nasului, conductul

auditiv extern, trompa lui /ustache, in cartilajul corniculat si cuneiform al laringelui, in epiglota unde contribuie la mentinerea formei si la supletea acestei structuri. /ste o varietate de tesut cartilaginos, in care fibrele sunt reprezentate de fibre elastice alaturi de care se gasesc si fibre de colagen tip II raspandite intr-o substanta fundamentala cu aceleasi caractere ca si cea de la cartilajul hialin. Condrocitele se gasesc dispuse in grupuri mici de cate doua celule in substanta fundamentala. In procesul de imbatranire, tesutul cartilaginos elastic se degradeaza mai putin, nu se osifica si rareori se calcifica, fapt care dovedeste ca acest tip de cartilaj este putin susceptibil degradarii. Identificarea cartilajului elastic se poate face prin colorarea fibrelor elastice cu orceina, rezorcinfuxina. Tesutul cartilaginos fibros este o forma mai putin intalnita si reprezinta o asociere de tesut conjunctiv dens fibros si cartilaj hialin. /ste alcatuit din condrocite si matrice cartilaginoasa (fibre colagene si substanta fundamentala . Condrocitele sunt in numar redus, au forma ovalara, sunt dispuse izolat, mai rar grupate cate %-7 in cavitatea aceleiasi capsule, alcatuind culoare sau randuri paralele. 8atricea este acidofila datorita unui mare numar de fibre colagene tip I, care se vad usor la microscop. Fibrele de colagen sunt abundente, asezate paralel si organizate in fascicule, uneori cu traiect unghiular, conferindu-le un aspect 9penat9 determinat de directia de actiune a fortelor mecanice de intindere. Substanta fundamentala este redusa, mascata de fibre, apare mai evidenta in jurul condrocitelor. !esutul cartilaginos elastic nu are pericondru, deoarece se diferentiaza din tesutul conjunctiv dens prin transformarea fibroblastelor in condroblaste. +bsenta pericondrului face ca acest cartilaj sa prezinte numai o crestere interstitiala. 4e poate colora si cu hematoxilina-eozina, dar evindetierea fibrelor colagene impune coloratii tricromice (*oldner-4ze3ell:, 8asson, ;an *ieson Pericondrul este membrana conjunctivo-vasculara ce inveleste cartilajul si il separa de tesutul conjunctiv inconjurator. /ste alcatuit din doua paturi suprapuse " patura superficiala sau pericondrul extern si patura profunda sau pericondrul intern. Pericondrul extern este constituit dintr-o impletitura de fibre colagene tip I, printre care se gasesc si fibre elastice, ce cuprinde numeroase fibrocite si o dezvoltata componenta vasculara, prin care se asigura hranirea cartilajului. +re rol trofic. Pericondrul intern este tot un tesut conjunctiv dens fibros, dar numai cu fibre colagene si fibrocite, fara fibre elastice, iar elementele vasculare sunt putine. Fibrocitele, pe masura ce se apropie de cartilajul propriu-zis, se transforma in condrocite, acesta patura numindu-se si patura condrogena. 0atura condrogena se continua treptat cu tesutul cartilaginos, fara delimitare, fibrele fiind incorporate in substanta fundamentala si devin invizibile, iar condrocitele sunt mai mici, alungite. Condrogeneza (cresterea cartilajului) se face prin doua modalitati " #. Condrogeneza interstitiala (cresterea in lungime) se realizeaza prin multiplicarea condrocitelor si aparitia de noi grupe izogene. 0rin elaborarea de substanta fundamentala, celulele grupei izogene se separa, ca apoi prin mitoza, sa devina fiecare o noua grupa izogena. +re loc numai la cartilagiile tinere. Condrogeneza prin apozitie (cresterea in grosime) se realizeaza pe seama stratului intern al pericondrului prin metaplazia fibroblastelor in condroblaste, cand cartilajul se depune in paturi succesive la suprafata, sub pericondru.

Cresterea apozitionala predomina in perioada de maturitate la adulti, cea interstitiala in viata embrionara si in copilarie. Cresterea cartilajului este influentata de " !itamine" ;itamina + (intensifica activitatea mitotica , vitamina C (stimuleaza sinteza substantei fundamentale , vitamina < (influenteaza maturarea fibrelor colagene 2 #ormoni" 4!=, estrogeni, testosteron cu efect stimulator, cortizolul si hidrocortizonul cu efect inhibitor.

Regenerarea cartilajului Capacitatea de autoreparare a organismului este scazuta, datorita lipsei vascularizatiei, iar cand

este distrus pericondrul, regenerarea cartilajului nu mai este posibila. 0rocesul de reparare se realizaeza pe seama pericondrului si doar la indivizi tineri, in timpul perioadei de crestere. &a adult, cand o piesa cartilaginoasa se rupe, fragmentele se reunesc prin tesut conjunctiv fibros cu punct de plecare tesutul conjunctiv al pericondrului. 1neori, tesutul constituit la locul fracturii sufera un proces de osificare. Hranirea si inervatia cartilajului >efiind vascularizat (nu contine vase sanguine nici limfatice , hranirea cartilajului se face prin imbibitie si difuziune de la vasele sanguine ale pericondrului (patura externa , prin intermediul matricei intercelulare, care permite trecerea cu usurinta a lichidelor interstitiale catre condrocite. &a cartilajul articular, lipsit de pericondru, nutritia se realizeaza prin difuziunea lichidului sinovial. Cartilajul fiind braditrof se poate conserva si grefa cu bune rezultate. *refele de cartilaj nu provoaca reactii imunitare de respingere, deoarece moleculele voluminoase (proteinele si, deci, si anticorpii formati consecutiv transplantului nu pot sa patrunda. Functiile cartilajului Cartilajul indeplineste o functie mecanica de rezistenta si sustinere, intrand in alcatuirea scheletului, dar si ofunctie metabolica, fiind un depozit pentru sulf si sodiu. odificarile cartilajului in ra!ort cu varsta &a persoanele in varsta, cartilajul degenereaza prin scaderea activitatii de sinteza a condrocitelor, ceea ce duce la diminuarea formarii componentelor matricei extracelulare. 1neori, matricea cartilaginoasa capata un aspect fibros, asemanator placilor de azbest (degenerescenta azbestica cu calcifieri. In procesul imbatranirii pot apare si calcifieri ocazionale, iar daca patrund si vase sanguine, cartilajul se transforma in tesut osos.

Acondroplazia
Acondroplazia Maria Puiu

Definiie clinic Acondroplazia este descris de doctorul Parrot n 1879 i reprezint cea mai frecvent form de nanism, determinat de o mutaie n ena care codific un receptor al factorului de cretere! "anismul #talia mic$ poate avea cauze multiple% poate fi primitiv sau secundar, enetic sau consecin a unui tratament sau a unei alte &oli! 'n acondroplazie nanismul este (dizarmonic) sau (disproporionat), afect*nd n special mem&rele, n opoziie cu alte forme (armonice) de nanism, afect*nd proporional, ntre sc+eletul! ,oala se caracterizeaz prin oprirea creterii oaselor lun i din perioada intrauterin! -recvena &olii ,oala afecteaz 1 din 1. /// de nou nscui, de am&ele se0e! Aspecte enetice Acondroplazia este o &oal enetic determinat de mutaia enei -1-23, en care codific un receptor al factorului de cretere fi&ro&lastic, e0primat n cartila4ul de cretere i care este localizat pe cromozomul 5! Aceast mutaie are drept consecin o anomalie de cretere a oaselor i cartila4elor! 6el mai frecvent mutaia este de novo, rezultatul unui accident mutaional dar poate fi i o &oal familial #1/7$, transmis de unul din prini, el nsui &olnav #transmitere autozomal dominant$! 8ste suficient ca un sin ur e0emplar al enei s prezinte mutaie pentru ca &oala s se manifeste! 9emne clinice 'ntelectul copiilor acondroplazici este normal, ca al copiilor cu talie normal!

:ul&urrile de cretere caracteristice &olii sunt le ate preferenial de mem&re! Mem&rele

&olnavilor sunt scurte n raport cu toracele i craniul, a crui cretere este normal! :alia final poate atin e 13/ cm;1/ cm! 6reterea oaselor feei este i ea pertur&at, determin*nd un facies caracteristic, capul pare mare iar fruntea este nalt! 6ei mai muli &olnavi au o stare &un de sntate dar pot prezenta tul&urri de static verte&ral, favorizate de o +ipotonie i o la0itate li amentar marcat n prima copilrie! 8le pot determina deformaii sc+eletice moderate, +iperlordoz, enu varum! 6ele mai frecvente pro&leme sunt%

:alie mic, disproporionat, cu consecine asupra ncrederii n sine i a inte rrii sociale173 Dificulti de prindere, le ate de mem&rele superioare scurte, m*ini n form de trident Dificulti de deplasare #nlimea trotuarului, scri, denivelri importante$! <&oseal le at de deplasrile lun i Dureri dorsale i=sau cervicale, adesea spontane sau le ate de o poziie incomod prelun it! 9l&iciune muscular, crampe la nivelul mem&relor inferioare! Aceste semne pot constitui
semne de apel pentru pro&leme #complicaii neurolo ice$! rave cum ar fi o compresiune la nivelul mduvii spinale

9ta&ilirea dia nosticului! Metode de dia nostic Dia nosticul poate fi sta&ilit la natere, pe &aza semnelor clinice #mem&re scurte$ i a e0amenului radiolo ic! Dia nosticul de certitudine al acondroplaziei poate fi confirmat prin teste de enetic molecular! Aceste teste pot fi efectuate i antenatal, n cazul descendenilor unui printe afectat! 9fat enetic Acondroplazia se transmite dup modelul autozomal dominant! Dac unul din prini este afectat el va transmite &oala la ./7 din copiii si, indiferent de se0ul acestora! Dia nostic prenatal 8ste posi&il i se pot face teste de enetic molecular #cutarea mutaiei specifice$, dac unul din prini este afectat! >ntr?o familie fr antecedente particulare descoperirea eco rafic este de o&icei tardiv #dup sptm*na 3/ de sarcin$! @i n acest caz se poate indica studiul enei -1-23 pentru a certifica dia nosticul! >ntreruperea sarcinii n acest caz este discuta&il i ridic importante pro&leme etice, av*nd n vedere c nu se pot face aprecieri privind pro nosticul funcional al &olii! 8voluie i pro nostic Pe termen lun i n condiii de susinere prin diverse metode terapeutice aflate n uz, evoluia este &un i pro nosticul de via normal! Posi&iliti de tratament, n ri4ire i urmrire >n acest moment nu e0ist nici un tratament medicamentos care s rezolve deficitul de cretere la copiii acondroplazici! Aormonul de cretere nu este un tratament activ! 80ist unele sc+eme terapeutice care amelioreaz viaa acestor copii %

Bineziterapia permite dezvoltarea musculaturii dorsale i a&dominale i se opune deformrilor

osoase

tratamentele c+irur icale permit rezolvarea unor complicaii cum ar fi compresiunea medular i
sunt utile pentru redresarea unor eventuale deformaii ale mem&relor #osteotomie$

re imul alimentar n cazul &olnavilor supraponderali, situaie destul de frecvent, mai ales n
copilrie

urmrirea ri uroas a infeciilor <2Cn perioada copilriei i tratarea ener ic a infeciilor

recidivante175

tratamente c+irur icale dure pot fi propuse n cursul adolescenei, n ncercarea de alun ire a
mem&relor! D*rsta optim este n 4ur de 1E ani! 8ste nevoie de cel puin un an pentru a c*ti a 1/ cm! Aceast alun ire se practic la nivelul oaselor mem&relor inferioare, la nivelul am&ei #ti&ia$ i ale coapsei #femur$! Aceste 5 oase nu pot fi prelun ite n acelai timp, pentru alun irea lor fiind

nevoie de E? 5 ani! Acest tip de intervenie enereaz numeroase pro&leme de ordin psi+olo ic i fiziolo ic i nu poate fi iniiat dec*t dup o perioad lun de *ndire! 6omplicaiile acestor intervenii sunt frecvente! Diaa cotidian Poate fi complicat, av*nd n vedere aspectele psi+olo ice dar i dificultile le ate de aran4amentele casnice i colare care respect normele corespunztoare unui copil i adult de talie normal! 80periena arat c un copil de talie mic i inteli en normal, aa cum sunt acondroplazicii nu tre&uie colarizat ntr?un mediu special ci ntr?un sistem normal de colarizare, alturi de copii de aceeai v*rst cronolo ic! Acest copil tre&uie tratat la fel ca ceilali copii, fr favoritisme sau supraprotecie! 'n acest sens este important s se creeze condiii speciale care s permit desfurarea oricrei activiti corespunztoare v*rstei i preocuprilor &olnavului! Pentru colari este nevoie de unele amena4ri practice n clas #o mas i un scaun adaptate taliei copilului$, alte adaptri care s permit o accesi&ilitate optim la toate instalaiile #un ta&uret aflat la dispoziie n prea4ma spaiilor neamena4ate #toalet, &i&liotec, etc$! Activitatea sportiv% nu e0ist nici o alt contraindicaie formal, dec*t evitarea sporturilor cu salturi repetate #tram&ulin$ i rosto olirile #cdere pe re iunea cervical$! 9porturile violente unde talia scund poate fi un +andicap ma4or tre&uie evitate! :re&uie evitate deplasrile prea lun i i cratul &a a4elor #av*nd mem&rele mai scurte efortul se du&leaz$! < &un inte rare social a copilului cu talie mic asi ur acceptarea diferenelor de ctre el i cole ii si! 6opilul va fi orientat spre activiti i profesii n care talia mic nu reprezint un dezavanta4 considera&il!

Cuprins 1 - Introducere 2 - Noiuni de anatomie a cartilajului articular 3 - Fiziologia i fiziopatologia cartilajului articular 4 - iagnosticul leziunilor cartilajului articular ! - Clasificarea leziunilor cartilajului articular " - Incidena i #re$alena leziunilor cartilajului articular % - &ratamentul leziunilor cartilajului articular ' - &ransplantul osteocondral autolog ( - )naliza prin *etoda +lementului Finit a comport,rii la -nc,rcare static, a femurului uman 1. - Instrumentar original pentru efectuarea transplantului osteocondral autolog 11 - /tand e0perimental pentru -ncercarea la compresiune a articulaiei genunc1iului 12 - /tudiu 2iomecanic asupra rezistenei la presiune a cilindrilor osteocondrali transplantai la ni$elul condilului femural de $it, 13 - Concluzii finale3 #rincipalele contri2uii ale lucr,rii 4+56*)& Cartilajul articular are un potenial limitat de reparare spontan,3 )tunci c7nd se produce8 repararea unei leziuni condrale este parial,8 iar esutul de reparaie este un fi2rocartilaj cu propriet,i mecanice mult inferioare cartilajului 1ialin3 9ezarea mecanic, a unei suprafee articulare $, conduce la dez$oltarea prematur, a artrozei3 &ratarea acestei patologii prin endoprotezare prezint, mai multe deza$antaje8 cu at7t mai mult -n cazul pacienilor tineri la care durat, de $ia, a unei proteze este mai scurt, dec7t la pacienii mai $7rstnici3 in acest moti$ -n ultimii ani s-a pus tot mai mult pro2lema regener,rii i repar,rii suprafeelor cartilaginoase8 -n acest sens dez$olt7ndu-se mai multe te1nici c1irururgicale3 intre acestea8 singura care realizeaz, repararea cu cartilaj 1ialin este transplantul osteocondral autolog3 )ceast, te1nic, const, -n recoltarea a unuia sau

mai multor cilindri osteocondrali dintr-o zon, donoare :de o2icei o zon, neportant, a genunc1iului; i implantarea acestora la ni$elul defectului condral3 )ceast, te1nic, se realizeaz, cu ajutorul unui instrumentar special3 )$antajele te1nicii constau -n posi2ilitatea efectu,rii -ntr-un singur timp operator8 posi2ilitatea efectu,rii c1iar dac, e0ist, leziuni ale osului su2condral :osteocondrit,8 leziuni degenerati$e;8 costul redus8 timp mai redus de recuperare comparati$ cu implantul de condrocite autologe3 eza$antajele metodei constau -n principal -n efecte ad$erse legate de zona donoare i de limitarea suprafeei care poate fi acoperit, datorit, limit,rii zonei de unde se pot recolta cilindri3 ei te1nica c1irurgical, este oarecum standardizat,8 comportarea cartilajului transplantat8 a cilindrilor osteocondrali transplantai i nu -n ultimul r7nd a femurului -n sine prezint, -nc, numeroase necunoscute8 ceea ce se contureaz, -ns, e faptul c, toi aceti factori influeneaz, decisi$ rezultatul 2iologic i funcional al transplantului3 4ezumatul &ezei &ransplantul <steocondral )utolog -n &ratamentul 9eziunilor Cartilajului )rticular 3 &ema tezei de doctorat se -nscrie -n preocup,rile autorului i este un su2iect de actualitate datorit, dez$olt,rii -n ultimii ani a c1irurgiei conser$ati$e8 minim in$azi$e i -n special a c1irurgiri reparati$e i reconstructi$e a cartilajului3 =n formularea o2iecti$elor lucr,rii de fa, au stat la 2az, concluziile desprinse din analiza i sinteza stadiului actual al cercet,rilor -n domeniul c1irurgiei cartilajului3 <2iecti$ele tezei de fa, sunt e$aluarea leziunilor cartilajului articular i analiza teoretic, i e0perimental, a comport,rii la -nc,rcare a cilindrilor osteocondrali transplantai3 &eza de doctorat este structurat, -n treisprezece capitole -n care sunt prezentate aspecte pri$ind anatomia i 2iomecanica cartilajului articular i a articulaiei genunc1iului8 stadiul actual al fiziologiei i fiziopatologiei cartilajului articular8 stadiul actual al tratamentului leziunilor cartilajului articular8 te1nica operatorie -n transplantul osteocondral autolog8 o e$aluare a leziunilor cartilajului articular al genunc1iului -n cazuistica artroscopic, a autorului8 analiza teoretic, prin metoda elementului finit a comport,rii la -nc,rcare a unui femur la ni$elul c,ruia a fost realizat un transplant osteocondral autolog8 realizarea unui instrumentar original pentru efectuarea transplantului osteocondral8 realizarea unui stand e0perimental8 precum i o serie de cercet,ri e0perimentale pentru determinarea caracteristicilor 2iomecanice ale femurului si cilindrilor osteocondrali transplantai3 =n finalul tezei sunt prezentate sintetic concluziile desprinse -n fiecare etap, de ela2orare a tezei de doctorat precum i posi2ilele direcii de continuare a cercet,rilor3

Capitolul 2 prezint, noiuni despre anatomia cartilajului articular3 #rima parte a capitolului prezint, anatomia macroscopic, i microscopic, a cartilajului articular3 +ste pus accentul pe anatomia structural, i funcional, a cartilajului8 necesare pentru -nelegerea proceselor de uzur, i repare ale acestuia3 /unt prezentate componentele cartilajului articular> condrocitele i matricea e0tracelular,3 In continuare sunt prezentate componentele matricei e0tracelulare8 pun7ndu-se accent pe relatiile funcionale dintre acestea3 6rm,torul su2capitol prezint, anatomia structural, a cartilajului8 cu zonele acestuia difereniate prin componente i propriet,i mecanice3 4egiunile matricii sunt prezentate -n su2capitolul urm,tor3 =n continuare sunt prezentate noiuni de anatomie a genunc1iului3 )ceasta este una dintre cele mai mari articulaii a corpului omenesc i prezint, o importan, deose2it, i datorit, anumitor particularit,i anatomice i funcionale care gr,2esc uzura mai precoce i accentuat, a cartilajului articular i e$oluia spre artroz,3 e asemenea8 datorit, solicit,rilor mari la care este supus8 a traumatismelor frec$ente la acest ni$el8 genunc1iul este sediul cel mai comun al leziunilor posttraumatice ale cartilajului articular3 atorit, particularit,ilor anatomice genunc1iul este folosit i pentru prele$area grefelor osteocondrale sau a recolt,rii de condrocite pentru culturi celulare necesare pentru realizarea transplantului de esuturi -n c1irurgia cartilajului articular3 #rezentarea suprafeelor articulare8 a elementelor importante structurale ale capsulei articulare a fost f,cut, -nsoit, de imagini ale unor piese de disecie realizate de autor3 Noiuni despre anatomia cartilajului articular al genunc1iului sunt prezentate -n urmatorul su2capitol3 ?eometria suprafeelor osoase ale femurului distal difer, de cele cartilaginoase3 )ceast, diferena tre2uie luat, -n considerare atunci c7nd se interpreteaz, rezultate ale in$estigaiilor imagistice3 *,sur,tori realizate la ni$elul articulaiei femuropatelare -n diferite grade de fle0ie au g,sit diferene semnificati$e -ntre suprafeele cartilaginoase i osoase ale tro1leei femurale3 +0ist, o mare $aria2ilitate -n ceea ce pri$ete grosimea ma0im, i medie a cartilajului articular la 4ezumatul &ezei &ransplantul <steocondral )utolog -n &ratamentul 9eziunilor Cartilajului )rticular 4 ni$elul genunc1iului8 at7t -ntre diferitele suprafee articulare c7t i -ntre diferii indi$izi3 6ltimul su2capitol prezint, noiuni de 2iomecanic, a genunc1iului3 Capitolul 3 prezint, fiziologia i fiziopatologia cartilajului articular8 necesare pentru -nelegerea mecanismelor care duc la meninerea funciei cartilajului8 a proceselor care determin, degenerarea i repararea esutului condral3 #ropriet,ile unice mecanice i 2iologice ale cartilajului articular depind de structura esutului i de interaciunile dintre condrocite i matricea cartilaginoas,3

Condrocitele formeaz, reeaua proteic, ce asigur, integritatea structural, a matricei i prin aceasta a cartilajului3 Colagenul de tip II8 I@ i @I formeaz, o reea care confer, forma8 rigiditatea i rezistena la solicitare mecanic, a cartilajului3 )grecanii :molecule mari de proteoglicani agregate; contri2uie la rezistena esutului i la asigurarea integrit,ii structurale a acestuia al,turi de moleculele mici de proteoglicani :decorina8 2iglicani8 etc3; prin legarea proteinelor matricei8 ajut7nd la sta2ilizarea acesteia3 e asemenea8 aceste molecule influeneaz, la r7ndul lor acti$itatea condrocitelor i prin legarea citoAinelor3 Besutul cartilaginos este supus unei remodel,ri continue -n cursul $ieii datorit, condrocitelor care -nlocuiesc macromoleculele matriceale degradate3 &urn-o$erul matricei depinde de a2ilitatea condrocitelor de a detecta alter,ri -n compoziia macromoleculelor matriceale8 a macromoleculelor degradate i de a r,spunde prin sintetizarea tipului i cantit,ii adec$ate de proteine3 *atricea funcioneaz, ca un transductor pentru condrocite3 =nc,rcarea cartilajului datorit, solicit,rilor mecanice ale articulaiei creaz, stimuli mecanici8 electrici i c1imici care influeneaz, direct acti$itatea de sinteza a condrocitelor3 Creterea solicit,rii funcionale a articulaiei produce un r,spuns din partea condrocitelor -n sensul creterii ana2olismului care se manifest, prin remodelarea intern, i creterea -n $olum a esutului3 < suprasolicitare de durat, a articulaiei genereaz, alter,ri -n compoziia matricii cu o e$entual, pierdere a integrit,ii structurale i mecanice a acesteia3 e asemenea8 $7rsta aduce alter,ri -n acti$itatea meta2olic, a condrocitelor i deci i -n compoziia matricii8 determinarea unui r,spuns inadec$at a esutului la solicitare8 ceea ce crete posi2ilitatea degener,rii cartilajului3 =nc,rcarea mecanic, a articulaiei este esenial, pentru 2una pentru p,strarea integrit,ii structurale i funcionale a cartilajului articular3 /tudii e0perimentale au ar,tat c, o sc,dere persistent, a -nc,rc,rii mecanice a cartilajului articular sau o imo2ilizare prelungit, a articulaiei scade concentraia de proteoglicani i gradul agreg,rii acestora8 ceea ce duce la alterarea propriet,ilor mecanice ale cartilajului3 #entru a menine integritatea funcional, i structural, a cartilajului articular este necesar, o minim, -nc,rcare i mo2ilitate a articulaiei3 #e de alt, parte8 suprasolicitarea mecanic, a articulaiei $a determina un r,spuns al condrocitelor prin creterea acti$it,ii de sintez, proteic, a acestora ceea ce $a determina creterea $olumului matricii i deci o e0pandare a $olumului tisular3 +ste pe deplin acceptat faptul c, nutriia condrocitelor este facilitat, de compresia i rela0area cartilajului -n timpul solicit,rilor mecanice8 -n str7ns, leg,tur, cu micarea apei la ni$elul esutului8 -ns, nutriia condrocitelor din starturile profunde :su2 tidemarA; pare a fi realizat, i din capilarele de la ni$elul osului su2condral3

Integritatea structural, i funcional, a cartilajului articular depinde de interdependena dintre matrice i condrocite3 Condrocitele formeaz, matricea e0tracelular, i contri2uie la integritatea structural, a acesteia8 iar matricea la r7ndul ei protejeaz, condrocitele -n timpul solicit,rilor mecanice la care este este supus cartilajul articular -n cadrul mic,rilor articulaiilor3 e asemenea8 condrocitele 4ezumatul &ezei &ransplantul <steocondral )utolog -n &ratamentul 9eziunilor Cartilajului )rticular ! sintetizeaz, macromoleculele matricei3 Condrocitele sunt legate de matricea e0tracelular, de molecule de suprafa, care se numesc integrine i care reacioneaz, la -nc,rcare mecanic,3 e asemenea8 condrocitele prezint, la suprafa, receptori pentru o mare $arietate de factori de cretere i citoAine cu rol -n reglarea meta2olismului esutului8 secret, i degradeaz, componentele proteice ale matricei8 fiind astfel responsa2ile de 1omeostazia esutului3 *atricea transmite solicit,rile mecanice dinspre suprafaa articular, spre condrocite8 funcion7nd astfel ca un transductor pentru condrocite3 &otodat,8 prin matrice sunt transportate i stocate multiple molecule> nutrieni ai condrocitelor8 proteine sintetizate8 proteine matriceale degradate8 citoAine8 factori de cretere8 etc3 Compoziia i organizarea matricii precum i tipul i concentraia proteinelor structurale matriceale :-n special proteoglicanii; influeneaz, tipul di$erselor molecule care o pot str,2ate8 precum i $iteza de trecere a acestora3 egenerarea cartilajului articular cu pierderea structurii i funcionalit,ii acestuia precum i modific,rile articulaiei sino$iale care decurg din aceast, genereaz, durere i pierderea funciei normale a articulaiei3 urerea i sc,derea mo2ilit,ii articulare sunt printre cauzele cel mai frec$ente de mor2iditate a populaiei adulte i $7rstnice3 Cel mai frec$ent degenerarea cartilajului articular se manifest, ca osteoartroz,8 care poate fi primiti$, :idiopatic,;8 dar poate fi i urmarea traumatismelor sau a 2olilor reumatismale inflamatorii care distrug suprafaa articular,8 gener7nd osteoartroza secundar,3 4eacia de reparare i regenerare dup, degradarea posttraumatic, sau degenerarea cartilajului articular matur este minim,8 esutul cartilaginos nea$7nd capacitatea de a repara prin restitutio ad integrum alter,rile structurale odat, ap,rute3 )ceste o2ser$aii au contri2uit la interpretarea cartilajului articular ca fiind un esut inert de rezisten, la presiune8 similar cu polietilena i metalul8 i c, degenerarea cartilajului ap,rut, odat, cu $7rsta este rezultatul -nc,rc,rii mecanice a acestuia cu pierderea ire$ersi2il, a integrit,ii structurale i a propriet,ilor mecanice ale acestuia3 =n consecin,8 pentru a se pre$eni degradarea cartilajului nu se poate face aproape

nimic -n afar, de a limita -nc,rcarea mecanic, a acestuia8 i deci8 cel mai adec$at tratament pentru degradarea a$ansat, a cartilajului este artroplastia cu -nlocuire suprafeelor articulare degradate3 6n alt punct de $edere fa, de cel prezentat mai sus este acela c,8 esutul cartilaginos nefiind inert8 este capa2il -ntr-o oarecare m,sur, de reparare i regenerare8 astfel c, -nc,rcarea articular, nu $a duce ine$ita2il la artroz,8 i deci8 e0ist, posi2ilitatea efectu,rii unui tratament care s, restaureze cel puin parial i -n anumite cazuri integritatea cartilajului articular3 6ltimul su2capitol prezint, c7te$a consideraii 2iologice -n artroz,3 #rocesul de -m2,tr7nire se asociaz, cu alter,ri ale meta2olismului cartilajului articular care duc la degenerarea suprafeei articulare3 )cest proces este pro2a2il determinat genetic8 -ns, este influenat de traumatisme i ali factori care altereaz, integritatea structural, sau meta2olic, a cartilajului articular3 4emarca2ila rezisten, i dura2ilitate -ntr-un mediu solicitant mecanic a cartilajului articular reprezint, una dintre e0traordinarele caracteristici ale acestuia3 *eninerea integrit,ii structurale a suprafeei cartilajului se datoreaz, unui fragil ec1ili2ru al meta2olismului acestuia3 ac, acest ec1ili2ru se rupe -n sensul acceler,rii cata2olismului se produce o degradare a matricii care scade rezistena esutului la stresul mecanic i se produce degradarea esutului cartilaginos3 ei ca reacie la aceast, degenerare se produce un r,spuns cata2olic de regenerare a matricii8 a componentei colagene i proteoglicanice a acesteia8 nu se mai resta2ilete delicatul ec1ili2ru meta2olic al esutului3

 Rechinii sunt s!ecia de !e !laneta Pamant cel mai !utin vulnerabila la boala canceroasa" Secretul fenomenalei imunitati a acestor animale sta in scheletul lor, format din tesuturi cartilaginoase, si nu din oase, ca la ceilalti !esti" #n $secret$ transformat in marea s!eranta a
tratamentului anticancer % Rechinii sunt printre rarele animale care au 9supravietuit9, cu foarte putine modificari, inca din vremea dinozaurilor. /i exista in oceanele lumii de peste '%- de milioane de ani, iar rezistenta lor la imbolnaviri, la schimbarile de clima si la alti factori de mediu ostili este fenomenala, uimindu-i pe biologi. Cartilajul din care este facut scheletul lor este un tesut usor, elastic si extrem de rezistent, menit sa absoarba socurile si sa le protejeze corpul de raniri. >eavand maduva osoasa ca si celelalte animale vertebrate, cartilajul rechinilor mai are un rol" acela de 9fabrica9 de celule ale sistemului imunitar si de substante cu rol in apararea organismului. 0roprietatile medicinale fantastice ale cartilajului de rechin sunt cunoscute de mii de ani, de catre bastinasii din 4udul 0acificului si din Caraibe, care tratau cu faina obtinuta din el prin uscarea la soare tot felul de probleme de sanatate, de la cancere si afectiuni articulare, pana la boli pulmonare si boli de piele. +nalizele moderne au

descoperit in cartilajul de rechin peste '- de substante cu rol in mentinerea sanatatii si vindecarea bolilor, printre care aminoacizi esentiali, vitamine () si din complexul < , minerale (Calciu, 8agneziu , oligoelemente ($osfor, $ier, 4iliciu , enzime care previn inflamarea articulatiilor, polizaharide care inhiba vascularizarea tumorilor si extinderea lor in organism etc. Cum se foloseste aceasta adevarata farmacie este, insa, marele secret pe care ne vom stradui sa-l descifram in continuare.

Primele e&!erimente in folosirea cartilajului de rechin 0opularitatea extraordinara a cartilajului de rechin se datoreaza unui medic si profesor universitar american, dr. ?illiam &ane, care a publicat in #@@% o carte cu un rasunet uluitor" 9Rechinii nu fac cancerA9. Cartea a dat nastere peste noapte unei adevarate industrii producatoare de medicamente extrase din aceasta parte anatomica a rechinilor, care era considerata deseu si era aruncata de pescari. 0lin de incredere, profesorul american si laboratoarele pe care le conducea au initiat un studiu pe B- de pacienti cu cancer avansat (stadiile III si I; . Rezultatul a fost considerat de autoritati un adevarat... fiasco. &a 5@6 dintre pacienti nu s-a observat nici un fel de rezultat pozitiv, si la 9doar9 %#6 dintre bolnavii grav de cancer tratati cu cartilaj de rechin s-a obtinut stoparea evolutiei bolii. /ra un rezultat bun, avand in vedere gravitatea cazurilor tratate, dar nu la inaltimea asteptarilor profesorului &ane. Celebra 9$)+9, agentia americana care monitorizeaza medicamentele si alimentele, a considerat studiul pe pacientii de cancer irelevant pentru proprietatile medicinale ale cartilajului de rechin si a interzis producatorului sa mai specifice ca remediul are efecte favorabile in boala canceroasa. Imediat s-a dezlantuit pe continentul american un adevarat razboi mediatic impotriva cartilajului de rechin (amintind 9ofensiva9 europeana contra tatanesei, de acum un deceniu , despre care a ajuns sa se spuna ca 9nu are nici un efect terapeutic9. In mod paradoxal, efectul denigrarii a fost invers" tot mai multi americani folosesc cartilajul de rechin contra cancerului, iar numarul lor este in constanta crestere. 8odul de administrare si viziunea asupra efectelor sale terapeutice, insa, s-a schimbat mult in ultimul timp. odul de administrare a cartilajului de rechin &a inceput, cercetatorii care au administrat pacientilor cartilaj de rechin au facut cateva greseli, care i-au costat scump, atat pe ei, cat si pe pacienti. 8ai intai de toate, au incercat sa obtina extracte purificate, care sa contina doar cateva substante, din cartilajul de rechin, suprimand bogatia originara a acestui produs natural. +poi, in demersurile lor terapeutice s-au bazat, contra unei boli de o gravitate si de o complexitate extraordinara, cum este cancerul, doar pe puterea acestui remediu, fara o combinare cu o alimentatie sanatoasa si fara suportul altor remedii naturale, cum sunt plantele medicinale si mineralele naturale. In prezent, studiile clinice aflate in derulare nu mai folosesc pentru tratarea cancerului doar cartilajul de rechin administrat simplu, ci conjugat cu o dieta preponderent vegetariana si crudivora, precum si cu anumite remedii vegetale. Ca!sulele cu cartilaj de rechin 0ana acum cativa ani erau vedeta de necontestat a tratamentelor cu cartilaj de rechin. Capsulele contin pulberea perfect uscata si macinata fin, obtinuta din acest produs uscat. )e regula, o capsula contine ,---5,mg de cartilaj de rechin, iar zilnic se iau cate 7-B asemenea capsule. Cele mai eficiente s-au dovedit a fi capsulele cu cartilaj de rechin in stare naturala, fara extractii si semisinteze ulterioare, administrate in tandem cu o alimentatie vegetariana si cu foarte multe cruditati. O cura cu cartilaj de rechin dureaza #%-#' saptamani si poate fi repetata dupa doua saptamani de pauza. /ste recomandata mai ales in afectiunile reumatice, precum si contra deficitului de minerale. Contra bolii canceroase si a deficientelor imunitare, rezultate mult mai bune sunt obtinute cu urmatoarea generatie de remedii, despre care vom vorbi in cele ce urmeaza. Ca!sulele cu cartilaj de rechin activat 4tudii de ultima ora arata ca eficienta cartilajului de rechin poate creste uimitor de mult atunci cand este administrat in anumite combinatii cu alte remedii, vegetale si minerale. )aca studiile profesorului &ane ar fi fost facute cu capsule cu cartilaj de rechin activat, adica potentat, si corectat ca actiune terapeutica cu plante foarte bogate in clorofila si cu efecte imunostimulatoare, probabil ca rezultatele terapeutice ar fi fost incomparabil mai bune. )e regula, cartilajul de rechin se combina cu alge, mai ales cu spirulina, care este cea mai bogata specie in clorofila din intreg regnul vegetal, precum si cu minerale care retin metalele grele (asanumitii zeoliti . &a noi in tara, exista remediul 9C=/O-4=+RD9, produs de catre o firma romaneasca, 9=/R<+*/!IC+9, care inglobeaza in el, alaturi de cartilajul de rechin, 4pirulina, *inseng siberian (ca imuno-stimulator si o varietate de zeolit (numita clinoptilolit . /ste un produs adresat mai ales problemelor imunitare, bolii canceroase si afectiunilor dermatologice, care are o eficienta cu totul remarcabila, superioara tratamentului cu cartilaj de rechin simplu. +cest produs se administreaza in cure cu o durata de trei luni, timp in care se iau cate '-( capsule pe zi. )upa fiecare cura se face o pauza de #,-7- de zile, administrarea putandu-se apoi relua.

'oli !revenite cu ajutorul cartilajului de rechin E +rtrita reumatoida - cartilajul de rechin, datorita substantelor cu efect antiinflamator pe care le contine, mentine articulatiile in conditii optime de functionare. )e asemenea, previne artrita reumatoida, dar si alte afectiuni articulare, prin aportul asa-numitelor polizaharide, care ajuta la pastrarea structurii normale a tesuturilor care 9captusesc9 articulatia. 4e recomanda cura cu cartilaj de rechin simplu, fara alte adaosuri, din care se administreaza cate 7-' capsule zilnic, vreme de %-7 saptamani. E Infectiile - pentru prevenirea infectiilor virale (cum ar fi cele gripale sau herpetice se recomanda curele cu o durata de %-' saptamani, timp in care se administreaza cate #-% capsule de cartilaj de rechin, de trei ori pe zi, inaintea meselor principale. !ratamentul este mult mai eficient prin administrarea, in paralel, a zeolitului activat (cu ajutorul altor remedii de natura vegetala, cum ar fi alga 4pirulina . E <oala canceroasa - cercetarile facute in laboratoare din 4tatele 1nite, China si <razilia au aratat ca, atunci cand sunt tratate cu cartilaj de rechin, celulele normale sunt mult mai putin predispuse spre mutatii, care sa le faca sa devina maligne. +ceasta protectie este valabila si pentru mutatiile care apar ca urmare a expunerii la metale grele, dar si ca urmare a expunerii la radiatii. Cartilajul de rechin previne, insa, aparitia cancerului si prin impiedicarea formarii vaselor de sange in tumori, ceea ce face ca acestea din urma sa nu poata fi hranite si sa nu se poata dezvolta. 0entru persoanele cu risc ridicat de a face o forma sau alta a bolii canceroase (fumatori, persoane care lucreaza sau traiesc in zone intens poluate, care consuma multe proteine animale sau hrana cu aditivi sintetici etc. se recomanda curele cu cartilaj de rechin, cu o durata de minimum 7 luni, timp in care se administreaza cate '-B capsule de cartilaj de rechin, zilnic. E 8etastazele cancerului - cartilajul de rechin asigura si o anumita protectie contra metastazelor, printr-un mecanism destul de complicat, pus in evidenta prin studii de ultima ora. 0entru a invada diferitele tesuturi, tumorile se folosesc de anumite enzime (numite metaloproteinaze , care sunt pur si simplu blocate de cartilajul de rechin. E &ipsa de minerale - pentru a preveni carentele unor minerale cum ar fi Calciul, 8agneziul, $osforul, $ierul, se recomanda administrarea capsulelor cu cartilaj de rechin, cate ,-- mg, luate de patru ori pe zi, in cure de o luna. Tratamente interne E Cancerul pulmonar - un studiu chinez, facut in anul %--#, la $acultatea de 8edicina din cadrul 9Institutului >aval din 4hanghai9, a aratat ca substantele din cartilajul de rechin sunt foarte active contra celulelor maligne dezvoltate la nivel pulmonar. +poi, acest remediu impiedica in buna masura aparitia metastazelor, foarte frecvente la cancerul cu aceasta localizare, si imbunatateste calitatea vietii pacientului. E Cancerul la prostata - in aceasta forma de cancer, cartilajul de rechin este deosebit de eficient, atunci cand este asociat cu o alimentatie preponderent vegetariana si crudivora, precum si cu alimente-medicamente bogate in seleniu, cum ar fi ciupercile, galbenusul de ou proaspat, drojdia de bere. E Cancer la san - in aceasta forma de cancer, terapia cu cartilaj de rechin se asociaza foarte bine cu administrarea de remedii bogate in clorofila (spirulina, urzica, zarzavaturi si cu alimente bogate in flavonoide (adica substante care dau culoarea galbena unor vegetale , intalnite mai ales in coaja merelor si a gutuilor, in soia, in ardei, in perele coapte. E !umorile cerebrale - la animalele de experienta carora le-a fost administrata sistematic pulbere de cartilaj de rechin s-a constatat o incetinire a ritmului de crestere, pana la stoparea completa a dezvoltarii tumorilor cerebrale. 4tudiile au fost facute in cazul unei forme particulare de cancer cerebral (gliosarcom , dar exista cercetari, de data aceasta pe oameni, care au aratat asemenea efecte pozitive ale administrarii cartilajului de rechin si in alte forme de tumori cerebrale. E Cancerul de piele - in aceasta forma de cancer, la fel ca si in unele boli de piele, efecte foarte bune se obtin si prin aplicarea externa a cartilajului de rechin. Capsula cu pulbere fina se desface si se presara continutul pe zona afectata, acoperindu-se apoi cu un tifon putin umezit in tinctura de tataneasa (4:mph:tum officinalis . +ceasta aplicatie externa se face vreme de patru ore, zilnic, pana la remisia respectivei formatiuni canceroase de la nivelul pielii. E +djuvant in diabet - curele de #-7 luni cu cartilaj de rechin, cate % grame administrate zilnic, incetinesc aparitia unor efecte secundare ale diabetului, in special la nivelul retinei. 4tudii preliminare arata o actiune promitatoare a acestui remediu in cazul retinopatiei diabetice. E Infertilitate masculina - un tratament foarte eficient contra infertilitatii este cel cu cartilaj de rechin si vitamina / naturala. ;itamina / naturala, continuta din belsug in catina si in uleiul de catina, stimuleaza productia de sperma. Combinatia cartilaj de rechin F vitamina / este eficienta contra oligospermiei, precum si in astenospermie. 4tudii de caz arata ca aceasta combinatie face sa fie mai bine suportata si medicatia cu efecte hormonale. E $umatul - cartilajul de rechin stimuleaza imunitatea generala a organismului si, in mod particular, pe cea pulmonara, avand si efect antiinflamator pentru bronhii. Ca atare, fumatorii, pasivi sau activi, vor beneficia din plin de administrarea acestui remediu, cate '-B capsule pe zi, care este o buna protectie contra feluritelor forme de bronsita, precum si contra bronhopneumopatiei obstructive cronice (foarte frecventa la fumatori, si cu efecte mortale .

E Reumatism - mai multe studii facute pe culturi de celule, pe animale de experienta si pe pacienti umani suferinzi de reumatism au aratat o extraordinara actiune a cartilajului de rechin contra diferitelor afectiuni articulare, mai ales cronice. 4e tin cure cu o durata de macar zece saptamani, timp in care se administreaza cartilajul de rechin sub forma de pulbere, minimum % grame pe zi. E Refacere dupa luxatii, fracturi - aceleasi substante care actioneaza in cazul reumatismului sunt un foarte bun suport si pentru vindecarea mai rapida a traumatismelor oaselor si ale articulatiilor. 4e iau doze ceva mai mari, cate 7-' grame de cartilaj de rechin zilnic, in cure de 7 saptamani. /xtern, rezultate foarte bune au aplicatiile cu tataneasa, o planta cu efecte antiinflamatoare care stimuleaza procesele de refacere a tesuturilor distruse. E 0soriazis - in aceasta afectiune se recomanda cartilajul de rechin administrat atat intern, cat si extern. Cilnic, se iau cate sase capsule de cartilaj de rechin, in cure de #-% luni. /xtern, se presara pulberea de cartilaj de rechin, scoasa din capsula, pe portiunile de piele afectate de psoriazis. 0este aceasta pulbere se pune un tifon umezit cu infuzie de galbenele si se tine vreme de doua-patru ore, zilnic. In opinia medicilor, cartilajul de rechin actioneaza in aceasta afectiune prin reducerea inflamatiei si prin impiedicarea aparitiei unei vascularizari anormale pe portiunile de piele afectate de psoriazis. E 4port de performanta - administrarea de cartilaj de rechin creste rezistenta la efort, creste forta musculara si contribuie la reducerea efectelor traumatismelor musculare, sinoviale si articulare, avand efect pozitiv asupra fiziologiei cartilajelor si articulatiilor. 4e administreaza in cure scurte, de cate doua saptamani, cate ' grame pe zi din acest produs natural. Cartilajul de rechin este contraindicat, insa, pentru culturism si alte astfel de sporturi, in care se vizeaza cresterea excesiva a masei musculare, deoarece nu favorizeaza dezvoltarea si irigarea cu sange a noi tesuturi. Precautii si contraindicatii >u se recomanda administrarea cartilajului de rechin la femeile insarcinate, la copiii in crestere, precum si persoanelor care sufera de hipercalcemie. +celeasi restrictii sunt valabile si pentru persoanele care au suferit interventii chirurgicale in primele %-7 saptamani de la operatie, in primele ( saptamani dupa infarct sau dupa accidentul