TESUTUL CARTILAGINOS

Este o forma particulara de t conjunctiv care, poate suporta actiuni mecanice puternice, tesut de
rezistenta.
T cartilaginos este bine reprezentat la embrion unde formeaza aprope in intregime scheletul, la adult
apare la:cartilajele articulare, costale,discutirle intervertebrale, nas,laringe,bronhii.
STRUCTURA HISTOLOGICA:
celule cartilaginoase(condrocite,condroblaste)
matrice intercelulara:-fibre conjuctivr
-substanta fundamentala
Clasificare:
-cartilaj hialin
-cartilaj elastic
-cartilaj fibros sau fibrocartilajul

1.Cartilajul hialin:
-cea mai raspandita forma
-formeaza temporar scheletul scheletul embrionar fiind inlocuit de tesut osos
-la adult se gaseste in structura articulatiilor
-pe preparatele semitransparente are o culoare alba-albastruie,stralucitoare
-piesele cartilaginoase sunt compacte,dure si elastice
-D.p.d.v morfologic, cartiliajul hialin este format din celule cartilaginoase
(condroblaste,condrocite),fibre conjuctive si substanda fundamentala.

Condroblastele si condrocitele
CONDROBLASTELE sunt celule cartilaginoase tinere,de dimensiuni mici, au o activitate
metabolica de sinteza. Nucleul este rotund,situat central. Sunt capabile de diviziuni multiple
CONDROCITELE sunt celule mature, au o activate metabolica mai mica;Celule cartilaginoase
in repaus. Sunt celule de forma rotunda,ovalara sau eliptica. Sunt localizate la nivelul substantei
fundamentale in CONDROPLASTE. Fiecare condroplast contine o celula sau un grup de celule
cartilaginoase. Aceste grupari de condrocite poarta numele de GRUPE/SERII IZOGENE.
Dupa aspectul histologic grupele izogene se clasifica in:
-grupe izogene axile(seriate) aseazate liniat in condroplast
-grupe izogene coronare(circulare) dispuse radiar
Coloratiile PAS sau PAS-hematoxilina evidentiaza caracterul PAS-pozitiv al citoplasmei celulelor
cartilaginoase, demonstrand astfel prezenta glicozaminoglicanilor in citoplasma lor.
Nucleul condrocitelor este mare ,rotund sau ovalar central.Condrocitele sintetizeaza elem.
Biochimice ale matricei extacelulare

Fibrele de colagen
In cartilajul hialin se gasesc fibre de colagen care ajung sa reprezinte pana al 50% din greutatea
unor piese cartilaginoase. Pot fi evidentiate numai dupa digestia substantei fundamentale cu tripsina
sau dupa tratarea cartilajului cu solutii saline concentrate.
La nivelul cart hialin exista 2 tipuri distincte de colagen:
-colagen de tip I
-colagen de tip II(reprezinta pana la 80-90% din totalul de colagen din cartilaj)
Substanta fundamentala

denumita CONDRINA este abundenta. Ea inconjoara si solidarizeaza celulele cartilaginoase si

fibrele de colagen.

2.Cartilajul elastic
Formeaza piese cartilaginoase suple, de culoare galbuie pe preparatele proaspete, dar cu o
elasticitate deosebita. Pe masura ce organismul imbatraneste apare tendita de a fi inlocuit progresiv
cu cartilaj hialin . Se gaseste in pavilionul urechii, epiglota , conductul auditiv extern . Contine un
nr mare de condrocite care nu formeaza serii izogene.
Pentru evidentiere se practica coloratiile cu orceina , fuxilina Weigert, care permit diferentierea
fibrelor elastice.

3.Cartilaj fibros
El se formeaza din tesutul conjunctiv dens, bogat in fibre de colagen, prin transformarea
fibroblastelor in condrocite.
In structura cartilajului domina fibrele de colagen. Nu prezinta pericondru, hranirea lui facandu-se
prin difuziunea lichidului interstitial din tesuturuile invecinate.
Fibrocartilajul prezinta o rezistenta deosebita.
Pe preparatele histologice, fibrocartilajul de evidentiaza cu coloratia hematoxilina-eozina , tricromic
Masson, Van Gieson.
Se gaseste in structura discurilor intervertebrale.
Discul intervertebral situat intre doua corpuri vertebrale, prezinta o structura histologica
particulara.Este alcatuir dintr-un inel fribros periferic, format din tesut conjuctiv fibros si
fibrocartilaj.
PERICONDRUL
reprezentat de o foita de tesut conjunctiv dens ce inveleste la periferie toate piesele cartilaginoase.
Este format din:
-pericondrul extern- contine numeroase fibre de coalgen organizate in fascicule
-pericondru intern-format din fibre de colagen fine
Pericondrul intern se continua cu tesut cartilaginos.
CONDROGENEZA:
Cresterea cartilajului se relizeaza in 2 moduri:
-cresterea apozitionala
-cresterea interstitiala
Cresterea apozitionala-se realizeaza pe seama pericondrului intern. Celulele conjuctive din aceasta
zona se multiplica si se diferentiaza in condroblaste. Condroblastele sintetizeaza matricea
cartilaginoasa transformadu-se in condrocite.
Cresterea interstitiala – se relizeaza prin diviziune mitotica a condroblastelor. Cartilajele articulare
prezinta DOAR crestere interstitiala. Cresterea cartilajului este influentata de unii factori hormonai
si vitaminici. Hormonii androgeni si estrogeni stimuleaza atat sinteza de colagen cat si sinteza de
glicozaminoglicani. ACTH-ul, cortizolul au efect inhibitor. Vitamina A,B,C au efect stimulant

BIOLOGIA CARTILAJULUI
Testutul cartilaginos nu este nici inervat nici vascularizat. Nutritia lui se realizeaza prin difuziune de
la vasele sanguine ale pericondrului. Cartilajul articular primeste substante nutritive din lichidul
sinovial.