Epidemiologie curs 2

Definiție: reprezintă totalitatea modificărilor la nivel individual,

consecință a interacțiunii dintre macroroganism și un agent patogen

Cauza principală = agentul infecțios

Procesul Factori secundari: de mediu, condiția în care se află

macroorganismul versus condițiile găsite de microorganism

infecțios Procesul infecțios poate fi:

Clinic manifest = boală

Nemanifest clinic, necesitând diagnostic de laborator (de exemplu în

HAV, oreion, rubeolă etc.)
 Cumulează mai multe procese infecțioase, apărute
într-o colectivitate, care au legătură între ele

Exemple: focar de HAV în colectivități de copii,

cazuri de rujeolă apărute în secție de pediatrie etc.

Focarul Factor determinant= agent etiologic

epidemiologic
Condiții/factori epidemiologici obligatorii: sursa de
infecție, calea de transmitere, receptivitatea

Factori epidemiologici secundari: naturali, biologici

și economico-sociali
 • Reprezentată de organismul viu în care este
prezent agentul infecțios, unde se multiplică și de
unde ulterior se elimină în mediu, fiind preluat (pe
calea de transmitere specifică) de către organismul
receptiv
• Prezintă 2 componente:
Sursa/izvorul • Localizarea epidemiologică, reprezentată de situsul
în care agentul patogen se înmulțește și de unde va
de infecție fi eliminat în exterior
• Uneori este aceeași localizare ca și cea patologică:
boala diareică, tract urinar, respirator etc. dar
poate fi diferită (ex în rabie, encefalita West Nile,
poliomielita etc)
• Calea de eliminare: influențată de prima, poate fi
digestivă, respiratorie etc.
 • Pot fi unice/multiple
• Una dintre ele este cea mai importantă în răspândirea
agentului patogen
• Exemple:

Căile de • Tuberculoza: localizări variate- pulmonar, urinar, tub

digestiv etc.
eliminare • Calea de transmitere principală= respiratorie
• Căi secundare: urinară, fecale etc.
• Leptospiroza – localizări multiple- sanguine, meninge,
hepatic renal
• Căi de transmitere- urinar, respirator, conjunctiva, teg
Căi de eliminare - exemple

• Secreții faringiene, bronșice: rujeolă, gripă, SARS-CoV2

• Salivă: Epstein Barr, virus urlian
• Materii fecale: bacil dizenteric, salmonelle, Yersinia, Campylobacter jejunii, Giardia,
Toxocara canis,Toxocara Catis
• Urină: virus citomegalic, bacil Koch
• Sânge: HIV, virusul hepatitic B, C, D

• Noțiunea de rezervor de infecție= totalitatea gazdelor posibile ale unui agent etiologic-
umane, animale sau materii organice/anorganice- elemente de mediu
 Antroponoze: produse de agenți patogeni
specific umani
Clasificare
a bolilor Zoonoze: sursa infecției este prioritar animală

infecțioase
raportat la - antropozoonoze/zoonoze active- omul
participă activ la transmiterea infecției- de
rezervorul exmplu gripa, SARS-CoV2
Zoonoze pasive/propriu-zise: antrax, bruceloză,
de infecție leptospiroză –omul transmite pasiv agentul
patogen
 • 1. bolnavii- pe perioada specifică de
contagiozitate
• 2. infectații inaparent- fără manifestări clinice dar
transmit similar agentul infecțios
• 3.Purtătorii aparent sănătoși -pot elimina
Surse umane continuu sau intermitent agentul infecțios-
exemplu purtătorii de stafilococ, de bacil tific
de infecție • Modul lor de infecție: trecere prin boală (de
exmplu trecerea prin salmonelloză), infectați
inaparent
• Pot fi cronici/ temporar/criptici
 1. animale/păsări domestice: accidental surse de infecție-
parazitate de căpușe, toxoplama (pisici), toxocara canis/catis

2. animale/ păsări sălbatice peridomestice (sinantrope):

rozătoare, porumbeii, liliecii etc

Surse 3. animale/păsări sălbatice xenantrope- asigură focalitatea

naturală a bolii- rabie, trichinelloză, tularemie

extraumane 4. surse acvatice: de ex pentru salmonella

de infecție 5. artropode- căpușe, țânțari

NB! cunoașterea și neutralizarea surselor de infecție

reprezintă cea mai importantă metodă de stăpânire a infecției
 Reprezentate de elemente de mediu: apă, aer, sol,
obiecte, alimente
Condiția persistenței agentului patogen va influența
răspândirea acestuia
Rezistența:
Căi de
transmitere -scăzută sub o zi

-medie- maxim o lună

-mare- luni/ani
 • Poarta de intrare= locul de pătrundere al
agentului patogen în organism
• Poarta de pătrundere= nivelul de abordare
Transmiterea al unui țesut/organ
microorganismului • Cele două situsuri pot fi comune
• După poarta de intare se disting:
• -boli respiratorii
• -boli digestive
• -tegumentare
• -sanguine
 • Transmiterea agentului patogen direct de la sursă
la receptor, fără elemente de mediu
• Exemple:
• Act sexual
Transmiterea • Alăptare
directă • Salivă
• Mușcătură (rabie)
• Se poate realiza și prin proiectarea sub un metru
a unor particule respiratorii asupra
conjunctivelor/mucoasei orofaringiene
 • Transmitere prin intermediul unui singur factor de mediu
• Exemple:
• Viroze respiratorii
Transmitere • Meningita meningococică

indirectă • Boli eruptive

• Boli transmise prin vectori: malaria, encefalita WestNile
simplă • Infecții cutanate
• Infecții postransfuzionale
• NB! rezistența redusă a acestor germeni în mediu extern
 • Transferul succesiv al agentului cauzal pe multiple
elemente de mediu, legate între ele ca într-o ștafetă
• Este posibil doar pentru germeni cu rezistență medie
sau mare în mediu extern
Transmitere • Exemple:
indirectă • Transmiterea unor agenți patogeni ai infecțiilor
digestive
complexă • Infecții respiratorii
• Infecții tegumentare
• Nu există o legătură directă între sursa infecției și
receptiv
 Transmitere prin batiste/șervețele

Transmiterea prin veselă

Exemple de Echipament de protecție
transmitere Instrumentar chirurgical
prin ștafetă
Apă, alimente

Produse biologice
 • Transmitere prin vectori
• 1. transmitere mecanică –fără a se produce
o multiplicare a agentului patogen
Alte tipuri de • 2. transmitere biologică- multiplicarea
transmitere agentului patogen sau dezvoltarea unui
ciclu evolutiv în interiorul insectei:
indirectă • Exemplu- transmiterea transovariană a
încărcăturii infecțioase la căpușa care
parcurge diverse stadii de dezvoltare
(nimfă-larvă-adult)
Transmiterea aeriană

• Se realizează prin picături-nucleosoli: din atomizoare, nebulizatoare, ventlatoare,

accidental în laboratoare
• Pulberi- provin din sol, lenjerie, pardoseală
• Transmiterea agentului patogen este influențată de indicele lui de contagiozitate (%
de persoane receptive care pot face boala) și difuzibilitatea = viteza de răspândire a
infecției, nr persoanelor infectate în unitatea de timp/nr total persoane din
colectivitate %
Transmiterea aeriană

• Realizează transmiterea a 20% dintre bolile infecțioase

• Ex:
• Bacterii piogene
• Bacilul Koch
• Bolile eruptive
• Oreion
• Meningite
• Caracterizează antroponozele și unele antropozoonoze (febra Q)
Transmiterea hidrică

• Apele de suprafață au cel mai mare risc-pot fi contaminate de apele menajere/reziduale

• Apa freatică- contaminată prin infiltrarea cu apă de suprafață/pluvială
• Apa din rețeaua de apă potabilă- infiltrări accidentale prin fisuri în conducte/presiune negativă în rețea cu
retur al apei în sistem
• Poate crea adevărate epidemii hidrice
• Ex:
• Holera
• Febra tifoidă
• Dizenteria
• Hepatita acută virală A
Alimentele

De regulă sunt terminalul unei transmiteri în ștafetă a agentului patogen

asociat și altor elemente de mediu

Contaminarea se poate produce în oricare dintre momentele în care se

produce-transportă-consumă

Nerespectarea regulilor de igienă/conservare participă la această transmitere

Se asociază toxiinfecțiilor alimentare

Solul
Este la risc permanent de contaminare cu reziduuri, dejecte, ape reziduale,
cadavre, produse patologice din industrie, ferme de creștere a animalelor,
păsărilor etc

Contaminare maximă în zone suburbane, urmate de mediu rural și apoi cel

urban

Participă la transmiteri complexe, cu apa, obiecte, mâna murdară etc

 • Create de om
• De uz personal: în scop de curățenie,
toaletare, grup sanitar, cosmetică, frizerie
Obiecte și efecte • Instrumentar medical refolosibil
• Pot deveni cale de transmitere când
interferează cu modul de eliminare al
germenilor sau cu mâna murdară
 • Asigură contactul dintre organism-mediul
ambiant
• Autocontaminare de la pacient/purtător de
agent patogen
• Contaminare prin relaționare socială
• Indirect contaminarea mâinii unei terțe
Mâna murdară persoane de la o sursă de infecție
• Infecții favorizate de leziuni tegumentare
suprainfectate
• Implicare: transmiterea bolilor digestive,
tegumentare sau în transmiterea complexă
prin ștafetă
 • Activi/pasivi în transmitere
• Insecte vectori pasivi -contaminate accidental, fără
multiplicarea agentului patogen la acest nivel:
• Muște neînțepătoare- transmit agenții bolilor
digestive, TBC, antrax, helmintiaze

Vectorii
• Gândacii de bucătărie- enterobacterii,
enterovirusuri, BK, helminți
• Insecte vectori activi -permit multiplicarea unor
agenți infecțioși/sunt gazde intermediare
• Ex: păduchii- transmit tifos exantematic
• Purecii- transmit tifos murin, ciuma sau tularemia
Alți vectori

• Țânțarii- pot transmite malaria, virusul West Nile, febra galbenă, febra Denga
• Flebotomii- transmit leishmania
• Căpușele: boala Lyme, ricketsii, encefalita de căpușă, anaplasma, febra Q
 = susceptibilitatea unei persoane de a face o infecție/boală

Receptivitatea naturală:

A-față de infecție = de specie

Receptivitatea 1. naturală, generală/absolută- fac boala la primul contact

(rujeola, tifos, febra tifoidă)
populației 2. parțială/incompletă-fac boala manifestă/subclinică, ca
de exemplu HAV
3. scăzută/redusă-ex poliomielita forma majoră, paralitică,
apare în 1% din cazurile de infecție
B-la boală=proporția celor care fac boala manifestă clinic,
din totalitatea subiecților care au preluat agentul infecțios
 • Nespecifică – macroorganismul se poate opune
într-o oarecare măsură realizării procesului
infecțios prin:
Rezistența • Bariera cutaneo-mucoasă
• Bariera cito-tisulară
antiinfecțioasă • Bariera umorală
 • Specifică, înnăscută:
• -specifică, naturală/de specie
• -rezistența relativă- de ex la malarie a persoanelor
cu siclemie
Rezistența • -rezistența transplacentară, întreținută după
specifică naștere, prin alăptare
• Rezistența specifică, dobândită:
antiinfecțioasă • - in mod natural, trecerea prin infecție
• -artificial- prin imunizare activă sau pasivă