} Sursa de agent patogen = un organism care are

capacitatea de a gazdui agentul patogen, de a-i asigura

supravietuirea, eventual multiplicarea, intotdeauna
diseminarea, prezentand sau nu semne clinice de boala.
} Sursa de agent patogen poate fi reprezentata de:
◦ Omul bolnav cu forme clinice tipice sau atipice
◦ Omul purtator de agent patogen
◦ Animale-pasari: bolnave sau purtatoare
◦ Vectori biologici activi
} Atributele principale ale sursei de agent patogen sunt:
◦ capacitatea de diseminare
◦ Natura si tipul “portilor” de eliminare a produselor patologice
◦ Ritmul diseminarii
◦ Categoriile de produse patologice prin care se disemineaza
produsul patogen
◦ Contagiozitate: intensitatea, durata si timpul eliminarii agentului
patogen
} Purtatorii preinfectiosi:
◦ Persoane aflate in perioada de incubatie
◦ Sunt contagiosi in ultima parte a incubatiei

} Purtatorii sanatosi:
◦ Sunt persoane cu un anumit grad de imunizare si cu o
buna rezistenta generala nespecifica
◦ Pentru perioade relativ scurte de timp gazduiesc si
disemineaza agentul patogen

} Purtatorii fosti bolnavi:

◦ “fosti bolnavi convalescenti” = bolnavi care disemineaza
agentul patogen si in perioada de convalescenta (zile
saptamani, luni)
◦ “fosti bolnavi cronici” = bolnavi care disemineaza agentul
patogen si dupa perioada de convalescenta (ani, toata
viata). Ex. Febra tifoida, dizenteria bacilara, hepatita virala
B, C, D
 PURTATORII
Purtatorii sunt persoane
• colonizate cu un microorganism

• fara a avea semne de boala infectioasa activa

(chiar daca aceasta a existat in antecedente)

• rezistente la infectie
ü fosti bolnavi
ü fosti infectati inaparent
ü vaccinati
Microorgamismul
• se cantoneaza si se multiplica
§ pe tegumente
§ pe mucoasele unor cavitati deschise
ü in locuri care scapa actiunii Ac umorali
ü frecvent exista modificari patologice in aceste zone

• poate fi identificat
 CLASIFICAREA EPIDEMIOLOGICA A
PURTATORILOR DE AGENTI PATOGENI

IN FUNCTIE DE ANTECEDENTELE • Purtatori – fosti bolnavi

CLINICO-EPIDEMIOLOGICE
• Purtatori – sanatosi

IN FUNCTIE DE LOCALIZAREA • Purtatori: intestinali, biliari,

GERMENILOR IN ORGANISM nazo-faringo-amigdalieni,
urinari, sanguini, cutanati

• Purtatori excretori
IN FUNCTIE DE MODUL
DE ELIMINARE ü intermitenti
ü permanenti
• Purtatori criptici
 CLASIFICAREA EPIDEMIOLOGICA A
PURTATORILOR DE AGENTI PATOGENI

• Purtatori temporari
IN FUNCTIE DE DURATA ü de scurta durata
PORTAJULUI SI EXCRETIEI ü de lunga durata
• Purtatori cronici

• Purtatori precoce
ü la sfarsitul perioadei
IN FUNCTIE DE PERIOADA de incubatie
DE EVOLUTIE A BOLII • Purtatori convalescenti
ü in primele zile sau
saptamani dupa
vindecarea clinica
 Importanta epidemiologica a purtatorilor
depinde de urmatorii factori

• Proprietatile agentului etiologic

ü virulenta
ü toxigenitate
ü invazivitate

• Eliminarea de agenti patogeni

ü cantitate
ü durata
ü alternanta eliminarii

• Gradul de raspandire al purtatorilor

ü in colectivitate/comunitate

• Categoria de purtatori
•Conditiile socio-economice, sanitare
• Receptivitatea populatiei
• Gradul de educatie
ü a purtatorului
ü a masei receptive
} In Europa 15-20 de maladii ale omului, iar la nivel
mondial, peste 90 au ca sursa de agent patogen animale,
pasari, artropode = ZOOANTROPONOZE
} Ex: salmoneloze, leptospiroza, antrax, bruceloza,
tularemia, listerioza, toxoplasmoza, rabia, febra Q,
helmintiaze

} Tantarii → malaria, encefalita, febra galbena, denga,

filarioza
} Paduchii omului → tifosul exantematic, febra recurenta
} Capusele → encefalite, febra recurenta, febra Q, febra
butonoasa, boala Lyme
} Purecii sobolanilor → pesta, tularemia, tifosul murin,
parazitoze
} Flebotomii → leishmanioza, bartoneloza
} “Boli aerogene”
} “Picaturile Flugge”
} Boli cu poarta de intrare respiratorie:
◦ Gripa
◦ Adenovirozele
◦ Parotidita epidemica
◦ Difteria
◦ Tusea convulsiva
◦ Meningita meningococica
◦ Pesta
◦ Tuberculoza
◦ Antraxul
◦ Febra Q
} Agentii patogeni frecvent vehiculati prin solul
contaminat sunt:
◦ Salmonele;
◦ Shighele
◦ Vibrion holeric
◦ Leptospirele
◦ Listeriile
◦ Brucelele
◦ Geohelmintii

} Solul poate fi contaminat si cu sporii agentilor

etiologici ai:
◦ Tetanosului
◦ Botulismului
◦ Antraxului
◦ Gangrenei gazoase
◦ Micete patogene
} In lume mor zilnic peste 25 000 persoane prin
lipsa apei potabile

} Pentru nevoile biologice si domestice un om are

nevoie in fiecare zi de 100-300 l apa salubra

} “Boli hidrice”
◦ Salmoneloze,
◦ Shigheloze,
◦ Holera
◦ Leptospirozele
◦ Hepatita virala A, E
◦ Enterovirozele
◦ Parazitozele
} Consumul de alimente contaminate este implicat
anual, la nivel mondial, in producerea a peste 1
miliard de cazuri de boala diareica acuta si a
peste 5 milioane decese, mai ales la copii.

} Boli cauzate de agenti cu poarta de intrare

digestiva:
◦ Salmonele
◦ Shighele
◦ Stafilococ
◦ Brucele
◦ Vibrion holeric
◦ Virusurile hepatitice A si E
} Obiectele pot fi contaminate direct de la sursa
de agent patogen sau indirect prin intermediul
celorlalte cai de transmitere: aer, sol, apa,
maini;

} Prin obiecte se pot transmite de la surse la

receptivi, atat agenti patogeni cu:
◦ rezistenta ambientala redusa:
– Virusul gripal, rujeolic, rubeolic, varicelei, urlian;
meningococul
◦ rezistenta mare
– Stafilococ, Piocianic, Klebsiella, Proteus, enterovirusuri,
virusuri hepatitice
} Contaminarea mainilor cu variati agenti patogeni se
produce permanent, cu intensitati variate in functie de
ocupatie, nivel educational populational si conditii
epidemiologice.

} Mainile pot fi contaminate direct de la sursele de agent

patogen si indirect prin intermediul celorlalte cai.

} Nu exista agent patogen care la un moment dat sa nu

poata contamina mana;

} In modul indirect, in conditii neigienice numerosi agenti

patogeni se pot afla pe tegumentul mainilor: salmonele,
shigele, enterovirusuri, virusuri hepatitice, etc.
 MODALITATI DE
TRANSMITERE A AGENTILOR
PATOGENI

cale de transmitere SURSA DE INFECTIE

(izvor epidemiogen)
DIRECTA
cale de transmitere
fara factori
intermediari INDIRECTA
de transmitere
in prezenta
CUTAN sau absenta
SARUT sursei de infectie
SEX
TRANSPLACENTAR SIMPLA
NEONATAL COMPLEXA
APA SOL + APA
ALAPTARE-SUPT AER
MUSCATURA SOL + ALIMENTE
SOL STAFETA
ALIMENTE FECAL- ORALA
lichide biologice OBIECTE
contaminate MANA
frecvent implicate VECTORI

SANGE
SALIVA
SPERMA
Populatia
receptiva
} Este starea complexa a organismului,
dependenta de factori si mecanisme genetice
si dobandite in timpul vietii, care nu asigura
protectie fata de boli;

} Activitatile de medicina preventiva urmaresc

sa transforme organismele umane receptive
in nonreceptive:
◦ vaccinari,
◦ nutritie,
◦ educatie, etc.
} Este starea organismului, dobandita sau
castigata in timpul vietii si care asigura
protectia, cu grade variate de intensitate, fata
de boli.
} Este o stare generala, nespecifica, ca rezultat al functiilor
si structurilor organismului care poate proteja impotriva
oricaror factori nesanogeni.

} Este dependenta de:

◦ Integritatea barierelor cutanate;
◦ Hematopoieza;
◦ Inflamatia;
◦ Fagocitoza;
◦ Sisteme secretorii antimicrobiene;
◦ Sistemul complement;
◦ Secretii de mucine;
◦ Aciditatea gastrica si vaginala ;
◦ Protectia mecanica (cilii, perii nazali, tusea, voma, stranutul);
◦ Interferonii;
◦ Imunoglobulinele A secretorii la nivelul mucoasei respiratorii;
◦ ph-ul cutanat
◦ Lizozimul din lapte, mucoasa bucala, mucusul nazal, saliva,
lacrimi
} Este componenta specifica a rezistentei fiind
dependenta de prezenta anticorpilor sau/si a
unor celule specializate.
} Poate fi:
◦ Naturala
– De specie (organismul uman este protejat de unele boli
ale animalelor si pasarilor)
– Pasiva – castigata transplacentar de la mama
– Activa – castigata ca urmare a trecerii printr-o boala
◦ Artificiala
– Activ-castigata (obtinuta) prin inocularea de vaccinuri
– Pasiv-castigata prin inocularea de seruri sau
imunoglobuline
} Este reprezentat de proportia posesorilor de
un anumit tip de anticorpi cu origine naturala
(trecerea prin boala) sau artificiala (vaccinare).

} Evaluarea acestuia este utila in:

◦ Cunoasterea istoriei naturale a unei boli;
◦ Cunoasterea morbiditatii reale pentru o anumita
maladie;
◦ Evaluarea extensivitatii reale a unei epidemii;
◦ Evaluarea eficientei unui program de imunizari;
◦ Evaluarea comparativa a calitatii unor preparate
vaccinale.
} In raport de conditiile concrete in care se produce
asocierea:
◦ celor 3 factori determinanti (surse, moduri si cai de transmitere,
populatie receptiva)
◦ Si de felul in care intervin factorii favorizanti (naturali, socio-
economici)

} Procesul epidemiologic se poate manifesta:

◦ Sporadic
◦ Endemic
◦ Epidemic
◦ Pandemic
} Presupune un numar relativ redus de cazuri
de boala care prezinta o puternica dispersie
spatiala si temporala;

} Ex: 10 cazuri de hepatita acuta virala tip A,

dispersata in 3 sate si in 5-6 luni dintr-un an.

} Este o situatie buna, care trebuie mentinuta

prin actiuni de supraveghere epidemiologica
preventionala.
} Reprezinta o situatie de “alarma”/”semnal”
pentru un risc de evolutie epidemica;
} Cazurile de boala au tendinta sa se
“concentreze” spatial si temporal.
} Ex.: 10 cazuri de hepatita acuta virala tip A in
1-2 sate, in 2-3 luni ale anului.
} O asemenea manifestare impune masuri
speciale de reducere a riscului extinderii
procesului epidemiologic.
} Presupune aparitia unui numar variabil de
cazuri, dar caracteristica este concentrarea
spatiala si temporala;
} Ex: 10 cazuri de hepatita, intr-o scoala, in 1-
2 zile; numarul lor poate creste in
urmatoarele zile;
} Epidemia poate fi:
◦ Extensiva sau circumscrisa spatial si temporal;
◦ Severa, in raport de numarul deceselor;
◦ Exploziva (apa, lapte contaminate)
} Presupune o “cumulare” de epidemii de o
anumita etiologie, care are o extindere deosebita:
◦ spatiala (arii geografie intinse, continente, etc.) si
◦ temporala (luni, ani).

} Pandemii in trecut: variola, holera, pesta, gripa,

tifos exantematic, febra recurenta;

} Pandemii prezente: hepatite virale B/C, HIV-SIDA;

} Dintre pandemiile istorice “holera” se afla la

finele celei de a VII-a pandemii, iar gripa de tip A
a prezentat un alt “moment pandemic”.
} Este reprezentata de un complex de metode
si mijloace cu caracter multidisciplinar,
medical si nemedical, cu larga cuprindere
spatiala si temporala, care asigura in mod
sistematic:
◦ culegerea, prelucrarea, interpretarea si transmiterea
longitudinala si transversala a informatiilor asupra
potentialului epidemiologic al diverselor structuri
populationale

} in vederea elaborarii programelor de

preventie si combatere.
} Generala, comuna, preventionala, cu caracter de
permanenta si intens multidisciplinara;

} Speciala, care presupune actiuni particulare, cu

limitare temporala si spatiala (populationala), ca
de exemplu:
◦ de combatere cu caracter de urgenta, interesand un
anumit proces epidemiologic in evolutie;
◦ a bolilor in stadiu de eradicare
◦ a bolilor cu potential de “import-export”
◦ Pentru evaluarea fondului imunitar in bolile transmisibile
si a modificarilor echilibrului homeostatic, a bolilor
netransmisibile
} Inseamna un complex de actiuni realizate in
absenta bolii, pentru a mentine aceasta stare,
prin depistarea si neutralizarea factorilor
nesanogeni (de risc) inainte ca acestia sa
perturbe sanatatea, concomitent cu
promovarea factorilor sanogeni.

} Are mai multe trepte/categorii:

◦ Primordiala
◦ Primara
◦ Secundara
◦ Tertiara
} Reprezinta un sistem organizat, programat de
supraveghere a starii de sanatate pentru
persoane sau grupuri cu risc crescut la o
anumita maladie.
} Preventia primordiala

} Preventia primara

} Preventia secundara

} Preventia tertiara
 • preventia primordială à previne apariţia şi
consolidarea unor factori etiologici sau de risc
inexistenti anterior

} actiuni si masuri care inhiba aparitia si stabilirea

conditiilor de mediu, economice, sociale si
comportamentale precum si modele culturale de
viata etc. cunoscute ca cresc riscul bolii

} Este sarcina
• politicii de sanatate publica
• promovarii sanatatii
} Constituie obiectivul fundamental al
medicinei preventive si se realizeaza prin
actiuni speciale, prin programe care urmaresc
depistarea si neutralizarea factorilor de risc
pentru sanatate;

} Concomitent se asigura depistarea subiectilor

(grupurilor) cu risc crescut care sunt
dispensarizate (“dispensarizare de protectie”).
- preventia primară à păstrarea sănătăţii prin
preîntâmpinarea expunerii la un factor etiologic sau de risc
existent în comunitate
} eforturi
• personale
• comunitare

• urmăreşte scăderea incidenţei cazurilor

v imbunatatirea statusului nutritional,
v imunizarea impotriva bolilor transmisibile
v eliminarea riscurilor din mediu cum ar fi furnizarea de apa
potabila contaminata

} Este sarcina
• sanatatii publice
} Este realizata concomitent cu precedenta si
consta in depistarea si dispensarizarea
(“dispensarizare de reechilibrare”) a
persoanelor care au suportat actiunea unor
factori nesanogeni, aflandu-se in situatia de
preboala (“dezechilibru homeostatic”), deci in
fazele reversibile;
- preventia secundară à depistarea precoce a abaterilor de la
starea de sănătate a persoanelor expuse deja la factori - etiologici
sau
- de risc
• interventie prompta terapeutica curativa

• urmăreşte - bolii prin

scaderea - incapacitatii scurtarea
prevalentei temporare duratei

} Este sarcina
◦ medicinei preventive.
} Consta in depistarea activa, precoce a
persoanelor cu boala, in faza compensata,
atipica sau care este ignorata;

} Numai aceste categorii beneficiaza de

spitalizare, iar “dispensarizarea de
recuperare” va urma dupa externare.
 - preventia terţiară

• ameliorarea suferinţei

• incetinirea evolutiei unor

boli progresive • prin tratament
ü paleativ
• prevenirea sau intarzierea ü
aparitiei unor complicatii in simptomatic
boli cronice ü
recuperator
• recuperarea capacităţilor
funcţionale
• bolnavilor
ü în perioada de
Se adresează stare
ü mai ales cronici

• sechelarilor
Este sarcina
urmareste limitarea incapacitatii si complicatiilor
• reabilitarii
JM Last. A dictionary of epidemiology; 4th edition; 2001

44
PREVENTIA

≠
Preventia primordiala
TERTIARA Preventia primara
Preventia secundara

tratament

DSP
clinicieni
Abordare bazata pe
populatie
} Masura de preventie se
aplica intregii populatii
• dieta pentru prevenirea CIC
• sfaturi impotriva fumatului
• evitarea partenerilor multiplii
• sex protejat
} Necostisitoare
} Neinvaziva
} Implica sanatatea publica
Idealul este o combinatie a celor doua abordari
Abordare bazata pe grupuri
la risc
• Masura de preventie se
aplica unui grup la risc
- screeningul colesterolului la
copii se limiteaza la cei care
provin din familii cu risc
crescut
- screeningul gravidelor
pentru infectia cu HIV
• Costisitoare
• Mai invaziva / incomoda
• Necesita actiune clinica pentru
a identifica grupul tinta