SURSE DE AGENTI PATOGENI:

EXEMPLE

SURSELE DE AGENTI PATOGENI se mai numesc si surse de germeni, izvor de

infectie sau rezervor epidemiologic. Aceștia reprezintă organismele care au rolul de a găzdui,
a asigura supraviețuirea precum și de a multiplica și disemina agenți patogeni. Mai mult decât
atât, rezervoare epidemiologice pot sau nu sa prezinte semne clinic de boala.

AGENTUL PATOGEN este clasificat în 4 clase: viruși, bacterii, fungi și protozoare.

El este definit ca factorul care cauzează sau poate cauza boala, mai exact să producă
modificări în gazdă atunci când sistemul imun al acesteia este compromis. Patogenul se
atașează la diferite situsuri ale gazdei de unde trebuie sa fie combătut de diferite mecanisme
de apărare. Un exemplu de astfel de atașare este susținut de Neisseria gonorrhoeae,
Streptococcus pneumoniae, Vibrio cholerae, Escherichia coli precum și Candida albicans
care se fixează în spatiul interstitial, mai exact pe suprafata epiteliara iar mecanisul de aparare
al organismele gazda este reprezentat de actiunea anticorpilor, in special a celor
imunoglobulina A si de peptidele antimicrobiene. Un alt exemplu de atasare este cea din
spatiul interstitial cand Chlamydia spp, Rickettsia spp, Listeria monocytogenes se fixeaza in
citoplasmă de unde vor fi combatute prin celulele citotoxice T si celule Natural Killer( NK).
Mai mult se poate observa atasarea unor virusi precum Salmonella typhium sau Legionella
pneumophilla la nivel vezicular, unde mecanismul de protectie e reprezentat de celulele T si
NK ce sunt dependente de activarea macrofagelor.
Câțiva agenți patogeni, asemeni anthraxului, sunt răspândiți prin spori care prezintă o
rezistenta importanta la căldură și mediul uscat, in timp ce altii precum virusul
imunodeficientei umane(HIV) se pot raspandi doar prin schimbul de fluide si tesuturi
deoarece ei nu sunt capabili de a supravietui ca agenti infectiosi inafara organismului gazda.
Primul contact cu gazda se face prin suprafata epiteliara care poate fi reprezentata de piele
sau mucoasa interna a tractului respirator, gastrointestinal sau urogenital. Urmatoarea etapa
este de a stabili o arie de infectie. Aceasta mai exact cuprinde aderarea la suprafata epiteliara,
pe care o colonizeaza sau o penetreaza pentru a se replica in tesuturi. Multi agenti patogeni
sunt indepartati in acest stadiu de catre sismul imun înnăscut al gazdei care.cu toate acestea
nu este la fel de eficient ca sistemul de adaptare imuna. Doar după ce agentul patogen a reusit
sa realizeze un focar de infectie poate aparea boala.
Eliminarea agentilor patogeni se poate face prin:
-secretie naso-faringiana in cazul streptococilor,stafilococilor,bacil
- saliva pentru VHB, VHC,virus rabic
-materii fecale la enterovirusuri, vibrion holeric
-lacrimi pentru virus rujeolic
-urina in cazul virusului tuberculotic

Sursele de agenti patogeni se pot imparti în 2 categorii importante:

 SURSE UMANE care sunt reprezentate de:

o omul bolnav (in care boala se manifesta cu forme tipice sau atipice)
 posibilitatea de diseminare este influentata de
 etiologia bolii

1
  faza de evolutie a bolii
 particularitatile agentului patogen
o purtatorul de germeni care are acelasi atribut ca cel mentionat anterior dar nu
prezinta simptomatologia caracteristica bolii.
 Acesta reprezinta un factor major de risc pentru colectivitati, mai ales
pentru copii, unitati sanitare sau chiar in sectorul de alimentatie
publică.

Cea din urma categorie poate fi subimpartita in alte 3 subclase:

- purtatori preinfectiosi – acestia reprezentand, de fapt persoanele care
urmeaaza a fi bolnave, pentru moment, agentul patogen fiind eliminat in
perioada de incubatie a bolii.
- purtatorii sanatosi – clasificati ca indivizii care prezinta o buna rezistenta
generala si au un nivel inalt de imunitate.Acestia fiind subdivizati in :
 excretori temporari : de scurta sau de lunga durată
 excretori cronici
- purtatorii care sunt fostii bolnavi ce la randul lor sunt impartiti in
 fostii bolnavi in perioada de convalescenta ce are o durata de
portaj variata de la zile saptamani sau chiar luni
 exemple: HBV, Shigella responsabila de boala
dizenterica sau steptococii
 fostii bolnavi cronici in care au trecut mai mult de 6 luni de la
perioada de vindecare sau chiar toata viata
 exemple : VHB, VHC, Bacilul Koch

O alta clasificare a purtatorilor este cea dupa localizarea portajului. Aceștia pot fi nazali si
tegumentari (exemplu: Staphylococcus aureus), faringieni (Streptococcus pyogenes),
amigdalieni si intestinali. De asemenea ei se mai pot subdiviza si in functie de modalitatea de
eliminare in excretori (intermitenti sau permanenti) si criptici. Mai mult, sursele umane
purtatoare sunt fie cunoscute fie neinregistrate.

*portajul bacterian se refera la numarul de bacterii care colonizeaza o anumita regiune, acestea fiind
nepatogene sau conditionat patogene( ce determina boala doar in cazul existentei unor factori
declansatori)

SURSELE EXTRAUMANE sunt responsabile de aparitia unor boli specifice numite

zooantroponoze si care asemeni celor umane se impart in:
o animale bolnave
o animale purtatoare

Aceste rezervoare patogene extraumane pot fi reprezentate de rozătoare (pestă,

bruceloză ), porc (trichineloză ), pisica (rabie, toxoplasmoza), păsări (salmoneloză), pești
(hepatita A) sau artropode (encefalită de căpușă). In cazul ultimelor mentionate, acestea pot
fi surse complete, de exemplu căpușele sau surse incomplete (partiale) in situatia țânțarului
anofel ce provoaca malaria sau păduchelui de corp responsabil de tifos exantemic.. De
asemenea, ele prezinta o serie de caracteristici particulare:
 Genereaza boli denumite zooantroponoze
 Sursele pot fi salbatice, domestice si peridomestice(soareci, țânțari)
 Apar in special in mediul rural si la anumite categorii profesionale
 Implicatii multiple: socio-economice precum si medicale umane/veterinare
2
 Focarul natural in transmiterea bolilor:

vector

Animal rezervor Animal receptiv

Contaminarea umana din focarul natural se face accidental cand animalele bolnave
sau vectorul parasesc focarul si ataca omul in cazul rabiei sau pestei sau cand omul patrunde
in focatul natural ( defrisari, expeditii, pastorit), precum si in cazul unui contact direct cu
cadavrele provenite de la animale bolnave ( tularemiei) sau cand oamenii consuma carne
infectata (bruceloză)
Pe langa aceste 2 clasificari, exista boli care sunt comune atat omului cat si
animalelor. Acestea pot fi:
 Virale: encefalita de căpusă
 Bacteriene: leptospiroză, ciumă
 Afectiuni cauzate de protozoare: malarie, toxoplasmoză
 Helmintiaze: teniază, hidatidoză,

O alta forma de divizare a rezervorului patogen il reprezinta situsul anatomic aflat

intr-un tesut sau organ din organismul gazda la nivelul caruia se desfasoara reactia de
multiplicare a agentilor patogeni (localizare epidemiologică). Această localizare poate sa
coincidă cu localizarea patogenica (situatie aparuta in majoritatea bolilor) sau care nu
coincide (exemplu in poliomielita sau rabie).
Mai mult calea de eliminare a germenilor de catre rezervorul epidemiologic, poate fi
unica in boala diareica acuta si in angina sau pot exita cai multiple in VHB, VHC, HIV. Deci,
propagarea infectiilor de la sursa de infectii se face prin mai multe cai, fiecare boala putand
folosi una din cele 4 cai:
 Calea digestiva: germenii expluzati de la sursa de infectie vor ajunge in mediul
inconjurator prin intermediul materiile fecale sau urinei sau chiar a altor produse ce
vor contamina apa si alimentele
 Calea sexuala: este specifica pentru bolile transmisibile veneric in urma contactului
sexual
 Calea transcutanata: arsurile reprezentand poti de intrare a agentilor patogeni capabili
de a genera infectii
 Calea aeriana: prin care o gama larga de germeni se rapsandesca
In urma acestor doua clasificari, sursele de agenti patogeni, adica de infectii pot fi
complete sau active, acestea fiind cele care dispun atat de localizare epidemiologica cat si de
cai de eliminare precum si incomplete sau criptice(inactive) in care eliminare de patogeni
lipseste sau este extrem de rara.

Sursele de agenti patogeni sunt caracterizate de anumite atribute generale precum:

 Fazele de evolutie a bolii (perioada de incubatie, debutul, perioada de stare,

convalescența)
 Tipul cailor de diseminare
 Natura produselor biologice eliminate

3
 „Porțile” de eliminare care pot fi unice sau multiple precum si naturale sau artificiale
 Ritmul sau durata de eliminare
 Intensitatea eliminării
 Contagiozitatea( reprezintă capacitatea naturala a unei infecții de a se transmite de la
o persoana contagioasa la o persoana receptiva)
 O boala care poate fi transmisa prin contact direct este numita
contagioasa (cand transmisia este foarte usoara si rezulta prin contactul
aproapiat fie cu persoana infectata, fie cu secrețiile sale precum si cu
suprafetele pe care le-a contaminat)
 O boala infectioasa este transmisa de agenti infectiosi precum virusi
sau bacterii
 Toate bolile contagioase sunt infectioasa dar nu toate infectioase
trebuie sa fie contagioase.
 Indicele de contagiozitate reprezinta proportia de persoane receptive
dintr-o colectivitate, la care se poate trasmite boala, intr-o unitate de
timp

MALADIA SURSA DE AGENT PATOGEN

BDA-etiologie bacteriana Om,unele animale
Toxiinfectie alimentara cu Salmonella Animale,pasari,om
Toxiinfectie alimentara cu stafilococ Om,bovine
Toxiinfectie alimentara cu endotoxina animale
bacteriana
Toxiinfectie alimentara cu Clostridium Om,bovine,porcine
perfringens
Holeră om
Febra paratifoida om
Pestă Puricii de șobolani, rozătoare
Tetanos Bovine, cabaline
Tularemie Numeroase specii de animale, mai ales
rozatoare
lepra Om
Infectii stafilococice Om
listerioza Animale domestice si salbatice
Sifilis Om
Leptospiroza Bovine,porcine,caini,sobolani

 Tabel extras din suportul de curs*https://www.umfiasi.ro/suporturi-curs/FacultateaMedicina/ASISTENTAPRIMARAATARIIDE0SANATATE(MG3)-RO/

Prof.univ.dr.DOINAAZOICAI-CursuriAPSSanulIIIRO/CursuriAPSS202021-2022/Curs.APSS20212022.pdf

4
 Directie de supraveghere epidemiologica

Supravegherea epidemiologica este considerate o etapa esentiala in controlul bolilor,

existand o gama larga de modalitati prin care aceasta poate fi realizată, cea mai importanta
fiind raportarea de rutina a cazurilor in cadrul unui sistem de sanatate. Se realizeaza o analiza
permantan a tuturor aspectelor care privesc aparitia si raspandirea bolilor cu ajutorul unor
metode precise, uniforme, rapide si de o acuratete inalta.
Vom lua spre analiză, febra tifoida ce este o boala infectioasa severa, aparută ca urmare a
actiunii bacteriei Salmonella typhi găsită in apă sau hrana contaminată si se transmite
interuman. Deci, acest agent patologic este capabil sa se transmita prin contact cu mainile
murdare, secretii sau excretii, prin transport pasiv de catre vectori (exemplu: muste) sau chiar
aerogen.
REZERVORUL EPIDEMIOLOGIC este astfel reprezentat de bolnavii de febra tifoida,
purtatorii de bacil tific asimptomatici sau fosti bolnavi purtatori temporar (elimina bacilul
timp de 3 luni ) sau fosti bolnavi purtatori cronici ( care vor elima bacilul timp de cativa ani).
Masuri de control vor avea rolul de a instala un regim sanito-igienic in ceea ce priveste
apa potabila si alimentele. Este necesar ca populatia sa capete o serie de cunostinte
epidemiologice precum si un regim igienic personal cat mai ferm. De asemenea, se culeg
informatii pentru a aprecia dinamica morbiditatii si a factorilor de risc, a conditiilor de
dezvoltare precum si a mentinerii procesului epidemic.

 Masuri profilactice:
Acestea sunt orientate spre sursa de agenti patogeni si au rolul de a supraveghea si de a
investiga sectoare populationale pentru a identifica purtatorii cronici care nu trebuie sa fie
angajati in arii de aprovizionare cu apa sau alimente precum si in domenii de ingrijire a
copiilor. Astfel, metodele de supraveghere sunt reprezentate de :
o Control bacteriologic la angajare, dar si periodic după.
o Reguli de igiena alimentara
o Folosire a apei potabile
o Ingrijirea atenta a sistemului de canalizare si salubrizare a localitatilor
o Educarea epidemiologica si capatarea deprinderi igienice
o Masuri de dezinfectie si dezinsectie profilactica
o Vaccinoterapia-este o metoda secundara folosita doar pentru
persoanele care prezinta un risc inalt
 Măsuri antiepidemice în focar
o Atunci cand apare suspiciunea de febra tifoida sau chiar cand s-a constata
prezenta ei, se informeaza Centrul de Sanatate publica (CSP).
o Se spitalizeaza persoanele infectate sau suspecte
o Dupa externare, persoanele aflate in stare de convalescenta vor trebui sa
efectueze o serie de examene medicale si masurarea temperaturii in fiecare
saptamana pe parcursul a 3 luni. In timp ce persoanele care fac parte din
departamentele cu risc epidemiologic crescut, nu vor fi admise la lucru timp
de o luna dupa externare

Un alt exemplu luat spre analiza este hepatita virala B , produsa de virusul hepatic V ce face
parte din familia Hepadnaviridae. SURSA DE AGENT PATOGEN este reprezentata de bolnav de
hepatita B acuta sau cronica ( in forma simptomatica sau asimptomatica) precum si de purtatorii de
antigene HBs. Contagiozitatea sa se manifesta prin procesul patologic de la nivelul ficatului si

5
continutul in sange al Ag.Purtatorii de AgHBs precum si formele asimtomatice de hepatita cronica
virala B simbolizeaza rezervorul principat de agenti patogeni iar cand acestia mai prezinta si Ag HBe
se transforma intr-un pericol epidemiogen deosebit. Mecanismul prin care se transmite acest agent
patogen este parenterala datorita unui instrumentar medical care nu este bine sterilizat ,prin transfuzii
de sange , prin injectare intravenoasa de droguri sau chiar prin folosirea la comun a unor instrumente
de barbierit, manichiura, sau contact sexual

Incidenta prin hepatita virala B in diferite grupe de varsa-figura preluata

MASURI DE CONTROL:
 Masuri profilactice:
o Vaccinarea (inclusa in lista infectiilor contra carora se realizeaza vaccinarea
profilactica in cadrul Programului National de Vaccinari) -cea mai eficienta
masura de prevenire
o Utilizarea instrumente medicale de unica folosinta
o Respectarea unor norme de sterilizare si curatare
o Screening pentru prezenta AgHBs in sangele, organelle donate
o Evitarea intepaturi accidentale cu ace contaminate
o Protectia personalului medical cu risc de contaminare a infectiei prin
asigurarea seturilor de echipament personal
 Masuri antiepidemice
o Informarea Serviciului de Supraveghere de Sat a Sanatatii Publice
o In forma acuta, bolnavii spitalizati in sectia de boli infectioase
o Externarea dupa insanatosirea clinica ( prezenta HBsAG nu este
contraindicata pentru externare, pe parcurs de 6 luni sunt contraindicate
vaccinarile cu exceptia antirabic si antitetanos-acestia se afla sub
supraveghere la dispensar pana la obtinerea unui rezultat negativ)

6
 BIBLIOGRAFIE

 https://www.umfiasi.ro/suporturi-curs/FacultateaMedicina/
ASISTENTAPRIMARAATARIIDE0SANATATE(MG3)-RO/
Prof.univ.dr.DOINAAZOICAI-CursuriAPSSanulIIIRO/CursuriAPSS202021-2022/
Curs.APSS20212022.pdf
 http://apps.who.int/iris/bitstream/handle/
10665/36838/9241544465_rum.pdf;jsessionid=A32063B9CA4A24306AC3C44F7F3
0FA3B?sequence=8
 https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK26917/
 https://www.efsa.europa.eu/ro/glossary/pathogen
 https://bmcbiol.biomedcentral.com/articles/10.1186/1741-7007-10-6
 (cel mai folosit ) : https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK27114/
 https://www.nfid.org/infectious-diseases/
 https://www.spitalspiridon.ro/docs/anunturi%20angajare/
2019/20191231_tematica_bibliografie_brancardieri.pdf
 https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4296493/
 https://epidemiologie.usmf.md/sites/default/files/inline-files/Epidemiologie
%20specială.pdf