ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI

MASTER Didactic în Economie

  

TEMA
ORGANIZAREA ACTIVITĂŢILOR REFERITOARE LA CALITATE

Masteranzi
Mihaela Mitrică (Dinu)
Iuliana Ionescu (Mandă)

București
Noiembrie 2020

Rezumat
Organizarea activităților referitoare la calitate este cea de-a doua funcție a managementului
calitații și ea se referă, pe de o parte la determinarea structurii organizatorice și definirea
responsabilităților, pe de altă parte la alocarea resurselor și aplicarea metodelor care vor permite
realizarea obiectivelor stabilite în cadrul etapei de planificare a activităților referitoare la calitate.
 Această funcție a managementului calității, ca de fapt întregul proces de management al
calității, are o tendință de modernizare în acord cu modificările intervenite în alte țări și mai ales
în contextul intensificării preocupărilor potrivit standardelor ISO 9000.

Cuvinte-cheie
Sisteme de organizare a activităților referitoare la calitate
Funcțiunea calitate
Structura organizatorică a funcțiunii calitate
Compartimentul calitate

Introducere
Sistemul de management al calității este un instrument prin care conducerea organizației se
asigură de stabilirea și implementarea/atingerea politicii și obiectivelor referitoare la calitate
pentru că:
• managementul înseamnă să îmbunătățești (continuu) performanța (= modul de lucru,
procesele) și
ca efect performanțele (= rezultatele) prin stabilire politică și obiective si concentrare (=
focalizare)
pe implementarea atingerea acestora;
• politica asigură satisfacerea echilibrată - este un compromis - a tuturor parților
interesate, aici
clienții și proprietarii organizației;
• la baza politicii și a cerințelor ISO 9001 se afla principiile managementului calității;
• fără obiective (măsurabile, chiar cuantificabile), politica rămâne doar lozincă: este atinsă
întotdeauna (” asta am spus și eu”), ceea ce anulează potențialul de îmbunătățire;
• fără responsabili, obiectivele sunt atinse din întâmplare;
• fără resurse, responsabilii sunt victime sigure;
• implementând sistemul de management al calității, organizația își construiește o cultură
bazată pe
principii (ale managementului calității) devine principială (constantă cu ea însăși, de
încredere).
Scopul acestui referat este de a evidenția atât din punct de vedere teoretic, cât si practic,
importanța rolului pe care-l are organizarea activităților referitoare la calitate în întregul proces de
management al calității.
Vom aborda subiectul evoluției sistemelor de organizarea a activităților referitoare la calitate
și vom vorbi de structura acestora, despre locul diferitelor activități în cadrul organizării
întreprinderilor și organizarea compartimentului calitate.

Aspecte teoretice cu privire la ORGANIZAREA ACTIVITĂŢILOR REFERITOARE LA

CALITATE
1. Evoluția sistemelor de organizare a activităților referitoare la calitate
 Formele de organizare structurală a întreprinderii au evoluat continuu în acord cu schimbările
intervenite, sub impactul progresului tehnic, în producția și comercializarea mărfurilor. În mod
corespunzător au intervenit modificări în ceea ce privește structura organizatorică aferentă
funcțiunii calitate a întreprinderii.
Pe măsura dezvoltării atelierelor manufacturiere, coordonatorul (maistrul) producției a
preluat sarcina de control al produselor. Cu timpul, activitățile de control nu au mai putut fi
acoperite de maiștri, fiind încredințate unor ,,inspectori” aflați în subordinea lor directă. Inspecția
a devenit din ce în ce mai mult o problemă tehnică, care presupunea o calificare specială.
În condițiile producției de serie mare, activitățile de inspecție pe fluxul tehnologic, au
devenit mai complexe. Pentru asigurarea desfășurării lor corespunzătoare, a fost înființat un
compartiment de control al calității, condus de un inspector șef, subordonat șefului producției.
Pentru realizarea obiectivelor stabilite prin planificarea calității este necesară organizarea
activităților referitoare la calitate.
Atribuții privind calitatea întâlnim la toate nivelurile structurii organizatorice dintr-o firmă si
la toate persoanele. Importanța și complexitatea calității impun însă existența unor componente
specializate cu atribuții axate preponderent pe problema calității și care să asigure îndeplinirea
funcțiunii calitate a firmei. În acest sens, ne referim la existența compartimentului de calitate al
unei entități sau la diferite documente de formalizare a funcțiunii calității în cadrul acesteia.
Literatura de specialitate tratează, în general, prin referire la sistemele de organizare a
activităților referitoare la calitate, evoluția acestor tipuri de sisteme, ce pornesc încă de la
supravegherea proprietarilor de ateliere și ajung până la dezvoltarea unor compartimente
specializate. Se tratează și tendințele actuale privind acest sistem de organizare, care balansează
între centralizarea activităților și descentralizarea acestora. De asemenea, trebuie notat că
formalizarea funcțiunii calitate are la bază anumite documente, cele de bază fiind organigrama,
regulamentul de organizare și funcționare sau cel de ordine interioară. Aceste documente nu
trebuie confundate cu documentele calității (documentele sistemului de management al calității),
așa cum sunt manualul calității întreprinderii sau alte proceduri și documente cerute în
conformitate cu standardul ISO 9001.
2. Locul activităților referitoare la calitate în organizarea întreprinderii
Atunci când discutăm despre organizarea activităților referitoare la calitate, trebuie să avem
în vedere dimensiunile organizării unei întreprinderi. Astfel, în accepțiune generală, în
organizarea unei întreprinderi (ca obiect al managementului), se vorbește despre 2 tipuri de
organizare, ce se află în interdependență – organizarea procesuală și cea structurală.
În organizarea procesuală componenta de bază a organizării procesuale o reprezintă
funcțiunea întreprinderii, care se detaliază în activității, atribuții, sarcini. În mod tradițional sunt
considerate ca funcțiuni ale întreprinderii următoarele: cercetare-dezvoltare, producție,
comercială, financiar-contabilă şi de personal. Potrivit acestei abordări, activitățile specifice
referitoare la calitate sunt incluse în cadrul funcțiunii de producție. În prezent este tot mai
evidentă tendința de a defini funcțiunea calitate a întreprinderii alături de cele menționate
anterior.
Funcțiunea calitate poate fi încadrată în structuri organizatorice adecvate, ținând seama de
mărimea întreprinderii și de complexitatea activităților pe care le desfășoară. Potrivit acestei
organizări, activitățile specifice, referitoare la calitate sunt incluse în cadrul funcțiunii producției.
In prezent există tendința de a îndeplini funcțiunea calitate a întreprinderii, alături de cele anterior
menționate.
Funcțiunea calitate reprezintă ansamblul activităților care se desfășoară în cadrul
întreprinderii, în vederea realizării obiectivelor sale în domeniul calității. Această funcțiune
reprezintă o serie de particularități, cuprinzând activității care se regăsesc în cadrul celorlalte
funcțiuni. Funcțiunea calitate este considerată o funcțiune orizontală, comparativ cu celelalte
apreciate ca fiind verticale.
În cadrul funcțiunii calitate regăsim 3 tipuri de activități:
 Activitatea de management strategic – elaborarea politicii calității a obiectivelor
fundamentale, la nivelul întreprinderii.
 Activitatea de management operațional – planificarea și ținere sub control în cadrul
fiecărui sector (marketing, producție, personal). Fiecare sector (compartiment) are sarcini
referitoare la calitate.
 Activități de coordonare și integrare a funcțiunii calitative, deoarece toate activitățile
sectoriale influențează calitatea finală.

În organizarea structurală a întreprinderilor asistăm în prezent la un proces de modernizare.

Acest proces are în vedere trecerea de la structurile de tip mecanicist, caracterizate printr-un grad
ridicat de formalizare, predominant ierarhice, la cele de tip organic, în cadrul cărora
întreprinderea este abordată ca un sistem deschis, dinamic și multidimensional. În cadrul
întreprinderilor cu structuri din prima categorie se manifestă două tendințe principale, în ceea ce
privește structura organizatorică a funcțiunii de calitate: centralizarea şi respectiv,
descentralizarea acesteia.
Centralizarea funcțiunii calitate presupune regruparea în cadrul aceluiași compartiment, a
persoanelor care desfășoară activitățile corespunzătoare acestei funcțiuni. Această variantă
prezintă avantajul că facilitează comunicarea și reduce în mod sensibil necesitatea unor activității
de integrare şi coordonare. Inconvenientul principal se datorează faptului că persoanele din
compartimentul de calitate nefiind direct implicate în desfășurarea activităților curente, pot
rezulta decizii și acțiuni inadecvate.
Descentralizarea funcțiunii calitate presupune faptul că responsabilitatea planificării,
organizării, ținerii sub control și asigurării calității este încredințată fiecărui sector sau
compartiment al întreprinderii. Avantajul principal al acestei variante de structură constă în aceea
că persoanele fiind direct implicate în desfasurare activităților curente deciziile și acțiunile
curente pot fi mai bine fundamentate. Descentralizarea prezintă însă inconvenientul că presupune
eforturi mari de integrare și coordonare a activităților referitoare la calitate. în țara noastră, într-o
serie de întreprinderi continuă să existe "compartimentul de control tehnic de calitate" subordonat
producției.
Este tot mai evidentă tendința de modernizare în acest domeniu, în acord cu modificările
intervenite în alte țări și mai ales în contextul intensificării preocupărilor potrivit standardelor
ISO 9000. Au fost astfel înființate compartimente de asigurare a calității în subordinea cărora se
află cel de control tehnic de calitate.
3. Sisteme de organizare a activităților referitoare la calitate
(Structura aferentă funcțiunii calitate)

Astăzi se observă 2 tendințe principale, în ceea ce privește structura organizatorică a

funcțiunii calitate: structura centralizată și structura descentralizată.
a) Structura centralizată presupune regruparea, în cadrul aceluiași compartiment, a
persoanelor care desfășoară activitățile corespunzătoare (folie)
Avantaje:
- facilitarea comunicării
- se reduce necesitatea unor activități de coordonare și integrare
Dezavantaje:
- persoanele nefiind direct implicate în desfășurarea activităților curente, pot rezulta
decizii și
acțiuni inadecvate

Fig.1 Organigrama funcțiunii

calitate (structură centralizată)

b) Structura descentralizată- responsabilitatea planificării, organizării, ținerii sub control și

asigurarea calității este încredințată fiecărui sector (compartiment) al întreprinderii.
 Fiecare compartiment (marketing, producție, cercetare – dezvoltare) au sarcini stabilite
referitoare la calitate. (folie)
Avantaje:
- decizii și acțiuni referitoare la calitatea corectă, bine fundamentate deoarece persoanele
sunt direct implicate în desfășurarea activităților curente( de marketing, producție,,
cercetare-dezvoltare)
- decizii și acțiuni referitoare la calitatea corecte, bine fundamentate deoarece persoanele
sunt direct implicate în desfășurarea activităților curente (de marketing, producție,
cercetare – dezvoltare)
- mai multă operativitate pentru luarea măsurilor necesare pentru rezolvarea problemelor
identificate
Dezavantaje
- eforturi mari de coordonare și integrare a activității referitoare la calitate
- formarea de comitete, grupe de lucru, fie o „unitate centrală” la nivelul conducerii de
vârf a întreprinderii care să sprijine conducerea și responsabilii compartimentelor în
elaborarea politicii calității, a obiectivelor fundamentale, asigurând și suport tehnic pentru
desfășurarea activităților la toate compartimentele. În cadrul acestei „unități” unele
întreprinderi centralizează activitățile de asigurarea calității.

Fig.2 Organigrama funcțiunii

calitate (structură
descentralizată)

În contextul preocupărilor de flexibilitate a organizării structurale unele întreprinderi au

adoptat o structură organizatorică „Tip Rețea” în cadrul căreia sunt delimitate unitățile
funcționale „principale” corespunzătoare traiectoriei produsului și unității de „sprijin” ale
acestora.
 4. Formalizarea structurii organizatorice a funcțiunii calitate
Principalele documente utilizate pentru exprimarea structurii organizatorice a întreprinderii
sunt:
- regulamentul de organizare și funcționare (care este cel mai important):
- structură organizatorică
- atribuțiile conducerii executive
- atribuțiile compartimentelor
- atribuțiile unor compartimente specializate
- fișa postului
- organigrama (reprezentarea grafică a structurii organizatorice)
- matricea responsabilităților
În toate documentele de formalizare se regăsesc: - atribuțiile, sarcinile și responsabilitățile în
domeniul calității.
Matricea responsabilităților este foarte importantă (instrument util) pentru a determina
(atunci când intervin mai mulți agenți într-o activitate), cine răspunde de luarea deciziilor (D),
cine participă (P), cine este consultat (C) și cine este informat (I). (folie)
Pentru fiecare decizie este un singur decident dar pot fi stabilite mai multe persoane
(compartimente) care să fie consultate, informate cu hotărârile luate, sau care să participe.
Aceste documente trebuie periodic revăzute, modificate.
5. Organizarea compartimentului calitate are la bază organizarea pe:
 tipuri de activități (e cel mai des întâlnită):
 planificarea calității
 asigurarea calității
 proiectarea mijloacelor de testare
 controlul calității
 laborator metrologie
 urmărirea produselor in utilizare
 produse
 procese
Rolul compartimentului calitate poate fi:
• de linie – responsabilul compartimentului deține autoritatea (cu luarea de decizii
referitoare la activității: să întrerupă procesul de realizare a produselor; să interzică
expedierea unei comenzi, când costată abateri)
Dezavantaj – relație de polițist, caută vinovați
• de „staff” – responsabilul compartimentului calitate sprijină desfășurarea activității în
domeniul calității (informarea reprezentanții sectoarelor în legătură cu deficiențele –
stabilind măsuri)
În România organizarea compartimentelor calității presupune:
  CTC
 Analiza calității
 Laborator metrologic
 Laborator de atestare a calității
 Laborator fizico-chimic și de încercări mecanice
 Colectiv de proiectare mijloace și metode de control
În țările dezvoltate, marile întreprinderi au înființat compartimente de asigurarea calității
care includ și CTC-ul. Atribuțiile serviciului ,,Calitate” sunt în legătură cu:
- implementarea politicii de calitate;
- ținerea sub control a documentelor sistemului de calitate; -
- coordonarea activităților de analiză a cazurilor de nonconformitate;
- instruirea salariaților pentru cunoașterea cerințelor sistemului de calitate şi aplicarea politicii
de calitate a STE;
- pregătirea analizelor privind situația îndeplinirii obiectivelor calității, făcută de conducerea
de vârf; - - pregătirea dosarului în vederea certificării;
- asigurarea și urmărirea menținerii condițiilor pentru menținerea calității.

În unele firme au fost înființate chiar şi direcții ,,calitate” care au ca servicii distincte CTC
şi asigurarea calității. În firmele la care s-a realizat descentralizarea funcțiunii de calitate a
fost introdus sistemul ,,coordonatori pentru asigurarea calității” în fiecare compartiment.
Aceștia sunt desemnați de directorii compartimentelor respective și confirmați de serviciul de
asigurare a calității existent la nivelul firmei.
În cazul implementării unui sistem de management al calității potrivit standardelor ISO
9000, acestor coordonatori li se încredințează următoarele atribuții:
- implementarea și menținerea sistemului de calitate în compartimentele de care răspund;
- participarea la auditurile interne de calitate;
- organizează cunoașterea și difuzarea reglementărilor în domeniul calității;
- întocmesc și păstrează evidența înregistrărilor pentru calitate în compartimentele
respective.

Aspecte practice cu privire la ORGANIZAREA ACTIVITĂŢILOR REFERITOARE LA

CALITATE
Denumire organizației: ,,SC NUFĂRUL SA”
Adresă: Calea 13 Septembrie 104, București
Anul înființării: 1960
Obiectul de activitate: spălarea și curățarea(uscată) a articolelor textile și a produselor din blană.

Scurtă prezentarea organizației

Cum a început povestea brandului NUFĂRUL?
 Este o poveste frumoasă care începe la mai puțin de un deceniu de la primele mașini de spălat
electrice, produse în Europa, când în România se naște prima companie specializată în curățatul
hainelor, lenjeriilor de pat, covoarelor.
Era anul 1960. România intra într-o nouă etapă a dezvoltării sale și provocările dar și
așteptările erau foarte mari. Nevoia prestării de servicii către cetățeni devenea o necesitate
stringentă. Cele câteva ateliere și cooperative meșteșugărești din București ce activau în acest
domeniu, au fost reorganizate și comasate devenind, la 7 noiembrie 1960, întreprinderea
NUFĂRUL. Cronologic din 1960, anul înfiinţării până în prezent, în evoluţia şi dezvoltarea
societăţii comerciale NUFĂRUL SA se disting mai multe etape de reorganizare a spălătoriilor și
atelierelor manuale de curățat covoare și înființare de unități moderne de mare capacitate sau
microunități, înființarea complexului de mare capacitate pentru spălat industrial din platforma
industrială Militari şi dezvoltarea reţelei de centre pentru colectarea obiectelor de lenjerie şi
îmbrăcăminte de la populaţie, reuşind practic, până în anul 1985, deservirea operativă în toate
zonele Municipiului Bucureşti.
Apoi au urmat evenimentele lui decembrie 1989, când o nouă eră se năștea în prag de mileniu,
cu bune și rele. La Întreprinderea NUFĂRUL, la fel ca în multe alte întreprinderi românești,
conducerea a fost alungată într-o atitudine revendicativă nejustificată, urmând ca în doi ani,
urmare a unui management neperformant, să intre în faliment. Ca urmare a restructurării
întreprinderilor în societăți comerciale, concomitent cu intrarea unor societăți în faliment,
Guvernul a decis privatizarea societății prin metoda MEBO, metodă folosită în toată Europa de
Vest.
Cu eforturi mari, dar sprijinită de cei aproape 800 de angajați și de conducerea societății, în
1996, societatea NUFĂRUL se transformă în societate pe acțiuni având numai acționari privați,
in baza Legii nr.15/1990. Așa începe călătoria brandului NUFĂRUL în noua LUME NOUĂ.
Următorul pas, retehnologizarea. Cu o dotare româneasca pe partea de spălătorie și cu utilaje
produse în Republica Democrata Germană pentru curățarea hainelor și covoarelor, serviciile
oferite de NUFĂRUL au asigurat cu brio necesitățile populației și, de asemenea, pentru cea mai
mare parte a segmentului economic reprezentat de hoteluri, restaurante, creșe, grădinițe, spitale,
unități militare, etc, Totuși, chiar dacă dotarea existentă depășea cu mult nivelul tehnic al
unităților din sistemul cooperativelor meșteșugărești, utilajele deveniseră depășite tehnologic și
energetic de evoluția de pe piața europeană și se impunea o retehnologizare imediată.
Astfel, pentru a deveni competitivă la nivel mondial, societatea a cumpărat utilaje de ultima
generație, a regândit tehnologiile și și-a școlarizat personalul cu forțe proprii. Valoarea investiției
s-a ridicat la aproape un milion de dolari, realizată cu investiții ale acționarilor salariați, și a adus
întreprinderii un aport calitativ și tehnico-economic semnificativ. Noile utilaje performate au fost
puse în funcțiune iar gama de servicii a fost diversificată.
În mod firesc, ca urmare a nivelului tehnic și profesional al specialiștilor săi și a unui
management responsabil, tehnologia folosită și standardele interne de calitate s-au transformat cu
ușurință în Sistemul de Management al Calității prin Standardul de calitate ISO 9001, SC
NUFĂRUL SA câștigând aprecierea clienților săi și devenind lider de piață.
Managementul calității
Nufărul SA deține resursele de infrastructură necesare și pune la dispoziție mediul pentru
operarea proceselor. Este disponibil personal competent ce deține cunoștințele organizaționale
necesare pentru operarea proceselor.
Organizația menține un control eficace asupra utilizării mărcii de certificare și referirii la
certificare și respectă prevederile Regulamentului de utilizare a mărcii de certificare.

Structura organizatorică a funcțiunii calitate, în cadrul acestei organizații este una descentralizată,
prezentată mai jos, sub formă grafică

Conducerea
organizației
Calitate

Marketing MQ

Resurse Umane MQ

Aprovizionare MQ

Curățătorie MQ

Curățătorie MQ

Livrare MQ

Implementarea unui sistem de calitate într-o organizație nu determină în mod automat

realizarea unor produse/servicii de calitate, ci asigură doar premisele realizării constante a unor
produse/servicii conforme cu anumite cerințe. Crearea sistemului, înseamnă tinerea sub control a
întregii activități, asigurând consecvență și coerență, disciplină și rigoare.
Astfel managementul are posibilitatea de a cunoaște în mod operativ starea sistemului, de a
depista problemele dificile, de a le rezolva și a activa continuu sistemul calității.
Implementarea corectă a sistemului calității poate aduce organizației următoarele avantaje:
- creșterea productivității și eficienței;
- reducerea greșelilor și în consecință a pierderilor;
- reducerea costurilor, creșterea profiturilor;
- creșterea motivării și angajării salariaților;
 - creșterea competitivității;
- satisfacția clienților, ce poate duce la lărgirea pieței de desfacere etc.

Nufărul SA a adoptat un sistem de management al cărui domeniu de aplicare este documentat

în Manualul Calității . Toate cerințele standardului ISO 9001sunt declarate aplicabile și incluse în
domeniul de aplicare al sistemului de management.
Politica în domeniul calității este stabilită și comunicată în cadrul organizației prin
reprezentantul responsabil cu managementul calității al organizației.
Nufărul SA are stabilite și menținute următoarele pentru a se asigura că Sistemul de
Management al Calității este implementat și operațional plecând de la marketing până la resurse
umane, inclusiv aprovizionare, curățătorie și livrare:
a) politica în domeniul calității și obiectivele calității;
b) Manualul Calității;
c) proceduri documentate și instrucțiuni de lucru;
d) documentele necesare organizației pentru a se asigura de planificarea, operarea si controlul
eficace ale proceselor sale;
e) înregistrări cerute pentru evaluarea performanței și eficacității sistemului de management
inclusiv informațiile referitoare la satisfacția clienților
Documentația poate fi pusă la dispoziție în orice forma sau pe orice mediu suport.

Politica în domeniul calității va fi analizată pentru adecvarea ei continuă, iar atunci când apar
modificări în Sistemul de Management al Calității, acestea vor fi introduse în politică, după
analizarea oportunității introducerii lor .
Top managementul demonstrează leadership și angajament pentru Sistemul de Management al
Calității. Tot el decide structura optimă de organizare a organizației și resursele necesare astfel
încât Sistemul de Management al Calității să poată fi implementat eficace. De asemenea aloca
responsabilitățile și autoritățile adecvate pentru fiecare unitate funcțională pentru ca acestea să-și
desfășoare eficace activitatea.
Întreg personalul companiei au stabilite responsabilități și autorități pentru a-și îndeplini
îndatoririle în prezentul manual și în fișele postului care sunt păstrate la unitățile funcționale. În
acest sens, conducerea organizației are următoarele responsabilități si autorități:

• stabilește politica în domeniul calității si nivelul final al obiectivelor calității.

• asigură disponibilitatea resurselor, inclusiv structura de organizare corespunzătoare pentru
îndeplinirea politicii în domeniul calității și a obiectivelor calității.
• se asigură că Sistemul de Management al Calității este corespunzător, adecvat si eficace prin
analizele de management periodice.
• numește un membru din management ca reprezentant al său, care în afara altor responsabilități,
are și responsabilitatea pentru Sistemului de Management al Calității și pentru verificarea
funcționarii sistemului.
• se asigură că cerințele clientului sunt identificate și satisfăcute.
• planifică Sistemul de Management al Calității.
• se asigură că sunt stabilite procesele adecvate de comunicare.
 Managerul fiecărui departament identifică competența și necesitățile de instruire pentru
personalul care desfășoară activități care influențează calitatea produsului, și stabilește planul de
instruire.
Instruirile sunt efectuate în cadrul departamentelor în funcție de conținut și necesitați. Atunci
când sunt introduse tehnologii, echipamente, unelte noi, sau când apar modificări în proceduri,
standarde, etc, se efectuează instruiri suplimentare.
Nufărul SA planifică și implementează procesele necesare de monitorizare, măsurare, analiză
și îmbunătățire pentru:
a) demonstrarea conformității produsului;
b) asigurarea conformității Sistemului de Management al Calității;
c) îmbunătățirea continuă a eficacității Sistemului de Management al Calității;
Toate departamentele determină și utilizează metodele aplicabile, inclusiv tehnicile statistice
si amploarea utilizării lor pentru monitorizarea, măsurarea, analiza și îmbunătățirea continua a
proceselor.
Concluzii
Managementul ( calității) încotro?
Viitorul este continuarea trecutului cu alte mijloace.
Pentru a afla cum va fi viitorul ar trebui să-i înțelegem trecutul și mijloacele.
Managementul trece de la proces la proiect. De ce? Pentru că procesul se clasicizează și ca
orice lucru convențional, devine sursă de birocrație,
Procesul este un ansamblu de activități corelate care transformă intrări în ieșiri folosind
resurse. Proiectul, în schimb, se referă la resurse direct, este un ansamblu de resurse corelate.
În această viziune și SMC s-ar defini ca un ansamblu de proiecte (nu de procese) intercorelate
pe care oamenii le manageriază împreună;
Prin urmare, trebuie să ne descoperim talente de comunicare, lucrul în echipă, asumare
proprietăți (= obiective, resurse, proiecte), focalizare pe vitalitatea durabilă (= autogenerată, pe
termen lung) a organizației.
Ne putem dovedi atașamentul față de o organizație și viitor contribuind la maturizarea
abordării bazate pe proces în cadrul SMC și îmbunătățirea continuă (= transformare date în
decizii în acțiuni) a procesului, la nivelul întregii organizații.

Bibliografie
Dinu, V., 2020. Managementul calității. Note de curs.
Olaru, M., 1995. Managementul calității, București, Editura Economica
Olaru, M.și Dinu, V., 2010. Managementul calității. Note de curs.
Prof. dr. Marieta Olaru, prof. dr.Vasile Dinu, asist. drd. Mihaela Maftei, asist. drd. Irina
Maiorescu, 2020. Managementul Calității (suport de curs), capitolul 3. Academia de Studii
Economice din București
Stanciu, C., 2005. Managementul calitătii. Ediția a II-a revizuită și adaugită, București: Editura
Oscar Print.
Teodoru, Traian, 2007. Metode de îmbunătățire în managementul calității. București, Ed.
Conteca 94
Tomescu, Crenguța Ileana, 2008. Managementul Calității. Craiova, Ed. Sitech
Alte surse: https://biblioteca.regielive.ro/proiecte/comert/sisteme-de-organizare-a-activitatilor-
referitoare-la-calitate-si-formalizarea-structurii-organizatorice-a-functiunii-calitate