Hepatita B

Lucrare realizat de: Horvath Claudia

VIRUSUL HEPATITEI B

Hepatitele rezult dintr-un proces inflamatoriu al ficatului, caracterizat printr-o necroz hepatocelular difuz, sau n focare, afectnd ansamblul celulelor secretorii.
Definiia hepatitei B: Hepatita viral B este o boal sever, cauzat de infecia cu virusul hepatitic B. Aceast infecie poate determina formarea de esut cicatriceal n ficat, disfuncie hepatic,ciroza hepatic, cancer hepatic (hepatocarcinom) i chiar decesul. Virusul hepatitei B se gsete n sngele infectat sau alte lichide infectate ale organismului uman, ca de exemplu sperma sau secreiile vaginale.

Etiologie
Virusul hepatitei B apartine familiei Hepadnavirusuri. Descoperit in 1963 la arborigenii din Australia de catre B.S. Blumberg ,antigenul Australia reprezinta antigenul de suprafata al VHB (Ag HBs). In 1971, Dane descopera particula virala care-i poarta numele.Particula Dane completa, de 42 nm diametru, corespunde VHB.Aceasta este compusa dintr-un invelis lipoproteic (purtand Ag HBs) si dintr-o nucleocapsida centrala sau miez. Miezul dens inchide ADN-ul viral circular (partial sub forma de fir dublu) si ADN- polimeraza.Aceasta poarta specificitatea antigenica HBc la suprafata si specificitatea HBe sub forma de masca .Ag HBe se gaseste de asemenea in sangele circulant in stare libera sau asociata.

Epidemiologie Hepatita B este o autentic problem de sntate public la scar planetar: astzi n lume sunt sute de milioane de subieci infectai cu VHB ,dintr-e care 300 de milioane sunt purttori cronici ai virusului .Hepatita B determin 2 milioane de decese pe an. Repartiia geografic a infeciei cu VHB este foarte eterogen. Se descriu trei zone: cu endemie mare: SUD-ESTUL asiatic, zona pacific, Orientul Mijlociu, Africa Subsaharian. cu endemie medie: America latin, Asia Central, Europa de Sud si Est. cu prevalen mic: Europa Occidental , Europa de Nord si America de Nord.

Simptome: Simptomele hepatitei acute B (primoinfectia) includ: - icter(nglbenirea pielii sau a scleroticelor - partea alb a ochilor i/sau colorarea n maro sau portocaliu a urinii) - decolorarea scaunului (fecalelor) - oboseala inexplicabil, care persist sptmni sau luni de zile - simptome asemntoare celor date de gripa cum ar febra, inapetena (lipsa poftei de mncare), great si vrsturi- dureri abdominale. Aceste simptome apar dup o perioad de incubatie de 1-6 luni dup expunerea la virus. Aproximativ 30% din bolnavi sunt complet asimptomatici. Simptomele hepatitei cronice B sunt similare celei acute, cu particularitatea c, oboseala este mai sever, i pot aparea confuzia sau dezorientarea.

Diagnostic:
Detectarea antigenului Hbs este elementul fundamental al diagnosticului El apare n timpul perioadei de incubaie, fie la una sau sase sptmni nainte de manifestrile chimice sau biochimice(cresterea transaminazelor ) i dispare n timpul convalescenei. Persistena sa la 10 % dintre pacieni timp de peste ase luni traduce cronicizarea. IgM anti-HBc apar n acelai timp cu creterea transaminazelor, n general naintea fazei clinice, chiar dup apariia antigenului HBs.Dup dispariia antigenului HBs, IgM anti HBc scad pentu a face loc IgG anti-HBc este considerat ca fiind cicatricea serologic a unei hepatite B vechi.

Antigenul Hbe, care apare la cteva zile dupa antigenul HBs i dispare aproximativ o lun mai trziu, este un marker al replicrii virale i corespunde prezenei antigenului HBc n ficat. Persistena sa peste dou luni semnaleaz deseori cronicizarea i o mare infeciozitate a pacientului. Anticorpii anti-Hbe apar o data cu dispariia antigenului Hbe, prezena lor pledeaz pentru o evoluie favorabil a hepatitei. Prezena lor fr antigenul Hbe i fr ADN al VHB indic oprirea replicrii virale

Evoluie:
n cele mai multe cazuri (pn la 95%), hepatita viral B acut este o infecie limitata. Bolnavii se vindeca in cateva luni, dezvoltand imunitate care va dura toata viata (ceea ce inseamna ca nu se vor mai imbolnavi niciodata). Analizele sangvine prezinta dovezile imunitatii si nici un semn de infectie activa. In timp ce majoritatea se vindeca complet, un procent mic dintre bolnavii cu hepatita virala B acuta nu se vindeca si devin purtatori ai virusului hepatitic B. Acesti purtatori pot transmite boala chiar si atunci cand sunt asimptomatici. Unii dintre purtatori vor dezvolta hepatita virala B cronica. Hepatita cronica este o infectie cu evolutie indelungata, care poate conduce la ciroz hepatic. Ciroza hepatica determina dezvoltarea tesutului cicatriceal hepatic si insuficienta functiilor acestuia, putand conduce la deces.

Hepatita cronica B se poate vindeca?

Din fericire, cele mai multe cazuri de hepatita acuta B sunt limitate, vindecandu-se in aproximativ 6 luni, un procent mic transformandu-se in hepatita cronic B. Din nefericire, hepatita cronica B se vindeca doar in foarte putine cazuri. De retinut! Purtatorii nu ar trebui sa doneze sange, plasma, organe, tesuturi sau sperma, pentru a nu transmite boala. Acestia ar trebui, de asemenea, sa avertizeze medicul, dentistul si partenerul sexual despre suferinta lor.

Tratament:
In cazul in care se prezinta la medic imediat dupa expunerea la infectie, persoanei in cauza i se va face vaccinul antihepatitic B, intr-o doza care sa stimuleze sistemul imun sa lupte impotriva infectiei. In cazul pacientilor cu hepatita acuta B, se recomanda repausul la pat pentru a grabi vindecarea. Sunt interzise consumul de buturi alcoolice sau administrarea de acetaminofen(paracetamol), deoarece pot afecta in sens negativ ficatul. Inainte de a lua orice alt medicament, remedii naturiste sau suplimente vitaminice, trebuie consultat medicul specialist, deoarece unele dintre acestea pot agrava afectarea hepatic.

In cazul in care hepatita acuta B nu se vindeca si persista mai mult de 6 luni, fiind inca activa (ceea ce se numeste hepatita cronica activa B), medicul poate recomanda un tratament mult mai agresiv. In cazul in care este hepatica cronica inactiva, se recomanda urmarirea atenta a acesteia fara un tratament adjuvant.

Optiuni de medicamente:

Pacientii cu hepatita cronica B sunt tratati cu o combinatie a urmatoarelor medicamente: - pegInterferonul alfa: este un medicament stimulator al sistemului imun care se administreaza injectabil, timp de un an; interferonul are numeroase efecte adverse incluzand indispozitia,depresia, inapetenta si leucopenia (scaderea numarului de celule albe sau leucocite in snge)

- lamivudina: acest medicament, adesea folosit in combinatie cu interferonul, se administreaz oral intro singur doz pe zi; in general, este bine tolerat, dar in rare cazuri, a fost nregistrat agravarea afectrii hepatice; si acest medicament are efecte adverse printre care, cel mai sever, este anemia- adefovir dipivoxil: acesta este un medicament mai nou, folosit in tratamentul hepatitei cronice B; este eficient la pacientii la care lamivudina a fost ineficienta. In doze mari, poate determina afectare renal.

Mod de transmitere:
Cile de transmitere ale virusului hepatitic B sunt: - percutan: transfuzii sangvine cu snge infectat, prin utilizarea seringilor i acelor contaminate, manevre sngernde (la stomatolog) etc. - sexual: contact sexual neprotejat cu o persoan purttoare a AgHBs- perinatal: de la mama infectat la nou-nscut.

Mamele pot transmite infectia copilului? Din nefericire, mamele pot transmite infectia fatului in momentul nasterii. Nu se cunoaste in totalitate modul de transmitere al virusului hepatitic B la nounascut: pana acum exista dovezi ca majoritatea infectarilor perinatale s-au produs in momentul nasterii, dar exista si unele dovezi care sustin ca s-ar putea transmite si in timpul sarcinii (fara a se cunoaste suficient acest mod de transmitere). Multi dintre copiii infectati cu virus hepatic B vor avea afectare hepatica pe termen lung. In prezent, toti nou-nascutii sunt vaccinai antihepatic B la nastere si apoi in timpul primului an de viata, majoritatea necontactand virusul. Din pacate, acest lucru este greu de realizat in tarile subdezvoltate.

Infectia se poate transmite prin transfuzii? Aceste situatii sunt rare in momentul de fata, pentru ca sangele donat este testat si in cazul in care provine de la o persoana infectata, nu este folosit. Din pacate, nu putem spune acest lucru despre trecut, si anume inainte de 1992, cand transfuzia era o cale frecventa de infectare. De aceea in prezent inca se mai depisteaza persoane purtatoare ale unui virus hepatitic (B sau C), care afirma transfuzii de sange in antecedente si la care se suspecteaza transfuzia ca fiind modalitatea de infectare.

Profilaxia:
Precautii pentru a evita infectia cu virusul hepatitic B sau transmiterea acesteia: - vaccinarea, in cazul in care nu sunteti deja infectat - folositi prezervativul la fiecare contact sexual - purtati manusi atunci cand manipulati sange sau secretii umane, cum ar fi bandaje, tampoane sau rufarie - bandajati-va toate ranile deschise - nu imprumutati periutele de dinti, aparatele de ras, de epilat, cerceii, forfecutele de manichiura, pedichiura - asigurati-va ca acele folosite pentru injectii, pentru piercing sau tatuare sunt sterilizate adecvat - curata-ti zonele murdarite cu sange cu o solutie din o parte inalbitor si 10 parti apa.

PLAN DE NGRIJIRE A UNUI PACIENT CU HEPATIT VIRAL ACUT B

Nume: S Prenume: M Starea civil: cstorit Talie: 1,73 m Greutate: 68 kg Data naterii: 10.I.1972 Ocupaia: muncitoare Data internrii: 9.I.2001 ora 1330 Data externrii: 16.II.2001 ora 14 Numrul de zile de spitalizare: 37 Diagnostic la internare: hepatit viral acut Diagnostic la externare: hepatit viral acut, form medie anincteric, antigen HBs pozitiv, icteric

Data: 9.I.2001 Problema: astenie fizic hepatalgii cefalee gingivoragii Manifestri de dependen: slbiciune, oboseal hepatalgii gingivoragii Surse de dificultate: proces infecios durere n hipocondrul drept Obiective: combaterea durerii prevenirea complicaiilor supravegherea funciilor vitale

Intervenii proprii: psihoterapie urmrirea TA, temperatur, respiraii, diurez Intervenii delegate: administrarea tratamentului prescris de medic (glucoz, Triferment 3 tb./zi, Luminal 0,015 tb.l.) pregtirea pacientei pentru recoltarea probelor de snge i urin indicate de medic Evaluare: Bolnava parial dependent privind nevoia de a se alimenta, a-i pstra o bun postur, a dormi i a se odihni, a evita pericolele, necesit ajutorul nursei pentru satisfacerea acestor nevoi

1 . Nevoia de a respira i a avea o circulaie adecvat.

Nevoia de a respira este o necesitate a fiinei vii, care const n a capta oxigenul indispensabil vieii celulare i a elimina gazul carbonic, produs al combustiei celulare. Cile respiratorii permeabile (receptive) i alveola pulmonar, permite s ne satisfac aceast nevoie. Problem: gingivoragii astenie fizic Manifestri de dependen: dificultate de respiraie oboseal Surse de dificultate: - proces infecios Obiective: psihoterapie repaos la pat combaterea epistaxixului i asteniei aerisirea salonului

Diagnostic asistent: obstrucia cilor respiratorii Intervenii proprii: urmrirea respiraiei ajutor n dezobstruarea cilor respiratorii de cheaguri Intervenii delegate: administrarea medicaiei prescrise de medic (glucoza pul.viz. 10 g, vitamina C200 3 tb., Triferment 3 tb., Luminal 0,015-1tb.) Evaluare: bolnav parial dependent privind nevoia de a respira

2 Nevoia de a dormi si a se odihni

Data: 17.I.2001 Problema: - incapacitatea de a se odihni Manifestri de dependen: odihn insuficient slbiciune, oboseal Surse de dificultate: - anxietate, durere, boal Obiective: - asigurarea odihnei suficiente Diagnostic asistent: - incapacitatea de a se odihni Intervenii proprii: creerea unui climat corespunztor psihoterapie Interveniie delegate: - administrarea de sedative la indicaia medicului Evaluare: - pacienta nu doarme datorit anxietii, necesit ngrijiri pentru satisfacerea nevoii de a dormi

3 . Nevoia de a evita pericolele. Problema: - anxietate, durere Manifestri de dependen: - agitaie, nelinite, creterea ritmului respirator Surse de dificultate: - nelinitea fa de diagnostic i tratament Obiective: - combaterea anxietii Diagnostic asistent: - anxietate Intervenii proprii: - psihoterapie Intervenii delegate: - administrarea medicaiei prescrise de medic Evaluare: - pacienta prezint dureri moderate n hipocondrul drept - necesit intervenia nursei pentru satisfacerea acestei nevoi