Hepatita B

Lucrare realizat de: realizat de: Horvath Claudia

VIRUSUL HEPATITEI B

Hepatitele rezult dintr-un proces inflamatoriu al dintrficatului, caracterizat printr-o necroz hepatocelular printrdifuz , sau n focare, afectnd ansamblul celulelor secretorii. Defini ia hepatitei B: B: Hepatita viral B este o boal sever , cauzat de infec ia cu virusul hepatitic B. Aceast infec ie poate determina formarea de esut cicatriceal n ficat, disfunc ie hepatic ,ciroza hepatic , cancer hepatic (hepatocarcinom) i chiar decesul. Virusul hepatitei B se g se te n sngele infectat sau alte lichide infectate ale organismului uman, ca de exemplu sperma sau secre iile vaginale.

 

Etiologie Virusul hepatitei B apartine familiei Hepadnavirusuri. Descoperit in 1963 la arborigenii din Australia de catre B.S. Blumberg ,antigenul Australia reprezinta antigenul de suprafata al VHB (Ag HBs). In 1971, Dane descopera particula virala care-i poarta carenumele.Particula Dane completa, de 42 nm diametru, corespunde VHB.Aceasta este compusa dintr-un invelis dintrlipoproteic (purtand Ag HBs) si dintr-o nucleocapsida dintrcentrala sau miez. Miezul dens inchide ADN-ul viral circular (partial ADNsub forma de fir dublu) si ADN- polimeraza.Aceasta poarta ADNspecificitatea antigenica HBc la suprafata si specificitatea HBe sub forma de masca .Ag HBe se gaseste de asemenea in sangele circulant in stare libera sau asociata.

 

Epidemiologie Hepatita B este o autentic problem de s n tate public la scar planetar : ast zi n lume sunt sute de milioane de subiec i infecta i cu VHB ,dintr-e care ,dintr300 de milioane sunt purt tori cronici ai virusului .Hepatita B determin 2 milioane de decese pe an. Reparti ia geografic a infec iei cu VHB este foarte eterogen . Se descriu trei zone: cu endemie mare: SUD-ESTUL asiatic, zona pacific , SUDOrientul Mijlociu, Africa Subsaharian . cu endemie medie: America latin , Asia Central , Europa de Sud si Est. cu prevalen mic : Europa Occidental , Europa de Nord si America de Nord.

   

 

Simptome: Simptome: Simptomele hepatitei acute B (primoinfectia) includ: - icter(ng lbenirea pielii sau a scleroticelor - partea alb a ochilor i/sau colorarea n maro sau portocaliu a urinii) - decolorarea scaunului (fecalelor) - oboseala inexplicabil , care persist s pt mni sau luni de zile - simptome asem n toare celor date de gripa cum ar febra, inapeten a (lipsa poftei de mncare), great si v rs turi- dureri abdominale. turiAceste simptome apar dup o perioad de incubatie de 1-6 luni dup expunerea la virus. Aproximativ 130% din bolnavi sunt complet asimptomatici. Simptomele hepatitei cronice B sunt similare celei acute, cu particularitatea c , oboseala este mai sever , i pot aparea confuzia sau dezorientarea.

 

Diagnostic: Diagnostic: Detectarea antigenului Hbs este elementul fundamental al diagnosticului El apare n timpul perioadei de incuba ie, fie la una sau sase s pt mni nainte de manifest rile chimice sau biochimice(cresterea transaminazelor ) i dispare n timpul convalescen ei. Persisten a sa la 10 % dintre pacien i timp de peste ase luni traduce cronicizarea. IgM anti-HBc apar n acela i timp cu cre terea antitransaminazelor, n general naintea fazei clinice, chiar dup apari ia antigenului HBs.Dup dispari ia antigenului HBs, IgM anti HBc scad pentu a face loc IgG anti-HBc este considerat ca fiind cicatricea antiserologic a unei hepatite B vechi.

Antigenul Hbe, care apare la cteva zile dupa antigenul HBs i dispare aproximativ o lun mai trziu, este un marker al replic rii virale i corespunde prezen ei antigenului HBc n ficat. Persisten a sa peste dou luni semnaleaz deseori cronicizarea i o mare infec iozitate a pacientului. Anticorpii anti-Hbe apar o data cu dispari ia antiantigenului Hbe, prezen a lor pledeaz pentru o evolu ie favorabil a hepatitei. Prezen a lor f r antigenul Hbe i f r ADN al VHB indic oprirea replic rii virale

Evolu ie: ie: n cele mai multe cazuri (pn la 95%), hepatita viral B acut este o infec ie limitata. Bolnavii se vindeca in cateva luni, dezvoltand imunitate care va dura toata viata (ceea ce inseamna ca nu se vor mai imbolnavi niciodata). Analizele sangvine prezinta dovezile imunitatii si nici un semn de infectie activa. In timp ce majoritatea se vindeca complet, un procent mic dintre bolnavii cu hepatita virala B acuta nu se vindeca si devin purtatori ai virusului hepatitic B. Acesti purtatori pot transmite boala chiar si atunci cand sunt asimptomatici. Unii dintre purtatori vor dezvolta hepatita virala B cronica. Hepatita cronica este o infectie cu evolutie indelungata, care poate conduce la ciroz hepatic . Ciroza hepatica determina dezvoltarea tesutului cicatriceal hepatic si insuficienta functiilor acestuia, putand conduce la deces.

 

Hepatita cronica B se poate vindeca? Din fericire, cele mai multe cazuri de hepatita acuta B sunt limitate, vindecandu-se in aproximativ 6 luni, un vindecanduprocent mic transformandu-se in hepatita cronic B. transformanduB. Din nefericire, hepatita cronica B se vindeca doar in foarte putine cazuri. De retinut! Purtatorii nu ar trebui sa doneze sange, plasma, organe, tesuturi sau sperma, pentru a nu transmite boala. Acestia ar trebui, de asemenea, sa avertizeze medicul, dentistul si partenerul sexual despre suferinta lor.

 

 

Tratament: Tratament: In cazul in care se prezinta la medic imediat dupa expunerea la infectie, persoanei in cauza i se va face vaccinul antihepatitic B, intr-o doza care sa stimuleze B, intrsistemul imun sa lupte impotriva infectiei. In cazul pacientilor cu hepatita acuta B, se recomanda repausul la pat pentru a grabi vindecarea. Sunt interzise consumul de b uturi alcoolice sau administrarea de acetaminofen(paracetamol), acetaminofen(paracetamol), deoarece pot afecta in sens negativ ficatul. Inainte de a lua orice alt medicament, remedii naturiste sau suplimente vitaminice, trebuie consultat medicul specialist, deoarece unele dintre acestea pot agrava afectarea hepatic .

In cazul in care hepatita acuta B nu se vindeca si persista mai mult de 6 luni, fiind inca activa (ceea ce se numeste hepatita cronica activa B), medicul poate recomanda un tratament mult mai agresiv. In cazul in care este hepatica cronica inactiva, se recomanda urmarirea atenta a acesteia fara un tratament adjuvant.

Optiuni de medicamente: medicamente:



Pacientii cu hepatita cronica B sunt tratati cu o combinatie a urmatoarelor medicamente: - pegInterferonul alfa: este un medicament stimulator al sistemului imun care se administreaza injectabil, timp de un an; interferonul are numeroase efecte adverse incluzand indispozitia,depresia, inapetenta si indispozitia,depresia, leucopenia (scaderea numarului de celule albe sau leucocite in snge) s

- lamivudina: acest medicament, adesea folosit in lamivudina: combinatie cu interferonul, se administreaz oral intrintro singur doz pe zi; in general, este bine tolerat, dar in rare cazuri, a fost nregistrat agravarea afect rii hepatice; si acest medicament are efecte adverse printre care, cel mai sever, este anemia- adefovir anemiadipivoxil: acesta este un medicament mai nou, folosit in tratamentul hepatitei cronice B; este eficient la pacientii la care lamivudina a fost ineficienta. In doze mari, poate determina afectare renal .

 

Mod de transmitere: transmitere: C ile de transmitere ale virusului hepatitic B sunt: - percutan : transfuzii sangvine cu snge infectat, s prin utilizarea seringilor i acelor contaminate, manevre sngernde (la stomatolog) etc. snger - sexual : contact sexual neprotejat cu o persoan purt toare a AgHBs- perinatal : de la mama AgHBsinfectat la nou-n scut. nou-

 

Mamele pot transmite infectia copilului? Din nefericire, mamele pot transmite infectia fatului in momentul nasterii. Nu se cunoaste in totalitate modul de transmitere al virusului hepatitic B la nounounascut: pana acum exista dovezi ca majoritatea infectarilor perinatale s-au produs in momentul snasterii, dar exista si unele dovezi care sustin ca s-ar sputea transmite si in timpul sarcinii (fara a se cunoaste suficient acest mod de transmitere). Multi dintre copiii infectati cu virus hepatic B vor avea afectare hepatica pe termen lung. In prezent, toti nounou-nascutii sunt vaccina i antihepatic B la nastere si apoi in timpul primului an de viata, majoritatea necontactand virusul. Din pacate, acest lucru este greu de realizat in tarile subdezvoltate.

 

Infectia se poate transmite prin transfuzii? Aceste situatii sunt rare in momentul de fata, pentru ca sangele donat este testat si in cazul in care provine de la o persoana infectata, nu este folosit. Din pacate, nu putem spune acest lucru despre trecut, si anume inainte de 1992, cand transfuzia era o cale frecventa de infectare. De aceea in prezent inca se mai depisteaza persoane purtatoare ale unui virus hepatitic (B sau C), care afirma transfuzii de sange in antecedente si la care se suspecteaza transfuzia ca fiind modalitatea de infectare.

 

Profilaxia: Profilaxia: Precautii pentru a evita infectia cu virusul hepatitic B sau transmiterea acesteia: - vaccinarea, in cazul in care nu sunteti deja infectat - folositi prezervativul la fiecare contact sexual - purtati manusi atunci cand manipulati sange sau secretii umane, cum ar fi bandaje, tampoane sau rufarie - bandajati-va toate ranile deschise bandajati- nu imprumutati periutele de dinti, aparatele de ras, de epilat, cerceii, forfecutele de manichiura, pedichiura - asigurati-va ca acele folosite pentru injectii, pentru piercing asiguratisau tatuare sunt sterilizate adecvat - curata-ti zonele murdarite cu sange cu o solutie din o parte curatainalbitor si 10 parti apa.

PLAN DE NGRIJIRE A UNUI PACIENT CU HEPATIT HEPATIT VIRAL ACUT B Nume: S Prenume: M Starea civil : c s torit Talie: 1,73 m Greutate: 68 kg Data na terii: 10.I.1972 Ocupa ia: muncitoare Data intern rii: 9.I.2001 ora 1330 Data extern rii: 16.II.2001 ora 14 Num rul de zile de spitalizare: 37 Diagnostic la internare: hepatit viral acut Diagnostic la externare: hepatit viral acut , form medie anincteric , antigen HBs pozitiv, icteric

           

                

Data: 9.I.2001 Problema: astenie fizic hepatalgii cefalee gingivoragii Manifest ri de dependen : sl biciune, oboseal hepatalgii gingivoragii Surse de dificultate: proces infec ios durere n hipocondrul drept Obiective: combaterea durerii prevenirea complica iilor supravegherea func iilor vitale

      

Interven ii proprii: psihoterapie urm rirea TA, temperatur , respira ii, diurez Interven ii delegate: administrarea tratamentului prescris de medic (glucoz , Triferment 3 tb./zi, Luminal 0,015 tb.l.) preg tirea pacientei pentru recoltarea probelor de snge i urin indicate de medic Evaluare: Bolnava par ial dependent privind nevoia de a se alimenta, a- i p stra o bun postur , a dormi i a se odihni, a aevita pericolele, necesit ajutorul nursei pentru satisfacerea acestor nevoi

 

1 . Nevoia de a respira i a avea o circula ie adecvat . Nevoia de a respira este o necesitate a fiin ei vii, care const n a capta oxigenul indispensabil vie ii celulare i a elimina gazul carbonic, produs al combustiei celulare. C ile respiratorii permeabile (receptive) i alveola pulmonar , permite s ne satisfac aceast nevoie. Problem : gingivoragii astenie fizic Manifest ri de dependen : dificultate de respira ie oboseal Surse de dificultate: - proces infec ios Obiective: psihoterapie repaos la pat combaterea epistaxixului i asteniei aerisirea salonului

            

      

 

Diagnostic asistent : obstruc ia c ilor respiratorii Interven ii proprii: urm rirea respira iei ajutor n dezobstruarea c ilor respiratorii de cheaguri Interven ii delegate: administrarea medica iei prescrise de medic (glucoza pul.viz. 10 g, vitamina C200 3 tb., Triferment 3 tb., Luminal 0,0150,015-1tb.) Evaluare: bolnav par ial dependent privind nevoia de a respira

2 Nevoia de a dormi si a se odihni

Data: 17.I.2001 Problema: - incapacitatea de a se odihni Manifest ri de dependen : odihn insuficient sl biciune, oboseal Surse de dificultate: - anxietate, durere, boal Obiective: - asigurarea odihnei suficiente Diagnostic asistent: - incapacitatea de a se odihni Interven ii proprii: creerea unui climat corespunz tor psihoterapie Interven iie delegate: - administrarea de sedative la indica ia medicului Evaluare: - pacienta nu doarme datorit anxiet ii, necesit ngrijiri pentru satisfacerea nevoii de a dormi

          

         

3 . Nevoia de a evita pericolele. Problema: - anxietate, durere Manifest ri de dependen : - agita ie, nelini te, cre terea ritmului respirator Surse de dificultate: - nelini tea fa de diagnostic i tratament Obiective: - combaterea anxiet ii Diagnostic asistent: - anxietate Interven ii proprii: - psihoterapie Interven ii delegate: - administrarea medica iei prescrise de medic Evaluare: - pacienta prezint dureri moderate n hipocondrul drept - necesit interven ia nursei pentru satisfacerea acestei nevoi