Antrax

UMF Carol Davila

INBI Matei Bals
Dr R Moroti
Imagini-cazuri Prof. Dr M Chiotan
 Antrax (cărbune, bubă neagră, dalac)
• B.anthracis=BGP aerob, capsulat, sporulat (sporii-extrem de
rezistenţi)

• Boala la animal (ierbivore) - forma septicemică - sângele

contaminează solul (f vegetativespori); infecţioase: sângele,
carnea, pielea, lâna, carcase, făină de os

• Boala ac. contag. transmisă de la animal la om, manifestata sub 2

forme:
– Extern: cărbune cutanat 95%
– Intern: respirator, digestiv, meningean, septicemic
 Antrax - epidemiologie
• Răspândită pe toate continentele, cvasieradicată
în Europa (?!) (profilaxie veterinară), frecventă în
Asia Orientul Mijlociu, Africa, America de Sud
• Boală cu caracter profesional (fermieri, agricultori,
zootehnicieni, muncitori ce manipulează lână/piei
de animale)
• Rezervor de infecţie: ierbivore (animalele
sălbatice, păsările nu fac boala dar pot elimina
bacilii prin excrete)
• Transmitere:
– Contact direct cutanat (mică soluţie de continuitate)
– Respiratorie (inhalare de spori)
– Digestivă (consum de carne contaminată) - f. rar
• Receptivitate: generală, imunitate probabilă (nu
se cunosc reîmbolnăviri)

• Sporii de antrax = arma biologica (1Kg spori 105

victime) (Japonia Marea Britanie Irak ex URSS
SUA)
 Antrax - patogenie

Sporii pătrunşi în organism (teg şi mucoase) germinează 

forma vegetativa:
– secreta toxina:
• suprima activitatea PMN şi macrofagelor
• efect citotoxic, apoptoză, necroză
– se înconjoară de o capsulă ce conferă putere invazivă
(bacilii lipsiţi de capsulă nu produc septicemie ci
numai modificări locale)
 Antrax - clinic
• Cărbune cutanat

– Pustula (malignă)-forma cea mai frecventă

• maculă-papulă-veziculă cu conţinut
hemoragic-leziune necrotică (escară neagră
înconjurată de coroană de vezicule)
nedureroasa + edem gelatinos, nedureros
• gg regionali uşor tumefiaţi, dureroşi
(necaracteristic)
• manifestări generale absente sau reduse
(subfebră, cefalee)
• în forma “malignă” bacilii virulenţi determină
septicemie (manifestări generale intense)

– Edem malign-forma gravă

• leziunea la poarta de intrare - discretă
• tablou clinic dominat de edem alb, enorm,
nedureros, +/- acoperit de flictene şi necroze
• fenomene generale de însoţire grave (febră
înaltă, frison, stare toxică), septicemie
prezentă aproape întotdeauna
• la faţă/gât-asfixie prin edem glotic
 Antrax – tablou clinic
• Cărbune respirator

– sporii nu secretă toxina înainte de a

germina (dg precoce dificil)
– sporii ajung în gg hilari şi mediastinali
(necroză şi edem ce explică durerea
retrosternală), tuse seacă, stridor
– evoluţie bifazică:
• 1-3 zile semne reduse de infecţie
respiratorie, subfebră,
• apoi o fază cu debut brusc şi evoluţie
letală în 1-2 zile
– (dispnee, tahipnee, tahicardie, febră+/-
hematemeză, pleurezie hemoragică,
melenă, modificări de conştienţă,
meningită)

!În absenţa unei epidemii, dg este tardiv,

efectul AB nul şi evoluţia letală
 Antrax – tablou clinic
• Cărbune digestiv
– Abdominal, intestinal (greaţă, vărsături, anorexie, febră, durere
abdominală, hematemeză, diaree sanguinolentă, toxemie, şoc,
deces 2-5 zile
– Orofaringian (edem, ulceraţii, necroze în regiunea cervicală)

• Meningoencefalita (5% din toate cazurile), hemoragică reprezintă o

eventuală complicaţie a uneia din cele 3 forme

Evoluţie, prognostic
– Cărbune cutanat: mortalitate 20-25% fără tratament, rară cu trat
AB (~5%)
– Mortalitate 70-100%: Cărbune respirator (100%), digestiv,
septicemia, meningoencefalita (70-80%)
 Antrax - diagnostic
Pozitiv:
• epidemiologic: activitate ce expune la spori de B.a.
• clinic
• examene bacteriologice:
– Frotiu, culturi din diverse produse (leziune cutanată, spută,
conţinut intestinal, exsudat faringian, LCR, rareori sânge)
– Dg serologic: creşterea titrului la 4 săpt sau titru iniţial >1/32
– Test cutanat (detectează imunitatea mediată celular- dg
retrospectiv)
Diferenţial:
– Cutanat: furuncul, flictene, ectima, nodulii mulgatorilor
– Respirator: pneumonie severă
– Intestinal: gastroenterită hemoragică+şoc
 Antrax dg www.cdc.gov
Clinical Description: Cutaneous Anthrax: An acute illness, or post-mortem examination revealing a painless skin lesion developing over 2 to 6 days from a
papular through a vesicular stage into a depressed black eschar with surrounding edema. Fever, malaise and lymphadenopathy may accompany the lesion.

Case Classification
I. Suspected
An illness suggestive of one of the known anthrax clinical forms. No definitive, presumptive, or suggestive laboratory evidence of Bacillus anthracis, or
epidemiologic evidence relating it to anthrax.
II. Probable
A clinically compatible illness that does not meet the confirmed case definition, but with one of the following:
1. Epidemiological link to a documented anthrax environmental exposure;
2. Evidence of B. anthracis DNA (for example, by Laboratory Response Network [LRN]-validated polymerase chain reaction) in clinical specimens
collected from a normally sterile site (such as blood or cerebrospinal fluid [CSF]) or lesion of other affected tissue (skin, pulmonary,
reticuloendothelial, or gastrointestinal);
3. Positive result on testing of clinical serum specimens using the QuickELISATM (enzyme-linked immunosorbent assay) Anthrax-PA (protective
antigen) kit;
4. Detection of Lethal Factor (LF) in clinical serum specimens by LF mass spectrometry;
5. Positive result on testing of culture from clinical specimens with the RedLine Alert test.
III. Confirmed
A clinically compatible illness with one of the following:
1. Culture and identification of B. anthracis from clinical specimens by the LRN;
2. Demonstration of B. anthracis antigens in tissues by immunohistochemical staining using both B. anthracis cell wall and capsule monoclonal
antibodies;
3. Evidence of a four-fold rise in antibodies to protective antigen between acute and convalescent sera or a fourfold change in antibodies to protective
antigen in paired convalescent sera using Centers for Disease Control and Prevention (CDC) quantitative anti-PA immunoglobulin G (IgG) ELISA
testing;
4. Documented anthrax environmental exposure AND evidence of B. anthracis DNA (for example, by LRN-validated polymerase chain reaction) in
clinical specimens collected from a normally sterile site (such as blood or CSF) or lesion of other affected tissue (skin, pulmonary,
reticuloendothelial, or gastrointestinal).
The only way to confirm a diagnosis of anthrax is to either:
Test directly for Bacillus anthracis in a sample (blood, skin lesion swab, spinal fluid, or respiratory secretions) or
Measure antibodies or toxin in blood.
Samples must be taken before the patient begins taking antibiotics.
 Antrax - tratament
• Curativ
– Antimicrobian
• PG 4MUx4-6/zi 7-10 zile; Doxiciclina; Ciprofloxacin 500mgx2-3/zi
• >/=3 ANTIBIOTICE in antraxul sever- respirator, septicemic,
meningean)

– Ser, corticoizi (în formele cu edem malign, afectarea SNC)

– Local: pansament ocluziv, steril, uscat
NU: incizie, excizie, traumatizări – pericol de septicemie!
• Profilactic
– AB: ciprofloxacin/doxiciclină
– Controlul bolii la om: eradicarea bolii la animale
– Vaccinarea persoanelor expuse, reguli de igiena muncii
(echipament, decontaminare-paraformaldehidă, îngroparea
cadavrelor animalelor arse)
– Declarare nominală, izolare, dezinfecţie continuă şi terminală,
ancheta epidemiologică, supraveghere contacţi eventual
profilaxie