1.

Infecţii indicatoare de SIDA

A) Primoinfecţie: ai f ebră +
-sdr. MNI like (limfadenopatie generalizată + faringită)
-erupţie maculopapuloasă pe trunchi şi faţă
-ulceraţii mucocutanate
-candidoză orofaringiană, esofagiană
-meningită, encefalopatie, neuropatie, sdr. Guillain-Barre

B) Stadiu simptomatic timpuriu (CD4 350-200)

-febră > 1 lună, scădere în greutate > 10%, diaree > o lună

-candidoză orofaringiană persistentă

-leucoplazie păroasă a limbii (cauză EBV, trat. aciclovir)

-infecţii herpes simplex (recurenţe)

-infecţii cu HPV: condiloame acuminate, veruci în zona org. genitale

-infecţii cu VVZ: recurente, multimetamerice

-moluscum contagiosum (poxvirus) – seamănă cu varicela

C) Stadiu simptomatic tardiv (CD4 < 200):

-Pneumonie cu Pneumocystis jirovecii

-Toxoplasmoza cerebrală

-Meningita cu criptococ

-Diaree cu protozoare (Cryptosporidium, Izospora)

-Inf. cu mycobacterii atipice (ex. avium)

-Retinita cu virusul citomegalic

2. Diagnostic etiologic Hepatita A:

Hep. A poate fi doar acută!!!

În principal se face prin markeri imunologici:

IgM HVA semnifică infecţie acută, persistă în sânge aprox. 6 săptămâni
IgG HVA semnifică faptul că pacientul a dezvoltat imunitate împotriva HVA, ori prin vaccinare ori
printr-o infecţie anterioară, sau prin transfer pasiv de Ig de la mamă

Există şi markeri virali:

AgHVA care pot fi identificaţi din fecale prin imunoelectroscopie sau din sânge prin ELISA
 ARN-VHA care poate fi identificat prin PCR
Nu se folosesc de obicei, se folosesc mai mult în cercetare

Tratament suportiv în principal, corticoterapie în cazuri mai grave

3. Diagnostic etiologic Hepatita E:

În principal doar acută, poate fi cronică la cei imunocompromişi, de asemenea prin

transmitere mamă-făt poate da insuf. hepatică acută

Există markeri imunologici:

IgM care apar la 1-4 săpt. de la debutul infecţiei, persistă 1-3 luni
IgG care apar în titruri foarte mici şi persistă doar câţiva ani

Astfel, se folosesc în principal markeri virali:

AgHVE – din fecale prin imunomicroscopie

ARN-HVE – prin PCR

Persistenţa markerilor virali peste 6 luni – Hep. E cronică

Trat. e în principal suportiv, dacă e o formă gravă sau cronică, se dă Ribavirină 12 săptămâni

4. Diagnostic etiologic Hepatita B:

Pe baza prezenţei antigenelor şi anticorpilor.

AgHBs – semnifică prezenţa infecţiei

Ac-antiHBs – semnifică infecţie rezolvată în trecut sau vaccin

AgHBe – semnifică infecţie prezentă cu contagiozitate (virusul se replică)

ADN-VHB – semnifică infecţie prezentă acum cu contagiozitate (virusul se replică)

Ac-antiHBe – semnifică infecţie prezentă în trecut sau acum fără contagiozitate

Anticorpi-antiHBc – semnifică infecţie prezentă în trecut sau acum

5. Diagnostic etiologic Hepatita C:

Marker imunologic: Ac anti-HCV – apar la 2 luni după infecţie, semnifică ori inf. prezentă ori
trecută. Dacă identifici Ac anti-HCV mergi la următorul pas:
 Detecţia markerului viral: ARN-HCV prin PCR – dacă e negativ, înseamnă că ai avut în trecut inf.
cu HCV rezolvată, dacă e pozitiv – eşti infectat şi acum. E prezent încă din primele săpt. ale
infectiei, deci se poate face PCR în prezenţa suspiciunilor de HCV fără titru de Ac pozitivi

Mai există marker viral Ag-HCV, importanţă redusă

6. Diagnostic etiologic Hepatita D:

În primul rând, este esenţială prezenţa Hepatitei B (virusul D depinde de aceasta)

Coinfecţie VHB-VHD (ambele vin în acelaşi timp): ai Ac IgM anti HBc pozitivi şi Ac IgM anti HVD
pozitivi

Suprainfecţie VHD pe VHB (VHB e deja cronică): ai Ac IgG anti HBc pozitivi şi Ac IgM anti HVD
pozitivi (IgM anti HBc negativi)

Mai există markeri:

-virali: ARN-HVD care e pozitiv atât în Hep D acută cât şi în cea cronică

Ag HVD care sunt pozitivi doar pt. scurt timp în Hep D acută

-imunologici: Ac IgG anti HVD care sunt pozitivi doar în cea cronică

7. Factori favorizanţi pentru erizipel

Locali:

-limfedem

-insuf. circulatorie arterială/venoasă

-safenectomie

-mastectomie

-porţi de intrare: ulcere de gambă, tinea pedis, muşcături de animale, înţepături de insecte,
escoriaţii post traumatice/post operatorii, infecţii nazofaringiene pt. erizipelul feţei

Generali:

-DZ

-alcoolism

-sindroame nefrotice
 -hepatopatii cronice

-HIV

-imunosupresia indusă iatrogen

8. Principiile antibioticoterapiei din sepsis

-se introduce în prima oră după recunoaşterea sepsisului după culturi

-reevaluare în 2-3 zile pentru a restrânge spectrul antibacterian

-durată, de obicei, de 7-10 zile ( 3 sapt Pseudomonas, 4 săptămâni S. aureus, până când nr.
neutrofile creşte > 500/mm3 la neutropenicul febril)

-schema:

-CFS gen. a 4-a + Aminoglicozid

-Carbapenem + Aminoglicozid

-Piperacilina/Tazobactam + Aminoglicozid

-dacă incidenţa MRSA crescută => se adaugă un AB anti MRSA (Vancomicină, Teicoplanină,
Linezolid)

9. Diagnostic diferenţial parotidită – virusul urlian

Sindromul Mikulicz – tumefierea benignă a parotidei după tumefierea gl. lacrimale

Sindrom Sjogren

Adenoame glandulare

Litiaze parotidiene

Parotidite supurate bacteriene (MSSA, MRSA, Strep. pyogenes, Bacili Gram Negativi)

Parotidite virale (HIV, Coxsackie, Gripal, Paragripal)

Tumori

10. Rubeola – perioada de stare:

(incubaţie 12-21 zile, per. prodromală încă 2-4 zile doar la adult)

-exantem generalizat (macule, papule catifelate care dispar la digitopresiune)

-durează 3 zile
-începe din zona feţei şi coboară pe tot corpul
-caracteristic: enantem faringian + adenopatii suboccipitale, preauriculare (ele
sunt generalizate, dar acolo sunt cele mai pregnante)
-artralgii, poliartrite art. Mici şi mijlocii

11. Neoplazii asociate SIDA:

 A) Sarcom Kaposi:
-cel mai frecvent neoplasm
-macule, noduli, tumorete violacee localizate pe nas, trunchi, cav. bucală, viscere
-proliferări vasculare şi fibroblastice
B) Limfom non-Hodgkin:
-localizări extraganglionare
-predominant tip histologic malignitate înaltă
-prognostic nefavorabil
C) Displazie intraepitelială cervicală/anală
-stări precanceroase
-necesită frotiu Papanicolau annual

12. Tratament EBV:

A) Măsuri suportive:
-repaus la pat în perioada febrilă
-trat. antiinflamator
B) Terapie antivirală – ineficientă – aciclovir, ganciclovir, foscarnet inhibă EBV doar în
vitro (acţ. pe faza litică, in vivo EBV e în principiu latent)
C) Corticosteroizi – în formele mai grave
- pt. a preveni asfixia datorită hipertrofiei amigdaliene severe
- combate anemia hemolitică autoimună
- combate splenomegalia, trombocitopenia severă
D) Evitare act. fizice în prima lună – pt. a evita o ruptură de splină
E) Evitare adm. ampicilină/amoxicilină – poate da rash maculopapular

13. Criterii majore DUKE

a) Demonstrarea microoorganismului
-culturi pozitive din vegetaţie/abces/embol
-2 hemoculturi pozitive la cel puţin 12 ore distanţă între ele*
-3 hemoculturi pozitive la mai puţin de 12 ore distanţă între ele*
-cel puţin 3 din 4 hemoculturi pozitive la mai puţin de 12 ore distanţă între ele*

*hemocultura trebuie să fie pozitivă pt. un microorganism cunoscut că dă endocardită

(ex. Strep Viridans, Staf. aureus, grupul HACEK, enterococi comunitari)

-o singură cultură pozitivă pt. bestia COXIELLA BURNETTI sau titru Ac IgG anti
Coxiella
b) Demonstrarea vegetaţiei - masă pe valvă, abces miocardic, inclusiv regurgitare valvulară
nouă
-ecografie transtoracică/transesofagiană
-intraoperator
-autopsie

14. Criterii minore DUKE

a) Factori favorizanţi prezenţi: antecedente de EI, proteză valvulară, valvulopatie, droguri IV
b) Febră > 38 grade Celsius
c) Hemoculturi pozitive care nu se încadrează în criteriile majore
d) Fenomene vasculare: lez. Janeway (macule eritematoase nedureroase pe palme, plante),
emboli, infarcte pulmonare septice, anevrisme micotice
e) Fenomene imunologice: glomerulonefrite, noduli Osler (pe degete, eritematoşi, dureroşi), pete
Roth pe retină, factor reumatoid pozitiv
f) Serologii pozitive pentru bacterii intracelulare/fungi

15. Tratament infecţie severă cu Clostridium Difficile

Forma severă = diaree (apoasă/mucosanguinolentă) + hipoalbuminemie (<3g/dl) + oricare din:

-leucocitoză > 15.000/mm3 - pt ca bacterie

-creatinină > 1.5mg/dl - pt ca deshidratare

-sensibilitate dureroasă abdominală - pt ca inflamatie

-colită pseudomembranoasă

Formă severă ŞI complicată:

-necesitare spitalizare ATI

-hipotensiune

-ileus/distensie abdominală => megacolon

-febră > 38.5 grade

-leucocite > 35000/mm3 sau < 2000/mm3

-lactat seric > 2.2 mmol/l

-insuf. terminală de organ

Tratament prim episod non sever (leucocite, creatinină normale):

Vancomicină 4 x 125mg/zi per os 10 zile

Fidaxomicină (o tiacumicină, care aparţine de Macrolide): 2 x 200 mg/zi per os 10 zile

DOAR DACĂ Vanco/Fidaxo nu sunt disponibile: Metronidazol 3 x 500mg/zi per os 10 zile

Tratament prim episod sever (leucocite > 15k/mm3, creatinină >1.5):

 Vancomicină 4 x 125 mg/zi p.o. 10 zile + Fidaxomicină 2 x 200 mg/zi p.o 10 zile

(varianta Metronidazolului nu mai e valabilă)

Tratament prim episod fulminant, cu complicaţii:

Vancomicină 3 x 500mg/zi + clisme cu Vancomicină + intravenos Metronidazol 3 x

500mg/zi

Tratament al doilea episod (schimbăm medicamentul pur şi simplu):

Dacă la primul episod s-a folosit Metronidazol, atunci dăm Vancomicină 4 x 125 mg/zi 10
zile

Dacă la primul episod s-a folosit Vancomicină, dăm Fidaxomicină 2 x 200 mg/zi p.o 10
zile

Putem face cură prelungită cu Vancomicină, 4 x 125 mg/zi p.o 10 zile apoi 2 x 125 mg/zi
p.o 7 zile apoi 1 x 125 mg/zi p.o 7 zile apoi 125 mg/zi la 2-3 zile timp de 2-8 săptămâni

Tratament al treilea episod încolo:

Cură prelungită cu Vancomicină (vezi mai sus)

Vancomicină 4 x 125 mg/zi 10 zile p.o apoi Rifaximină (Normix) 3 x 400 mg/zi 20 zile

Transplant materii fecale

16. Enantemul în scarlatină:

A) Angină faringiană => intensă, pe amigdale, poate fi chiar pultacee, ulceronecrotică, gangrenoasă
B) Adenopatie => în principal submaxilară, cervicală superioară, dureroasă
C) Ciclul limbii => durează aprox 5-6 zile
a) Limba este în fazele de debut încărcată, albă (SABURALĂ), “limbă de porţelan”
b) Faza DESCUAMĂRII de la vf. şi margini spre bază
c) Faza LIMBII ZMEURII: proeminenţa papilelor linguale
d) Apoi devine REEPITELIZATĂ, LĂCUITĂ în faza de rezoluţie

17. Terapia antigripală - inhibitori de neuraminidaze: mecanism de acţiune, indicaţii, două

exemple

Inhibitorii de neuraminidaze - sunt analogi de acid sialic, inhibă eliberarea virionilor din cel.
infectate şi astfel, inhibă diseminarea infecţiei
 Indicaţii: grupele de risc de forme severe + pacienţii cu complicaţii

Grup risc forme severe:

-vârstnici > 65 ani

-sugari, copii mici

-patologii cronice asociate

-persoane instituţionalizate

-gravide, lăuze

-pacienţi cu trat. cronic de salicilaţi (Aspirină) - risc Reye la copii

Complicaţii:

A) Virale:

-respiratorii: PNEUMONII GRIPALE PULMONARE (severe, precoce, în 12-24h de la infecţie),

crup, bronşiolite

-neurologice: sdr. Guillain Barre (idem Campylobacter), mielită, encefalităetc

-cardiace: miocardită, pericardită

-miozite, mioglobinurie

B) Bacteriene:

-sinuzite, otite

-bronşite, pneumonii bacteriene

-exacerbare boli cronice pulmonare (BPOC, astm, fibroză chistică)

C) Sdr. Reye: inf. virale + salicilaţi = risc de encefalopatie + insuf. hepatică acută, în principal la copii

D) Sindrom de şoc toxic: prin mod. de colonizare şi replicare a Stafilococilor producători de toxine

E) Gravide: evoluţie severă, letalitate dublă, teratogenicitate

Reprezentanţi: OSELTAMIVIR (TAMIFLU) - unele tulpini au rezistenţă, atunci dai ZANAMIVIR - nu

există tulpini rezistente la asta
 18. Manifestări clinice ale toxoplasmozei la un pacient imunocompetent

Asimptomatică: 80-90% din cazuri

Simptomatică: Benignă şi autolimitată

-limfadenopatie cervicală (orice ggl poate fi afectat)

-febră, stare de rău

-transpiraţii nocturne

-mialgie, disfagie, rash maculopapular

-hepatosplenomegalie

-poţi avea toxoplasmoză oculară (uveită, corioretinită, diverse scotoame, pierdere

parţială/totală a vederii)

19. Modalitate de transmitere a infecţiei cu Toxoplasma Gondii

1. Transmitere prin fecalele felinelor

2. Transplacentar - TORCH
3. Ingerare carne insuficient preparata termic - animale salbatice, caprioara, vanat

Toxoplasma - parazit al felinelor, omul este o gazdă intermediară

Forme Toxoplasma în natură:

-oochist: se form. în intestinul felinelor şi se elimină prin fecale

-tahizoitul: marca infecţiei active, are nevoie de un mediu intracelular pt. replicare => distruge
celula şi elimină alţi tahizoiţi

-bradizoit: chiste formate din tahizoiţi care se cantonează în diverse organe (SNC, ochi, rinichi,
etc)

Astfel, transmisia se face ori prin oochişti din fecalele felinelor (prez. în apă, pe sol, legume,
fructe murdare) ori prin bradizoiţi cantonaţi în organele mâncate şi nepreparate suficient de bine (porc,
miel, urşi, căprioare etc)

Transmiterea poate fi şi verticală => TOXOPLASMA CONGENITALĂ => cu manifestări

devastatoare

Riscul transm. verticale e scăzut dacă infecţia survine în primul trimestru (15%), dar dacă
survine, manifestăile sunt serioase, ai belit pl

Riscul transm. verticale e crescut dacă infecţia survine în al treilea trimestru (65%), dar
manifestările sunt mai blânde
 20. Profilaxie la pacient cu proteză valvulară (medicament, mod de administrare, timp înainte
de intervenţie, doze, alternativă dacă e alergic)

Spectrul trebuie să acopere Strep viridans

A) Pentru o procedură dentară - if it bleeds, give profilaxis:

- se dă Amoxicilină 2g 60 minute înainte de procedură (doză unică) oral
- dacă nu poate lua med. oral, se dă Ampicilină 2g IM sau IV tot aşa, doză unică, 30 min
înainte de procedură (sau Ceftriaxonă 1g)
- dacă e alergic la beta-lactamine, Clindamicină 600mg oral sau IM/IV (sau Azitromicină)
B) Pentru o procedură respiratorie - NU de obicei - doar la pacienţii cu risc major care fac proceduri
cu incizii/biopsii ale muc. respiratorii (amigdalectomie, adenoidectomie, bronhoscopie cu
biopsie, drenaj abces):
C) Pentru proceduri TU, GI => doar dacă implică un risc infecţios major, sau dacă se dă oricum AB
ca parte a procedurii

21. Definiţie sepsis, criterii SIRS, ce înseamnă MODS

Sepsis = SIRS de etiologie microbiană, certă sau probabilă

SIRS = sindrom de răspuns inflamator sistemic, criterii:

-temp > 38 g C sau < 36 g C

-FR > 20 resp/min sau PaCO2 < 32 mmHg

-FC > 90 bătăi/min

-nr. leucocite > 12.000/mm3 sau < 4000/mm3 sau > 10% blaşti în periferie

Sepsis sever: Sepsis plus cel puţin unul din următoarele:

-indicele PaO2/FiO2 < 280 la intubaţi sau 40 cu mască

-pH < 7,3

-diureza < 30 ml/h

-TAs < 90mmHg sau scăderea TAs cu peste 40mmHg de durată, peste 4h

-Rez. vasculară sistemică < 800 dyn * s * cm-5

-T protrombină, trombină mai mare decât normal sau trombocitele scăzute

-documentare scădere status mental în ultimele 24h

 MODS = Sindrom de disfuncţie organică multiplă = disfuncţia a două sau mai multe organe
necesitând intervenţie pentru menţinerea homeostaziei

Şoc septic - sepsis cu hipotensiune în ciuda unei resuscitări volemice adecvate

22. Tratamentul tusei convulsive (cere exact cum e pe slide)

Formele usoare si medii

● Izolare 10 zile pt tratati / 4 sapt netratati

● tratament ambulator

Formele severe si complicate

● Internare
● Monitorizare
● Trat suportiv
○ O2
○ Asprirare secretii
○ Permeabilitate CA
○ Rechilibrare HE AB
○ evitare stimuli externi!
○ alimentare parenterala

ETIOLOGIC - ELECTIE - Eritromicina 50mg/kg/zi 2 sapt

alternative - Clarito/azitro/cotrimoxazol

complicatii - CF2/3, AG

PATOGENETIC

● Sedative SNC si antitusive

● O2, resp asistata neuroleptice
● steroizi - HHC
● Salbutamol
● encefalita - steroizi, manitol, fenobarbital, clorpomazina :))

SEVER <3 ani - Ig umane antipertussis

23 Cauze meningita la nn

E.coli

Strep agalactiae

Listeria monocytogenes - rata mare de mortalitate

24 triada paraclinica in sdr hemolitic-uremic

Triadă:
-anemie hemolitică microangiopatică (Hb < 8g/dl)
-trombocitopenie (<60.000/mm3)
-IRA prin tromboza capilarelor glomerulare

25 Diagnostic etiologic pt HVA

HVA - Acut - + anti HAV IgM ELISA
Cronic - anti HAV IgG

26. Manifestari extrasalivare ale infectiei cu virusul urlian

● Orhita
● Pancreatita
● Meningita
● Tiroidita
● Surditate

27. Reactii adverse la aminoglicozide

● Ototoxice - cohlear si vestibular
○ crescuta daca se da cu diruetice de ansa/vanco
● Nefrotoxice - pe t.c.p
● Blocada NM - CI la Miastenie,
○ slabire m resp/paralizie

28. 4 caracteristici meningita meningococica

Prima cauza la copii, tineri
Deficit de complement c5-c9 MAC-
Rata mica mortalitate
Frecvent in camine, cazarme
Nu este vaccin pentru tipul B
tratament cu Pen G / ceftriaxona 7 zile
contacti cu rifampicina 600mg x2 / 2 zile sau ciprofloxacin/ceftriaxonă
risc crescut la splenectomizati
rash petesial - trombocitopensie -risc de CID
Waterhouse Friedrichsen - soc - hemoragie adrenala

29. Scor Centor de la angina

C- can.t cough
E-exudat tonsilar
N-noduls
T-temperature > 38
Or- 3-14/14-44/ > 45
scor peste 2 - probabil streptococică

30. Criterii de diagnostic sepsis

Sepsis = SIRS + cauză probabilă microbiană

SIRS:
-t > 38 sau < 36

-FC > 90

-FR > 20 sau PaCO2 < 32 mmHg

-nr. leucocite > 12000/mm3 sau <4000/mm3 sau > 10% blaşti în periferie

Mai eficient astăzi - scorul SOFA (Sequential Organ Failure Assesment)

Înainte de internare, scorul Quick SOFA - qSOFA:

Frecv. respiratorie > 22/min

TA sistolică < 100 mmHg

Alterare mentală - GCS <15

SOFA ia în calcul următoarele:

-raportul PaO2/FiO2 care în mod normal este > 400 - evaluare sist. resp.

-trombocitele care în mod normal sunt 150.000/mm3 - hematologic

-bilirubina totală care în mod normal este < 1.2 mg/dl - hepatic

-TA medie care în mod normal este > 70 mmHg - cardiovascular

-Glasgow Coma Scale care în mod normal este 15 - neurologic

-nivelul de creatinină care în mod normal este <1.2 - urinar

Algoritm diagnostic sepsis:

31. Complicaţiile infecţiei cu EBV:

A) Pe sistemul nervos central

-meningită, encefalită

-pareză de nervi cranieni

-sdr. Guillain Barre

-mielită acută transversă

-nevrită periferică

B) Hematologice:

-anemie hemolitică autoimună

-granulocitopenie severă

-trombocitopenie
 -pancitopenie

C) Altele:

-ruptura splinei

-obstrucţia căilor aeriene superioare - hipertrofia ţes. limfoid (amigdale, vegetaţii adenoide)

-miocardită, pericardită

-pneumonii cu colecţie pleurale

-nefrită interstiţială

-sindrom DUNCAN - nici măcar nu o să mă sinchisesc să caut ce e asta

32. Pneumonie tratament în spital pe secţie

Tratament ambulator:

A)Sănătos, nu a folosit AB în ultimele trei luni:

-cu macrolide în regiunile unde rezistenţa e sub 25% (nu în România)

-cu doxiciclină (în România)

B)Cu comorbidităţi/a folosit AB în ultimele trei luni:

-Beta-lactamine în combinaţie cu un macrolid SAU

-O fluoroquinolonă respiratorie (Moxifloxacin, Levofloxacin)

Tratament în spital:

A) Non-ATI - idem ca în ambulator pt. cei cu comorbidităţi/antecedente trat. AB:

-Beta-lactamină plus un macrolid SAU

-O fluoroquinolonă respiratorie

B) ATI: - idem

-Beta-lactamină plus un macrolid SAU

-O fluoroquinolonă respiratorie

Dacă etiologia cu PSEUDOMONAS e probabilă se dă:

-o betalactamină anti Pseuodomonas (Piperacilină/Tazobactam, Cefepime, Imipenem,

Meropenem) + Fluoroquinolonă (Ciprofloxacin/Levofloxacin)
 SAU

-o betalactamină anti Pseudomonas + Aminoglicozid (Amikacină) + Azitromicină

SAU

-o betalactamină anti Pseudomonas + Aminoglicozid (Amikacină) + FQ respiratory

(Ciprofloxacin/Levofloxacin)

Dacă etiologia cu MRSA e probabilă - VANCOMICINĂ

Cea mai de temut complicaţie = Insuf. respiratorie acută => ARDS (Acute Respiratory Distress
Syndrome)

33. Trat. pneumonie HIV (pneumocystis carinii):

TMP-SMX (Biseptol) - 15 mg/kgc/zi timp de 21 de zile

Dacă PO2 < 70mmHg adăugăm atunci şi Metilprednisolon 2 x 40 mg 5 zile apoi 40 mg 5 zile apoi
20 mg/zi până la sfârşitul tratamentului

34. Trat. Herpes Zoster

A) Trat. ANTIVIRAL

-famciclovir 3 x 500 mg/zi sau

-valaciclovir 3 x 1 g/zi sau

-aciclovir 5 x 800 mg/zi

B) Trat. antialgic

-metamizol (Algocalmin)

-acetaminofen (Paracetamol)

C) Trat. cu ADT: amitriptilina, nortriptilina (câteva săptămâni, inhibă nevralgia acută,

postherpetică)
D) Anticonvulsivante: Carbamazepină, Gabapentină (tot aşa pt. inhibiţia nevralgiei herpetice)
E) Opioide (OxyContin)
F) Topic - poţi aplica plasturi cu Lidocaină, Capsaicină
G) Corticosteroizi - nevralgia postherpetică consistentă
H) gabapentin
35. Caracteristicile bacteriemiei:

Bacteriemia poate fi, după durată:

-tranzitorie

-intermitentă

-permanentă

După modul de producere:

-secundară (cu focar infecţios cunoscut)

-primară (fără focar infecţios cunoscut)

După numărul microorganismelor izolate în hemoculturi:

-monomicrobiană

-polimicrobiană

36. Perioada de stare în gripă:

Per. prodromală, de debut (aşa să avem context)

-febră ÎNALTĂ (40-41 gr C), frisoane

-astenie, cefalee

Per. de stare:

-accentuarea simptomelor de debut

-gripa este “uscată” (catar căi resp. superioare şi adenopatii foarte discrete)

-mialgii - sindrom de ZDROBIRE musculară

-domină semnele generale: facies congestionat, paloare periorală, tendinţă la colaps hemodinamic

-man. digestive: greaţă, vărsături, anorexie

-man. neuroencefalitice

-man. hemoragipare: epistaxis, menoragii, hemoptizie

Modif. minime ale aparatului respirator

37. Exantem, enantem rujeolă

EXANTEMUL RUJEOLEI (POJARULUI, MEASLES) - rash maculopapular catifelat centrifug (catifelat era şi în
rubeolă, atât că acolo dispare la digitopresiune)

Începe în spatele urechii, merge pe faţă, coboară pe trunchi, membre, maculele confluează (“aspect
stropit de vopsea”). Exantemul dispare în ordinea în care a apărut, cu persistenţa tranzitorie a unor
zone pigmentate (pete albe-gălbui)

Durată aprox. 6 zile

ENANTEMUL RUJEOLAR -> în prodrom apar pete KOPLIK, patognomonice, sunt nişte pete albe cenuşii,
cu bază roşie, la nivelul mucoasei bucale, în dreptul molarilor 2 superior

-> congestie buco-faringiană

38. Tetanos - forme clinice

Sunt patru forme:

A) Localizat:

-contractură la locul inoculării

-datorită imunizării parţiale sau adm. de ser antitetanospasmină în doze prea mici

-se poate generaliza

B) Cefalic:

-formă particulară, localizare cap şi gât

-după traumatisme locale sau otite medii

-trismus, paralizie facială (n.VII), rareori afectaţi şi n. IX, X, XII

-de obicei, paralizie musc. la locul de inoculare, şi spasme musculare la distanţă

C) Generalizat:

-cea mai frecventă

-debut cu trismus => progresie descendentă: m. orbiculari ai buzelor (risus sardonicus), m.

paravertebrali (opistotonus), contractura mb. superioare în flexie şi a mb. inferioare în extensie
(ortotonus, pleurostotonus, emprostotonus), rigiditate musc. abdominală (insuf. respiratorie)

-contractura e dureroasă, permanentă

-există spasme periodice spontane la niv. tuturor muşchilor, pericol de asfixie, spontane sau
declanşate de diverşi stimuli
 D) Neonatal:

Datorită unei plăgi ombilicale septice şi a unei mame neimunizate

Incubaţie max. 7 zile

Copilul are trismus, imposibilitatea suptului, generalizare rapidă a rigidităţii, insuf. respiratorie

39. Exantemul din scarlatină:

Este o erupţie eritemato-papuloasă

Senzaţie de tegument aspru, granulos, fără zone de tegument sănătos

Începe de pe gât şi torace şi merge apoi descendent

Mai intensă pe torace, abdomen, faţa anterointernă a membrelor, axilă

ABSENTĂ pe FAŢĂ, PALME SI PLANTE

Pe faţă => MASCA LUI FILATOV => congestia obrajilor şi paloare periorală

La nivelul plicilor => SEMNUL PASTIA GROZOVICI => linii hemoragice => persistă şi după rezolvarea
erupţiei => dg. retrospectiv

La 7-15 zile de la boală se detaşează apoi scuame necontagioase

40. Pustula malignă în antrax

Poate fi unică sau multiplă

Evoluţie: maculă -> papulă -> veziculă conţinut serosanghinolent -> se rupe -> escară necrotică
înconjurată de noi vezicule (COROANA CHAUSSIER)

Crustă lenticulară sub nivelul tegumentului, înconjurată de un edem gelatinos, nedureros

Adenopatie regională dureroasă

Fără eritem adiacent

41. Factori de risc pentru infecţiile fungice invazive

-antibioticele cu spectru larg

-imunosupresia (HIV, pacienţi transplantaţi, DZ, leucemici, alte cancere)

-trat. cu corticosteroizi

-spitalizarea prelungită

-nutriţia parenterală totală prelungită (pe cateter)

-neutropenia prelungită

-dializa

-construcţiile

42. Caracteristicile clinice ale eritemului migrator (incubaţie, evoluţie, prognostic)

-leziune eritematoasă evolutivă, rotundă/ovalară

-dimensiuni f. variate (5 cm - 70 cm), creşte cu aprox. 5 cm pe zi

-se dezvoltă la locul înţepăturii de căpuşă, apare după o per. de incubaţie de aprox. 10 zile

-marginile eritemului sunt regulate, nu sunt elevate comparativ cu erizipelul

-cu/fără clarificare centrală

-pot fi prezente şi vezicule centrale

-poate fi multiplu (cele secundare au aspect asemănător dar sunt mai mici)

Persistă aprox. 2 luni, poate evolua cu limfocitom borelial/acrodermatită cronică atrofică

43. Mecanisme patogenetice diaree + un exemplu microorganism pentru fiecare:

A) Producerea de toxine:
a) Enterotoxine: alterează nivelele de cAMP, cGMP, provoacă cel. epitelială intestinală să
secrete apă în loc să o absoarbă => ex. Vibrio Cholerae (diaree apoasă) ETEC
b) Citotoxine: distrugerea cel. epiteliale intenstinale => Shigella Dysenteriae (diaree
inflamatorie, sanguinolentă)
c) Neurotoxine: acţ asupra SNC => vărsături (Bacillus Ceruleus, Staf. aureus)

B ) Invazie:

- invazia cel. epiteliale intestinale şi multiplicarea în cel. adiacente

-exemplu Shigella, EIEC => diaree inflamatorie, sanguinolentă

C ) Penetrare

- pătrundere în muc. intestinală intactă, multiplicare în plăcile Peyer, ggl. intestinali - diseminare
sistemică
- Yersinia Enterocolitica, Salmonella typhi

Gastroenteritele virale: replicare în vârful vililor de la nivelul celulelor epiteliale intestinale (nu în
cripte) => diaree apoasă, secretorie
44. Diagnostic diferenţial shigelloză

A) Alte enterite infecţioase:

- Salmonella
- EHEC
- Campylobacter
- Yersinia
- Entamoeba Hystolitica
B) Cauze non infecţioase:
- boli inflamatorii intestinale (Crohn, Colita Ulcerativă)
- Fisuri anale
- HDI, cancere colonice
- Diverticulita

45. Complicaţii varicelă - enumerare

A) Respiratorii

-CRUP copil mic

-pneumonie variceloasă - asimptomatică/paucisimptomatică/poate merge până la ARDS

B) Neurologice

-cerebelita/ataxia acută - cea mai frecventă

-meningită,encefalită,mielită,polinevrită

C) Suprainfecţie bacteriană a elementelor eruptive

D) Sdr. Reye - la copii în trat. cu salicilaţi
E) Trombocitopenie
F) În sarcină - poate duce la moarte in utero, avort, naştere prematură
G) Altele (miocardită, orhită, glomerulonefrită etc)

46. Tablou clinic oreion:

-infecţia virală sistemică cu virusul urlian (mumps) a glandelor salivare (parotide, sublinguale,
submandibulare)

-ORHITĂ URLIANĂ => unilaterală, la vârsta pubertăţii, edem şi eritem scrotal, în special epididimită
(azoospermie 1-2% din cazuri)

-OOFORITA => mult mai rară, la fete, determină dureri hipogastrice, febră, vomă

-PANCREATITA URLIANĂ => în special pancreasul exocrin, determină febră, greţuri, vărsături, scaune
diareice

=> poate fi afectat şi pancreasul endocrin => DZ

-MIOCARDITĂ URLIANĂ

-MENINGITĂ URLIANĂ (1-10% din cazuri) => LCR pleiocitoză cu limfocite

-ENCEFALITĂ URLIANĂ

-SURDITATE TRANZITORIE

47. Tratament Lyme

14-28 zile Amoxicilină 3 x 500 mg/zi

sau

14-28 zile Doxiciclină 2 x 100 mg/zi

sau

14-28 zile Cefuroxim axetil 2 x 500 mg/zi

În cazuri grave: Ceftriaxonă IV 2g/zi 14-28 zile

48. Tratament Varicelo Zosterian:

În varicelă:

-Aciclovir oral 5 x 800 mg/zi timp de 5-7 zile

-Dacă ai complicaţii (pulmonare, neurologice), dai parenteral 3 x 10 mg/kgc/zi

-Poţi schimba Acivlovir cu Valaciclovir 3 x 1000mg/zi

În Zoster:

-Dai Famaciclovir 3 x 500 mg/zi, Valaciclovir 3 x 1000mg/zi sau Aciclovir 5 x 800 mg/zi

49. Diagnostic pozitiv gripă:

A) Epidemiologic: sezonalitate, epidemie/pandemie, receptivitatea organismului (lipsa vaccinare

B) Clinic: boală febrilă acută, cu predominanţa sdr. toxice peste cele respiratorii
C) Laborator:

-detecţie antigene virale - teste rapide - din prelevate nazofaringiene, durează 15-30 minute,
sunt diverse variante care detectează şi diferenţiază ambele forme (A şi B - Directigen Flu A + B),
ori doar le detectează fără diferenţiere (Quick Vue Influenza A + B)

-detecţie ARN viral - RT-PCR - metoda de confirmare => sensibilitate şi specificitate înaltă

-cultură virală => standard de aur, durează 2-10 zile

-teste serologice (rar) => dg. retroactiv

50. Aciclovir (mod de acţiune, spectru, indicaţii, administrare)

Aciclovir - un analog de nucleozidă - are nevoie de timidin-kinază pentru prima fosforilare (timidin-kinază
- enzimă strict virală, dacă virusu’ e deştept, o poate muta şi e rezistent la aciclovir). A doua şi a treia
fosforilare decurge prin enzime ale celulei gazde (kinaze celulare).

Fosforilarea de trei ori e necesară pt. a se transforma din nucleozidă în nucleotidă -> se încorporează
apoi în ADN-u viral şi inhibă ADN polimeraza

Spectru: virusuri herpetice (HSV-1, HSV-2, VZV, EBV, CMV)

Indicaţii: oral se dă în herpes genital primar/recurent/labial, varicelă (imunocompetenţi,

imunodeprimaţi), herpes zoster

parenteral (IV) se dă în encefalita herpetică -

 Diagnostic diferential shigelloza.

Alte enterite infectioase

● EHEC !
● E. coli enteroinvaziv
● Campylobacter jejuni
● Salmonella enteritidis
● Yersinia enterocolitica
● Entamoeba histolytica

Cauze non-infectioase

● ! Boala inflamatorie intestinala

● ! Diverticulita
● ! HDI
● ! Cancer de colon
● ! invaginatie
● ! Fisuri anale

Complicatii varicela + cea mai grava complicatie la gravida.

Adulti - Pneumonie - Rx- Inflitrat nodular difuz bilateral

Asimptomatic ->febra, tuse
Meningita, Encefalita
Reye - daca primeste copilul <3 ani aspirina
Herpez zooster
● nevrita post herpetica
● Ramsay - Hunt
● Herpes zoster oftalmic
Daca gravida face in TRIM 1 sau 2 = VARICELA PERINATALA
● Transmite tranplacentara
● hipolazie membre
● orbire
● cicatrice pe dermatoame
 ● microcefalie
Daca face in TRIM 3 = HERPEZ ZOSTER INFANTIL
● In primul an apar la copil dermatoame toarcice
Daca face cu 5 zile inainte sa nasca = VARICELA NEONAT
● Deces ⅓
● tratat cu IgG aciclovir
● doar forma asta se interneaza

Management si terapie meningita meningococcica

Management

Punctie lombara - LCR - URGENTA

● Cultura bacteriana - in 80% izoleaza ag patogen

● Latex aglutinare - pt antigene N.meningitidis - Sp mare, Se mica
● eventual prelevare de hemoculturi si culturi din orice focar posibil

voi vedea - coloratie gram = coci gram negativi- diplococi

LCR - presiunea 200-300, Leucitoza cu >80%PMN, Glu-N,. scazuta Proteine >100mg/dl

CT/RM nuj aduc beneficii - utile cand ceva mimeaza menigita..

● le fac la aia care au febra prelungita, HIC, focare

TRATAMENT

● AB empiric cu spectru larg - pe baza fct predispozant/coloratie gram/varsta

● Pen G - 7 zile/ ampicilina
● Daca are HIC - depletie - manitol furosemid

PREVENTIE - tratament anti meningo

CONTACTI

● directi la <8 ore de la contactul cu ei - Rifampicina 600mg 2x/2zile

● cu secretii orale la pacient confirmat
● la fel
● Ciprofloxacina - doza unica 500 mg
● Ceftriaxona doza unica 250 mg IM

38: Tratament Shigelloza pe grupe de varsta;. Caz: angina- diagnostic clinic, diagnostice diferentiale,
laborator.
Tratament:
-în general, repaus la pat, antialgice, antiinflamatoare
-REHIDRATARE! Cel mai important

Uneori e necesar trat. Etiologic:

-ADULŢI: Fluoroquinolone (2x500 mg/zi Ciprofloxacină/ LEVOfloxacina 500mg) timp de 3 zile
Azitro 500mg, Rifaximina (Normix) 2x400 - 3zile
-Copii: Cefalosporine (Ceftriaxonă 50mg/kgc/zi) timp de 3 zile
Azitro 10mg/kg/zi 3 zile

Dacă nu se pot da aceste medicamente, merge şi Azitromicină 500mg/zi timp de 3 zile

Trat. suplimentar:
-ERIDIAROM (ceva preparat naturist) pt. Protecţia mucoasei
-Zinc care reduce şi mortalitatea şi incidenţa

Exantemul din scarlatina

Eruptie eritemo-pultacee
Senzatie de tegument aspru, granulos, fara zone de teg sanatos.
Incepe pe gat/torace si se generalizeaza in 1 zi - descendent

Mai intansa pe torace, abd

NU -Fata palme plante
MASCA FILATOV = congestie pometi, paloare periorala
PASTIA GROZOVICI - util in dg retrospectiv pentru ca persista dupa stingerea eruptiei e

Bilet 3: 1. Definitia limfadenopatiei+cauze;

Limfadenopatie - modificare patologica ce priveste marimea si sau carcterului unui gangglion

>1 cm

Limfadenita - inflamatie ac/cr a gl limfatici

CAUZE

Infectioase cel mai frecvent, maligne, autoimune, iatrogen

Clasificare - inflamatorie, care acompaniaza bolile limfoproliferative, inflitrativa secundara bolilor malinge,
reactiva

Diagnosticul etiologic al menigitei la copil

● Cel mai frecvent este N.meningitis -> S.pneumo -> HIB(mai mult la <5 ani)
 ● S.pneumo - in caz de fr de baza de craniu
● S.aures, S.epidermisi - interventii NCH/Sunturi ventriculoperitoneale

LCR - cultura pt N.menigitidis

-latex aglutinare- atigene pt toate 3 cele mai frecvente

-prelevare hemoculturi/cuturi din orice focar probabil

7 manifestari clinice borelioza Lyme.

STADIU I

● pseudogripal
● eritem migrator

STADIU II/III

● articulatii - artralgii, oligo, asimtric mari

● endocardita miocardita pericardita
● neuroborelioza - Meningita, Radiculonevrita, Nevrita periferica, encefalopatie
● Limfocitom borrelial
● acrodermatita cronica atrofica
● Cardita Lyme - BAV sincopa dispnee
● Conjunctivita, keratita
● Sdr post boala lyme
● BORELIOZA CRONICA - ACA, artrita, neuroborelioza tardiva

Diagnostic etiologic pneumonie comunitara

Factori epidemiologici potr furniza indicii pt etiologie

Varsta - M pneumoniae, Chlaudia <45

Sezon - Gripa - nov-feb

S.pneuomianei - cea mai frecventa

SIDA - infilitrat focal - S pneumo, HIB...dar daca este difuz - Pneumocystis

BRONSIECTAZIE - S.pneumo, HIB

contact pasari - psitacoza, iepuri - tularemie

RX
 ● S. pneumoniae, L. pneumophila – lobara sau segmentara
● Pacientii deshidratati si neutropenicii pot avea initial rgr negativa
● Pneumonia de lob superior – tuberculoza sau Klebsiella
● Aspiratia – abces localizat in segm apical al lobului inferior drept
● P. jirovecii - aspect de “sticla mata” difuz bilateral
● M. pneumoniae - infiltrat interstitial cu adenop hilara (copii)
● S. aureus, Klebsiella pn., tuberculoza – cavitati, pneumatocele

LAB

leucocitoza - Strep pneump

EXAMEN DE SPUTA

● diplococi G+ - S. pneumo
● coci G+ -S aures
● cocobacili G- HIB
● diplococi G- Moraxella
● bacili G- Klebsiela - CRESC GREU PE CULTURA

CULTURA

ANTIGENE

legionella - ag urinar

antigen pneumo - sputa

crioglobuline - M pneumo

Diagnostic etiologic Hepatita D

daca ii coinfectie *fun fact- daca ai coinfectie ai sanse mai mici sa faci Hep cronica decat daca ai doar B*

● Ac anti HDV IgM

● PCR pentru virema ARN HDV
● cand apar Ac anti HBs inseamna ca ai imunitate pt B si D

Suprainfectie

● Ag HBs + Ac anti HBc ( hepatita B cronica) si ac anti HDV IgM

B. Lyme tratament(posologie) si profilaxie.

● Amoxi 3x500mg
● Doxi 2x100mg
● Cefuroxim axetil 2x500mg

Forme grave - afectare neuro/cardiaca - IV ceftriaxona 2g/zi

Durata 2-3 saptamani

PROFILAXIE

● sa nu te muste
● imbracate bine
● scoti afara prin tractiune
● esti atent la leziune
● SUA -doza unica doxi 200mg daca ai avut-o >36 ore

Complicatii si tratament(posologie) in scarlatina.

Tratament scarlatina

● izolare - dupa 36 ore poate reveni in colectivitate daca s-a initat ab

● repaus
● regim
● ETIOLOGIC - Pen G - 6 mil - 10 zile/ amoxi
○ alergic - macrolide - dar ⅓ sunt rezistenti
○ mai degraba clinda 3x300 10 zile
○ cefalsp de g 1 - cefadroxil

Complicatii

1. precoce, toxice
a. apare in primele zile
b. carcteristice formelor TOXICE
i. nefrita focala
ii. hepatita
iii. miocardita
iv. artritra
v. eruptie hemoragica
2. medii, septice
a. la sfarsitul bolii
b. flegomoane, adenoflegmaone
c. otite medii supurate
d. mastoidita
e. sinuzita
f. determinari sepitce pulmonare, cardiace meningita
3. tardive
a. alergice, prin mecanism imun
i. RAA
ii. GNAPS
iii. eritem nodos
iv. PANDAS
v. purpura poststrep

Forma toxica - TSS - sdr de soc toxic - boala amenintatoare de viata datorat toxinelor staf/stre

● S aures -TSST 1
 ● Strep - eritrotoxine A,B,C

Furtunica citokinica

● Febra inalta
● mialgii
● eruptie eritematoasa SI PALME SI PLANTE = ERITEM SOLAR
● hTA
● DIAREE
● MSOF

tratament

- obligatoriu se da CLINDAMICINA- ii antitoxic, actiune pe germenii in stara de crestere latenta, inhiba

sinteaza de proteina M.

● Pen G sau antistaf(MSSA) sau vanco (MRSA)

● 2 sapt
● asociere cu Ig standard 400mg/kg.zi
● Nu steorizi nu au efect

Principii tratament in SEPSIS

1. ANTIOBIOTIC
a. prima ora de la recunoastere sepsis/dupa cultura
b. reevaluare dupa 2-3 zile pt restrangere spectru
c. 7-10 zile - 3 sapt Pseudomonas, 4 sapt - Staf aures,
d. la neutropenici pana cat >500 neutrofilele
i. CF 4 +- AG
ii. carbapenem +- AG
iii. Pip-Taz + AG
iv. incidenta MRSA crescuta - vanco / teicoplanina
2. CONTROL SURSA INFECTIE
a. evaluare chiru, indepartate catetere infectate
3. TARAPIE VOLEMICA - in primele 6 ore vreau - TAM>65, PVC 8-12 diureza 0.5ml/kg/h
a. coloiz - Dextrani
b. cristaloizi SF, Ringer, RL, glucoza
4. VASOPRESOARE
a. NORA/Dopa
5. STEROIZI
a. HHC - metine TA normala, scade durata socului
6. CONTROL GLICEMIE

actiunea și indicatiile antiviralelor din tratamentul gripei, enantemul din scarlatină

 Anti-virale

INHIBITORI DE PROTEINĂ M2 – nu merg pe aviară / porcină

● AMANTADINĂ
● RIMANTADINĂ

INHIBITORI DE NEURAMINIDAZĂ (INA) – analogi de acid salicilic

● ZANAMIVIR (Relenza)
● OSELTAMIVIR (Tamiflu)
● PERAMIVIR (doar IV) , LANINAMIVIR (doar INH)

INHIBITORI DE ENDONUCLEAZĂ – se dau în doză unică

● BALOXAVIR

Ce este CURB 65

Stratificare risc pentru pneumonie in ambulator

● Confuzie
● Uree 40mg/ >7mmol/l
● Respirații 30/min
● Blood pressure sub 90/60
● Vârstă 65

(0-1-acasă , 2-3-internat 3- 5-ATI)

tusea convulsiva - simptome respiratii si complkcatii. Perioada paroxistica din tusea convulsiva

Incubație : 6-20 zile

Manifestări

● Stadiu cataral (7-14 zile)

○ Debut brusc
○ Nespecific
○ Tuse seacă iritativă – devine pe parcurs emetizant
○ Raluri bronșice
○ Maximă contagiozitate
● Stagiu paroxistic 2-3 sapt
○ Accese de tuse paroxistică , spastică
○ Se termină prin expetorație / emeză
○ cianoza apnee gasping convulsi

● Convalsecență (14-60 zile)

○ Scade frecvența și intensitatea
COMPLICATII

Respiratorii

● Bronhopneumonie
● IRA
● Infecții secundare (pneumonie de aspirație ...)
● Bronșiectazie

Mecanice (prin creșterea bruscă a presiunii)

● Hemoragii IC
● Hematoame subdurale
● Emfizem subcutanat
● Pneumotorax
● Prolaps rectal

Neurologice

● Convulsii
● Encefalită
○ Apare în săpt. 3-4 , la copilul mic

Diabet zaharat tip 1

EBI - etiologie, diagnostic

EB subacuta

● strep viridans - frecvent post stomatologie, pe valve distruse, vegetatie mica, nu distruge valva
● debut insidios - saptamani luni - febra mica/absenta

EB acuta

● Staf aureus - piele, pe orice tip de valve actioneaza, vegetatie mare, distruge valva. fatala in 6
sapt - 60% din cazurile de EBI
● debut ore-zile - poate fi fulminanta
● febra mare

Staf .epidermisis- pe valve mecanice, de pe catetere IV

E faecalis, S.bovis - CU, BC, Cancer colo. UTI

Coxiella Burnetti - febra Q - la IC, gravide, congenital

HACEK - Haemofilus, Aggregatibacter, Cardiobacter, eikenela, Kingella - igiena orala proasta

DIAGNOSTIC

Criteriile DUKE - certa - pe criterie MP - vegetatie excizata la microsop

-pe criteriile clinice 2M/1M+3m/5m

Daca isi revine <4 zile - excludem EBI

PRACTIC
1. Barbat a calatorit in franta, are icter, tahicardie, coagulograma modificata, hipoglicemie
etc. diagnostic

2. Cioban contact cu animale moarte,la nivelul antebratului drept leziune cutanata-maculo

papulara, apoi vezicula pruriginoasa care se rupe spontan- ulceratie-necroza. diagnostic-
antrax cutanat si diagnostic diferential

DD diferenţial - pustula maligna

=> furuncul antracoid = inf. a pielii şi a ţes. subcutanat, cauzată de Staf. aureus prin inf. profundă a mai
mulţi foliculi piloşi

=> stafilococia cutanată

=>erizipelu
=>înţepături de insecte

3. Barbat peste 70 de ani si-a scos ceva dinti acum doua saptamani, acum are artralgii si
subfebrilitati - diagnostic clinic si de laborator - este endocardita - criterii Duke de stiut!

Dg. clinic:

-EI e o boală cu o mie de feţe

-triadă: febră + suflu cardiac + anemie

EI acute: debut brusc, febră înaltă, frisoane, dispnee, atralgii, mialgii, dureri abdominale toracice

începe de la 2 săpt. de la debutul bacteriemiei

EI subacute: subfebrilităţi, artralgii, mialgii, fatigabilitate, scăderea greut. corporale, fenomene

neurologice/musculare

În cazul nostru pare să fie o EI subacută

Criteriile DUKE - mai sus

4. Bărbat, 67 de ani, fumător, se prezintă de la domiciliu la spital, cu febra 38 de grade, tuse

muco-purulenta și junghi toracic stâng. Ta 130/90 mmHg. Conform căror criterii îl analizam
pe pacient? Ce tratament AB ii dam sa ia la domiciliu?

Stratificare risc pentru pneumonie in ambulator - CURB 65

● Confuzie
● Uree 40mg/ >7mmol/l
● Respirații 30/min
● Blood pressure sub 90/60
● Vârstă 65

(0-1-acasă , 2-3-internat 3- 5-ATI)

Pacientul are scor 1 -> trat în ambulator.

Depinde dacă a luat AB sau are comorbidităţi. La vârsta asta cu siguranţă are ceva, deci trat. este o B-
Lactamină + un macrolid (Amoxi + Claritro/Azitro) SAU o Fluoroquinolonă respiratorie (Moxifloxacin,
Levofloxacin).

5. bărbat, 60 ani, sdr febril, greață, varsaturi. călătorit recent si a inotat intr un lac,
diagnostice posibile. caz cu leptospiroza
Înotat într-un lac - buzzwords pentru leptospiroză (animalele inf. cu leptospire s-au pișeat în lac)

Probabil e în faza septicemică, de început, cu leptospire în sânge/LCR dar nu în urină. Ar trebui să aibă
febră, sufuziuni conjunctivale, tulb. GI (greaţă, vărsături), eventual erupţii cutanate tranzitorii, mialgii.

Apoi o să treacă printr-o ameliorare tranzitorie, şi apoi ajunge în faza organică, cu leptospirele doar în
urină - af. RENALĂ (oligoanurie), HEPATICĂ (icter), sdr. hemoragipar (se fute coagularea) - LPZ
leptospirei face vasculită şi bubuie toate organele, poate da şi afectare SNC - MENINGITĂ etc.

Diagnostic:

epidemiologic - a înotat prin toate mizeriile de ape

clinic - sdr. febril bifazic

bacteriologic - giemsa - vizualizare directă leptospire

Diag. diferenţial:

F. anicterice: viroze, ricketsii, febră tifoidă, bruceloză, tularemie etc

F. icterice: hep. acute virale, ictere hemolitice, obstructive, febre hemoragice virale (Ebola, Lassa)

F. meningiene: virale, bacteriene la debut, imunologice

6. Femeie, 20 de ani, cu adenopatii laterocervicale bilateral, astenie, transpiratii - dg clinic

(sindroame:limfadenopatie, et), etiologie posibila si ce cer la laborator pt confirmare

Etiologii posibile adenopatii laterocervicale bilaterale:

-faringita streptococică

-mononucleoza infecţioasă

-herpesvirus 6

-infecţie peridontală

-m. tuberculosis/aviae (micobacterii atipice)

Laborator:

-hemoleucogramă, CRP (sdr. inflamator)

-secreţie faringiană pt. evaluarea posibilei etiologii streptococice

-IDR la tuberculină + Rx pulmonar - pt. etiologie TB

-cel mai imp. serologii HIV, EBV, CMV, toxoplasma

Serologie EBV: frotiu cu peste 10% Ly atipice

neutropenie, trombocitopenie
 test MONOSPOT - aglutinarea hematiilor de cal - specificitate 100%

se pot face şi ELISA - IgM anti capsida virală, PCR etc.

Serologie HIV: test ELISA + şi WB + = inf. cronică

test ELISA +, viremie detectabilă, WB - = inf. acută

7. pac cu pareza faciala, istoric de muscatura de capusa - dg (neuroborelioza), investigatii

(igm, igg din lcr), tratament (ceftriaxona)

Pareza facială - paralizia BELL - semn de neuroborelioză precoce - afectarea nv. VII în cadrul
radiculonevritei periferice ce apare de obicei în Lyme

Investigaţii - se caută IgM, IgG în ser şi în LCR. Există şi indicele AI = IgG Borrelia LCR x IgG totali ser /
IgG Borrelia ser x IgG totali LCR, util în fazele precoce când serologic markerii de Borrelia pot fi
negativi ------- lcr x total ser / ser x total lcr
IgM - pozitivi la 3 săpt. de la infectare
IgG - pozitivi la 6 săpt. după infecţie, rămân pozitivi la mulţi ani de la infectare
ELISA - se foloseşte pentru screening
WB - se foloseşte pentru confirmare

Tratament - fiindcă e o formă gravă (cu afectare neurologică, cardiacă), se dă 14-28 zile
CEFTRIAXONĂ 2g IV/zi
Dacă era f. uşoară, se dădea oral Amoxi 3 x 500mg/zi sau Doxi 2 x 100 mg/zi
8. Pacient 20 ani cu Angina - etiologie cea mai probabila, tratament (doze, mod de
administrare, interval de timp)

Etiologii cele mai probabile: virale (rinovirusuri, coronavirusuri etc), bacteriene (Strep. pyogenes),
fungice (Candida)

Diferenţiere viral vs bacterian prin scorul CENTOR - cough absent, exsudat tonsilar, node enlargement,
temperature > 38.3, YOUNG or OLD (3-14 ani - 1 pct, 14-45 ani - 0 pct, > 45 ani - -1 pct)

0-1 inf. virală cel mai probabil

2-3 inf. streptococică probabilă, fă test Ag rapid de detecţie streptococ/cultură pt. streptococ

>4 - f. probabil etiologie bacteriană

Tratament:

Patogenetic - corticosteroizi în infl. majore, reechilibrare HE, AB

Simptomatic - antialgice, antiinflamatorii, antipiretice, local tablete dezinfectante orofaringiene

Etiologic => PENICILINA G/V 10 zile, posologie odată la 6 ore (deci de 4 ori pe zi)
Pen V se evită a se da cu alimentaţia, dai cu 1h înainte sau 2h după mâncare

Pen V doze adult: 4,5-6 mil UI/zi în 3-4 prize

Pen V doze copil: 50.000 UI/kgc/zi tot aşa în 3-4 prize

Alternative: ampicilină/amoxicilină în ghidurile franceze, sau benzatin penicilină IM profund doză unică
(600k-1.2mil UI)

Dacă eşti alergic - macrolide - Azitromicină 10mg/kgc/zi într-o singură doză, timp de 5 zile, sau CFS dacă
reacţia alergică e cea de tip întârziat

9. Pacienta gravida saptamana 7, ex TORCH cu IGM si IGG anti toxoplasma pozitivi.

Management

Testele serologice - principala met. de detecţie a toxoplasmozei

IgM - în mod normal semn. infecţie acută, dar pot fi fals pozitive, de asemenea pot persista ani de zile
după infecţie fără semn. clinică

IgG - se face testul de aviditate pt. a vedea cât de recentă este infecţia (aviditate scăzută - inf. recentă,
aviditate crescută - inf. de mai mult timp, eşti imun/safety)

Semn. rezultate sarcină,

IgM -/IgG - => n-ai avut inf. niciodată, nu eşti imună, repeţi testele în trimestrele II-III ca să fii sigură

IgM -/IgG + => ai avut inf. mai de mult, eşti imună/safety, atenţie totuşi să nu fii imunodeprimată, cu HIV
sau alte nasoale, că se poate reactiva infecţia

IgM +/IgG - => repetă în două-trei săptămâni => dacă e tot la fel IgM+/IgG - => înseamnă că IgM-ul
pozitiv e un fals pozitiv (în intervalul ăsta, dacă erai infectată, trebuia să se pozitiveze şi IgG) => eşti
safety, repeţi testele şi în celelalte trimestre ca să fii sigură că nu te-ai infectat atunci

IgM + /IgG + => cazul nostru => e clar că a avut infecţie la un moment dat, important e să vedem dacă
infecţia are loc acum sau a fost mai de mult => asta descoperim prin TESTUL DE AVIDITATE LA IGG =>
dacă aviditatea e mare => inf. e în trecut (cel puţin 3-5 luni) => eşti safety

dacă aviditatea e scăzută => inf. acum, acută => belea => terapie profilactică cu SPIRAMICINĂ până în
săpt. 15 => apoi în săpt. 15 faci PCR prin mat. obţinut la AMNIOCENTEZĂ => dacă PCR pt. toxo e
negativ, continui cu terapia profilactică până la naştere, dacă PCR pt. toxo e pozitiv => copilu e şi el
infectat => începi trat. etiologic cu PIRIMETAMINĂ/AC. FOLINIC şi SULFADIAZINĂ

10. Pacient 65 ani, Dz tip 2, prezinta pt tumefactie la gamba dreapta, semne celsiene, febra.
investigatii si tratament

Tumefacţie gambă dreaptă - probabil erizipel pe ulcer de gambă favorizat de DZ

Dg. este în principal clinic - placardă eritematoasă, edematoasă, bine delimitată, elevată, însoţită
de semne celsiene şi de febră (exact ca în cazul nostru)
 Investigaţii paraclinice:

-sdr. inflamator biologic

-izolare strept. pyogenes de la nivelul porţii de intrare

Tratament:

A) Drenaj postural
B) Local - soluţii antiseptice - CLORHEXIDINĂ (nu Rivanol)
C) Simptomatic: antialgic, antiinflamator
D) Antibiotic - 10 zile - până la dispariţia sdr. infecţios şi inflamator

-Penicilină G 8-16 milUI/zi + CLINDAMICINĂ

sau

-Cefazolin + CLINDAMICINĂ

-PIPERACILINĂ/TAZOBACTAM + CLINDAMICINĂ - în cazul nostru, fiindcă la DZ etiologia e de

multe ori polibacteriană, şi piperacilina/tazobactamu’ sunt şi pt anaerobi şi pt Pseudomonas

-Vancomicină + CLINDAMICINĂ la cei unde MRSA e suspectat

Clindamicina este esenţială fiindcă acţ. şi pe bacteriile în stare nereplicativă, altfel avem efectu
VULTURU- când medicamentele, după o evol. iniţial favorabilă, nu mai au efect, fiindcă toate bacteriile
rămase în viaţă nu se mai replică

E) Terapie profilactică - benzatin penicilină IM 1,2 mil UI odată la 3-4 săpt. pe termen lung

11. Pacient 18 ani, stare gen alterata, febra, odinofagie si poza cu angina eritematoasa cu
pseudomembrane-intrebari din inf streptococica, MNI si difterie

Toate trei (Strep, MNI, difterie) - vin cu simptomele astea

Dg. streptococ - Ag rapide sau cultură, trat. cu Pen. G/V 10 zile sau dacă alergie CFS/Macrolide

Dg. MNI - limfocite atipice > 10%, test monospot spec. 100% (aglutinarea hematiilor de cal), trat. suportiv,
repaus, hidratare, corticosteroizi în caz de inf. severă, antivirale nu are rost că nu sunt eficiente decât in
vitro. NU dai Amoxi/Ampi fiindcă faci rash maculopapular

Dg. difteria - mai ai probl. cardiace (miocardită), neuronale (paralizie faringiană, nv. cranieni) datorită
endotoxinei care cauzează ribozilarea favtorului de elongare 2 a sint. proteice => moarte celulară plus
form. de pseudomembrane => diagnostichezi cultivând bacteria pe agar telurit sau mediu Loeffler, apoi
test ELEK pt. detectarea toxinei. În mod normal apare rar fiindcă populaţie este vaccinată (DTaP), dacă
nu eşti vaccinat şi faci infecţia, dai Ig umane pasive (nu AB)

12. Pac 3 ani, coma, febra, eruptie hemoragica pe membre, ce ag patogen? (meningococ),
examinari paraclinice, tratament

3 ani, comă...clar afectare neurologică la copil mic, te gândeşti la MENINGITE

Ag. patogeni meningite în funcţie de vârstă:

NN: E-coli, Strep. agalactiae, Lysteria monocitogenes

Copii mici - NEISSERIA MENINGITIDIS (MENINGOCOC) în cazul nostru

Adulţi, Fractură bază de craniu - Strep. pneumoniae

Interv. neurochirurgicale, şunturi ventriculoperitoneale - Staf. aureus, epidermidis

Exam. paraclinice - PUNCŢIE LOMBARĂ => CULTURĂ LICHID PCR/LATEX AGLUTINARE PENTRU ANTIGENE
MENINGITIDIS ŞI ANALIZA LUI => fiind inf. bacteriană aici, ai pres. crescută, multe leucocite, PMN,
glucoza scăzută, proteinele crescute.

Trat => Pen G/Ampicilină/Ceftriaxonă 7-10 zile

La contacţi dai rifampicină 2 x 2 zile (la contacţi care au stat 8 ore cu pers. respectivă) sau
ciprofloxacin/ceftriaxonă doză unică dacă au avut contact cu secreţiile orale ale unui pacient confirmat
cu meningococ.

13. caz cu pneumonie- ce trarament ii dau in ambulator? Ce tratament ii dau dupa, daca nu a
functionat cel din ambulator?

Ambulator la pacienţi înainte sănătoşi şi care nu au luat AB în ultimele 3 luni: macrolide în zonele cu rez.
scăzută (nu în Ro), la noi se dă DOXICICLINĂ

Dacă nu funcţionează, sau dacă are comorbidităţi/a luat AB în ultimele 3 luni: Beta lactamin + Macrolid
sau Fluoroquinolonă respiratorie (Moxi, Levo)

Dacă are pseudomonas -> beta-lactamina va fi Piperacilină/Tazobactam, îi dai concomitent şi

Fluoroquinolonă şi/sau Amikacină (AGZ)

14. Pacient cu leucemie limfatica cronica care prezinta eruptii veziculare la niveulul urechii,
hemipareza faciala, ataxie. Dg si tratament.

Tabloul clinic indică o infecţie cu VZV reactivată => herpes zoster => sindromul RAMSAY HUNT (când VZV
e dormant în ggl. geniculat). Erupţia începe la niv. CAE, pareza se extinde pe jum. de faţă, se pierde
gustul pe ⅔ ant ale limbii, pacientul are şi vertij, hipoacuzie datorită proximităţii nervului VIII.

Tratamentul se face în mod ideal în primele 3 zile de la reactivare cu Famciclovir sau Valaciclovir, dar
cum în Ro nu avem, îi dăm Aciclovir 5 x 800 mg/zi
15. Tanar de 20 de ani - ferma de porci - se prezinta cu icter, sindrom inflamator, gingivoragii,
retentie azotata.... - Leptospiroza. - Transmitere, Rezervor, tratament, profilaxie

Icter - afectare hepatică

Sdr. inflamator, gingivoragii => sdr. hemoragipar

Retenţie azotată => insuf. renală

Markeri pentru LEPTOSPIROZĂ.

Se transmite prin contactul direct sau indirect cu urina animalelor infectate sau cu rinichii lor
(leptopspira se cantonează la nivelul tubilor renali) => cum tipul ăsta lucrează la o fermă de porci
probabil că a avut contact direct cu urina animalelor.

Rezervorul îl reprezintă animale domestice şi sălbatice (mai ales rozătoare)

Tratament => spitalizare OBLIGATORIE, adm. Pen G 6 mil.UI/zi timp de 10 zile

=> putem adm. şi corticoizi ca să contracarăm sdr. inflamator dat de către leptospiroză, dar şi
să prevenim o eventuală reacţie Herxheimer datorată acţ. Penicilinei

Profilaxie => în primul rând igienă, ai grijă unde înoţi, să speli bine alimentele înainte de masă

=> vaccinarea animalelor cu vaccin antileptospirotic inactivat (monovalent sau polivalent)

=> chimioprofilaxie cu Doxiciclină 200mg/săptămână pe toată durata expunerii la factori de risc

16. Pacient cu diabet si cu o eruptie eritematoasa la nivelul gambei-t38, stare generala alterata. Ce
investigatii se mai pot face si ce tratament recomanzi pacientului?

Dg. este în principal clinic - placardă eritematoasă, edematoasă, bine delimitată, elevată, însoţită de
semne celsiene şi de febră (exact ca în cazul nostru)

Investigaţii paraclinice:

-sdr. inflamator biologic

-izolare strept. pyogenes de la nivelul porţii de intrare

Tratament:

F) Drenaj postural
G) Local - soluţii antiseptice - CLORHEXIDINĂ (nu Rivanol)
H) Simptomatic: antialgic, antiinflamator
I) Antibiotic - 10 zile - până la dispariţia sdr. infecţios şi inflamator

-Penicilină G 8-16 milUI/zi + CLINDAMICINĂ

sau

-Cefazolin + CLINDAMICINĂ

-PIPERACILINĂ/TAZOBACTAM + CLINDAMICINĂ - în cazul nostru, fiindcă la DZ etiologia e de

multe ori polibacteriană, şi piperacilina/tazobactamu’ sunt şi pt anaerobi şi pt Pseudomonas
 -Vancomicină + CLINDAMICINĂ la cei unde MRSA e suspectat

Clindamicina este esenţială fiindcă acţ. şi pe bacteriile în stare nereplicativă, altfel avem efectu EAGLE -
când medicamentele, după o evol. iniţial favorabilă, nu mai au efect, fiindcă toate bacteriile rămase în
viaţă nu se mai replică

J) Terapie profilactică - benzatin penicilină IM 1,2 mil UI odată la 3-4 săpt. pe termen lung

17. Gravida sapt 7 cu IgM negativ si IgG negativ pt toxoplasmoza; que faki?

Pacienta nu a avut infecţie, nu este imunizată - trebuie să aibă mare grijă să nu se infecteze, să nu se
apropie de fecalele de pisică, să gătească f. bine alimentele, să spele f. bine carnea crudă, mâinile după
contactul cu carnea crudă, ustensilele cu care a manipulat carnea crudă, să spele fructele/legumele etc.
şi să se retesteze în trimestrele II şi III

18. p care a fost in asia si a mâncat acolo, si are simpt de hepatită (icter etc) => VHA VHE întrebări
despre dg investigatii

Hep. A poate fi doar acută!!!

În principal se face prin markeri imunologici:

IgM HVA semnifică infecţie acută, persistă în sânge aprox. 6 săptămâni
IgG HVA semnifică faptul că pacientul a dezvoltat imunitate împotriva HVA, ori prin vaccinare ori
printr-o infecţie anterioară, sau prin transfer pasiv de Ig de la mamă

Există şi markeri virali:

AgHVA care pot fi identificaţi din fecale prin imunoelectroscopie sau din sânge prin ELISA
ARN-VHA care poate fi identificat prin PCR
Nu se folosesc de obicei, se folosesc mai mult în cercetare

Tratament suportiv în principal, corticoterapie în cazuri mai grave

Diagnostic etiologic Hepatita E:

În principal doar acută, poate fi cronică la cei imunocompromişi, de asemenea prin

transmitere mamă-făt poate da insuf. hepatică acută

Există markeri imunologici:

IgM care apar la 1-4 săpt. de la debutul infecţiei, persistă 1-3 luni

IgG care apar în titruri foarte mici şi persistă doar câţiva ani

Astfel, se folosesc în principal markeri virali:

AgHVE – din fecale prin imunomicroscopie

 ARN-HVE – prin PCR

Persistenţa markerilor virali peste 6 luni – Hep. E cronică

Trat. e în principal suportiv, dacă e o formă gravă sau cronică, se dă Ribavirină 12 săptămâni

În concluzie:

Dg. HVA markeri imunologici IgM, IgG, Dg. HVE markeri virali AgHVE fecale ARN-VHE prin PCR

Tratament suportiv la ambele, daca e nasol dai corticoizi, si la HVE mai dai si Ribavirina 12 sapt

19. gravida cu toxoplazmoza, investigatii, recomandari

Vezi mai sus, pct. 9

20. Caz - Pneumonie - criteriile de evaluare, investigatii, tratament

Criterii de evaluare a pneumoniei: => scorul CURB 65

Confuzie

Uremie > 40 mm/dl

Respiratory Rate > 30

Blood pressure < 90 mm Hg (sistolic), < 60 (diastolic)

65 - Over the age of 65

Scor 0-1 => tratare ambulator

2 - spitalizare scurtă/ambulator

3-5 - spitalizare prelungită/ATI

Investigaţii:

-Rx pulmonară - esenţială pt. confirmarea diagnosticului - condensări, opacităţi, pneumonie interstiţială,
pleurezie etc.

-sdr. inflamator: leucocitele mult crescute în pneumoniile bacteriene obişnuite (ex. strep. pneumo), VN
scăzute în inf. virale, creşterea mare a VSH, PCR, fibrinogenului şi a procalcitoninei în pneumoniile
bacteriene, scăderea sodiului şi creşterea ASAT, ALAT în pneumonia cu Legionella
-stabilirea etiologiei - examen de SPUTĂ - diplococi GP - Strep pneumo, grămezi de coci GP - staf aureus,
cocobacili GN - H. influenzae, Diplococi GN - Moraxella Cataralis, Bacili GN - Klebsiella

- cultura sputei

- unele etiologii pot fi detectate şi prin urină (antigenul EIA - Legionella), şi prin
crioaglutinine (ex. Mycoplasma)

-hemoculturi - pentru a vedea o eventuală bacteriemie/risc sepsis

-lavaj bronhoalveolar la cei imunocompromişi/cu etiologii mai particulare (ex. Pneumocystis la HIV)

-evaluarea insuf. respiratorii - pulsoximetru, ASTRUP

Tratament:

-repaus la pat, hidratare orală adecvată

-analgezice, antipiretice

-insuf. respiratorie => suplimentare oxigen

-trat. antibiotic ambulator/spital descris de vreo 10 ori mai sus

-switchul IV/oral se face de obicei după 3-5 zile dacă starea pacientului permite asta

-durata trat. e de obicei cel puţin 5 zile, trebuie să fie afebril şi stabil măcar 2-3 zile înaintea de
întreruperea acestuia - util de obicei de monitorizat şi procalcitonina

21. Caz tipic Zoster, cu imagine leziune tipica pe peretele toracic. (Dg și tratament)

Diagnosticul se face clinic => un exantem veziculos, dureros, care interesează 1-3 dermatoame adiacente
şi respectă linia mediană. Durerea apare cu 1-4 zile înainte şi e potenţată de frig. Nevralgia rămâne şi
după rezolvarea exantemului şi e f. dureroasă.

Tratament:

I) Trat. ANTIVIRAL => în primele 3 zile ideal

-famciclovir 3 x 500 mg/zi sau

-valaciclovir 3 x 1 g/zi sau

-aciclovir 5 x 800 mg/zi

J) Trat. antialgic

-metamizol (Algocalmin)

-acetaminofen (Paracetamol)

K) Trat. cu ADT: amitriptilina, nortriptilina (câteva săptămâni, inhibă nevralgia acută, postherpetică)
L) Anticonvulsivante: Carbamazepină, Gabapentină (tot aşa pt. inhibiţia nevralgiei herpetice)
 M) Opioide (OxyContin)
N) Topic - poţi aplica plasturi cu Lidocaină, Capsaicină
O) Corticosteroizi - nevralgia postherpetică consistentă

22. Caz angină eritemato-pultacee. Care este etiologia cea mai probabilă și tratament ambulator.

Cel mai probabil strep pyogenes - scor CENTOR pt evaluare bact vs viral

Trat. ambulator Pen V 10 zile în 4 doze/zi, total 4-6 mil UI/zi

Vezi mai sus pt. mai multe detalii

23. Caz cu tanar homosexual cu manif. pulmonare ( HIV si pneumocistis - cum se dg fiecare,
tratament)

Diagnostic HIV:

TEST DE SCREENING - ELISA generaţia a 4-a, testează pt. antigenu p24 + Ac HIV 1 + Ac HIV 2 (e pozitiv din
zilele 14-15)

TEST DE CONFIRMARE => WESTERN BLOT, detecţie Ac HIV din ziua 26

ELISA + WB pozitive - inf. cronică

ELISA poz, WB negativ, sau ELISA neconcludent dar viremie detectabilă - inf. acută

Trat: HAART - HIGHLY ACTIVE ANTIRETROVIRAL THERAPY

Standardu’ de aur = TRITERAPIA, adică musai 2 INRT (inhibitori nucleozidici de reverstranscriptază) - cum
ar fi ZIDOVUDINA, LAMIVUDINA, ABACAVIR, TENOFOVIR şi un alt medicament (un INNRT - EFAVIRENZ,
sau un IP = Inhibitor Protează = Darunavir sau un II = Inhibitor Integrază = Raltegravir)

Deci să zicem că un trat. ar arăta cam aşă: ZIDOVUDINĂ + TENOFOVIR +

EFAVIRENZ/DARUNAVIR/RALTEGRAVIR

Dg. pneumocistis:

-radiografia arată o simplă pneumonie interstiţială bilaterală, simptomele sunt nespecifice, sărace

-se pot evidenţia chistele din spută, sau se face LAVAJ BRONHOALVEOLAR

Trat. : BISEPTOL (Trimetoprim/Sulfametoxazol), Profilaxie tot prin Biseptol până când CD4 > 200/mm3
24. Familie la picnic - Lyme - principii de tratament după vârstă

Trat. la adulţi: Amoxicilină 3 x 500 mg/zi timp de 14-28 zile saaau Doxiciclină 2 x 200 mg/zi tot 14-28 zile

La copii: Amoxicilină 50 mg/kgc/zi în 3 doze sau Cefuroxim Axetil 30 mg/kgc/zi în 2 doze (DOXICICLINA
NU SE RECOMANDĂ LA COPII < 8 ANI)

25. caz: eritem migrator(cu poza), ce te intetereseaza din anamneza, cum pui diagnosticul, cu ce
tratezi?

Anamneză: act. recreative în ultima perioadă - picnic, camping, pădure, acum cât timp (incubaţia e 3-30
zile, max iunie-iulie), dacă a avut simpt. pseudogripale, dacă are afectare articulară, SNC, cardiacă

Dg. se pune clinic, epidemiologic şi prin analize de laborator: IgM, IgG, dacă are afectări neurologice şi
prin indexu AI = IgG LCR Borrelia x IgG total ser / IgG ser Borrelia x IgG total LCR

Asemănător ca la HIV - prin ELISA se face screening şi prin Western Blot confirmarea (chiar dacă e
bacteriologic aici)

Trat: Adult Amoxi 3 x 500mg/zi timp de 14-28 zile sau Doxi 2 x 200 mg/zi timpde 14-28 zile, la copil
Amoxi 50mg/kgc/zi împărţit în 3 doze timp de 14-28 zile, sau Cefuroxim Axetil 30mg/kgc/zi în 2 doze tot
14-28 zile

26. caz: pacienta cu interventie chirurgicala in urma cu 3 luni , dezvolta tablou clinic de hepatita
acuta (icter, febra etc). Diagnostic serologic pentru virusurile hepatitice + diag insuf hepatica
fulminanta (IP, Bili etc)

Interv. chirurgicală = înseamnă că poate fi B, C, D

Vezi primele pagini, ai dg. etiologic al tuturor hepatitelor, inclusiv B, C, D

Insuf. hepatică fulminantă - sdr. hepatocitoliză (ASAT, ALAT crescute), sdr. colestatic (GGT, FA crescute,
bilirubina crescută), sdr. hepatopriv (IP - TQ crescute, albumina scăzută)

27. Meningită după traumatism cranian - etiologie, investigaţii, tratament

Etiologie cea mai probabilă - staf aureus sau staf epidermidis (oricum stafilococu e cel mai frecvent în
traume, interv. neurochir, şunturi ventriculoperitoneale)

Investigaţii - puncţie lombară + coloraţie Gram + cultură/latex aglutinare + analiză lichid LCR (PMN,
presiune mare, glucoză scăzută, proteinorahie crescută)

Tratament - VANCOMICINĂ (nu te rişti, poate are MRSA) + MEROPENEM timp de 14 zile

28. Adenopatie laterocervicală bilaterală de o lună - investigaţii, cauze

Etiologii posibile adenopatii laterocervicale bilaterale:
-faringita streptococică

-mononucleoza infecţioasă

-herpesvirus 6

-infecţie peridontală

-m. tuberculosis/aviae (micobacterii atipice)

Laborator:

-hemoleucogramă, CRP (sdr. inflamator)

-secreţie faringiană pt. evaluarea posibilei etiologii streptococice

-IDR la tuberculină + Rx pulmonar - pt. etiologie TB

-cel mai imp. serologii HIV, EBV, CMV, toxoplasma

Serologie EBV: frotiu cu peste 10% Ly atipice

neutropenie, trombocitopenie

test MONOSPOT - aglutinarea hematiilor de cal - specificitate 100%

se pot face şi ELISA - IgM anti capsida virală, PCR etc.

Serologie HIV: test ELISA + şi WB + = inf. cronică

test ELISA +, viremie detectabilă, WB - = inf. acută

Pacient 28 ani, utilizeaza droguri iv, febra, suflu holosistolic si inca cateva simptome. Dg-endocardita
infectioasa, cea mai frecventa etiologie, metode diagnostic, criterii Duke)

Cand suspectam EI? - Pac cu BCV, valve stricate, drogati cu droguri IV, SIDA, SI care u febra >2zile sau
au o Insuf valvulara nou aparuta.

Pac nostru - droguri IV + suflu holosistolic - probabil pe inima dreapta + probabil febra

Cel mai probabil EI acuta - cea mai frecventa etiologie - STAF. aures

Ce faci?

● iei 2-3 seturi de hemocultura despartite la >1h

● ETT
● ETE - daca nu stii ce arata eco
○ susps in continuare si nu vezi vegetatita
○ probabil ii staf aures
■ stau aures - de regula da vegetii mari, si distruge valvele
● inclusiv iei in calcul CT cardiac

CRITERII DUKE

● M - 2 culturi +, 1 pt Coxiella. Lez endocardica - avem deja Iinsuf valvura. vezi vegetatia
● m - fact predispozanti drogat cu droguri IV
○ febra
○ cultura pentru altceva
○ hemoragice - conjunctivita, lez janeway, hemoragii in aschie
○ imunologie - Roth, Osler

Tratament 1 luna cu Pen G teoretic, dar mai bine cu Ceftriaxona/gentamicia

 Pacient 18 ani, angina eritemato-pultacee. diagnostic diferential, terapie.
Criterii sa fie de etiologie Bacteriana - CENTOR
Daca are Rinita,Conjunctivita, Tuse, Diaree - >90% sa nu fie streptococca.
Daca se mentine suspiciune de et bacterian - test rapid antigen streptococi, daca ii pozitiv bine,
daca ii negativ ii fac cultura faringiana.
DD - Adenogflegmoane, amigdalita, MNI,-poate da pseuodomembrane, Candida, HIV!!
Angina Ludwig - flegmon al planseului bucal,
Angina Plaunt Vincent - angina ulcero necrotica produsa de fusospirili
Nu este nimic clinica sa le diferentieze, nu ne ajuta ASLO, nu ne ajuta reactantii de faza acuta.
Daca este bacteriana -
Izolare
Reechilibrare HE
Parinti complianti - Pen V/ amoxi - 10 zile
Non compliant - Pen G IM - doza unica
Alergie IMEDIATA - macrolid
Alergie non imediat 0 cefadroxil 10 zile

Febra - ibuprogen/paracetamol
Local - spray/ tantum
eu cand am fost internat le ei cu anginna eritemato pultacee negativ la EBV/strep - am primit
Clinda si penicila, HHC, algo. tantum si la externare azitro
Daca este virala - simptomatologc . nu este tratament nici pentru MNI

caz Hiv cu pneumocistis

Face parte din Infectiile din faza simtpopatica tardiva - infectii definitorii HIV
Pnumocysis jirovecii
CD<200
● Febra
● Tuse sesaca
● dispnee
Rx normal ish - intersitiu accentuat - evidentiere chisturi din sputa din LBA
Trat - Biseptol, eventual si Metilprednisolon 2x40 apoi tot scazi
Profilaxie - la fel pana CD>200, 2 luni
 Caz:Pacient 74 ani, junghi toracic, vreo 37 temepratura, dispnee, raluri bazale. 1. Dg
epidemiologic (de intrebat daca si altii din anturaj au patologia; daca a stat in preajma
vaporilor de apa. Raspuns:da=>Pneumonie cu Legionella) 2. Dg etiologic;

Semne de alarma pt pneumonie cu Legionella

● Fumator
● hipoNa
● cefalee, confuzie, semne neuro
● diaree
● febra mare
Deci nici unul dintre acuze domnului Pacient -
Dg etiologic
Rx - - nespecific - inflitrat unilobar nodular
LAB - hipoNa, enzime hept crescute
Antigen urinar EIA
Tratament cu floroquinolone>macrolide

caz: pacienta in varsta de 22 ani se prezinta cu cefalee, greturi, varsaturi si semne de

iritatie meningiana; antecedente: sinuzita. Cum stabilim diagnosticul (ce investigatii) si
ce agenti etiologici sunt mai frecventi in cazul pacientei de fata.
Semne de irtatie meningiana, cefalee - suspect meningita/meningoencefalita
Semne de HIC?/encefalita? - cefalee, varsaturi +- greata
APP - Sinuzita - recent?, tratata? febra frisoane? se ppoate obiectiva sdr infectios?, sdr de
afectare cerebrala, HIC? dunga menigitidica? alte date anamneza, colectivitati? apropiati cu
simtpome asemnatoare
● HLG, functie hep/renala/ electroilit/glucoza/ monit f vitale
● Punctie lombara de urgenta
● Teste antigenice pentru Strep.pneumo
● latex aglutinare pt N.meningitidis, Strep pneumo HIB
● coloratie gram - ce coci/bacili?
cel mai probabil , Strep pneumo - asociat cu sinuzite. Asociere cu sinuzita mai are şi
Hemophilus Influenzae
Tratament - Strep pneumo
Specific pt Strep. pneumo - PenG , ceftriaxona, Vanco - la noi fiind rezistenta mare -
direct ceftriaxona sau vancomicină 10-14 zile
Facem antibiograma
 Caz fasceita necrozanta si sepsis. Criterii clinice paraclinice de dg si tratament
Fact predispozanti
● operatie recenta
● rani deschise penetrantate, trauma, sol de continuitate
● arata exact ca o celulita cand incepe
EX fizi - cel mai important
● edem
● durere f mare, si pe o suprafata mai mare decat ii eritemu
● indurat mai mare decat eritemu
● crepitatii vezicule - doar ¼
● miros de cadavru
DACA incep manifestari sistemice incepe sa fie septic
● st gen alterata
● febra
● hipotensiune tahicardie
● alt st mental
● diureza scazuta
este un scor LRINES - lab risk indicator for nec fasc score - tine cont de niste paramtrii precum
glicemie, CK, PCR - risc sa fie nec fas
CT/RM - doar daca nu esti sigur ce ii - nu vrei sa pierzi timp pentru chirurgie
● edem aer, colectii purulenta
Clasificare
I - polimicrobian - cel mai frecvent
ex - Gangrena Fournier/picioar DZ
E, coli, Bacteroides Staf, Proteus
II - monomicrobian - cel mai rar/ fff mortal
Strep piogen - ff rar sau Clostridium
Clostrium - gangrena gazoasa
post trauma - Cl perfringes - alfa toxina - ditamai urgenta chiru 0 tegumentu maro -amputatie
frecvent
Colon cancer - spontant
TRATAMENT
Septicemie - resuscitate volemica, AB spectru larg , chirurgie -debridare/amputatie
Clostrie - Pen si CLinda - sub 5 ani- ATPA
polimicrobian - meropenem .. clinda
Incizii verticale, debridare larga, lasi deschis pana se face curat - ATI - hranit parenteral, cultura
din rana - IV ab - graft
terpaie hiperbara. dar multi sunt septici si nu pot sa stea acolo, ii controversial
Ig IV, plasmafereza

Gravida care se prezinta cu tablou clinic de gripa si SaO2 90%, investigatii si tratament

Conteaza APP/comorbiditati

!la gravide - evoultie severa, letalitate dubla, teratogen!

DG pozitiv - epidemio - sezonalitate/epidemie/vaccinata?

clinic- Boala febrila acuta cu predominatanta suferintei toxice generale fata de cea resp

Lab - Teste rapide de gripa! - 30min - prelevat nazal

Confirmare prin PCR - ARN viral - pozitivare in 6 zile!

cultura virala - gold standard - 2-10 zile - nu face nicipla

II la risc pt forma severa

Tratament

● Internare
● Febra - asociat cu defecte tuv neural si altele
● Gravida se poate vaccina
● Tratament ideal in primele 2 zile
○ Oseltamivir
○ Paracetamol in functie de temperatura - la 4-6 ore

Febra de etiologie neprecizată - boli autoimune

Cel mai frecvent: boala Still a adultului (atrita idiopatică juvenilă a adultului cu debut sistemic), arterita cu
cel. gigante

Altele: lupus, periarterita nodoasă, poliartrita reumatoidă

Înseamnă febră > 38.3 grade celsius după tentative de găsire a etiologiei în 3 zile de spitalizare şi 3 zile
de ambulator

Tablou clinic febre hemoragice virale

Febra galbenă, Dengue, Ebola, sdr. virusului Hanta

Incubaţie: 8-10 zile

Debut pseudogripal, febra simptomu principal

Apoi -> icter, sindrom hemoragipar, şoc hipovolemic, MSOF