FAM.

FLAVIVIRIDAE

- agenti infectiosi a unor boli grave umane transmise prin artropode -

GENUL FLAVIVIRUS

grup virusuri = Arbovirusuri B

1. Clasificare
• 7 grupe : diferente atg. ale glicoproteina E (activitati SN si HA)
evidentiata prin RSN
2. Morfologie – structura
• virioni sferici, 40-50nm
• invelis cu spiculi (proteina E) si proteina M (de membrana) cu
activitate hemaglutinanta si hemadsorbanta
• capsida: icosaedrica, cu o proteina structurala C si n. prot.
nestructurata
• genom: ARN m.c. sens +
3. Rezistenta la agentii chimici si fizici asemanatoare
togavirusurilor
4. Multiplicare:
• in citoplasma
• asamblare ca la togav.; eliberare inmugurire
5. Patogeneza – clinica:
• patrundere prin intepatura, multiplicare locala, transport ggl., sange
• viremia si localizarea secundara in functie de tropism:
- encefalite: St. Louis, Japoneza B, primavara-vara
- boli sistemice grave cu eruptie hemoragica si +/- hepatita sau nefrita:
Denga hemoragica, Febra galbena
- boli sistemice (febra, rash, mialgii, artralgii): Denga, West –Nile
• letalitate mare (20-25%): Febra galbena, Denga hemoragica

6. Diagnosticul de laborator:
a. izolare – identificare
• din tesut cerebral, sange (Denga, Febra galbena)
• substrat: culturi de tesut de tantar
• reactii incrucisate: SN, RFC, HAI, IF (atc. monoclonali)
b. serologie:
- seruri duble : HAI , SN, RFC, ELISA
7. Epidemiologie
• boli endemo-epidemice
• sursa: tantari, capuse (transmisie transovariana)
• transmisie: intepatura la om, animale
• susceptibilitate: generala
• imunitate: de durata
8. Profilaxie:
• vaccinuri vii atenuate: febra galbena (antiamaril),
Denga (creier soarece)
• vaccinuri inactivate: creier soarece (Encefalita
Japoneaza, Encefalitele de capuse)
 FAM. PICORNAVIRIDAE
• agenti patogeni ai unor imbolnaviri
digestive, respiratorii, uneori nervoase, +/-
exantem la om si animale (bovine, porcine,
simiene)
Clasificare:
A. Genul Enterovirus - boli la om
B. Genul Rhinovirus - boli la om
C. Genul Cardiovirus
D. Genul Aphtovirus
A. Genul Enterovirus
1. Clasificare:
- 68 serotipuri (antigenicitate, imbolnaviri):
• v. Poliomielitice 1, 2, 3
• v. Coxsackie: grup A (23 serotipuri), grup B (6 serotipuri)
• v. Echo: 32 serotipuri
• Enterov. (Ev): 68- 71
• v. Hepatitei A (Ev 72)
2. Caractere comune
a. Morfologie –structura
• virioni sferic , 27-30nm, neinveliti
• capsid : cubica (icosaedric, 60 subunitati (organizate in 12 pentamere); subunitatea are 4
proteine capsidale (VP1, VP2, VP3 in exterior si VP4 in interior)
• genom: ARN m.c., sens +, are atasat o VPg cu rol de initiere replicare
b. Structura antigenica
• depinde de epitopii exteriori
• VP1, VP2 si VP3 induc atc SN, v.polio VP1 rol in SN
• Diferente atg. prin: RSN, imunodifuzie - in gel, RFC
• Reactii incrucisate : v.polio 1 si 2
c. Actiunea agentilor fizici si chimici:
• rezista n zile la +220C si n sapt. la +40C
• distruse la +500C; ionii Mg++ rol protector (Mg Cl2 stabilizator vaccin )
• conservare indelungata : - 700C
• UV, deshidratarea: inactivare rapida
• Incorporarea de coloranti (rosu neutru, acridin orange) le sensibilizeaza la lumina
• lipsa invelis: rezistenta la solventi lipidici (eter, cloroform) detergenti
• rezistente la: lizol, fenol, derivati de amoniu cuaternar
• sensibile la: formol (0,3%), clor, guanidina
d. Multiplicare:
• adsorbtia pe receptori dep. de: pH si electroliti
• cel. fara receptori: rezistente (rozatoare)
• la om: gena de pe cromozom 19 codifica receptor pentru v. polio
• patrundere: viropexie
• decapsidare, pierdere VP4 :
- eliberare ARNv care devine ARNm, tradus la ribozomi
- sinteza poliproteina gigant, scindare in P1 apoi clivare in VPO,
VP3, VP1 si P1 si P3 (clivare in replicaze si proteaze = VPg care
initiaza sint. ARN si ARN polimeraza)
- prod . de ARN progen sens + se face cu ARN polimeraza care
sintetiz. catene complementare sens- apoi de sens + , concomitent
cu sint. proteine virale
- asamblarea in reticulul endoplasmatic
- ciclu infectant: 5-10 ore (particule/celula = 10 5)
V. POLIOMIELITIC
Poliovirus
1. Clasificare – serotipuri:
• tip 1: Brunhilde
• tip 2: Lansing
• tip 3: Leon
2. Relatii virus – celula gazda
- cultivare:
• culturi primare rinichi maimuta, amnios uman, linii
continue: KB, HeLa, Hep2
• efect citopatic: rotunjire, crestere refringentei, picnoza,
degenerare, desprindere
• det. plaje circulare, clare, margini nete – folosite la
clonarea tulpini atenuate
• animale: cimpanzei, maimute Rhesus, Cinomoglus:
inoculare i. medulara, i. cerebrala sau orala: viremie,
eliminare v. fecale, paralizii flasce si r.i. umoral
3. Patogeneza – clinica
a. manifestare infectie:
• asimptomatica/imbolnavire minora – majoritara
• afectare sistem nervos, meningita aseptica si/sau poliomielita paralitica severa
b. evolutie:
• patrundere: orofaringe, transport tesut limfoid (rinof., placi Peyer),
multiplicare, diseminare limfatica, viremie tranzitorie cu manifestari clinice
minore (respiratorii, digestive). Uneori multiplicare masiva tesut r.e. cu
viremie persistenta si invazia sistemului nervos; virus prezent sange inainte
debut clinic (+/- paralizii); infectare sanguina a sistemului nervos, diseminare
pe axoni, clinic: febra, cefalee, redoarea cefei, paralizii flasce (leziuni neuroni
motori coarne ant. maduva = poliomielita paralitica acuta). Posibila invazie a
creier, talamus, hipotalamus, nuclei cerebelosi, trunchi cerebral, cortex motor
= poliomielita bulbara/encefalita poliomielitica cu evolutii extrem de grave.
Lezare nervi cranieni: paralizia faringe, paralizia corzi vocale (perechea X),
paralizii oculare (perechea V)
• leziuni neuronale/extraneuronale: cromatoliza, distructie masiva,
neuronofagie; edem, proliferare cel., infiltrat perivacular limfocitar (ggl .,
placi Peyer, miocard)
• factori predispozanti: traume, efort fizic, sarcina, injectii, amigdalectomie
• incubatie 7-14 zile
4. Imunitate :
• dupa boala sau vaccinare: rezistenta indelungata de tip
a. r.i. umoral:
• atc neutralizanti fata de VP1 si VP2 apar inainte debut (multiplicare intestinala si tesut limfoid)
• atc. circulanti previn diseminarea, nivel maxim 2-6 sapt., persista toata viata
• atc. FC apar mai tirziu si dureaza mai putin
• atc SN si FC trec pasiv la copil = rezistenta 0-6 luni
• imunodeficienti: fac boala atipica cu afectare s.n.
b. imunitatea locala:
• IgA impiedica reinfectia la intestin
• amigdalectomia scade rezistenta locala

5. Epidemiologie:
• raspindire globala
• fosta endemica zone calde si epidemica zone remperate
• eradicare: 2000
• sursa de v.: om cu infectie inaparenta
• transmisie: fecal-orala (direct/indirect: apa, alimente infectate, secretii faringiene);
• v. prezent in orofaringe n. zile inainte debut
• eliminare fecale: 3-6 sapt dupa imbolnavire
• susceptibilitate: generala
6. Profilaxie:
a. vaccin inactivat (Salk)
- preparat culturi rinichi maimuta, inactivat formol
• confera imunitate umorala (blocheaza v. la orof)
• elimina posib de mutante si revertanti
• utilizabil in zone tropicale
• utilizare i. depresati
• necesita rapeluri numeroase
b. vaccin viu atenuat (Sabin)
- preparat pe diploide umane sau culturi simiene
- caractere:
• induce i. locala si umorala persistenta (toata viata)
• blocheaza multiplicarea intestinala
• administrare orala
• posiblie reversii si mutante virulente
• transmitere v. vaccinale la neimunizati
• paralizii post vaccinale (1 caz/1milion vaccinari)
c. vaccin ADN recombinant (de viitor din polipeptide virale VP1 sau genom viral
VIRUSURI COXSACKIE
Coxsackie virus
1. Relatii virus – celula gazda
 cultivare :
- culturi de celule:
• V. Coxsackie B: culturi primare rinichi maimuta, rinichi embrionar, amnios uman
• V. gr. A: linie continua RD
• e.f.c.: rotunjire, desprindere
- animale: V.C grup A inoc. soarece n.n. (i. cerebral, subcutanat, i. peritoneal) apar
polimiozita, edem/necroza musculaturii striate, paralizii flasce; VC grup B:
meningoencefalita (encefalomalacie), pancreatita, miocardita, hepatita si necroza
tesut adipos
2. Patogeneza – clinica
- patrundere: respiratorie si digestiva, diseminare sanguina cu localizari diverse:
a. herpangina: debut brusc, febra, disfagie (vezicule, papule, zone rosii pe pilieri, palat,
amigdale). Evolutie benigna (4-6 zile). Afectare copii.
b. Boala – gurii, mainilor si picioarelor: herpangina, exantem maculopapular si veziculos
bulos (maini, picioare, fese). Vindecare 7-14 zile
c. Pleurodinia, mialgia epidemica (boala Bornholm): febra, stare generala alterata, durere
retrosternala (diafragm), +/- pericardita
d. Miocardita: la nou-nascut (transmitere perinatala), frecvent fatala; adult benigna
e. Menigite aseptice, pancreatite, nefrite, malformatii congenitale (gravide)
3. Imunitate:
• specifica de serotip: evid. prin RSN, IF, ELISA
• atc SN apar la 7 zile, max. 3 saptamini, persista
indelungat

4. Epidemiologie:
• raspindire globala
• endemo- epidemic (vara – toamna); focare epidemice
colectivitati (scoli,crese)
• sursa: om
• transmisie: fecal – orala; aerosoli
• susceptibilitate: generala
 DIAGNOSTIC LABORATOR
- GEN ENTEROVIRUS –

• produse patologice: materii fecale, exsudat faringian, l.c.r.,

cheag sanguin, lichide veziculare, exsudat conjunctival,
probe necroptice (maduva spinarii, perete – continut
intestinal, muschi toracici, formatiuni nervoase)
a. izolare – identificare
- culturi celulare
• v Coxsackie B, V.polio, V.Echo : culturi primare rinichi maimuta, diploide
umane
• V.Coxsackie A: lina celulara RD
- animale:
• V.Coxsackie A si B: soarece nou-nascut
- identificare :
• culturi celulare : SN cu seruri specifice de tip (Polio, Coxsackie B si Echo)
- animale : SN la v Coxsackie A
b. diagnostic serologic:
• Det. atc pe probe duble (0-2/3 sapt) prin: SN, RFC, HAI, ELISA,
precipitare in gel, reducerea plajelor
c. diagnostic de certitudine:
• virus izolat si r.i. serc (crestere de 4 ori a atc)
• tablou clinic caracteristic (paralizii)
• context epidemiologic pentru enteroviroze