MATERIALE DENTARE

Curs 1
 PREVENTIVĂ
STOMATOLOGIE CORECTIVĂ MATERIALE
RESTAURATIVĂ

MATERIALE DENTARE = DENTAL MATERIALS

 Bazele fizico-chimice ale MD

 M. din cabinetul de stomatologie (A)
 M. din laboratorul de tehnică dentară (B)
 M. ----------------> A + B
 DE CE STUDIUL MD?
 fără ele nu există stomatologie, nu putem lucra
 pot perturba eutroficitatea ţes. buco-dento-max.
 pot fi influenţate de către acestea

MD --------------> LEZIUNI TISULARE

 simple (reversibile)
Noxe  grave (ireversibile)
- mecanice
- chimice
 modificări de suprafaţă
- termice MD  deformări macroscopice
Ţ. SS
ireversibile
sau
M. BUCAL  modificări invizibile
(greu decelabile)
 MATERIALE DENTARE
PROFILAXIA LEZIUNILOR
CORONARE
 ANTICHITATE SSFF (azteci, Indochina,
Japonia)

atac acid răşini naturale

tanin, săruri ferice
Scan dia 1.07
Scan dia 1.08
Scan dia 1.09
Scan dia 1.10
Scan dia 1.11
Scan dia 1.12
Scan dia 1.13
 MATERIALE DENTARE
PENTRU OBTURAŢII (1)
 600 î.Cr. pastă de Ag-Sn-Hg
 sec. I d.Cr. Celsus obt. cu Pb
 1528 JOHANNES STOCKERUS – Rp magistrală
 1826 TAVEAU (pastă de Ag-Ag + Hg)
 1833-1856 SUA – RĂZBOIUL AMALGAMULUI
 1895 BLACK – părintele amalgamelor, normaliz.
proporţiile am. (Ag 66% + Sn,Au sau Cu,Zn)
 1919 National Bureau of Standards
 1929 specificaţia ADA nr. 1
 AZI COMPOZITE VS. AMALGAME
Scan dia 1.15
Scan dia 1.16
Scan dia 1.17
 MATERIALE DENTARE
PENTRU OBTURAŢII (2)
 După sute de ani de amalgam
 1832 OSTERMAN - FOZ
 1880 WESTON - CSF
 1878-1904 - CS
 1937-1950 – PMMA
 1955 BUONOCORE - gravajul acid
 1958-1962 BOWEN - dimetacrilaţii aromatici
 CIMENTURI POLIELECTROLITICE
1962 – DC SMITH – Manchester – PCZ
1971 – AD WILSON & KENT – Londra – CIS
 1980-1985 CIS metalice
Scan dia 1.19
 MATERIALE DENTARE
DE AMPRENTĂ (1)
 1711 MATHIAS PURMANN – ceară
 1756 PHILIPP PFAFF perfecţionează
DUNNING WESCOTT şi DWINELL
gips de Paris
FRANÇOIS DE LA BARRE – lingură metalică
 1848 cariera gutapercei (… 100 ani)
 1856 CHARLES STENT – Londra
Stent’s compound
 1925 ALPHONS POLLER – NEGOCOLL (agar-agar)
 1923 WARD – pastele ZOE (pans. chirurgicale)
 1940-1941 CHARLES şi WEISSBEIN – ZOE
ca m. de amprentă
MATERIALE DENTARE
DE AMPRENTĂ (2)

 1940 WILDING introduce alginatele

 1950 ELASTOMERII DE SINTEZĂ
- 1953 – Thiokol (tiocauciucurile)
- siliconii - condensare
- adiţie
- polieterii
 1980 amprenta optică
 1990 m. ampr. fotopolimerizabile
 PROTEZE DENTARE
 LEMN, FILDEŞ, OS
 DINŢI DE HIPOPOTAM
 AUR, OŢEL, PORŢELAN, ALUMINIU

 CELULOIDUL, PMMA
Scan dia 1.23
Scan dia 1.24
Scan dia 1.25
Scan dia 1.26
Scan dia 1.27
Scan dia 1.28
Scan dia 1.29
Scan dia 1.30
Scan dia 1.31
Scan dia 1.32
Scan dia 1.33
Scan dia 1.34
Scan dia 1.35
BAZELE FIZICO-CHIMICE ALE MD

 DE CE ?
- să ne reamintim
noţiuni
- să dobândim elementare
STĂRILE DE AGREGARE

GAZOASĂ
LICHIDĂ
SOLIDĂ

REŢELE REŢELE
- ionice - atomice
- cristaline CUARŢUL

ALUMINOSILICAŢII
CS, CSF, Ceramică
CIS dentară
NO[IUNI INTRODUCTIVE

La ^nceput au fost ...

Propriet@]ile fizice
chimice
electrice
}i biologice ale

Materialelor dentare
 CHIMICE
FIZICE
solubilitatea
electrice
MECANICE absorbţia
termice
adsorbţia
deformarea optice
galvanoplastia
tenacitatea
coroziunea
fragilitatea
ductilitatea
elasticitatea
DE SUPRAFAŢĂ
plasticitatea PROPRIETĂŢILE
ŞI ADEZIUNE
fluajul MATERIALELOR
R. compresiune
R. tracţiune
DENTARE sisteme adezive
aderent
oboseala BIOLOGICE REOLOGICE adeziv
duritatea reactivitatea vâscozitatea umectarea
mucoasei tixotropia pregătirea
bucale visco- suprafeţelor
reacţii elasticitatea
alergice
 ALEGEREA UNUI MATERIAL DENTAR

1. ANALIZA CAZULUI
2. STABILIREA OBIECTIVELOR TRATAMENTULUI
3. APRECIEREA MATERIALELOR DISPONIBILE
{I A PROPRIET~[ILOR LOR
 Diagnostic sau evaluare
Materiale
Cerin]e
disponibile
Compararea
condi]iilor

Selec]ia materialului

Evaluare
Propriet@]ile materialului

 ^n timpul depozit@rii
 ^n timpul prepar@rii
 ^n timpul ^nt@ririi
 materialului ^nt@rit
PROPRIET~[ILE MATERIALULUI

 %N TIMPUL DEPOZIT~RII
 termen de valabilitate

 %N TIMPUL PREPAR~RII
 metoda de prelevare
 timp de preparare
 viscozitate
PROPRIET~[ILE MATERIALULUI

 %N TIMPUL %NT~RIRII
 viteza de ^nt@rire (priz@ }i/sau polimerizare)
 timp de lucru
 timp de ^nt@rire
 cre}terea de temperatur@
 modific@ri dimensionale
PROPRIET~[ILE MATERIALULUI

 MATERIALUL %NT~RIT
 propriet@]i mecanice - duritate
 propriet@]i fizice - culoare
 propriet@]i termice - conductiv. termic@
 propriet@]i chimice - solubilitate
 propriet@]i biologice - toxicitate
 Timp de lucru Timp de ^nt@rire
(priz@ }i/sau polimerizare)

Timp de preparare Timp de

(amestecare / omogenizare) manipulare

sau varianta :

Timp de lucru

Timp de preparare Timp de Timp de ^nt@rire

(amestecare / omogenizare) manipulare (priz@ }i/sau polimerizare)
PROSPECTUL UNUI MATERIAL

1. Descrierea materialului
Fhgsdiufgiebfriugsfgbsdiafgigsfuigisu

2. Compozi]ia
afgisfsf
fasfsdfgdsfgsdfgsdgsdg

gsdgsdhftgjhfgjnht
tj 345655 jtyjtjghjtyjruy 5445464

htyhtyjrty644 tye

yhrtejrykuyktuiktuikltu6546543434

3. Indica]iile materialului
.....

Gjiroigiowrgnsdfngklsdg
gosdjgiosd

hrsthdgyjtyjtyjryt44564

YTRYRTURTUGJ
gbsfhdgjkruyryukry

Fhgsdiufgiebfriugsfgbsdiafgigsfuigisu
afgisfsf
4. Contraindica]iile
fasfsdfgdsfgsdfgsdgsdg

5. Efecte adverse
gsdgsdhftgjhfgjnht
tj 345655 jtyjtjghjtyjruy 5445464

htyhtyjrty644 tye

yhrtejrykuyktuiktuikltu6546543434
.....

6. Interac]iuni cu alte materiale

Gjiroigiowrgnsdfngklsdg
gosdjgiosd

hrsthdgyjtyjtyjryt44564

YTRYRTURTUGJ

ggiodhgjkdfs er grioegioser reerag

+++++++++++=

7. Instruc]iuni de utilizare
gfsdhdf
dghsdf

fhgjkghkltuiyi;yiol;
gbsfhdgjkruyryukry

8. Condi]ii de p@strare
9. Mod de prezentare }i ambalare
REACTIVITATEA MUCOASEI BUCALE

Particularit@]i antomice si fiziologice ale

mucoasei bucale comparativ cu epiteliul cutanat

 ]esut adipos slab reprezentat

 flux salivar
 strat cornos  => resorb]ie  =>
^ndep@rtare rapid@ a alergenului
 degradare/transformare fermentativ@ rapid@
a alergenului
REACTIVITATEA MUCOASEI BUCALE

 prag de sensibilitate mucoas@ bucal@ > epiteliu

 concentra]ia necesar@ de antigen 5-12x > epiteliu
 predominant - doar stadiul de eritem
 reac]ii la distan]@
REAC[II ALERGICE INDUSE DE UNELE
MATERIALE DENTARE

Stomatopatia protetic@

 frecvent nu este reac]ie alergic@ la material

 sunt implica]i al]i factori:
 mecanici
 bacterieni
 endogeni
 DIAGNOSTICAREA REAC[IILOR
ALERGICE PRIN TESTE

Diagnostic de certitudine - teste

 excluderea alergenului presupus

(se obs. dispari]ia sau nu a r. alergice)
- rar de certitudine (nr.  de alergeni ^n cav. bucal@)
 testul foliei - Au, Sn - ce acoper@ S mucozal@
- nespecific pt. c@ altereaz@ relieful S mucozale
 testul epicutanat -> relevant
- dac@ este “+ “ - > nu ^ntotdeauna r. alergic@ bucal@
 testul epimucozal -> metod@ complicat@ de determinare
- nu s-a impus practic
 DIAGNOSTICAREA REAC[IILOR
ALERGICE PRIN TESTE

Testul epicutanat - preg@tirea probelor

 frezarea de material din proteza purtat@

 amestecul unei pic@turi de monomer cu vaselin@
 pulberea polimerului neprelucrat amestecat@ cu vaselin@
 vaselin@ simpl@
 DIAGNOSTICAREA REAC[IILOR
ALERGICE PRIN TESTE

Testul epicutanat - mod de lucru

 aplicarea pe pielea spatelui a probei

cu ajutorul unei benzi adezive
 men]inere 24-72 h
 ^nregistrarea reac]iilor inflamatorii ap@rute
- diferen]iere alergie / reac]ie microbian@
REAC[II ALERGICE INDUSE DE UNELE
MATERIALE DENTARE

Semne }i simptome

 eritem
 eroziuni
rar
 ulcera]ii
 senza]ie de arsur@
 durere
 hipogeuzie -> ageuzie
Scan dia 2.06
MATERIALE DENTARE CU RISC BIOLOGIC

 unele cimenturi dentare (componente acide)

 acidul fosforic (gravaj)
 unele cimenturi parodontale (azbest)
 mercurul (vapori toxici)
 alginate (pulberea poate fi inhalat@ - Pb)
 elastomeri (compu}i cu Pb sau Sn)
 monomeri
 nichelul (din aliaje)
 silice (particule din mase de ambalat)
 unele frite ceramice (con]in uraniu!)
 FORURI,
SOCIETĂŢI, ASOCIAŢII,
INSTITUTE, NORME

AVIZAREA DEZVOLTAREA

MATERIALELOR
Scan dia. 2.09
Deformarea
 Deformarea

-alungirea: Dl = l – l0
-alungire specifică: e = Dl/l0
-efort unitar: s = F/S
-modul de elasticitate (Young): E

Legea lui Hooke: s = E x e

deformarea permanentă 0,005-0,01% - deformare elastică

deformarea permanentă > 0,01% - deformare plastică
 Deformarea

-Ruperea apare când efortul unitar

depăşeşte valoarea sR (rezistenţa la
rupere)
-Înainte de rupere  gâtuire
-Alungirea la rupere An = (Lu-L0)x100/L0

-Gâtuirea la rupere Z = (S0-Su)x100/S0

Modulul de elasticitate

-modulul lui Young

-N/m2 sau daN/cm2
-E mare  material puţin elastic
-depinde de:
-natura materialului
-tratamente termice
-deformare la rece
-temperatură (scade cu creşterea temperaturii)
 Elasticitatea

-proprietatea unui material de a absorbi

energie când este deformat elastic şi
de a reveni la forma şi dimensiunile
iniţiale imediat după îndepărtarea
sarcinii

-energia de deformare elastică poate fi

evaluată prin modulul de deformare
elastică care este reprezentat de suma
energiilor acumulate într-un corp la
solicitarea unei unităţi de volum a
materialului până la limita de
elasticitate
 Ductilitatea şi maleabilitatea
Ductilitatea – proprietatea
unui material de a suporta
o deformare plastică la
tracţiune, fără să se rupă

Maleabilitatea –
proprietatea unui material
de a suporta
o deformare plastică la
compresiune fără să se
rupă

- creşterea temperaturii  cresc ductilitatea şi maleabilitatea

 Plasticitatea
-proprietatea unui material
de a se deforma şi de a
rămâne deformat după
încetarea acţiunii sarcinii,
păstrându-şi însă volumul
constant

-creşterea temperaturii  creşterea plasticităţii

Flexibilitatea

-deformare mare la solicitare medie sau mică

-flexibilitatea maximă = deformarea care se produce

în timp ce materialul este solicitat la limita de
proporţionalitate (sP)

Fmax = sP/E
Rezistenţa la compresiune

-aparatul de testare – acelaşi ca la tracţiune

-solicitare în sens opus faţă de tracţiune
-probele – formă cilindrică
-deformare în plan orizontal
 Rezistenţa la încovoiere
-distribuire neuniformă a eforturilor unitare
-solicitări de întindere – stratul de pe faţa convexă
-solicitări de compresiune – stratul pe faţa concavă
-suprafaţă neutră – între cele 2 straturi
-la materialele dure – limita de încovoiere
-la materialele casante – rezistenţa la încovoiere
 Rezistenţa la încovoiere
-probe sub formă de bară:
•A.proba fixată la un capăt şi solicitată la capătul liber
•B.proba fixată la ambele capete şi solicitată la mijloc
•C.proba fixată la ambele capete şi solicitată în porţiunea
intermediară cu două forţe egale, de acelaşi sens, cu puncte
de aplicaţie egal depărtate de zonele de fixare

A B

C
 Rezistenţa la încovoiere
-rezistenţa la încovoiere prin şoc = rezilienţă = energia
necesară pentru a rupe un material sub acţiunea unei
forţe de scurtă durată
-instrument de determinare – pendula lui Charpy
- aparatul Izod
 Fenomenul de oboseală

TIMP
solicitări variabile scăderea rezistenţei
= OBOSEALĂ
-ruperea materialului  prematură
 efort unitar mult mai mic decât cel de rupere
 lipsa aproape totală a deformărilor

oboseală = fisuri la suprafaţă care se

propagă lent în adâncime

determinarea rezistenţei la oboseală

– maşini care supun probele la cicluri de
solicitări variabile
Tipuri de solicitări simple
 Duritatea
= proprietatea unui material
de a se opune distrugerii
straturilor sale superficiale
sub acţiunea unui alt corp

Metode de determinare:
*rezistenţa la uzură (Mohs)
*dimensiunile suprafeţei imprimate (Brinell, Vickers, Knoop)
*adâncimea de pătrundere a penetratorului (Rockwell)
*elasticitatea (Shore A)
1

2
Duritatea
3 Scara durităţii Mohs
1. steatit
4
2. gips
5 3. calcit
6 4. fluorină
5. apatită
7 6. feldspat
7. cuarţ
8
8. topaz
9 9. corund
10.diamant
10
 Duritatea
Brinell
- penetratorul – bilă de oţel
cu Ø 2,5 mm sau 10 mm
- urmă cu contur circular
- se măsoară diametrul
 Duritatea
Vickers
- penetratorul – piramidă pătratică
cu unghi de 136o
- urmă cu contur pătrat
- se măsoară diagonala
 Duritatea
Knoop
- penetratorul – piramidă rombică
 Duritatea
Rockwell
- penetratorul – con cu unghi de 120o
- se măsoară adâncimea
 Duritatea
Shore A
- măsurarea înălţimii de
ricoşare a unui ciocan
mecanic care cade liber pe
materialul de încercat
 Uzura
= pierderea de material datorită contactului cu un alt material
-uzura dinţilor în masticaţie – proces fiziologic
-uzura dinţilor în bruxism – proces nefiziologic
-uzura dinţilor prin periaj
-uzura depinde de:
-materialele în contact
-contactul la nivel microscopic
-interacţiunea dintre suprafeţele în contact
-frecarea dintre suprafeţele în contact

-tipuri de uzură:
•adezivă
•corozivă
•oboseală superficială
•abrazivă