RICKETTSIOZE

• Dr Cristiana CRISTEA
• Definiţie

boli ale omului şi animalelor

(antropozoonoze) produse de rickettsii şi
transmise prin vectori, caracterizate printr-o
evoluţie autolimitantă: cu febră, leziuni
microvasculare difuze caracteristice şi
imunitate durabilă şi specifică de boală.
• Etiologie
Rickettsiile-R sunt microorganisme
infrabacteriene din fam Rickettsiaceae gen
Rickesttsia.
Fam Rickettsiaceae cuprinde genurile:
-Rickettsia
-Coxiella
-Erlichia
-Bartonella
• Etiologie Morfologie:
R sunt cocobacili mici Gram negativi, L< 1μ, structură
asemănătoare bacteriilor(nucleu, citoplasmă, membrană,
perete celular polizaharidic, ADN ARN, endotoxine, Ag-
ene specifice de specie, grup), se multiplică prin diviziune
binară, sensibile la Tetraciclină, Cloramfenicol,
TMP/SMX, macrolide, F-quinolone
Se cultivă pe celule vii-ou embrionat/animale de laborator
Izolarea R de la bolnav se face prin inocularea sângelui de
la bolnav la cobai, intraperitoneal; acesta dezvoltă leziuni
caracteristice scrotale de unde se obţin microorganismele
pt identificare.
Sunt rezistente în med ext, la uscăciune şi temp scăzute.
• Epidemiologie
R-ozele sunt inf răspândite pe tot globul, dar inegal
repartizate.
Răspândirea geografică diferă după arealul rezervorului
natural animal de infecţie şi al vectorului specific acestuia.
Clasificarea R-ozelor
1 după rezervorul de infecţie Ri
1. A. R-oze cu rezervor strict uman(vector V= păduchele uman):
– 1tifosul exantematic
– 2 tifosul de recădere/Brill-Zinsser
– 3 febra de tranşee (de 5 zile)
– Transmiterea inf de la bolnav la pers receptivă se face prin
păduchele de corp al omului

• B. R-oze cu rezervor extrauman (rozătoare sălbatice, şobolani, şoareci de casă, câini,

vulpi, bovine, ovine)
1.tifosul murin(Ri: şobolani, pisici, V= puricele şobolanului)
2. febrele pătate sau de căpuşe( Ri: rozătoare sălbatice, câini, vulpi, V= căpuşe)
3. febra Q( Ri: bovine, ovine, boala se transmite aerogen, digestiv, f rar prin capuse ).

2 după vectorul transmiţător

• -tifosul de păduche( tifosul exantematic, febra de tranşee)
• -tifosuri de purici (tifosul murin, V= puricele şobolanului)
• - febra butonoasa transmisa de capusa cainelui
• Patogenie:

•R-ozele transmise prin V, dezvoltă îmbolnăviri prin

leziunile endoteliale (vasculite determinate de proliferarea
microorg, în celulele endoteliale ale arteriolelor, venulelor,
capilarelor) în tot organismul gazdei.
•Nodulii inflamatori perivasculari stau la baza leziunilor
trombotice, hemoragice din rickettsiozele cu exantem.
•Vasculitele explică suferinţele organice:miocardita, nefrita,
meningoencefalita.
• Tifosul exantematic
Definitie
boală inf-contagioasă, specific umană, det de
R. prowazekii, transmisă prin intermediul
păduchilor umani(corporis,capitis,pubis)
caracterizată prin evoluţie autolimitantă:
febră, exantem, manifestări de boală severă,
urmată de imunitate durabilă.
 Epidemiologie

• RI: strict uman, calea de transmisie este prin Vector:

păduchele de corp uman.
• Contagiozitatea începe în ultimile 2 zile ale incubaţiei
şi durează până la intrarea în covalescenţă.
• Factorii favorizanţi: frigul, igiena personală precară,
prezenţa păduchilor.
• Receptivitatea este gen. cu excepţia foştilor bolnavi
de tifos.
• Calea de penetrare este cutanată prin lez de grataj şi
mucoasa-conjunctivală.
Paduchele uman de corp
 Patogenie

• Păduchele care parazitează bolnavul cu Ricketsiemie,

suge sângele infectat apoi face o enterocolită severă
si elimina prin dejecte R.
• Păduchele infectat părăseşte bolnavul febril şi trece la
o gazdă sănătoasă.
• Prin dejectele sale păduchele răspândeşte R. pe
suprafaţa tegumentelor şi lenjeriei noii gazde.
Păduchele înţeapă noua gazda pt a-si lua pranzul, apar
leziuni de grataj prin care patrund R, aflate pe
tegumente
• deci infectarea se produce prin autoinoculare de R.
 Tabloul clinic

Incubaţia: 7-14 zile

Perioada de invazie 3-4 zile:debut febril, frisoane, mialgii, cefalee,

stare de rău general, febră în platou
Perioada de stare: exantem în a-5-a zi de la debutul bolii, iniţial pe
trunchiul sup, generalizare rapidă, macule mici, stelate, apoi
peteşii, febră persistentă.
• afectare nervoasă: somnolenţă, delir, stare confuzională,dizartrie
• sindrom cerebelos( incoordonarea mişcărilor fine, tremurături
intenţionale, mers titubant),
• Fenomene de trunchi cerebral(dispnee,polipnee, tulb de deglutiţie)
Exantem in tifos , rash petesial difuz
 Tabloul clinic

► LCR clar/xantocrom, mononucleare, hematii

• EEG traseu disritmic, de tip iritativ difuz
• afectare circulatorie hipotensiune, colaps
• afectare excretorie:hiperazotemie, oligurie, I.Ren.Acuta
• Perioada de declin survine spontan la 14 zile de la debut prin
scăderea în lizis a febrei.
• Perioada de convalescenţă: fatigabilitate, anergie infecţioasă
• Boala lasă imunitate specifică durabilă. După zeci de ani sunt
posibile recăderi(tifosul de recădere Brill-Zinsser) sau reinfecţii .
 Diagnosticul pozitiv

1. date epidemiologice (condiţii de epidemie favorabile:parazitarea populaţiei cu

păduchi, prin igienă personală defectuoasă, sărăcie, lipsa apei, săpunului, în timp de
războaie, migraţii de popoare, lipsuri materiale, în timp de iarnă) prezenţa leziunilor
de grataj şi urme de înţepături, prezenţa de ouă la firele de păr ale pacientului.
2. date clinice: febra persistentă + exantem peteşial stelat + afectarea neurologică
3. date de laborator
a.nespecifice: leucocitoză +neutrofilie, VSH accelerat moderat, Urinar: hematurie
macroscopică, albuminurie dozabilă, Biologic: hiperazotemie, perturbări electrolitice
b.bacteriologice:izolarea R din sânge prin inoculare intraperitoneală la cobai sau
inoculare pe oul embrionat
c.serologice
1 R.Weil-Felix cu antigene de proteus vulgaris tulpina OX19, Ac apar după 7 zile de
boală. Titru minim semnificativ 1/256, maximul în convalescenţă 1/1000, Ac dispar
în 3-6 luni
2.RFC cu Ag rickettsian: titrul semnificativ 1/128, se repetă după 2 săptăpmâni.
3. testul ELISA cu Agene specifice: detectarea de Ac IgM= tifos de primoinfecţie
, Ac IgG= tifos de recădere
 Tratamentul Este boală de gr A
deci cu izolare, internare şi tratament obligatoriu in spital.
Declarare nominală în 24 ore la INSP/DSP
1. Trat. etiologic se aplică în orice suspiciune de tifos :
Tetraciclină 2-2,5 g/zi (30 mg/kg/zi) in 4 prize 7 zile sau
doxiciclină 200 mgpo/iv la 12 ore x3 zile, apoi 100 mg/zi
→7-10zile,
2. alternative: cloramfenicol, F-quinolone iv/po 7 zile
3. pt gravide eritromicină 2 g/zi po in 4 prize
2. Tratament patogenic: corectarea dezechilibrelor HE şi
acidobazic, vitaminoterapie - pt encefalită: manitol,
dexametazonă iv
3. Tratament igienodietetic: repaos la pat pe toata durata
evoluţiei bolii.
 Tratamentul - Profilaxie

1. izolarea , tratamentul bolnavilor,dezinfecţie terminală

2. Schimbarea hainelor, spalarea hainelor in apa fierbinte,
dezinfecţia lenjeriei, aşternuturilor cu insecticide remanente
Lindan/insecticid, în pulberi,soluţii, în săpun.
3. aplicatii de permetrina sub forma de pulbere in interiorul si
exteriorul hainelor, lenjeria de pat, se repeat la 6 saptamani pt a
omori paduchii.
4. nu exista vaccine pt preventie
5. supravegherea contacţilor, chimioprofilaxie cu antibiotice 5 zile
Febra butonoasa sau febra de Marsilia

• grupul febrelor patate (Febra patata a Muntilor

Stancosi, febra Africana de capusa, febra patata
Japoneza, tifosul de capusa din NordulAsiei).
• etiologie R.conorii forme cocobacilare Gram
negative, obligatoriu intracelulare/ citosol
• Transmisa vector: capusa cainelui Ripicephalus
sanguineus,
• Poarta intrare: R patrund pe cale cutanata, mucoasa
conjunctivala
• Evolutie autolimitanta
• Dupa boala ramane o imunitate durabila, specifica
Rhipicephalus sanguineus , capusa cainelui
Rickettsia conorii Forme cocobacilare intracitoplasmatice
Ricketsia conorii pe cellule Vero bastonase rosii
Incubatie= 7 zile, debut cu :febra, frisoane, curbatura,
sancru de inoculare=escara neagra 2-4mm,
nedureroasa, adenopatie sensibila regionala
Per stare :dupa 2 zile apare exantem generalizat, in
pusee, palme, plante, maculo-papulos,
indurat=butonos, elemente rare intre ele, febra
persista, stare confuzionala
Manifestările extracutanate : meningita limfocitară
(11%), miocardita (10%), insuficienţa renală (6%),
hemoragia digestivă.
Febra butonoasă este însoţită de o stare procoagulantă,
astfel că în ~10% din cazuri se poate dezvolta o
tromboză venoasă profundă.
Escara neagra
Diagnostic
1. Reactii serologice: imunofluorescenta
indirecta
prezenta de IgM (un titru ≥ 1/64 este sugestiv
pentru infecţia recentă)
2. Detectarea moleculara si identificarea
rickettsiilor in sange prin tehnici de amplificare
genomica (PCR)
3. Izolarea pe culturi celulare a rickettsiilor din
sange este disponibila doar in laboratoarele de
Securitate biologica de nivel 3.
Tratament: tetraciclina 2g/zi in 4 prizeX 7 zile,
sau doxiciclina 200mg/zi in 2 prize la 12 ore, sau
Fquinolone,
Pentru copii azitromicina 12mg/kg/zi in priza unica sau
claritromicina 15mg/kg/zi divizata in 2 prize la 12 ore.

Pentru femeia gravida josamycine 3g/zi timp de 8 zile.

In formele severe se asociaza tratament patogenic:
glucocorticoizi iv, perfuzii de reechilibrare
hidroelectrolitica, sustinerea functiilor vitale (circulatorie,
cardiaca, renala).
Profilaxie: evitarea extragerii capuselor din
pielea cainilor parazitati/ zgarde
respingatoare, dezinsectia cotetelor