Sunteți pe pagina 1din 96

Infecţii acute de căi

respiratorii superioare (IACRS)


Dr. Ioana Codreanu
Disciplina Pediatrie I-INSMC “ ALESSANDRESCU
RUSESCU”
IACRS

 Rinite, rinofaringite (RF)


 Angine /amigdalite
 Adenoidite, rinoadenoidite
 Sinuzite
 Otite (OMA)
 Laringite, epiglotite
Epidemiologie

 40 – 60% din morbiditatea copilului


 3 – 12% din mortalitatea infantilă
 La copil: 5 -8 episoade/an
 95% din inf resp. interesează CRS
Patogenie

Tabloul clinic (localizarea şi severitatea infecţiei)


este determinat de trei factori:

 mecanismele de apărare locale


 organismul infectat
 factorii de mediu
Patogenie

Mecanismele de apărare locală:


 epiteliul ciliat al mucoasei nazale şi sinusale
 lizozimul din secreţia nazală / sinusală
 IgA secretorii
 interferonul local
 echilibrul florei saprofite

Dacă agentul infecţios depăşeşte


mecanismele de apărare locale se produce
disfuncţie/distrucţie ciliară temporară
Patogenie

Organismul infectat:

 vârsta – frecvenţă crescută ‹ 5 ani


 sexul - frecvenţă crescută la băieţi
 deficite imune locale sau sistemice
 teren atopic
 starea de nutriţie
 focare cronice de infecţie – vegetaţii adenoide
Patogenie

Factorii de mediu:

 climă
 starea socio-economică
 condiţii de îngrijire
 fumatul pasiv
 poluarea atmosferică
Rinofaringita acută
 Sinonime: guturaiul, coriza, rinita acută

 Definiţie: inflamaţia mucoasei nazale şi


faringiene specifică sugarului şi copilului
mic, sub 2 ani.

 Epidemiologie:
 6 – 8 episoade/an < 6 ani
 mai frecvente în sezonul rece
Rinofaringita acută -
patogenie
 Până la 2 ani - structură asemănătoare a
mucoselor nazală, faringiană, sinusală, UM

 Asociere:
 rinită
 faringită
 sinuzită
 otită medie acută (OMA)
Rinofaringita acută –
etiologie

 Virală – 95%:
 myxovs. – VSR (vs. sinciţial respirator),
gripale, paragripale
 adenovs.
 rinovs.
 enterovs. – Coxsachie A, B

 Mycoplasme
Rinofaringita acută –
tablou clinic (1)
 Incubaţie scurtă: 48 – 72h
 Debut brusc:
 febră – ore → 3 zile
 apatie, indispoziţie, apetit capricios,
modificarea somnului
 obstrucţie nazală → respiraţie orală, refuzul
alimentaţiei
 coriză: rinoree seroasă/opalescentă, aderentă,
vâscoasă
 strănut
Rinofaringita acută –
tablou clinic (2)
 tuse
 detresă respiratorie moderată – la sugar
 ± vărsături, SDA
 Local:
 hiperemie faringiană, a pilierilor amigdalieni
 secreţii pe peretele faringian posterior scurse
din cavum (rinofaringe)
 ± epistaxis (copii mari)
 ± pulmonar – ronhusuri (raluri de transmisie)
Rinofaringita acută –
tablou clinic (3)
Rinofaringita acută –
paraclinic
 Investigaţiile nu sunt necesare pentru Dg.
 Indicaţie:

 evoluţie nefavorabilă după 3 -5 zile de tratament


 modificarea simptomatologiei ce sugerează
suprainfecţie bacteriană
Rinofaringita acută –
diagnostic pozitiv
 Este anamnestico-clinic
 Anamnestic:
 epidemiologic – focar infecţios familial/colectivitate
 vârsta, factori favorizanţi
 Tabloul clinic caracteristic
 Paraclinic
 Etiologic:
 nu e necesar (doar în caz cu indic. de trat antiviral
specific)
 puţin accesibil în practică
 există teste rapide pentru VSR, adenovs., vs. gripale şi
paragripale
Rinofaringita acută –
diagnostic diferenţial
 Rinoree “a frigore”
 Rinita alergică
 Adenoidita “reîncălzită”
 Rinofaringite din boli infectocontagioase:
 rujeolă,
tuse convulsivă, parotidită epidemică
 MNI, hepatită virală

 Faringoamigdalita streptococică
 Laringita, rinosinuzita, etmoidita
 Pneumonia , corp strain in fosele nazale.
Rinofaringita acută –
tratament
 Profilaxie:
 spălarea mâinilor, acoperirea nasului şi gurii
în timpul strănutului şi tusei
 evitarea aglomerărilor, contactului cu
persoane bolnave
 triajul bolnavilor/purtătorilor la intrarea în
colectivitate

NU EXISTĂ TRATAMENT CURATIV


Rinofaringita acută –
tratament
 Obişnuit ambulator
 Măsuri generale:
 Izolare (!!! contagios 1-2 zile anterior debutului)
 cameră bine aerisită, umidifierea atmosferei
 baie zilnică
 evitarea supraîncălzirii
 Regim alimentar:
 în funcţie de toleranţa digestivă
 hidratare ! ! !
 alimente doar “dacă/ce vrea”
Rinofaringita acută –
tratament
Antipiretice/antiinflamatoare:
 Paracetamol 10 mg/kg/d, 3 - 4ori/zi (max.40-
50mg/kg/zi), po/ir/parenteral
 Ibuprofen 7-10mg/kg/d, 3 ori/zi, po
 Algocalmin 10 - 15mg/kg/d, maxim 4 doze/zi, (max.
50 mg/kg/zi) po/ir
 Aspirina = contraindicată sub 6 ani – sdr. Reye
 ± Măsuri fizice hipotermizante
 împachetări, baie/duş
 t0 apei 29,4 – 32,20C
Rinofaringita acută –
tratament
 Dezobstrucţie nazală:
 Spălături nazale cu ser fiziologic (SF)
 Aspirarea secreţiilor nazale
 Decubit ventral pt. drenajul secreţiilor nazale
 Vasoconstrictoare
 Sol. efedrină 1‰, 0,5‰
 Antiseptice argentice – max. 5 zile – risc de
rinită medicamentoasă prin iritaţie chimică
 Colargol 0,5%
 Argirol 0,5%
Rinofaringita acută –
tratament
 Dezobstrucţie nazală
 Sunt contraindicate: nafazoline (Rinofug,
Bixtonim), fedrocaina, produse mentolate,
uleioase
 Vitamina C sol po
 adm Zn reduce durata bolii
 !!! Tusea sugarului nu se tratează
 NU mucolitice, NU antitusive la sugar!
Rinofaringita acută –
eficienţa antibioticelor
 nu este susţinută de dovezi stiinţifice
 NU ameliorează simptomatologia
 NU scurtează durata bolii
 NU previn suprainfecţia bacteriană
 NU previn complicaţiile
 Ab pot determina reacţii adverse:
 alergice
 diaree
 infecţii micotice
 infecţii cu bacterii rezistente la Ab uzuale
Rinofaringita acută –
eficienţa antibioticelor
 Indicaţii:
Excepţional de la debut, la prematuri, nou-născuţi sau
sugari mici, malnutriţi
Suprainfecţie bacteriană sugerată de:
 reapariţia febrei
 modificarea stării generale
 adenopatii (AP)
 apariţia depozitelor amigdaliene
 rinoree purulentă persistentă, secreţii purulente în
cavum, alaturi de alte semne pot sugera suprainf bact
 Empirică:ampicilină, amoxicilină, macrolide, CFS I
Rinofaringita acută –
evoluţie

 debut brusc
 agravare simptome – 3 - 4 zile
 febra durează maxim 3 zile
 rinoreea devine mucoasă, chiar “purulentă”
(galben-verzuie) – fără a avea neaparat
semnificaţia suprainfecţiei bacteriene
 simptomatologia se remite în 7 – max. 14 zile
cu/fără tratament
 tusea poate persista 2 – 3 săptămâni
Rinofaringita acută –
complicaţii
 adenoidită, etmoidită, OMA, otomastoidită,
sinuzită
 laringotraheobronşită acută
 bronşiolită, pneumonie
 adenopatii satelite
 SDA ( lipsă aport, vărsături)
 diaree “parenterală” (extradigestivă)
 convulsii febrile, meningism
 meningoencefalită
Angina acută

Sinonime:

 Amigdalita acută
 Faringita acută
 Faringoamigdalita acută
 Tonsilita acută

Definiţie: proces inflamator la nivelul


mucoasei faringoamigdaliene
Angine acute
clasificare clinică
1. roşii, catarale, eritematoase

2. albe, exsudative, pseudomembranoase

3. ulceronecrotice
Angine acute
clasificare etiologică
 Virale – 70-90%
 adenovs., enterovs. - coxsachie A /B, vs. gripale/paragripale,
echovs., vs. urlian, vs. rujeolic, VEB, VSR, vs. rubeolic, rhinovs.,
vs. herpetic, vs. varicelozosterian
 Bacteriene
 Streptococ βhemolitic gr. A, pneumococ, Haemophilus
influenzae, Moraxella catarrhalis, strepto. viridans, stafilococi
patogeni, meningococ
 b. difteric,bacteroides, clostridii, Salmonella typhi, bacil
cărbunos, B. tuberculos (bK), treponema palidum, fusospirili,
Chlamydia
 Mycoplasme
 Mycoplasma pneumoniae, Mycoplasma hominis
 Fungi
 candida albicans
 leptothrix
Faringoamigdalita acută
streptococică
 Streptococ β hemolitic grup A (SβhA /
GABHS)

 ~ 10% →30% din anginele ac. ale copilului


 Grupe de vârstă :
 frecventă 3 – 14 ani (maxim la şcolari)
 incidenţa scade cu vârsta > 14 ani
 ~ niciodată < 2-3 ani (la copilul mic)
Faringoamigdalita acută
streptococică – tablou clinic
 Debut brusc – febră, vărsături, disfagie
 ± cefalee, mialgii, curbatură
 Local:
 hiperemie faringiană
 peteşii palatul moale
 luetă hiperemică
 depozite exsudative amigdaliene
 AP cervicale - subangulomandibulare
Faringoamigdalita acută
streptococică – tablou clinic
Faringoamigdalita acută
streptococică - paraclinic
 sindrom biologic inflamator prezent
 VSH
 CRP

 leucocitoză cu neutrofilie (FL la stânga)


 titrul ASLO – NU este recomandată determinarea
în angina streptococică
 Confirmare etiologică
 exsudat faringian (EF)
 Test rapid antigen streptococic
Faringoamigdalita acută
streptococică – Dg. pozitiv
 Dg pozitiv
 suspicionat anamnestico (epidemiologic) - clinic
 confirmat bacteriologic

 NL, VSH-ul, CRP-ul nu au valoare pt Dg +


Faringoamigdalita acută
streptococică – Dg. pozitiv
Scorul McIsaac pentru angina acută:
 temperatură > 380C 1pct
 absenţa tusei 1pct
 AP cervicală ant. dureroasă 1pct
 hipertrofie/exsudat amigdalian 1pct
 vârsta 3-14 ani 1pct
 vârsta 15-44 ani 0pct
 > 45ani -1pct
Copii 3-14ani:
 sensib. 92,6-96,9%, specif. 72,3-70,6%
 scor 1 – nu se efect. EF, nu se adm. Ab
 scor 2, 3, 4 – EF, Ab dacă EF poz.
Faringoamigdalita acută
streptococică – Dg. pozitiv
 EF – indicaţii:
 Epidemii de infecţii streptococice
 RAA în APP
 Copil >3ani cu scor McIsaac > 1

 EF negativ nu exclude inf. strepto. (sensib.


29-90%, specif. 76-99%)
 EF nu diferenţiază infecţia - purtător
 EF nu se repetă dacă după tratament este
vindecat clinic – poate fi poz. = purtător
Faringoamigdalita acută
streptococică – Dg. pozitiv
 Test rapid streptococic:
 rapid – 5 - 60min
 la îndemână (în cabinetul medical)
 sensib. 62-99%, specif. 95-100%
 nu diferenţiază infecţia ac. – purtător

 Titrul ASLO:
 maxim la 3 - 6 săpt. de la inf. ac
 confirmă inf. strepto. în APP în caz de RAA sau GNA
Faringoamigdalita acută
streptococică – Dg.diferenţial(1)
Herpangina
 Coxsachie A – diferite tipuri (5 episoade/viaţă)
 Clinic:
 Ulceraţii
 2-3mm
 pe pilierii amigdalieni ant., palatul moale, luetă
 diferite de ulceraţiile dat. herpex simplex – partea
anterioară a cavităţii bucale
 febră
 durată maxim 7 zile
Faringoamigdalita acută
streptococică – Dg.diferenţial(1)
Herpangina Virus herpetic uman
Faringoamigdalita acută
streptococică – Dg.diferenţial(2)
Faringita limfonodulară
 Coxsachie A10

 Clinic
 mici noduli alb-gălbui
 pilieri amigdalieni ant., palatul moale, luetă
 fără ulceraţii
Faringoamigdalita acută
streptococică – Dg.diferenţial(3)
Febra faringoconjunctivală
 Adenofaringoconjunctivită acută
 Adenovirusuri

 Clinic:
 Amigdalită exsudativă
 Conjunctivită
 Febră
Faringoamigdalita acută
streptococică – Dg.diferenţial(4)
Mononucleoză infecţioasă
 Virusul Epstein-Barr (VEB) – herpes virus uman 4 – vs. ADN
limfotrop cu acţiune limfoproliferativă
 Febră continuă, înaltă (39-400C, 10-14-21 zile)
 AP laterocervicale, mediastinale, abdominale
 Angină eritematoasă:
 hipertrofie + hiperemie amigdaliană
 hiperemia luetei
 ± peteşii pe văl şi mucoasa palatină
 ± exsudat amigdalian (50% cazuri)
 disfagie, odinofagie
 SM, friabilitate S, ± HM
 Erupţie de tip eritem polimorf, provocată/amplificată de Ampicilină
Faringoamigdalita acută
streptococică – Dg.diferenţial(4)
Mononucleoză infecţioasă
Faringoamigdalita acută
streptococică - tratament
 Obiective:
 prevenirea complic. nesupurative (RAA, GNA,
artrita reactivă poststreptococică ) si
supurative
NB beneficiul Ab în prevenirea acestora este crescut în
populaţiile unde aceste complicaţii sunt mai frecvente
 ameliorerea manifestărilor clinice
 scăderea contagiozităţii
(scade la 24h -48 H de la iniţierea AbT – poate fi
reintrodus în
colectivitate)
Faringoamigdalita acută
streptococică - tratament
Măsuri generale:
 izolare
 perioada febrilă
 până la instituirea AbT şi 48h după începerea acesteia
 purtătorii nu trebuie izolaţi
 Paracetamol / Ibuprofen
 Metamizol sodic (algocalmin) – agranulocitoză
 Aspirina este interzisă la copiii < 6ani cu IACRS
virale/varicelă – sdr. Reye
 Nu există date suficiente despre eficienţa terapiei locale
(antiseptice, analgezice, antiinflamatoare)
Faringoamigdalita acută
streptococică - tratament
 Indicaţiile antibioterapiei (AbT):
 scor McIsaac 5, în primele 3 zile de boală,
înaintea rezultatelor EF
 după confirmare bacteriologică în restul
cazurilor
 contacţii bv. cu inf. invazive streptococice
(fasceită necrozantă, sdr. şocului toxic)
 purtători – în anumite situaţii
 angină acută la purtător de SβhA, indiferent
de tabloul clinic
Faringoamigdalita acută
streptococică - tratament

 Durata 7-10 zile, indiferent de


antibioticul folosit (excp. Azitromicina – 5zile)

 Penicilina V po – Atb de elecţie:


 2-3 prize/zi, 400.000ui x 2-3ori/zi – copii
 400.000ui x 3-4ori/zi – adolescenţi
 800.000ui x 2ori/zi – adolesc., adulţi
Faringoamigdalita acută
streptococică - tratament
 Amoxicilina – se poate folosi la copii mici
 Penicilina G – nu e indicată
 im - dureroasă, iv - nu e necesară
 Benzatinpenicilină - doză unică, la necomplianţi
600.000ui < 27kg, 1.200.000ui > 27kg
 Eritromicină - alergici la Pen.
 există tulpini rezistente – în anumite reg. geografice
 30 - 50mg/kg/zi, 4 prize
 Augmentin/Cefuroxim/Clindamicină
 angine recurente cu SβhA
 evoluţie nefavorabilă sub tratament (stafilococ co-patogen)
 Amigdalectomia
Faringoamigdalita acută
streptococică - evoluţie

 naturală - autolimitată în aprox. 7 zile

 vindecarea cu/fără tratament nu semnifică


sterilizare, putând rămâne purtători
faringieni de streptococ

 pot apărea complicaţii precoce - supurative


sau tardive - nesupurative
Faringoamigdalita acută
streptococică - complicaţii
 Complicaţii supurative - precoce:
 abces periamigdalian/retrofaringian
 adenită cervicală
 mastoidită
 sinuzită
 OMA

 Complicaţii nesupurative – tardive:


 RAA, artrita reactiva
 GNAPS
Purtătorii faringieni de
SβhA
 Nu necesită în mod obişnuit AbT
 Indicaţiile AbT:
APP/AHC de RAA
 angină recurentă în familie
 ant. amigdalectomiei
 epidemie RAA/GNAPS în comunitate (!!!)
 familie extrem de anxioasă
 Benzatinpenicilină G im (doză unică
600.000ui/1.200.000ui) +/- Rifampicină po
(20mg/kg/zi, 2 prize, 4 zile)
 Clindamicină po (20mg/kg/zi, 3 prize, 10 zile)
 Cefadroxil po (30mg/kg/zi, 1 priză, 10zile)
Faringoamigdaliata acută
virală
 ~ 70 - 90% din anginele acute
 Etiologia
 dificil de stabilit
 poate fi sugerată de tabloul clinic
 teste rapide de Dg.
 Clinic:
 inflamaţie faringoamigdaliană
 febră
 rinoree
 tuse uşoară
Faringoamigdaliata acută
virală – tratament
 Strict simptomatic
 Antipiretice
 Antiseptice locale

 Antibioterapia
 este contraindicată
 are indicaţie în cazul apariţiei în evoluţie a
semnelor de suprainfecţie bacteriană
Otita medie acută (OMA) –
definiţie
 Proces inflamator al mucoasei urechii medii
(UM - casa timpanului, sistemul celular al
apofizei mastoide, trompa lui Eustachio)

 Complicaţie frecventă a RF ac.


 < 3 ani – 3/4 copii au avut 1 episod OMA
 Evoluţie naturală spre
 supuraţie
 perforarea timpanului
Otita medie acută (OMA) –
patogenie
 Mai frecventă la sugar:
 trompa lui Eustachio este mai scurtă, largă,
orizontalizată şi comunică larg cu camera
timpanului
 tonus mai scăzut al muşchiului tensor al vălului
palatin – dilatare trompă Eustachio
 drenaj îngreunat al UM datorită poziţiei în
decubit dorsal
 refluxul alimentelor din rinofaringe prin
trompă în UM (alim. artificială)
Otita medie acută (OMA) –
etiologie (1)
Factori favorizanţi:
 IACRS virale (‹3 ani, 25-40% asoc. OMA)
 rinita alergică (>3 ani, 50% asoc. OM cr.)
 frig, umezeală
 prematuritate, dismaturitate, anemie, RC, MPC
 deficite imune
 malocluzii, anomalii faciale, tumori, palatoschizis
 portajul nazofaringian de pneumococ
 colectivitate (creşă, grădiniţă)
 părinţi fumători (fumat pasiv)
 mai mulţi fraţi, AHC de OMA
 folosirea suzetei
Otita medie acută (OMA) –
etiologie (2)
Factorul determinant – microbian:
 pneumococul, H. Influenzae (tipabil, încapsulat -
Hib sau neîncapsulat, netipabil - NTHI), Moraxella
catharalis, streptococ beta hemolitic gr A
 NTIH:
 nu det. forme invazive (pneumonie, meningită)
 poate det.
 OMA şi la copiii vaccinaţi anti-Hib
 OM recurente, eşec terapeutic, complicaţii
 nou-născut – E. Coli, Klebsiella, stafilococ
 stafilococ auriu / piogen
Otita seroasă

 Sinonime - catarală, congestivă

 Patogenie – proces fizic:


 blocajului trompei lui Eustachio
 inflamaţii rinofaringiene
 secreţii abundente rinofaringiene

 presiune negativă în UM
 transsudat seros, steril în UM
Otita seroasă

Tablou clinic:
 agitaţie
 otalgie
 senzaţie de tensiune în ureche
 hipoacuzie
 pocnituri în ureche la deglutiţie/mişcarea
mandibulei
 sensibilitate otică
 dificil de obiectivat
 compresiune dureroasă a tragusului (istoric)
Otita seroasă

 Orice sugar sau copil mic cu febră fară


focar ( fară o localizare a unei infecții) va
efectua consult ORL/ examen otoscopic!
Otita seroasă

Examen ORL:
 Pierderea luciului membranei timpanice
(MbT)
 Timpan retractat
 Există nivel de lichid şi/sau bule de aer
Otita seroasă
Otita seroasă
 Tratament:
 nu necesită tratament specific
 tratamentul cauzei determinante
(rinofaringită, adenoidită)
 paracetamol
 ibuprofen
 dezobstrucţie nazală
 Evoluţie:
 resorbţie lentă a transsudatului seros
 3 episoade / 6 luni = OM recurentă
OMA supurată (purulentă)

Tablou clinic (1)


 Otalgia
 violentă, pulsatilă
 accentuată de deglutiţie
 cedează la căldură (doarme pe partea bolnavă)
 determină agitaţie, plâns inconsolabil,
afectarea somnului, refuzul alimentaţiei
 hipoacuzie
 zgomote auriculare
OMA supurată
Tablou clinic (2)
 manif. generale:
 febră înaltă; în cadrul unei RF – persistenţa
febrei > 4 zile sau reapariţie ei
 stare generală alterată
 vărsături, diaree, SDA
 ± meningism, convulsii
OMA supurată

Tablou clinic (3)

 În evoluţie apare perforarea timpanului


 diminuarea durerii
 otoree
 iniţialsanguinolentă
 ulterior purulentă
OMA supurată

Examen ORL
 otoscopia pneumatică = metoda de elecţie
 timpan edemaţiat
 pierderea luciului şi a Δ luminos – T opacifiat
 timpan bombat / perforat, secretii purulente
 timpanometrie – imobilitatea T
 timpanocenteză – indicaţii:
 forme grave ce nu răspund la trat. Ab
 forme complicate
OMA supurată
OMA supurată
Paraclinic
 sdr. biologic inflamator intens pozitiv
 leucocitoză cu neutrofilie
 culturi din secreţia otică / aspirat din UM
(timpanocenteză) + antibiogramă
OMA supurată

Diagnostic pozitiv
 anamneză - factori favorizanţi (IACRS,
rinoadenoidită, palatoschizis)
 clinic – otalgie, otoree
 paraclinic
 examen ORL – otoscopia pneumatică
 sdr. biol. inflam., leucocitoză, neutrofilie
 cultură din secreție otică  etiologia
OMA –
diagnostic diferenţial

 Rinofaringita acută
 Rinoadenoidita acută
 Cerumen evacuat după spălare
 Otită externă
 Otită cronică acutizată
 Otomastoidită
OMA supurată –
tratament (1)
 Profilaxia OMA
 dezobstrucţia nazală
 adenoidectomia
 amigdalectomia
 vaccinarea
 antipneumococică
 anti-Haemophilus
influenzae tib b (nu protejează
împotriva OMA cu NTHI)
 combaterea celorlalţi factori favorizanţi
OMA supurată –
tratament (2)
 Antibiotic
 Preferabil po, în funcţie de toleranţa dig.
 Linia I: amoxicilină + acid clavulanic
(Augmentin, Amoksiklav); 80mg Amoxi/kg/zi
 A II-a alegere:
 Amoxicilină 50 – 80mg/kg/zi
 CFS I – Cefaclor (Ceclor) 50mg/kg/zi
 CFS II – Cefuroxime (Zinnat) 30mg/kg/zi
 Macrolide – claritromicină (Klacid) 15mg/kg/zi pt
cei alergici la beta lactamine
 7 – 10 zile
OMA supurată -
tratament (3)
 Adjuvante – analgezice, antipiretice

 Recurenţa
 reapariţia semnelor clinice sau otoscopice la 3-4 zile
după întreruperea Ab

 trat. Ab iv cu asocieri cu spectru larg


(Amoxi+ Gentamicină 5mg/kg/zi sau CFS III: Ceftriaxon)
OMA - complicaţii
 otomastoidită
 otită cronică
 meningită otogenă
 convulsii febrile
 tromboflebită a sinusurilor venoase
 diaree “parenterală”
 septicemie
 hipoacuzie, întârzierea vorbirii
Sinuzita acută

 - cel etmoidale = aerate de la nastere


 - sin. maxilare se pneumatizeaza ~4 ani
 - sin. sfenoidale se pneumatizeaza ~5 ani
 - sin. frontale se pneumatizeaza ~7-8 ani.
 In contextul IACRS virale pot fi cuprinse si sinusurile
paranazale.
Sinuzita bacteriană

 - colecție purulentă ce cuprinde 1 sau mai multe


sinusuri
 - etiologie: pneumo, H infl, M. catarrhalis,
rareori staf auriu
 Raportat la vârstă:
 - sugar: sinuzită etmoidală
 - școlar: sin sfenoidal si etmoidal post
 - adolescent: sin maxilar si etmoidal ant
Sinuzita bacteriană
 Clinic:
 - obstr. nazală, rinoree purulentă( ˃3-4 zile), tuse
predominant nocturnă, cefalee, senzație de pres la
niv sinusurilor, edeme palpebrale, hipo/anosmie,
halitoză.
 - pcte sinusale dureroase
 - ex ORL : secr purulente la niv meaturilor nazale
 !!!Etmoidita ac la sugar: obstr nazală marcată cu
semne de I Resp ac, celulită periorbitară ,edem al
rădăcinii nasului.
Sinuzita bacteriană
 Paraclinic:
 - leucocitoză+neutrofilie+probe inflam ↑
 - rgr sinusuri: opacifiere± nivel lichidian
 ± CT craniu pt extensie proces inflam/supurativ
 Dg dif:
 - IACRS virală
 - rinită alergică/nonalergică
 - corp străin intranazal
Sinuzita bacteriană -
complicatii
 - sinuzita cr
 - celulită orbitară/periorbitară
 - osteomielita os frontal
 - meningită, abces cerebral, empiem subdural
 - tromboză sinus cavernos
Sinuzita bacteriană -
tratament
 - hidratare pt fluidifierea secr
 - AINS
 - trat local : comprese umede, calde
 - aspirare secretii/ aspirare sinusală prin
endoscopie
 - decongestionante nazale
 - trat etiologic : antibioterapia
• Amoxicilina(50 mg/kg/zi) sau amoxi-ac
clavulanic( amoxi 80-90 mg/kg/zi) la 8 ore
Sinuzita bacteriană
tratament
• CFS II( Cefaclor, Cefuroxim) sau CFS III (
Ceftriaxon 50-100 mg/kg/zi la 12 ore iv)
• Ciprofloxacin 10-20 mg/kg/zi la 12 ore po/iv
• Clindamicina 10-20 mg/kg/zi ,la 8 ore
Durata trat= 7-10 zile de la rezolutia simpt.
!!! Etmoidita sugarului : Oxacilina 100-200 mg/kg/zi
, la 6 h iv, 14-21 z
Sindromul laringian

 Tablou clinic
 stridor
 dispnee inspiratorie
 cornaj
 disfonie
 tuse lătrătoare
Sindromul laringian
Sindromul laringian
 Cauze infecțioase  Alte cauze
 Epiglotită  Traumatisme
 Corp străin laringian
 Crup viral, rujeolos
 Fractură laringiană
 Traheită bacteriană  Leziune termică (arsură)
 Crup difteric  Granulom laringian postintubație
 Abces retrofaringian  Cauze cronice congenitale
 Abces retroamigdalian  Inele vasculare
 Hemangioame
 Papilomatoză laringiană
 Paralizie corzi vocale
recurentă  Coastă cervicală
 Alte cauze  Laringotraheomalacie
 Laringita spasmodică  Chist canal tireoglos
 Fistulă eso-traheală
 Angioedem
 Cauze cronice dobândite
 Hipocalcemie  Limfom, tumori CV
Epiglotita ac vs Laringita ac
definiție
 Celulită bacteriană  Crup viral
 epiglotă  Laringita ac subglotică
 reg. supraglotică  Laringotraheobronșita ac

 Risc major de
obstrucție completă

 Mare urgență pediatrică


Epiglotita ac vs Laringita ac
epidemiologie, etiologie
 3 – 8 ani  6 – 36 luni
 actual 6 - 8 ani
 vacc anti-Hib?  ♂>♀
 ♂=♀
 frecv. sezon rece
 cazuri sporadice
 ± focar epidemic
 Etiol = bacteriană  Etiol = virală
 95% - Hib  vs. paragripale/adenovs
 frecvent bacteremie  2/3 cazuri
 streptococ grup A  VSR
 Rhinovs
 pneumococ
 vs. gripale
 stafilococ
 vs. rujeolic
Sau rareori Mycoplasma pneumoniae,
Hib
Epiglotita ac vs Laringita ac
diagnostic pozitiv (1)
Anamneză Anamneză
 context epidemiol neg  focar inf. familial
 vaccinare anti-Hib
Clinic Clinic
 debut brusc (3 – 6h)  prodrom – IACRS 2 – 4 zile
 în plină stare de sănătate  febră moderată
 febră înaltă  tuse lătrătoare
 st. gen. alterată  letargie  voce răgușită, bitonală
 voce, tuse capitonate, estompate  stridor inspirator
 stridor inspirator  ~ edemul subglotic
 nu foarte sonor  intermitent inițial
 se modifică cu poziția capului   agitație / plâns
 disfagie   în somn
 refuzul alim/hidratării po  fără
 sialoree  disfagie, stare toxică
 MV , ronhusuri  MV , ronhusuri
Epiglotita ac vs Laringita ac
diagnostic pozitiv (2)
 SFR  SFR: stridor, dispnee inspir,
 tiraj tip superior tahipnee, tiraj( predom.
 suprasternal jumatatea sup a toracelui)
 supraclavicular  IResp prin extindere tr-br
 bătăi aripi nazale  ± Expir prelungit
 Poziție particulară  bătăi aripi nazale
 hiperextensia capului  tiraj
 gura deschisă, protruzia limbii  suprasternal
 IRepiratorie progresivă  intercostal, subcostal

 anxietate  Evoluție
 anxietate
 tahipnee, tahicardie  tahipnee, tahicardie, cianoză
 cianoză  Epuizare
 Epuizare   efort respirator, bradipnee,
  stridor, efort respirator  bradicardie, comă hipoxică
 bradipnee, bradicardie, comă
Epiglotita ac vs Laringita ac
diagnostic pozitiv (3)
ORL: ORL
A! poate precipita stop respirator  edem inflamator la nivelul
 corzilor vocale
 Epiglotă
 regiunii subglotice
 volum  (inflamație+edem)
 roșie-cireșie, lucioasă
 Laringoscopie directă
 !! în TI cu posib. IET
 precedată de Rg cervicală - profil
 inflamație țesuturi vecine
 pliuri aritenoepiglotice
 corzi vocale
 reg. subglotică (25%)
Rg profil a zonei cervicale Rg profil a zonei cervicale
 pensare sp. retrofaringian  pensarea sp. subglotic
  volumului epiglotei  epiglota – vol N
(thumb sign) (aspect de petală)
Epiglotita ac vs Laringita ac
diagnostic pozitiv (4)

Investigații Investigații
 leucocitoză importantă  ob. nu sunt necesare
 neutrofilie 65 – 90%  de evitat – plânsul  dispneea
 CRP, VSH   NL 5000-11000/mm3,
 Dg etiologic  PMN ~ 40%
 hemocultura  CRP, VSH normale
 EF  ASTRUP – IResp
 Antibiogramă  Dg etiologic
 Ag capsulare Hib  rar necesar
 sânge / urină  teste rapide
 ASTRUP  Ac antivs (IF)
Epiglotita ac vs Laringita ac
tratament (1)
Internare de urgență În funcție de severitate
 Echipă medicală  la domiciliu – forme ușoare
 ORL  internare – indicații:
 TI  IResp (cianoză, tiraj, agitație)
 de evitat  suspiciune epiglotită:
 examinarea faringelui  febră , leucocitoză
 apăsarea linguală  ‹ 1 an, > 3 – 4 ani
 pot acc. laringospasmul  APP
 pregătire pt. traheostomie  stenoză traheală
 hiperreactivitate bronșică
 crup
 stridor congenital
 Părinții
 necooperanți
 nu pot asigura
 tratamentul
 transport de urgență la spital
Epiglotita ac vs Laringita ac
tratament (2)
 Intubație endotraheală
 de urgență  domiciliu / spital
 ameliorare imediată  măsuri de confort
 dispar semnele de IResp  umidifiere aer
 2 – 3 zile  hidratare po / PEV
 Oxigenoterapie  de evitat sedarea
 depresor pe centrul respirator
 Antibioterapie  la nevoie: Cloralhidrat 10 – 15mg/kg/d
 de urgență, iv (sedare 25 – 30 75mg/kg/d)
 7 – 10 zile după detubare  NU antibioterapie
 spectru: Hib, GGN  dacă s-a exclus epiglotita
 Ampicilină + Cloramfenicol  DNF
 A: 150-200mg/kg/zi, 4d  antitusive centrale
 C: 100mg/kg/zi, 4d  Prometazina (Romergan)
 Ampicilină + ac clavulanic  Codeină fosfat (> 6luni)
 A: 50 – 80mg/kg/zi, 3d  Oxeladina (Paxeladine)
 Cefuroxim  Dextrometorfan
 100mg/kg/zi, 3d  AINS
 Ibuprofen
Epiglotita ac vs Laringita ac
tratament (3)
 Corticoterapie  Corticoterapie
 controversată  controversată
 Iv doze mari  iv/im
 HHC  Dexametazonă
 Metilprednisolon  inhalator
 Dexametazona  Budesonide (Pulmicort)
Dexametazonă( sol iv
Adrenalină aerosoli

 controversata)
 efect scurt  la 1 – 3h  po - Prednison 1mg/kg/zi, 1 doză
 racemică 2,25%  Adrenalină aerosoli
 0,05ml/kg/d, max 1,5ml
 răspuns mai bun
 sau levoadrenalina1‰
 levoadrenalină 1‰
 0,3-0,5ml/kg/d, max 2,5ml
 0,3-0,5ml/kg/d, max 2,5ml
 racemică 2,25%
 hidratare iv  0,05mg/kg/d
 IET - IResp severă
 PaO2 ‹ 50mmHG, PaCO2 > 55mmHg
Epiglotita ac vs Laringita ac
complicații, prognostic

 SDA  Complicații – 15%


 IResp severă  Extensia proces. infecțios
 obstr. completă CRS – apnee  pneumonie interstițială
 șoc toxicoseptic  OMA
 infecții concomitente – rar  bronșiolită
 adenită cervicală  IResp
 pneumonie, OMA  aspirare conținut gastric 
 meningită, artrită septică bronhopneumonie
 Ale traheostomiei  pneumonie bacteriană (suprainf.)
 emfizem mediastinal
 pneumotorax
 pneumonie bacteriană  Prognostic – f. bun
 Mortalitate 25 %
 Dg + T tardive
Concluzii
 majoritatea IACRS sunt virale
 faringoamigdalitele ac. virale/bacteriene
 au evoluţie autolimitată
 nu necesită AbT( in general)
 angina streptococică confirmată
 singura angină ce necesită AbT
 prevenirea complic. tardive (incidenţă în ↓)
 OMA supurată – necesită AbT
 epiglotita – urgență medicală absolută
 educaţia părinţilor este esenţială
 eficienţa tratamentul ambulator
 evitarea auto/supramedicaţiei
 sesizarea apariţiei complicaţiilor
Vă mulțumesc!

S-ar putea să vă placă și