CURS 1

ANTRAXUL
(Febra carbunoasa, Carbunele
bacterian)
DEF:
Antraxul este o boala infecţioasa comuna mai multor specii de
animale si omului, produsa de Bacillus anthracis,
caracterizata clinic prin evoluţie acuta, febra, tulburări
circulatorii, respiratorii si digestive, urmate de moarte, iar
anatomopatologic prin aspectul asfixie al sângelui.

SINONIME :
Boala mai este denumita (la om) si pustula maligna, buba
neagra, edemul malign, boala tăbăcarilor, boala
scarmanatorilor de lâna, iar la animale, dalac, talan,
insplinare. De asemenea, se mai intalneste si sub numele de
infecţia cărbunoasa, febra cărbunoasa sau cărbunele
bacterian.
ISTORIC : Antraxul este cunoscut din cele mai vechi timpuri fiind
menţionat în scrierile egiptene, arabe, ebraice si latine. în secolul al XVIII -
lea Chabert corelează apariţia acestei maladii cu păsunatul pe „câmpii
blestemate" denumind-o ANTRAX (termen provenit din limba greacă în
care anthrakos=cărbune). Antraxul este mai frecvent în ţările cu climat
temperat si cald unde sunt intalnite condiţii favorabile sporulării
germenilor.
ETIOLOGIE

- Bacilul antraxului Bacillus anthracis are habitatul in sol, iar rezistenta lui este
variabila, după cum este cazul de forma vegetativa sau de spori.
- Astfel, forma vegetativa este distrusa la temperatura de 55-60 °C, iar
dezinfectantele obisnuite o inactivează in 15 minute. Sucul gastric este nociv
pentru formele bacilare, iar in cadavrele nedeschise, sub acţiunea
fenomenelor de putrefacţie, forma vegetativa este distrusa in 4 zile, vara mai
rapid decât iarna.
- Sporii, dimpotrivă, sunt foarte rezistenţi. Uscăciunea, putrefacţia sau sucul
gastric nu au nici o acţiune asupra lor.
ETIOLOGIE
- Dezinfectantele uzuale necesita un contact prelungit pentru distrugerea
sporilor, acestia nefiind distrusi nici prin procesul de sărare a cărnii sau a
pieilor.
- Sulfamidele si antibioticele sunt active fata de forma vegetativa, dar sunt fara
efect asupra sporilor.

La om, antraxul se poate transmite prin manipularea cadavrelor, a

produselor provenite de la animale bolnave, prin consumul cărnii
contaminate, prin folosirea obiectelor confecţionate din piele, lâna, par,
carne, oase etc, constituind o importanta problema de sănătate publica.
SURSELE DE INFECTIE:

Sursele primare sunt reprezentate de animalele bolnave (in special de cele

cu forme septicemice), de cadavrele animalelor moarte de antrax (surse de
infecţie extrem de periculoase, deoarece in cele deschise sau jupuite
germenii sporuleaza iar sporii se conserva foarte mult timp), ca si de toate
produsele si subprodusele, provenite de la animalele bolnave si moarte de
aceasta boala (pieile, parul, oasele, carnea, lâna, sângele etc)
Sporii persista in ele atât in starea lor bruta, cat si după prelucrare, iar
obiectele confecţionate din acestea (harnasamentele, incaltamine, curele,
perii etc.) pot infecta animalele si oamenii chiar după zeci de ani.
De asemenea, furajele de origine animala si ingrasamintele, precum si
deseurile din tabacarie pot conţine spori.
SURSELE DE INFECTIE:

Sursele secundare de infecţie sunt reprezentate de obiectele,

solul si apa care au venit in contact cu materialele patologice. Pot
constitui surse de infecţie si întreprinderile care prelucrează
produse animale, precum si instituţiile in care se lucrează cu
animale bolnave sau germeni patogeni : tăbăcarii, centre de
ecarisaj, laboratoare etc.
MANIFESTARI CLINICE LA OM:
Antraxul la om se manifesta sub 2 forme: forma cutanata si forma viscerala sau
organica.Cărbunele cutanat este urmarea localizării agentului patogen la nivelul
pielii. Leziunea este denumita, după gravitate: pustula maligna sau edem malign.

Pustula maligna apare de obicei pe părţile descoperite ale corpului (fata, gat,
membre) si debutează cu o mica zona eritematoasa ce se transforma intr-o vezicula
cu o serozitate uneori hemoragica. Vezicula ulcerează iar ulceraţia se acoperă cu o
crusta de culoare neagra.
In jurul leziunii, se formează o zona mare de edem insotita de o coroana de vezicule.
După 10-15 zile crusta cade lăsând in urma o cicatrice.
Bolnavul prezintă febra, respiraţie frecventa, puls accelerat, nesiguranţa in mers.

Când edemul este foarte intens se produce asa numitul edem malign ce evoluează
cu stare grava septicemica, drept urmare a pătrunderii germenilor in sânge.
MANIFESTARI CLINICE LA OM:

•Cărbunele visceral poate avea localizare intestinala sau pulmonara.

Localizarea la nivelul intestinului debutează brusc cu febra, frisoane,
dureri abdominale puternice sub forma de colici, scaune frecvente, diareice,
sangvinolente cu aspect holeriform. Abdomenul este destins, balonat, splina
mărita.

•Cărbunele pulmonar ia aspectul bronhopneumoniei cărbunoase cu febra,

tuse cu sputa sangvinolenta in care se elimina bacilii carbunosi.
DIAGNOSTICUL :

In toate cazurile in care se constata sau se suspicionează boala, trebuie

efectuat examenul bacteriologic, fie in laboratorul propriu al unităţii unde s-a
efectuat tăierea (efectuându-se frotiuri din organele unde bacilii se găsesc in
număr mare, in special din splina, si colorându-se prin metodele Giemsa sau
Gram), fie se recoltează probe (ficat, splina, limfonoduri, os lung nedeschis )
si se realizează frotiuri care se trimit la laboratorul Direcţiei Veterinare si
pentru Siguranţa Alimentelor judeţean si/sau la Institutul de Diagnostic si
Sănătate Animala (I.D.S.A.)- Bucuresti.
PREVEDERI LEGISLATIVE :
• Pentru protejarea împotriva antraxului, se efectuează vaccinări preventive
obligatorii la animalele din specii receptive, conform planurilor tehnice anuale
de acţiuni sanitare veterinare elaborate de Direcţia Veterinara si pentru
Siguranţa Alimentelor.
• Este interzisa deschiderea cadavrelor de la animalele care au avut
simptome suspecte de antrax.
PREVEDERI LEGISLATIVE :
• In zonele in care exista antecedente de antrax, scoaterea la păsunat a
animalelor receptive este permisa numai după cel puţin 14 zile de la
vaccinarea anticărbunoasa.

•- Se interzice folosirea sau industrializarea cărnii si subproduselor de la

animalele receptive la antrax, tăiate de necesitate, înainte de efectuarea
examenului de către un medic veterinar.
PREVEDERI LEGISLATIVE :
• animalele sănătoase, afebrile, din loturile contaminate se vaccinează de
necesitate si se ţin sub observaţie timp de 14 zile, iar in cazul apariţiei
simptomelor se supun tratamentului specific;

• cadavrele animalelor moarte de antrax se distrug in întregime prin ardere,

îngropare adânc sau in puţuri seci;

• carnea si subprodusele de la animalele tăiate de necesitate pana la

instituirea masurilor de carantina, la care prin examen sanitar veterinar se
diagnostichează antraxul, se distrug.
PREVEDERI LEGISLATIVE :
In locurile puse sub masuri de carantina se interzice:
•- introducerea de animale receptive;
•- scoaterea de animale receptive si produse de la acestea;
•- scoaterea furajelor si cerealelor care au putut fi contaminate de animale
bolnave;
•- sacrificarea animalelor bolnave sau suspecte de antrax;
•- folosirea laptelui de la animalele bolnave. Acesta se va steriliza prin
fierbere timp de o ora si se va distruge;
PREVEDERI LEGISLATIVE :
•- Păsunile si locurile de adăpat care au fost folosite de efective de animale
in care au apărut cazuri de antrax vor putea fi utilizate numai pentru animale
care au fost vaccinate cu cel puţin 14 zile înainte si care se afla in perioada
de imunitate activa.

•Boala se considera stinsa si masurile sanitare veterinare se ridica după 14

zile de la ultimul caz de moarte sau vindecare, daca au trecut minimum 14
zile de la vaccinarea animalelor receptive si s-a efectuat dezinfecţia finala.
 1. Antraxul este o ………
2. Ce fel de boala este antraxul?
3. Se distrug in intregime prin ardere
sau ingropare adanca. Ce anume?
4. Cadavrele prezinta un aspect …… al
sangelui.
5. Sinonim: pustule ….
6. Aparitia antraxului este corelata
de pasunatul pe campii …….
7. Odata patrunsi, sporii nu pot fi …..
8. Se gaseste sub forma vegetativa si
sub forma de …..
9. Sursa primara de contaminare este
reprezentata de …… bolnave.
10. Sinonim: buba ….

11. Prezinta o serie de simptome caracteristice, fiind urmata in cele din urma de …..
12. Simptome caracteristice unei raceli: tuse, frisoane, ….
13. Pustula maligna si edenul malign apar in urma contaminarii sub forma…..
14. La animale, pentru protejarea împotriva antraxului, se recomanda a se face…….
15. Se prezinta sub 2 forme: cutanata si ……..
16. Deschiderea cadavrelor suspecte de aceasta boala este ……