BACILLUS CEREUS

FILIP AMALIA-GEANINA
FLOREA-GRĂMADĂ IULIA CEPA, ANUL IV
 CUPRINS:

Manifestăr
Generlități Toxinfecții Diagnostic Profilaxie
i
 BACILLUS CEREUS.
Generalități

• Denumirea specifică “cereus” , care

înseamnă „ceară” în latină , se referă la
apariția unor colonii cultivate pe agar de
sânge . Unele tulpini sunt dăunătoare
oamenilor și provoacă boli transmise de
alimente , în timp ce alte tulpini pot fi
benefice ca probiotice pentru animale.

• Participă la alterarea alimentelor. Crește

în soluri sărace şi contaminează frecvent
orezul, legumele, fructele uscate, laptele
și produsele lactate.
 GENERALITĂȚI-BACILLUS CEREUS

• Bacterie Gram-pozitivă
• Bacili în formă de tijă
• Genul Bacillus cuprinde 48 de specii
• Aerobă facultativ Anaerobă
• Sporogenă
• Ubicuitară și telurică
• Atmosfera bine aerată
• 25°C-37°C
 GENERALIT
ĂȚI

• Ingerarea B. Cereus de către om este consecința

inevitabilă a contaminării frecvente a alimentelor
cu această bacterie. În cazurile acestea, un procent
mare de oameni sănătoși devin purtători
intestinali. (nu persistă în fecalele acestora și nu
colonizează intestinul)
• Consumul de alimente în care a avut loc înmulțirea
tulpinilor toxigene la nivel de 106 germeni/g, pot
determina toxiinfecții alimentare.
• Bacillus cereus produce două tipuri
de toxiinfecţii alimentare la om:
•  Sindromul diareic
- simptomele apar după 8-16 ore
-crampe abdominale
-diaree
•  Sindromul vomitiv
-incubația (în acest caz este de 1-6 ore)
- Greață
- Vărsaturi
• Sindromul diareic este forma clinică
obișnuită întâlnită în t.i.a. cu Bacillus
cereus. De aceea el a fost mai des raportat
și mai bine studiat.
• Ulterior, s-au raportat numeroase episoade
de t.i.a. de tipul sindromului diareic,
majoritatea în Ungaria, Finlanda,
Bulgaria, Canada, Norvegia, UK, etc.
• O trăsătură notabilă a lor fiind diversitatea
alimentelor implicate: musaca de legume,
cârnți, mâncăruri din carne gătite, legume
crude și gătite, supe de legume și carne,
diferite deserturi, inclusiv sosuri.
• Sindromul vomitiv este o formă întâlnită mai rar și în marea
majoritate a cazurilor apare în urma consumului de orez fiert
sau prăjit la restaurantele chinezești și caracterizate prin
apariția rapidă, prin grețuri, vomitări și stări de rău.
• În declanșarea sindromului vomitiv, orezul prăjit este
implicat mult mai des decât orezul fiert.
• - alimentele incriminate sunt aproape întotdeauna făinoasele
care conțin fie cereale, în principal orez, fie derivatele din
cereale, cum este făina.
• În marea majoritate a episoadelor alimentul este ținut prea
mult timp la temepraturi necorespunzătoare stocării și ca
urmare, el conține un nr. foarte mare de B. cereus
 TOXIINFECȚIILE ALIMENTARE CU
BACILLUS CEREUS

• Dezvoltarea și multiplicarea Bacillus cereus în orezul fiert

sunt sporite de adăugarea proteinelor. Alți factori care
influențează multiplicarea Bacillus cereus sunt pH-ul,
clorura de sodiu, activitatea aw, dar într-o măsură mai mică
decât în cazul altor specii bacteriene.
• În afară de mâncărurile de orez, obiceiurile culinare includ și
alte numeroase alimente specifice, cunoscute a fi frecvent
contaminate cu germeni: dovleac, ruladă cu ou, carne prăjită,
mâncăruri cu legume, tofu, sushi, s.a.
• După orez, laptele și produsele lactate sunt deseori
contaminate cu număr mare de celule de B. Cereus.
Uneori această bacterie produce defecte ale
smântânii sau coagulului: smântână spartă, amară,
coagul dulce, mai ales în anotimpurile călduroase.
• Sursele de contaminare a laptelui sunt multiple ,
inclusiv vacile cu mastită produsă de Bacillus cereus.
• O parte din sporii Bacillus cereus rezistă la
sterilizarea laptelui prin metoda UHT. Laptele praf,
folosit la prepararea diferitelor produse desert,
macaroanele, brânza au fost incriminate de
declanșsarea unor t.i.a.
• În laptele crud, datorită florei lactice, Bacillus cereus
nu se poate dezvolta. În schimb, în laptele
pasteurizat sau fiert în care flora lactică este distrusă,
Bacillus cereus se poate multiplica și se găsește mai
frecvent.
 MANIFESTĂRI
CLINICE
• Bacillus cereus elaborează mai multe toxine, dintre care, pentru producerea t.i.a., două sunt mai
importante: enterotoxină și toxină vomigenă.
• Prima produce sindromul diareic, cea de a doua sindromul vomitiv.
• Sindromul diareic seamănă cu toxinfecția alimentară produsă de Cl. Perfringens și este un efect al
acțiunii enterotoxinei. Enterotoxina B. Cereus poate fi preformată în alimentul contaminat sau
poate fi elaborată în intestinul subțire.
• Alimentele responsabile în mod obișnuit sunt cele bogate în proteine, în special cele pe bază de
carne.
• Perioada de incubație este de 8-16 ore cu o medie de 10 ore, după care apar următoarele
simptome: dureri și crampe abdominale abundente, ocazional grețuri și foarte rar vome.
• Semnele de boala se remit, re regulă după 12-24 de ore. Terapia de susținere este necesară rareori,
iar terapia antimicrobiană nu are nici un rol. Bolnavii sunt afebrili.
 MANIFESTĂRI
CLINICE
• Sindromul vomitiv se aseamănă cu toxiinfecția alimentară produsă de S. Aureus și se
datorează acțiunii toxinei vomigene produsă de B cereus.
• Această toxină este termostabilă și tratamentele termice ce se aplică mâncărurilor înainte de
servire, nu o inactivează.
• Apariția acestui sindrom este asociat, aproape exclusiv, cu consumul alimentelor făinoase, în
special orezul gătit și servit la multe ore după gătire.
• Perioada de incubație obișnuită este scurtă: 1-6 ore
• Simptomele principale sunt: grețurile, crampele abdominale, vomitările și amețelile. Durata
bolii este de 6-24 ore. Uneori este nevoie de o terapie de susținere, dar nu și de terapie
antimicrobiană.
 MANIFESTĂRI
CLINICE

• Din cauza evoluțiilor ușoare și de scurtă durată, asemenea

îmbolnăviri trec neobservate. Există și cazuri de îmbolnăvire
mai grave, semnalate în principal la copii. Literatura de
specialitate semnalează două episoade separate, în care au
consumat din aceșlași aliment și adultii și copiii de 5-9 ani.
Adulții au prezentat simptome ușoare, în timp ce copiii au avut
nevoie de o spitalizare de 3 zile, diareea provocându-le
deshidratare accentuată.
• B. cereus este una din principalele cauze ale
infecţiilor posttraumatice ale ochiului (keratite,
endoftalmite, panoftalmie).
• Sursa de infecţie este reprezentată de un corp
străin contaminat cu pământ, care penetrează
ochiul. Sau inocularea poate fi directă cu
microorganisme care colonizează suprafaţa
ochiului.
 • Diagnosticul clinic este numai prezumptiv si el
DIAGNOSTIC CLINIC se bazează pe manifestările clinice și pe datele
epidemiologice;
• Durata de incubație scurtă, evoluția benignă și
de scurtă durată a semnelor, determină
confundarea toxiinfecțiilor alimentare produse
de B. cereus cu cele produse de C. Perfringens
(sindromul diareic), de S. aureus (sindromul
vomitiv), de B. subtilis, etc.
• -La recomandarea medicului se începe un
tratament medicamentos pe bază de antibiotice.
 DIAGNOSTIC DE
LABORATOR

• Deși datele diagnosticului clinic sunt foarte utile, ele nu sunt suficient de precise
pentru obținerea unui diagnostic etiologic real. De aceea se va apela la totdeauna la
investigațiile de laborator.
• Scopul principal al investigațiilor de laborator în cazul toxiinfecțiilor alimentare este
de a demonstra prezența numărului mare de B. Cereus în alimentul incriminat, în
probele de fecale sau de conținut vomitiv, recoltate de la pacienți.
• Probele din alimentul sau alimentele incriminate se recoltează în cantitate minimă de
50-100g și se transportă la laborator cât mai repde posibil, în condiții de refrigerare.
 PROFILAXIE

• Toxiinfecțiile alimentare produse de B. cereus nu au

nevoie de regulă de tratament, din cauza benignității lor.
• În cazuri deosebite, întâlnite foarte rar, mai ales la copii,
se recomandă trataementul de susținere pentru
combaterea deshidratării organismului.
• Din cauză că Bacillus cereus este foarte răspândit în
natură, el contaminează frecvent alimentele, dar în număr
foarte mic și de obicei sub formă de spori.
• De aceea, pentru ca asemenea alimente să nu devină
periculoase pentru consumatori, se impun măsuri care să
prevină multiplicarea bacteriei până la nivele periculoase.
 PROFILAX
IE
• Tratamentul termic la nivele înalte și iradierea se pot aplica pentru distrugerea
acestei bacterii în alimente.
• Consumarea alimentelor fierbinți, imediat după gătire, este o măsură preventivă
foarte eficientă.
• Dintre diferitele metode de gătire a alimentelor, fierberea sub presiune, frigerea
completă și coacerea sunt cele mai potrivite pentru distrugerea formelor vegetative
și a sporilor.
• Oprirea germinării sporilor se poate realiza prin păstrarea alimentelor la
temperaturi joase, prin scăderea valorii aw și a pH-ului.
 PROFILA
XIE
• Pentru sănătatea publică pericolul principal îl reprezintă multiplicarea
bacteriei în alimentele gătite. Gătirea alimentelor la nivele termice medii
este un procedeu periculos, aceasta nedistrugând sporii, din contră,
activându-i termic, ceea ce determină germinarea și multiplicarea lor
rapidă, dacă alimentele nu sunt răcite rapid sau sunt păstrate la
temperaturi mai mari de 10֯C și mai mici de 60֯C. Pentru a se asigura
răcirea rapidă, masa mare de alimente (ex:orezul fiert) se va împărți în
loturi mai mici.
 EVALUARE

• Ce produce B. cereus care provoacă simptome asociate cu intoxicații

alimentare, cum ar fi vărsăturile și diareea?
• Toxine
• Otravă
• Spori
• Bacterii
Care este cel mai bun mod de a preveni toxiinfecțiile alimentare cu B. cereus?

a. Menținerea alimentelor la temperatura corespunzătoare (peste 60֩ C și mâncarea rece sub 4֩ C

)
b. Aruncarea alimentelor rămase prea mult timp la temperatura camerei.
c. Încălzirea resturilor de mâncare care au fost păstrate corespunzător îndeajuns de mult pentru
a ucide bacteriile B. cereus.
d. Toate acestea sunt modalități de prevenire a intoxicațiilor alimentare cu B. cereus.
De ce are nevoie B. cereus ca să se înmulțească?

a. Căldură
b. Aer
c. Nimic
d. Să fie lăsat la temperature camerei.
Care din următoarele produse alimentare îl asociați cu B. Cereus?

a. Vată de zahăr
b. Pizza
c. Orez
d. Fructe deshidratate
Care din următoarele poate produce toxiinfecția alimentară provocată de
B. cereus?

a. Mâncare gătită
b. Mâncare crudă, negătită
c. Măncare arsă
d. Resturi de mâncare.
Care este perioada de incubație?
 

a. Diareic: 1-2 ore

Vomitiv: de la 3 min. până la 15 ore
 
b. Diareic: 8-16 ore
Vomitiv: de la 60 min. până la 6 ore.
 
c. Diareic: 7-15 ore
Vomitiv: 40 min până la 10 ore

Diareic: 1-24 ore

Vomitiv: de la 1 min. până la 24 ore
Care sunt simptomele toxiinfecției alimentare cu B. Cereus?

a. Moarte
b. Cancer
c. Crampe abdominale
d. Nici unul
Care este durata simptomelor?
• 5 minute
• 72 ore
• 24 ore
• 134 ore
BIBLIOGRAFIE

• https://www.academia.edu/35675322/Bacillus_cereus
• Buiuc D. -Microbiologie medicală, Ed. Didactică şi Pedagogică Bucureşti,
1992
• Ryan, Kenneth J.; Ray, C. George, eds. (2004). Sherris Medical
Microbiology (ediția a 4-a). McGraw Hill.
• Ancuța M. Rotar, Sorin Apostu-Boli transmisibile prin alimente la om. Ed.
RISOPRINT Cluj Napoca, 2009