TOXIINFECTII ALIMENTARE PRODUSE DE

BACILLUS CEREUS

Surse imagini : www.waterscan.rs/viruses-and-bacteries.php?lng=sr; www.life.umd.edu/cbmg/faculty/asmith/smith2.html;

www.solabia.fr/solabia/produitsDiagnostic.nsf...
 DEFINITIE, ISTORIC
► Toxiinfectiile alimentare produse de Bacillus cereus
sunt îmbolnăviri de tip gastrointestinal ale omului, de
tip toxic, cu o durată scurtă, apărute în urma
consumului unor alimente contaminate cu un număr
foarte mare de germeni.

► Cazuri izolate sau episoade de toxiinfecţie alimentară

produse de Bacillus cereus au fost semnalate si descrise
încă de la începuturile microbiologiei, desi agentul
cauzal a fost mult timp incomplet caracterizat si
denumit cu numele generic de bacil aerob sporulat sau
clasificat în grupa confuză de " Bacillus subtilis -
mesentericus ".
ETIOLOGIE

► Bacillus cereus face parte din genul Bacillus,

microorganismele aparţinând acestui gen fiind ubicuitari în
mediul înconjurător, au formă de bacili Gram pozitivi sau
Gram variabili, aerobi sau facultativ anaerobi.

► Se pot dezvolta la temperaturi optime de 25°C - 37°C, desi

speciile psihrofile si termofile se pot dezvolta si la 75°C
respectic 3°C.

► Sunt catalază pozitive, sporogene, unele si capsulogene,

mobile datorită flagelilor dispusi pe toată suprafata celulei.
 Caracteristicile biochimice principale care deosebesc
B. cereus de speciile apropiate (cit. Bărzoi şi col)

Nr. Specia Aspectul Caracteristici

crt. coloniilor pe
agarul cu
sânge
Mobilita Hemoliza Liza Sensibilit. Incluzii
te prin la paraspora
fagul penicilină le
7 cristaline
1. B. cereus verzi-strălucitoare + + - - -
2. B. Anthracis gri-albicioase mai - - + + -
mici decât
B.cereus
3. B. thuringiensis verzi + + - - +
strălucitoare

4. B. cereus var. rizoide cu - (+) - - -

mycoides tendinţă la
extindere
 Sporularea si germinarea
➢ Sporularea formelor vegetative si germinarea sporilor = procese
biologice importante pentru ubicuitatea in natura si implicarea in
t.i.a.

► Sporularea are loc în cele mai diverse condiţii de substrat nutritiv,

temperatură şi pH, dar numai în atmosferă bine aerată. Lumina
naturală, temperatura şi ionii de mangan şi magneziu favorizează
sporularea.

► Pentru industria alimentară, rezistenţa sporilor la căldură este un

factor de primă importanţă.

► Alti facturi ce favorizeaza multiplicarea =clorura de sodiu,

factorul aw, pH(4,35-9,3)
EPIDEMIOLOGIE
► B. cereus, este o bacterie telurică si sporogenă

► În laptele crud, datorită florei lactice spontane concurente,

Bacillus cereus nu se poate dezvolta, în schimb, în laptele
pasteurizat sau fiert în care flora lactică este distrusă, Bacillus
cereus se poate multiplica si se găseste mai frecvent.

► Orezul are implicatia cea mai mare in producerea tia-de tip

sindrom vomitiv, urmand laptele si prod. lactate;

► Sursele de contaminare a laptelui sunt multiple, inclusiv animalele

cu mastită produsă de Bacillus cereus.

► O parte din sporii Bacillus cereus rezistă la sterilizarea laptelui

prin metoda UHT. Laptele praf, folosit la prepararea diferitelor
produse desert, macaroanele, brânza au fost incriminate în
declansarea unor t.i.a. cu Bacillus cereus.
 Caracteristici epidemiologice ale t.i.a. provocate de
B. cereus
►T.I.A. provocate de Bacillus cereus evoluează sub forma a două
sindroame: diareic si vomitiv.

-Sindromul diareic este forma clinică obisnuită întâlnită în t.i.a. cu

Bacillus cereus; sunt implicate diverse alimente: musaca de legume,
orez, budinca cu ciocolata, mancaruri din carne gatite, legume crude
si gatite, lapte

- Sindromul vomitiv este o formă de t.i.a. cu Bacillus cereus

întâlnită mai rar, apărute în urma consumului de orez fiert sau prăjit
la restaurantele chinezesti, si caracterizate prin apariţia rapidă,
greata, vomit si stare de rău. (bacili/g- 109 – 1010+ufc).
Alimentele incriminate sunt fainoasele care contin fie cereale (orez
in principal) fie derivate din cereale (faina).
DIAGNOSTIC
► Diagnosticul clinic este numai prezumptiv si el se bazează pe
manifestările clinice si pe datele epidemiologice.

► Scopul principal al investigaţiilor de laborator în cazul

toxiinfecţiilor alimentare este de a se demonstra prezenţa
numărului mare de Bacillus cereus în alimentul incriminat, în
probele de fecale sau de conţinut vomitiv, recoltate de la pacienţi.

► Se consideră colonii confirmate de B. cereus, cele care la

examenul microscopic arată că sunt formate din bacili aşezaţi în
lanţuri scurte, cu sporul central sau subterminal negonflant, care
conţin globule de grăsime intracelulare şi care dau testele de
fermentare a glucozei, de formare a acetilmetilcarbinolului (VP)
si de reducere a nitratului, pozitive.
Nr. B. cereus
crt.
Crt. Caracteristici sindromul diareic sindromul vomitiv
1. Perioada de incubaţie (h) 8-16 1-5
2. Durata bolii ( h ) 12-24 6-24
3. Cele mai Dureri şi crampe Greaţa, voma,
frecvente semne abdomina, diaree indispoziţie
apoasă profuză,

4. Semne rare Greţuri Diaree

5. Semne foarte rare Voma -
6. Nr bact/ g (ml) aliment 5x105-9,5x108 103-5x1010

9. Patogeneza bazată pe: Enterotoxina Toxina vomigenă

10 Alimente Mâncăruri cu carne, Orez fiert sau fiert şi
incriminate, supe, legume, prăjit
obişnuit budinci, sosuri
Reprezentarea schematică a identificării Bacillus cereus
Proba de analizat Se depune cu
reconstituită ansa o picătură
în centrul plăcii
Petri

Se depune cu ansa o picătură în centrul plăcii

REACŢIE +

Incubare la mediu cu agar glucozat

30oC, Confirmare
24-48 h mediu cu nitrat

mediu pentru reacţia Voges-Proskauer

biochimic şi microscopic
PROFILAXIE
► Toxiinfectiile alimentare produse de B. cereus nu au nevoie,
de regulă, de tratament, din cauza benignitătii lor, în cazuri
deosebite, întâlnite foarte rar, mai ales la copii, se
recomandă tratamentul de susţinere pentru combaterea
deshidratării organismului.
► Din cauză că Bacillus cereus este foarte răspândit în natură,
el contaminează frecvent alimentele, dar în număr foarte
mic şi de obicei sub formă de spori.
► Consumul alimentelor fierbinti, imediat după gătire, este o
măsură preventivă foarte eficientă.
► Tratamentul termic la nivele înalte si iradierea se pot aplica
pentru distrugerea acestei bacterii din alimente.